CURSUL 5 ELEMENTE DE CALCUL ȘI DE PROIECTARE ALE

PUNȚILOR

❑ Pentru calculul punților sunt necesare următoarele date inițiale:

a. mărimi caracteristice ale automobilului:
➢ parametri dimensionali și masici
➢ poziția centrului de masă pentru automobil și pentru masa
suspendată
➢ masa nesuspendată care revine punții
➢ momentul motor
➢ raporturile de transmitere pentru transmisia principală și din
treapta întâi a schimbătorului de viteze
➢ valoarea maximă a forței de frânare;
b. definirea cinematicii punții;
c. stabilirea regimurilor de calcul pentru punte.

1
 REGIMURILE DE CALCUL
❑ În literatura franceză aceste regimuri sunt:
➢ regimul de sarcină maximă;
➢ regimul de frânare cu o decelerație de 0,8 g;
➢ regimul de derapare caracterizat de o accelerație laterală de 0,4 g;
➢ regimul dinamic caracterizat de o accelerație verticală de 3 g;
➢ regimul de bracare maximă cu un moment la volan de 40 N∙m.
❑ În literatura germană aceste regimuri sunt:
➢ regimul de sarcină maximă;
➢ regimul de demarare (momentul echivalent se calculează în treapta a 3-a);
➢ regimul de frânare;
➢ regimul de deplasare în viraj (valorile forțelor din articulații pentru roțile
punții se mediază);
➢ regimul dinamic de deplasare.
❑ În literatura română, punțile automobilului se calculează în următoarele regimuri
de deplasare:
➢ regimul tracțiunii;
➢ regimul frânării;
➢ regimul derapării;
➢ regimul trecerii peste obstacole.
2
 CALCULUL PMS RIGIDE
❑ Reacțiunile normale în cele
două regimuri studiate se
consideră egale:
G2
Z 2R( f )s = Z 2R( f )d =  m2 R ( f )
2
❑ Reacțiunile tangențiale în regimul
demarării sunt egale și corespund
momentului maxim transmis roților
motoare de diferențial:
M max  isv1  io 
X 2 Rs = X 2 Rd = 
rr 1+ 
Modelul de calcul pentru regimul tracțiunii și
frânării pentru carterul punții motoare rigide din
spate, cu diagramele de momente:
1 - regimul tracțiunii;
2 - regimul frânării
3
 CALCULUL PMS RIGIDE

❑ În cazul echipării automobilelor cu mai multe punți motoare, când

repartiția momentului pe punți nu este precis determinată, reacțiunile
tangențiale se calculează plecând de la aderența roților cu calea de
rulare:

X 2 Rs = X 2 Rd = Z 2 Rs ( d )  

❑ Reacțiunile tangențiale în regimul frânării se consideră egale și se

determină pornind de la condiția de aderență:
X 2 fs = X 2 fd = Z 2 fs ( d )  

4
 CALCULUL PMS RIGIDE

❑ Solicitările sunt:

M iVR ( f ) = Z 2 sR ( f )  l

M iH R ( f ) = X 2 sR ( f )  l

M tR ( f ) = X 2 sR ( f )  rr

❑ Considerând teoria de rezistență a tensiunii tangențiale maxime,

momentul echivalent este:

M ech = M iV2 R ( f ) + M iH2 R ( f ) + M t2R ( f )

❑ Urmează apoi calculul de dimensionare sau de verificare, în functie

de soluția constructivă și de secțiune, adoptate pentru carter/grindă.
5
 CALCULUL PMS RIGIDE
❑ În regimul derapării
(regimul deplasării cu
reacțiuni laterale maxime)
asupra punții acționează
următoarele forțe:

▪ din partea șasiului sau a

caroseriei
o componenta statică ce
revine punții din spate
G2
o componenta forței
laterale Fy
▪ din partea căii de rulare
o reacțiunile normale ZRs
și ZRd
Modelul de calcul în regimul derapării pentru carterul o reacțiunile laterale YRs și
punții motoare din spate, cu diagramele de momente YRd. 6
 CALCULUL PMS RIGIDE

❑ Acestea se determină cu următoarele relații de calcul:

G2 hg G2 hg
Z Rs = + Fy  Și Z Rd = − Fy 
2 E2 2 E2

YRs = Z Rs   Și YRd = Z Rd  

Fy = YRs + Y Rd = (Z Rs + Z Rd )   = G2  

❑ Pentru determinarea diagramelor de momente este mai ușor să se

utilizeze metoda suprapunerii efectelor. Mai întâi se trasează
diagrama momentului încovoietor produs de reacțiunile normale,
apoi cea produsă de reacțiunile laterale și ulterior se compun cele
două.
7
 CALCULUL PMS RIGIDE

❑ Regimul trecerii peste obstacole este caracteristic deplasării pe

drumuri cu denivelări, iar asupra punții acționează sarcini dinamice
verticale importante.

❑ Mărimea acestor sarcini se apreciază prin coeficientul dinamic kd

care are valorile de 2,5 pentru autocamioane și autoturisme de teren
și 1,75 pentru autoturisme și autobuze.
G2
Z Rs = Z Rd = kd 
2
❑ Metoda de calcul prezentată se aplică și pentru puntea rigidă
nemotoare din spate, luându-se în considerare numai regimurile
frânării, derapării și trecerii peste obstacole.

8
 CALCULUL PUNȚII DUBLE MOTOARE RIGIDE CU
BALANSIER
❑ Pentru calculul acestei categorii de punți se consideră puntea
motoare dublă cu balansier cu câte două bare de reacție pentru
fiecare roată (soluția cea mai utilizată).
❑ Se considere că sarcina statică este G2/2, unde G2 este sarcina statică
pe balansier

Modelul de calcul pentru

forțele din barele de reacție
ale mecanismului balansier

9
 CALCULUL PUNȚII DUBLE MOTOARE RIGIDE CU
BALANSIER
❑ Echilibrul separat al celor două punți, neglijând momentele de
rezistență la rulare, conduce la ecuațiile:

( )
X 2''  hb' − hb'' = X 2  hb' Și ( )
X 2'  hb' − hb'' = X 2  hb''

( )
X 3'  hb' − hb'' = X 3  hb'' Și ( )
X 3''  hb' − hb'' = X 3  hb'
❑ Înlocuind reacțiunile tangențiale X2 și X3 cu expresiile lor la limita
de aderență, se pot determina forțele care solicită barele de reacție.
Solicitarea principală este compresiunea, respectiv flambajul.
Calculul se face pentru regimul tracțiuni și al frânării.
❑ În regimul deraparii, reacțiunile laterale pot fi preluate fie de arcul
lamelar dacă capetele lui sunt ghidate transversal pe glisiera de pe
grinda punții, fie de câte un braț triunghiular central pe fiecare
punte care înlocuieste barele de reacție superioare. 10
 CALCULUL PUNȚII RIGIDE FAȚĂ NEMOTOARE
-Calculul grinzii-
❑ Varianta de fabricare cea mai folosită pentru grinda punții
nemotoare rigidă este forjarea din oțel, iar secțiunea transversală
este un profil „I” cu muchiile rotunjite.

❑ Modulele de rezistență ale acestei

secțiuni, luând ca dimensiune de
bază grosimea inimii profilului
sunt:

Wv = 20  a 3

Wh = 5,5  a 3

Secțiunea transversală în „I” a grinzii forjate,

dimensiunea de bază fiind grosimea inimii profilului 11
 CALCULUL PFN RIGIDE

❑ În regimul frânării reacțiunile

normale sunt:
G1  m1 f
Z fs = Z fd =
2
❑ Reacțiunile tangențiale se determină la
limita de aderență:
X fs = X fd = Z fs  
❑ Expresiile solicitărilor sunt:
M v = Z fs  l2
M h = Z fs    l2
M t = Z fs    rd
Modelul de calcul al punții din față rigide, inclusiv
diagramele de momente: 1 - regimul frânării; 2 -
regimul derapării 12
 CALCULUL PFN RIGIDE
❑ În regimul derapării datorită forței laterale, reacțiunile diferă
pentru partea stânga și dreapta:
▪ pentru roata din stânga:

G1  2    hg    G1  2    hg 
Z Rs =  1 +  YRs =  1 + 
2  E1  Și 2  E1 
▪ pentru roata din dreapta:

G1  2    hg    G1  2    hg 
Z Rd =  1 −  Și YRd =  1 − 
2  E1  2  E1 

❑ Este convenabil ca trasarea diagramei de moment încovoietor să

se facă tot prin metoda suprapunerii efectelor ca la puntea
motoare din spate.
❑ Regimul trecerii peste obstacole se tratează ca la puntea motoare
din spate. 13
 CALCULUL PUNȚII RIGIDE FAȚĂ NEMOTOARE
-Calculul pivotului și fuzetei-
❑ Axul fuzetei roții de
direcție este solicitat la
încovoiere de forțele
care acționează asupra
roții.
❑ Secțiunea periculoasă
pentru fuzetă, pentru
care se face calculul de
rezistență este secțiunea
III-III de încastrare a
arborelui roții în corpul
fuzetei.
❑ În regimul frânării
momentul încovoietor
este dat de relația:
Modelul de calcul pentru
ansamblu fuzetă-pivot M i = Z fs  l3  1 +  2

14
 CALCULUL PUNȚII RIGIDE FAȚĂ NEMOTOARE
-Calculul pivotului și fuzetei-
❑ În regimul derapării, considerând deraparea spre dreapta, cele
două fuzete vor fi solicitate la încovoiere de momentele:
▪ pentru fuzeta din stânga
M is = Z Rs  l3 − YRs  rd
▪ pentru fuzeta din dreapta

M id = Z Rd  l3 + YRd  rd
❑ În regimul trecerii peste obstacole momentul încovoietor este:

M i = G1  l3
❑ Rezistența la încovoiere pentru cele trei regimuri este dată de relația:
Mi
î =
Wz
15
 REGIMUL DE FRÂNARE
❑ Pentru pivot este necesar să se determine reacțiunile din brațele fuzetei,
reacțiuni care acționează la mijlocul acestora, considerând pivotul
încastrat în pumnul grinzii.
❑ Se consideră ca levierul trapezului de direcție este montat pe brațul
inferior, iar capul de bară se găsește la distanta l4 de axa roții. Grosimea
brațelor se consideră egală și are valoarea lb.
❑ Reacțiunea verticală este echilibrată în brațele fuzetei de forțele:
Z fs  l1
QMz =
a+b
❑ Momentul de frânare este echilibrat în brațele fuzetei, în plan
longitudinal, de forțele:
  Z fs  rd
QMf =
a+b
❑ Reacțiunea tangențială redusă în axa roții generează în brațele fuzetei
forțele:
X1 f  a X1 f  b
Q fs = Și Q fi =
a+b a+b
16
 REGIMUL DE FRÂNARE
❑ Reacțiunea tangențială redusă în axa roții acționează la distanta l1
de axa pivotului și generează în bara transversală de direcție forța:
X 1 f  l1
N=
S
❑ Forta N redusă în axa roții, în plan transversal, generează în brațele
fuzetei cuplul de forțe:
N  l4
QMN =
a+b
și forțele:
N a N b
QNs = Și QNi =
a+b a+b
❑ Forțele care acționează în brațele fuzetei sunt:
Qi = (QMz + QMN + QNi )2 + (QMf + Q fi )
2

Qs = (QMz + QMN − QNs )2 + (QMf − Q fs )

2

17
 REGIMUL DERAPĂRII
❑ Reacțiunea verticală generează în brațele fuzetei cuplul de forțe:
Z Rs  l1
QMz =
'

a+b
❑ Reacțiunea transversală redusă în axa roții generează în brațele
fuzetei cuplul de forțe:
YRs  rd
QMy =
a+b
și forțele:
Y a YRs  b
QMs = Rs Și QMi =
a+b a+b

❑ Forțele care acționează în brațele fuzetei sunt:

Z  l − Y  r − YRs  b
Qi = Rs 1 Rs d
a+b

Z rs  l1 − YRs  rd + YRs  a
Qs =
a+b 18
 REGIMUL TRECERII PESTE OBSTACOLE

❑ În acest regim, asupra punții acționează numai reacțiunea verticală

ZRs = ZRd, echilibrată în brațele fuzetei de cuplul de forțe:

l1
Qi = Qs = kd  Z Rs 
a+b

❑ Cunoscând forțele care acționează în brațele fuzetei se

dimensionează sau se verifică pivotul la încovoiere, la forfecare și
la strivire. Dacă este cazul se dimensionează sau se verifică și
brațele fuzetei în zona încastrării cu corpul acesteia.

19
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
Modelul de calcul pentru puntea McPherson ❑ Din punctul de vedere al
cu axa amortizorului suprapusă peste axa de
bracare (axa pivoților) transmiterii forțelor de la roată la
structura portantă a
automobilului, particularitatea
constructivă a acestei punți este
aceea că forțele se transmit atât
prin intermediul brațului
transversal, cât și prin
intermediul amortizorului, care
face parte atat din mecanismul
de ghidare al roții (constituie
tocmai culisa oscilantă), cât și
din suspensie.
❑ Mecanismului punții i se
asociază un sistem de referință
xOy ale cărei axe sunt:
▪ axa Oy este axa paralelă cu
axa amortizorului;
▪ axa Ox este perpendiculară
pe axa Oy.
20
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
❑ Se constată că sistemul este rotit cu unghiul de înclinare transversală
al pivotului față de sistemul de referință al automobilului.
❑ Pivotul inferior reprezintă articulația sferică dintre corpul fuzetei și
amortizor, considerat ca făcând parte din corpul amortizorului.
❑ Reacțiunea normală la roată Z dă naștere unei forțe B în brațul
transversal și unei forțe A în articulația dintre tija amortizorului și
caroserie, forțe care sunt reprezentate prin componentele lor față de
sistemul de referință ales, adică: Bx și By, respectiv Ax și Ay.
➢ Componenta Ax se determină din ecuația de momente față de pivotul
sferic, adică:
 G 
Ax  (C + o ) =  Z − ns   b  Ax =
(2  Z − Gns )  b
 2  2  (C + o )
Gns este greutatea nesuspendata pe punte;
b = dt+d∙tgδ este o constantă constructivă pentru punte;
C+o este o distanță variabilă în funcție de dezbaterea roții; se
consideră cazul automobilului încărcat cu sarcina nominală.
21
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
❑ Prin descompunerea reacțiunii normale la roată se obțin următoarele
componente:
 Gns   Gns 
Zx = Z −   sin  Și Z y =  Z −   cos
 2   2 
❑ Componenta Bx din pivotul sferic se determină din ecuația de echilibru a
forțelor pe Ox:
 Gns   b 
Bx =  Z −  + sin  
 2  C +o 
❑ Componenta By din pivotul sferic se determină cu relația:
B y = Bx  tg ( +  )
❑ Din ecuația de echilibru a forțelor pe Oy se determină componenta Ay:
 G   b  
Ay = Z y + B y =  Z − ns    + sin    tg ( +  ) + cos  = Fa
 2   C + o  
❑ Ea reprezintă tocmai forța din arcul suspensiei, adică forța pe care o
transmite arcul articulației superioare elastice oscilante. 22
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
❑ Specific punții McPherson este determinarea forțelor tăietoare care
apar în ghidajul tijei amortizorului și în pistonul său, precum și
momentul încovoietor din tija amortizorului.

❑ Ele se determină din ecuațiile de echilibru ale tijei amortizorului, cu

relațiile:
l
C x = Ax  Și K x = Cx − Ax precum și M it = Ax  o
l −o
❑ Forțele rezultante din cele doua articulații se determină cu relațiile:

A = Ax2 + Ay2 Și B = Bx2 + B y2

❑ Forțele rezultante din cele două articulații se pot determina, atât ca

mărime, cât și ca direcție și sens prin metoda poligonului forțelor.
❑ Date de intrare: cinematica mecanismului punții; reacțiunea
normală la roata Z; componenta Ax; componenta Ay
23
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
❑ Prin compunerea componentelor Ax și Ay se determină forța
rezultantă A ca direcție, apoi construind poligonul forțelor se
determină rezultanta B.

Metoda poligonului forțelor pentru determinarea forțelor rezultante din articulații

24
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
Modelul de calcul pentru puntea
McPherson cu amortizor dezaxat
❑ Una din problemele acestui tip de punte
constă în realizarea constructivă a prinderii
superioare a amortizorului. Dacă transmiterea
componentei Ay se face în multe cazuri prin
arcul elicoidal al suspensiei la contraaripa
automobilului, transmiterea componentei Ax
se face prin legătura tijei amortizorului cu
contraaripa. O forță Ax mare impune folosirea
unei articulații rigide între amortizor și
caroserie; filtrarea vibrațiilor transmise prin
tija amortizorului impune folosirea unei
articulații elastice. Pentru a armoniza cele
două cerințe contradictorii este necesară
reducerea cât mai mult posibil a mărimii
componentei Ax.
❑ O primă soluție este dezaxarea tijei
amortizorului față de axa de bracare a roții.
Aceasta conduce la o dezaxare t între pivotul
inferior și tija amortizorului; relația
geometrică între unghiul de dezaxare φ și
distanța t este: t
 = arctg
C +o 25
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE McPHERSON
❑ Studiul forțelor care apar în cuplele mecanismului se face considerând un sistem se
referință rotit cu unghiul δ–φ față de sistemul de referință al automobilului.
❑ Componentele reacțiunii normale sunt date de relațiile:
 Gns   G 
Zx = Z −   sin( −  ) Z y =  Z − ns   cos( −  )
Și
 2   2 
❑ Componentele forței B din pivotul inferior se determină din relațiile:
 G 
M A = 0   Z − ns   b + B y  t − Bx  (C + o ) = 0
 2 
b = d t + d  tg + t  cos( −  ) + (C + o)  sin( −  )
B y = Bx  tg ( +  −  )
 G  b
Bx =  Z − ns   ; Ax = Bx − Z x
 2  (C + o ) − t  tg ( +  −  )
 G  b  tg ( +  −  )
B y =  Z − ns   ;
 2  (C + o ) − t  tg ( +  −  ) Ay = B y + Z y = Fa

❑Forța din pivotul B se determină prin compunerea celor două componente și

înlocuirea lui b.
❑Componentele Ax și Ay se determină din echilibrul forțelor în sistemul considerat: 26
MODELUL DE CALCUL AL PUNȚII McPHERSON CU ARCUL
MONTAT DEZAXAT SPRE ROATĂ ÎN REGIMUL DERAPĂRII

❑ Modelul de calcul, dacă se

consideră că în pata de contact
roată–cale acționează și o forța
transversală Y (regim de
derapare), este prezentat în figura
alăturată. Sistemul de axe fiind
similar cu cel din cazul
precedent.
❑ Și în acest caz se descompun
forțele de la contactul roată–cale
de rulare în componente față de
sistemul de referință al punții.

27
 MODELUL DE CALCUL AL PUNȚII McPHERSON CU ARCUL
MONTAT DEZAXAT SPRE ROATĂ ÎN REGIMUL DERAPĂRII

❑ Pentru determinarea forțelor din articulațiile punții se scriu

ecuațiile:
Fx = 0  Z x + Yx − Bx + Ax = 0
Fy = 0  Z y − Yy + B y − Ay = 0
M B = 0  Z  (d t + d  tg ) + Y  d − Ax  (C + o) − Ay  (s − t ) = 0
B y = Bx  tg ( +  −  )
❑ Rezolvând sistemul de ecuații de mai sus se pot determina
componentele forțelor din punctele A și B (Ax, Ay, Bx, By).

❑ Punțile actuale McPherson se caracterizează prin faptul că arcul

elicoidal al suspensiei nu se montează concentric cu amortizorul,
ci dezaxat înspre roata cu distanța s. Astfel rezultă o preluare mai
convenabilă a componentei Ay de către caroserie și se mărește
ecartamentul arcurilor punții.

28
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE
❑ Pentru ca variația
unghiului de cădere al
roții să nu depășească
5-60, iar variația
ecartamentului la
comprimarea arcului
suspensiei să se afle
în intervalul 4-5 mm
(la autoturisme), se
recomandă ca raportul
dintre lungimea
brațului superior l3 și
lungimea brațului
Modelul de calcul al punții fracționate cu mecanism inferior l1 să fie
patrulater transversal cu brațe neegale: (a), (b) - acționează 0,55...0,65.
reacțiunile verticale și tangențiale 29
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE
❑ Arcul elicoidal se consideră montat între brațul inferior și caroserie. Se consideră
o punte din față nemotoare cu mecanism patrulater cu brațe neegale, paralele și
orizontale, cu arcul elicoidal montat între brațul inferior și caroserie.
❑ Lungimile barelor care compun mecanismul sunt
cunoscute, poziția axului roții este cunoscută,
levierul de fuzetă este dispus în planul orizontal
care conține axele roților.

Modelul de calcul al punții fracționate cu mecanism patrulater

transversal cu brațe neegale: (d) - acționează reacțiunile verticale
și tangențiale; (c) - determinarea grafică a forțelor din brate

30
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE

Modelul de calcul al punții fracționate cu mecanism patrulater transversal cu brațe neegale:

(f) - determinarea grafică a forțelor din brate; (e), (g) – acționează reacțiunile verticale și transversale 31
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE
❑ În regimul frânării în centrul petei de contact acționează reacțiunile
Z și X. Reacțiunea Z acționează la distanța L-l1 și dă naștere unui
moment care împinge brațul superior și trage brațul inferior al punții
cu forțele:
Z  (L − l1 )
F =F =
Z
'
Z
''

l2

❑ Momentul de frânare generează în plan longitudinal forțele:

X  rd
FM = FM =
' ''

l2
❑ La limita de aderență X ≤ Z∙φ.
❑ Forța de frânare trage brațele punții cu forțele longitudinale:
X  b0 X  a0
F =
'
X Și F =
''
X
l2 l2
32
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE

❑ Bracarea roții datorită lui X este împiedicată de transmisia direcției,

iar în bieletă va acționa forța:
L − l1
N=X
l
care va împinge fuzeta spre exterior și va genera în brațe forțele:
L − l1 b0 L − l1 a0
F =X
'
 Și F =X
''
N 
N
l l2 l l2

❑ Brațul superior va fi solicitat la compresiune de forța: FZ' − FN' , iar în

plan longitudinal la încovoiere de forța: FM' − FX'
❑ Brațul inferior va fi solicitat la întindere de forța: FZ'' + FN'' , iar în
plan longitudinal la încovoiere de forța: FM'' + FX''
❑ În plus acest braț va fi solicitat în plan vertical de forța Z în pivotul
inferior și de forța din arc FA

33
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE
❑ Pentru a determina forțele din brațe se poate folosi și metoda grafică,
construind poligonul forțelor, figurile (c) și (f) pentru reacțiunea
verticală Z.
❑ Se consideră cunoscute forțele Z (ca mărime, direcție și sens) și FA
(ca direcție și sens) și se construiește poligonul forțelor, care permite
determinarea forțelor din brațe. Metoda este avantajoasă când brațele
sunt înclinate.
❑ În regimul derapării, în centrul petei de contact acționează
reacțiunea transversală Ys pentru roata din stânga și Yd pentru roata
din dreapta, iar reacțiunile verticale la cele două roți sunt diferite.
➢ Pentru roata din stânga Zs generează în brațe forțele:

Z s  (L − l1 )
Fzs' = Fzs'' =
l2

34
 CALCULUL PUNȚII FRACȚIONATE CU MECANISM
PATRULATER TRANSVERSAL CU BRAȚE NEEGALE
❑ Ys dă naștere în brațe la forțele:
Ys  b0 Ys  a0
F =
'
Ys
Și F =
''
Ys
l2 l2
Ys  rd
'
FMs = FMs
''
=
l2
❑ Se procedează la fel pentru roata din dreapta și apoi se determină
forțele care solicită brațele.
❑ În regimul trecerii peste obstacole se consideră că acționează numai
reacțiunea Z care se amplifică cu coeficientul dinamic kd.

35
CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ TRANSVERSAL OSCILANT
❑ Este cunoscută și sub
denumirea de punte
pendulară. De multe ori, ca
element elastic al
suspensiei se folosește
arcul elicoidal amplasat pe
brațul transversal, cât mai
apropiat de roată pentru a
micșora momentul
încovoietor din braț.
❑ Un regim de calcul specific
pentru această punte este
deplasarea în viraj, care
implică apariția în pata de
contact roată–cale a unei
forțe transversale Y.
Modelul de calcul al punții cu un braț
transversal la deplasarea în viraj 36
 CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ TRANSVERSAL OSCILANT
❑ Forța normală la roată Z se transmite prin arcul elicoidal și prin
articulația brațului la caroserie. Reacțiunile care apar în articulație se
determină din ecuațiile de echilibru ale forțelor:
Fx = 0  Px = Y
Fy = 0  Py = Z − F
❑ Forța din arc se determină din ecuația de momente față de articulația
P cu relația:
Z  a −Y b
M P = 0  F =
a− f

cos  sin 
unde: a = r  Și b =r
sin  sin 
r
tg = Și  =  
c

37
 CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ TRANSVERSAL OSCILANT
❑ La deplasarea în viraj, puntea pendulară are o comportare specifică: roata
exterioară virajului se încarcă dinamic, capătă o cădere negativă, iar componenta
–Py coboară caroseria spre cale; roata interioară virajului se descarcă dinamic,
capătă o cădere pozitivă, iar caroseria se ridică sub influența componentei +Py; în
consecință mișcarea de ruliu se accentuează.

Comportarea în viraj a punții pendulare 38

 CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ TRANSVERSAL OSCILANT
❑ Pentru preluarea forțelor longitudinale (regimurile de demarare sau de frânare) se
folosește tirantul 1, ce are articulația A cu caroseria situată la aceeași distanță față
de planul longitudinal ca și brațul (soluția cea mai uzuală).
❑ La demarare, forța longitudinală Ft dezvoltă următoarele reacțiuni:
▪ în articulatia P reacțiunea longitudinală Pz = Ft și reacțiunea transversală Px =
Ft∙c/d;
▪ în articulația A reacțiunea transversală Ax = Ft∙c/d.
❑ La frânare, forța longitudinală Ff dezvoltă următoarele reacțiuni:
▪ în articulația P reacțiunea longitudinală Pz = Ff, reacțiunea verticală Py = Ff ∙r/d
și reacțiunea transversală Px = Ff ∙c/d;
▪ în articulația A reacțiunea verticală Ay = Ff ∙ r/d și reacțiunea transversală Ax =
Ff ∙c/d. ❑ Tirantul este solicitat în
secțiunea periculoasă
I-I de încastrare în braț,
la încovoiere de
momentul forței Ax,
respectiv la torsiune de
momentul forței Ay.

Punte pendulară cu tirantul 1 39

 CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ LONGITUDINAL „L”
❑ Un avantaj al punții cu braț longitudinal este buna compatibilitate cu bara de
torsiune transversală ca element elastic al suspensiei.
❑ Forța normală la roată dă naștere unui moment preluat de bara de torsiune, ce se
calculează cu relația:
 G 
M =  Z − ns   r
 2 
❑ În plan transversal, în lagărele laturii transversale a brațului, acționează reacțiunile
Ay și By date de relațiile:
 G  f +g
Ay =  Z − ns  
 2  g
 G 
B y = Ay −  Z − ns 
 2 

Modelul de calcul al punții

cu braț longitudinal în „L”
40
 CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ LONGITUDINAL „L”
❑ În cazul deplasării în viraj, la roată apar și fortele transversale, iar reacțiunile
verticale din lagărele brațului devin:
▪ Pentru roata interioară virajului: ❑ La majoritatea
Z1  f + Y1  k = + =
construcțiilor,
B y1 = A y1 Z 1 B y1 Ax1 Y1 lagărul care preia
g
forța transversală
▪ Pentru roata exterioară virajului:
este cel dinspre
Y2  k − Z 2  f Ay 2 = B y 2 − Z 2 A = Y
By 2 = x2 2 roată.
g ❑ Brațul este
solicitat la
încovoiere dublă
în secțiunea I-I și
torsiune de
momentele:
M t = (r − a )  Z 2 + Y 2

Mt = Z b + Y  k
Forțele care acționează
în viraj asupra punții cu
braț longitudinal 41
 CALCULUL PUNȚII CU UN BRAȚ LONGITUDINAL „L”
❑ În regimul frânării, forța de frânare longitudinală dă naștere în
lagărele brațului, reacțiunilor în plan orizontal care se determină cu
relațiile: f +g B = A −F
Azf = F f  zf z f
g
❑ Forța normală Zf produce în lagărele
brațului reacțiunile verticale:
f +g
Ayf = Z f  B yf = Ayf − Z f
g
❑ Brațul este solicitat la încovoiere
dublă și la torsiune de momentele:
M iz = Z f  (r − a ) M iFf = F f  b M t = Z f  b

Solicitările brațului
longitudinal în regimul frânării
42
 CALCULUL PUNȚII CU BRAȚ ORIZONTAL OBLIC
❑ Axa de oscilație AB a brațului este înclinată cu unghiul α față de transversală. Arcul
elicoidal este montat între braț și caroserie, în punctul F de pe braț.
❑ Datorită forței normale la roata Z, în articulațiile brațului acționează reacțiunile Ay
și By care se determină cu relațiile:
F  j − Z a
M A = 0  B y =
g
Fy = 0  Ay = B y + Z − F

a = (e + f  tg )  sin −
f
cos

❑ Raportul de transmitere
al suspensiei este
raportul dintre forța din
arcul elicoidal și forța
normală la roată, adică:
F r
ia = =
Z d

Modelul de calcul al punții cu braț orizontal oblic r = (a + f  tg )  cos

43
 CALCULUL PUNȚII CU BRAȚ ORIZONTAL OBLIC
❑ Din considerente elastocinematice și datorită montării excentrice a arcului
elicoidal, forța transmisă de arc nu este verticală, ci înclinată în spațiu, direcția sa
fiind definită de unghiul δ față de verticală în plan transversal și de unghiul ζ față
de verticală în plan longitudinal.
❑ În consecință, forța din arc și componentele sale sunt date de relațiile:
Fx = Fy  tg Fz = Fy  tg F = Fy  1 + tg 2 + tg 2

Definirea direcției forței din arcul elicoidal 44

 CALCULUL PUNȚII CU BRAȚ ORIZONTAL OBLIC
❑ Considerând sistemul de referință al brațului u-w, cu axa u axă de oscilație a
brațului și cu axa w axă perpendiculară pe aceasta, componentele Fx și Fz dezvoltă
reacțiuni suplimentare în articulațiile bratului, Au, Aw și Bw
❑ Ele se pot determina cu relațiile:

Au = Fxu − Fzu Bw =
(Fxu − Fzu ) d + (Fxw + Fzw ) j Aw = Bw − (Fxw + Fzw )
g
❑ Reacțiunile totale din
articulațiile brațului vor fi:
▪ reacțiunea radială din A:

A = Ay2 + Aw2

▪ reacțiunea axială din A:

Au = Fu = Fxu − Fzu
▪ reacțiunea radială din B:

B = B y2 + Bw2
Reacțiunile suplimentare din articulațiile brațului
45
 CALCULUL PUNȚII CU BRAȚ ORIZONTAL OBLIC
❑ În regimul derapării forța laterală Y se descompune conform metodei de calcul
anterioare, după sistemul de referință u-w.
❑ Componentele forței laterale Y sunt:
Yu = Y  cos Yw = Y  sin
Fu  d + Fw  j  Yu  r  Yw  a
❑ Reacțiunile din articulațiile brațului vor fi: Bw =
g
Aw = Bw − Fw − Yw

Au = Fu + Yu
❑ Dacă brațul nu este orizontal,
componentele Yu și Yw generează
reacțiuni suplimentare într-un
plan perpendicular pe axa de
oscilație a brațului.

Descompunerea forței laterale Y 46

 FORȚELE DIN ARTICULAȚIILE BRAȚULUI CÂND ÎN PATA DE
CONTACT ACȚIONEAZĂ FORȚE PE TREI DIRECȚII
❑ În cazul general în care, la contactul dintre roată și cale acționează forțe pe trei
direcții, ele se descompun după sistemul de referință u-w ca în figură. Pe direcția
longitudinală a automobilului, forța de tracțiune se ia cu semnul „+”, iar cea de
frânare cu semnul „–”. Pe direcție transversală a automobilului, forța laterală se ia
cu semnul „+” dacă acționează spre exterior și cu semnul „–” dacă acționează spre
interior față de automobil.
❑ Componentele forțelor longitudinale și transversale în sistemul de referință u-w se
determină cu relațiile:

47
 FORȚELE DIN ARTICULAȚIILE BRAȚULUI CÂND ÎN PATA
DE CONTACT ACȚIONEAZĂ FORȚE PE TREI DIRECȚII
❑ Forțele rezultante pe direcțiile u-w sunt:

❑ Reacțiunile pe direcția w din articulațiile brațului sunt:

❑ Datorită componentelor pe direcțiile u-w ale forțelor exterioare, în articulațiile

brațului apar pe direcție verticală trei perechi de reacțiuni radiale. Reacțiunile totale
pe direcția verticală în articulația A, respectiv articulația B vor fi:

❑ Reacțiunile totale în aceste articulații sunt:

❑ Reacțiunea axială Au este preluată în multe cazuri, prin construcții specifice, de

ambele articulații ale brațului.
48