RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL

-eseu-

Ion Barbu

Amplu curent literar manifestat în perioada interbelică, modernismul se definește prin

opoziție cu tradiționalismul. În literatura română, modernismul a fost promovat de criticul Eugen
Lovinescu, prin intermediul revistei „Sburătorul” și al cenaclului cu același nume.
Moderniștii dorec următoarele: crearea unui lirism subiectiv, înlăturarea totală a obiectivității și
ambiguitatea limbajului prin utilizarea metaforelor.
Reprezentanți ai modernismul poetic interbelic:

 George Bacovia
 Tudor Arghezi
 Lucian Blaga
 Ion Barbu
„Riga Crypto și Lapona Enigel”, inclusă în ciclul „Uvedenrode” din volumul „Joc secund” (1930) se
înscrie în cea de-a doua etapă de creație a poetului.
Numită de către autor „Luceafăr întors”, opera prezintă drama cunoașterii, precum și
incompatibilitatea dintre două lumi diferite.
Teme abordate:

 iubirea imposibilă
 incompatibilitatea omului superior cu lumea comună
Tema principala: iubirea ca modalitate de cunoaștere a lumii
Motive literare specifice:

 soarele
 lumina
 întunericul
 menestrelul
 ciuperca
Balada „Riga Crypto și Lapona Enigel” exprimă viziunea lui Ion Barbu asupra conditiei omului: În
timp ce Enigel se îndreaptă spre lumină, Crypto rămâne în lumea lui întunecată.
Titlul este construit asemenea titlurilor unor opere ai căror protagoniști trăiesc iubiri neîmplinite
(„Romeo și Julieta”). Personajele sunt în antiteză, deoarece substantivul „Riga” sugerează un spațiu
exotic, pe când „Lapona”, un spațiu nordic.
Crypto= o enigmă cu un statut neînțeles
Enigel= dorința de evoluție cu un statut de ființă superioară.
Structural, discursul respecta povestirea în ramă.
Partea întâi, considerată ramă a povestirii, are rolul de incipit și sugerează câteva detalii spațio-
temporale, substantivul „menestrel” făcând trimitere la un Ev Mediu european.
Povestirea propriu-zisă cuprinde patru secvențe poetice.
Prima secvență prezinta portretul lui Crypto:

 un simbol al naturii pasive

 ex. vegetalul „răi ghioci”
Sintagmele „des cercetat de pădureți” si „crai Crypto” exprimă condiția lui Crypto. Refuzul său de a-
și îndeplini destinul îl condamnă la eșec existențial.
Următoarele două strofe: prezinta portretul Laponei. Ea se remarcă prin gingășie. În drumul său, ea
poposește la Crypto ca să se odihnească și să-și adape renii. Întâlnirea celor două ființe, din lumi
diferite amintește de „Luceafărul” eminescian deoarece si aici, dialogul rigăi cu Lapona presupune o
serie de chemări și de refuzuri.
Prima dată regele îi oferă fetei fragi, simbol al iubirii, însă este refuzat: „Enigel, Enigel,/ Ți-am adus
dulceață, iacă/ Uite fragi, ție dragi. A doua oară, Crypto își oferă întreaga ființă: „Dacă pleci să
culegi,/ Începi, rogu-te, cu mine”. In final, isi ofera întreaga împărăție. Cele trei chemări ale lui
Crypto reprezintă tentația. Refuzul ei reprezintă puterea de a rezista ispitei.
Viziunea lui Barbu despre lume apare prin motivele condiției umane:

 sufletul
 fântână
 nunta
Prozodia la început: tradițională cu catrene, rimă încrucișată și măsură de 8-9 silabe.
Prozodia pe parcurs: moderna cu măsură variabilă de 5-9 silabe, rimă savantă și strofe inegale.
In concluzie textul se înscrie în estetica modernistă atât prin teme și motive literare, cât și prin
interpretarea ca baladă. Acesta redă o iubire imposibilă si are ca tema imposibilitatea omului de a
atinge absolutul.