MONOGRAFIE CONTABILA

CONTABILITATE PUBLICĂ
STUDIU DE CAZ
CU EXEMPLIFICARE
LA PRIMĂRIA COMUNEI AGAPIA
JUDEŢUL NEAMŢ
2. Bugetul local – concept, funcţii rol, structură

2.1. Bugetul local – concept, funcţii, structură, rol

Bugetele locale reprezintă partea principala a finantelor locale prin care se

reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării
acţiunilor social culturale, economice şi de altă natură din competenţa autorităţilor
administraţiei publice locale.
Bugetele locale reprezintă bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au
personalitate juridică. Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile
Legii nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, Legea 273/29.06.2006 privind
finanţele publice locale, legilor bugetare anuale şi potrivit prevederilor Legii
195/22.05.2006, cadrul instituţional care reglementează procesul de descentralizare
administrativă şi financiară.

Potrivit Legii nr. 273/29.06./2006, privind finantele publice locale, la art.2, bugetul
local este definit ca fiind documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an
veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale.
Bugetele locale reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul bugetului
consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat.
Bugetele locale, în calitate de parte principală a finanţelor locale, reflectă cerinţele
de resurse financiare ce se mobilizează si utilizează la nivelul unităţilor administrativ
teritoriale pentru satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de învăţământ, cultură,
asistenţa socială, servicii publice, dezvoltare si modul de procurare a resurselor financiare
din cursul unui exerciţiu financiar.
Finanţele publice locale reflectă raporturile prin care se constituie şi se utilizează
resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, fără o contraprestaţie directă şi
imediată în vederea satisfacerii unor cerinţe social-culturale, economice şi a furnizării unor
servicii publice de către autorităţile administraţiei publice locale. Finanţele publice locale
mijlocesc procesele de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti la nivelul
unităţii administrativ teritoriale.
Funcţia de repartitie a finanţelor publice locale se manifestă prin constituirea
fondurilor băneşti la nivelul unităţii administrativ teritoriale şi redistribuirea lor pentru
satisfacerea unor cerinţe colective delimitate prin competenţele şi atribuţiile autorităţilor

2
administraţiei publice locale.
Între cele două laturi ale funcţiei de repartiţie a finanţelor publice locale există
raporturi de interconexiune. Mobilizarea unor resurse băneşti la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale se efectueaza în vederea satisfacerii unor cerinte colective.
Repartizarea resurselor băneşti de către unităţile administrativ teritoriale pentru
realizarea acţiunilor social-culturale, a serviciilor publice, a dezvoltarii depinde de
mobilizarea lor în cuantumul aprobat şi la termenele legale.
Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în care se
mobilizează resursele băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, efectuarea
cheltuielilor, adminstrarea patrimoniului public si privat şi utilizarea resurselor băneşti în
conformitate cu prevederile legale .Controlul prin intermediul finanţelor publice locale
este un control bănesc ce vizeaza procesele de formare şi repartizare a fondurilor băneşti de
la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Ţinând seama de împartţrea administrativ teritorială a statului, bugetele locale sunt
formate din bugetele judetelor, bugetele municipiilor, bugetele oraşelor şi bugetele
comunelor.
În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale, în fiecare comună,
oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judeţ şi municipiu Bucureşti, se
elaborează şi administrează buget în condiţii de autonomie ; între bugetele consiliilor locale
şi bugetele consiliilor judeţene nu exista relaţii de subordonare.
Prin aşezarea autonomiei locale la baza organizării şi funcţionării organelor
administraţiei publice locale, între bugetele unităţilor administrativ teritoriale sunt relaţii de
interconexiune, prin care se redistri- buie resursele băneşti în vederea satisfacerii cerinţelor
colective.
Funcţie de cheltuielile şi veniturile prevăzute în cadrul bugetelor locale, deosebim:
bugete proprii şi bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind numai veniturile şi
cheltuielile specifice structurii teritorial-administrative respective, în timp ce bugetele
centralizatoare regrupează veniturile şi cheltuielile unităţii administrativ-teritoriale în
ansamblul ei.
Bugetele locale reflectă relaţii economice băneşti care apar în procesul repartiţiei
venitului naţional cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate cu adresare
generală la şi de la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale în scopul satisfacerii unor
interese ale colectivităţilor publice locale.

2.1 Autonomia locală şi relaţia cu bugetul local

Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se organizează si

funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii si al consultării cetăţenilor
in soluţionarea problemelor de interes local.
Descentralizarea fiscală reprezintă un factor important de influenţă asupra

3
autonomiei unei administraţii locale. În măsura în care o administraţie locală beneficiază
de sume şi transferuri de la administraţia centrală, depinde de aceasta şi are o capacitate
redusă de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizează cetăţenilor.
Prin descentralizare fiscală, autorităţile administraţiei publice locale sunt investite
cu dreptul de a institui unele impozite si taxe pentru a asigura resursele financiare necesare
acoperirii cheltuielilor din bugetele locale. În acelaşi timp, descentralizarea fiscală
încurajează autorităţile administraţiei publice locale să organizeze şi dezvolte acţiuni din
care să rezulte venituri ce pot acoperi consumurile de utilitati publice.

Descentralizarea fiscala se realizează în forme diferite:

 delimitarea unei baze fiscale a administraţiei locale si acordarea dreptului de a decide

asupra exploatării ei; baza impozabila proprie favorizează procesul decizional local de
colectare si administrare a impozitului;
 baza de impozitare şi cotele de impozitare sunt de competenţa autorităţilor
administraţiei publice locale, dar colectarea şi administrarea veniturilor se realizează la
nivel central;
 autorităţile administraţiei centrale colectează si administrează veniturile generate de o
baza impozabila, iar autorităţile administraţiei publice locale determina baza de
impozitare;
 autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc asupra unor cote de impozitare ce se
adaugă la cele aplicate de administraţia centrala la o baza de impozitare;
 Trecerea unor venituri din impozite din competenţele autorităţilor publice centrale la
autorităţile administraţiei publice locale depinde de anumiţi factori:
 selectarea acelor obiective şi acţiuni ce se pot administra mai bine prin baza de
impozitare de către autorităţile administraţiei publice locale;
 echitatea presupune urmărirea modului în care se repartizează impozitele locale,
respectiv a poverii fiscale locale şi a eventualelor comportamente ale unor contribuabili ce
suportă diferenţele de impozite;
 baza de impozitare să corespundă din punct de vedere al cerinţelor informaţionale,
tehnice şi administrative;
 impozitele şi taxele atribuite autorităţilor administraţiei publice locale să fie corelate
cu cheltuielile necesare funcţionarii serviciilor publice locale;
 mobilitatea bazei de impozitare necesită evitarea situaţiilor în care la mutarea
persoanelor în alte localităţi să nu se mai plătească impozite şi taxe;
La rândul său, descentralizarea unor acţiuni şi servicii poate să contribuie la
îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice, la creşterea eficientei prin urmărirea corelaţiei
dintre acţiunile locale şi cheltuielile necesare.
Autorităţile administraţiei publice locale pot cerceta şi evalua cerinţele de servicii
publice şi le pot furniza mai eficient.
Serviciile generale de natura iluminatului public, controlul circulaţiei, poliţiei şi

4
pazei contra incendiilor se adresează populaţiei în general. De aceea se justifică finanţarea
lor pe seama impozitelor percepute de la populaţia rezidentă.
Bunurile şi serviciile furnizate unor beneficiari identificabili din localităţi(apa,
căldura, electricitate) se pot finanţa pe seama tarifelor solicitate de la consumatori.
În cazul bunurilor şi serviciilor furnizate local de care pot beneficia şi cetăţenii cu
domiciliul în alte unitati administrativ teritoriale se justifică finanţarea lor pe seama
transferurilor sau a sumelor de la bugetul administraţiei centrale (programe si acţiuni de
combatere a poluării, sănătatea preventiva).
Infrastructura care generează venituri în perioadele viitoare se poate finanţa pe
seama împrumuturilor.
Autonomia locală implica dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a
dispune de resurse banesti, de a le utiliza şi administra în vederea îndeplinirii atribuţiilor
prevăzute de lege, de a elabora buget, de a urmări execuţia bugetului denumită, uneori,
autonomie financiară.
În general, în studiile de specialitate se invocă anumite cerinţe ale autonomiei locale
din punct de vedere financiar:
 autorităţile administraţiei publice locale să beneficieze de resurse proprii
şi de cadru normativ pentru a asigura acoperirea cheltuielilor proprii;
 autorităţile administraţiei publice locale să fie investite cu dreptul de a
determina veniturile şi cheltuielile din propriul buget;
 deciziile financiare curente ale autorităţilor administraţiei publice locale
să nu fie supuse unui control din partea administraţiei centrale;
Autonomia locală se manifestă sub două laturi ; administrativă şi financiară şi se
exercită pe baza şi în limitele legi. Autonomia locala priveşte organizarea, funcţionarea,
competenţele, atribuţiile şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei,
oraşului sau judeţului.
Comunele, oraşele, municipiile si judeţele au dreptul la resurse proprii pe care
autorităţile administraţiei publice locale le gestionează în conformitate cu atribuţiile ce le
revin prin lege.
CARTA EUROPEANA PRIVIND AUTONOMIA LOCALA recomanda anumite
principii pentru formarea si administrarea resurselor financiare locale:
Colectivităţile locale au dreptul in cadrul politicii economice naţionale la resurse
proprii suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in exerciţiul competentelor lor;
Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa fie proporţionale cu
competentele prevăzute de constituţie sau de lege;
Cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa provină
din redevenţe si din impozitele locale al cărui procent il pot fixa ele insele in limitele legii;
Sistemele financiare pe care se sprijină resursele de care dispun colectivităţile locale
trebuie sa fie de natura suficient de diversificata si evolutivă, pentru a le permite să
urmărească, pe cât posibil, în practica, evoluţia reală a cheltuielilor bugetare de competenţa
lor;

5
 Sprijinul colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar necesită
punerea in funcţiune de proceduri de repartizare financiară justă sau de măsuri echivalente
destinate corijării efectelor repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare cat si a
sarcinilor ce le revin. Asemenea masuri sau proceduri nu trebuie sa reducă libertatea
colectivităţilor locale de a opta in domeniul lor propriu de responsabilitate;
Colectivităţile locale trebuie sa fie consultate de o maniera apropiata asupra
modalitatilor de redistribuire a resurselor ce le revin;
Pe cat posibil, subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie sa fie destinate
finantarii unor proiecte specifice. Atribuirea de subvenţii nu trebuie sa prejudicieze
libertatea fundamentala a politicii colectivităţilor locale in propriul lor domeniu de
competenta;
In scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, colectivităţile trebuie sa aibă acces, in
conformitate cu legea, la piaţa naţională de capitaluri.

În cadrul autonomiei locale se poate delimita latura financiara, care exercită

influenta directa si hotărâtoare asupra capacităţii de a reglementa si administra treburile
publice de către autorităţile administraţiei publice locale.
Latura financiara a autonomiei locale se individualizează prin următoarele
trăsături:
 asigurarea dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a elabora, aproba
si executa bugetul propriu. Veniturile si cheltuielile autorităţilor administraţiei publice
locale se prevăd pentru fiecare exerciţiu financiar in bugetele locale;
 reglementarea unor competente ale autorităţilor administraţiei publice locale de a
determina si administra veniturile proprii formate din impozite, taxe, contribuţii in
condiţiile legii;
 urmărirea execuţiei bugetare si rectificarea bugetelor locale pe parcursul
exerciţiului bugetar;
 fundamentarea si aprobarea opţiunilor si prioritarilor in finanţarea cheltuielilor
din bugetele locale;
 utilizarea resurselor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale pe
parcursul execuţiei bugetare in condiţii de eficienta;
 dreptul consiliilor locale de a institui taxe speciale pentru funcţionarea unor
servicii publice locale destinate unor persoane fizice si juridice;
 dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a decide asupra contractării
de împrumuturi in condiţiile legii.
Gradul de manifestare al laturii financiare din cadrul autonomiei locale este
influenţat de modul de delimitare a competentelor asupra unor acţiuni si servicii publice, de
diversitatea si calitatea serviciilor publice, de programele de dezvoltare ale unitatilor
administrativ teritoriale, de imbunatatirea managementului cheltuielilor din bugetele locale.
Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de

6
responsabilităţi autorităţilor administraţiilor publice locale in procesul de descentralizare a
unor servicii publice ori a cererii de noi servicii publice fara asigurarea mijloacelor
financiare corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor respective.
Latura financiara a autonomiei locale nu inseamna o autonomie financiara totala a
autorităţilor administraţiei publice locale, ci drepturi in utilizarea si administrarea resurselor
banesti ce aparţin comunelor, oraşelor, municipiilor si judeţelor. Autonomia financiara
deplina a autorităţilor administraţiei publice locale ar genera tendinte de separare in cadrul
statului pentru a administra resursele financiare in beneficiul locuitorilor unei unitati
administrativ teritoriale.
Raporturile dintre unitatile administrative teritoriale sunt aşezate pe principiul
solidaritatii care implica un proces de redistribuire a resurselor banesti de la colectivităţile
locale mai bogate către cele mai sărace.
Pornind de la diferentele in potenţialul economic si social al unitatilor administrativ
teritoriale, mecanismele finanţelor locale stimularea formarea resurselor financiare locale si
colectarea decalajelor economice si sociale.
Carta Europeana privind autonomia locala recomanda protejarea colectivităţilor
locale mai sărace prin aplicarea unor proceduri de redistribuire financiara care sa corecteze
inegalitatii in resursele de dezvoltare.
Latura financiara reprezintă o componenta importanta a autonomiei locale care
exercita influenta asupra capacităţii de decizie a autorităţilor administraţiei publice locale.
Conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/23 aprilie 2001,
„comunele, oraşele si judeţele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita
autonomia locala si in care se organizează si functioneaza autorităţi ale administraţiei
publice locale”.
Intre autorităţile administraţiei publice locale din comune si oraşe si autorităţile
administraţiei publice de la nivelul judeţean se formează raporturi care sunt aşezate pe
principiile autonomiei, legalitatii, responsabilităţii, cooperării si solidaritatii in rezolvarea
problemelor de interes local.
In spiritul principiului autonomiei locale, competentele autorităţilor administraţiei
publice locale se stabilesc prin lege si se exercita de autorităţile administraţiei publice
locale care se găsesc cel mai aproape de cetăţean.
Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de
responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale in procesul de descentralizare a
unor decizii fara asigurarea mijloacelor financiare necesare realizării acestor
responsabilităţi.
In conformitate cu principiul autonomiei locale, autorităţile administraţiei locale
administrează, sau, după caz, dispun de resurse financiare si de bunuri proprietate publica
ale comunelor, oraşelor si judeţelor.
Autorităţile administraţiei publice centrale au obligaţia sa consulte, înainte de
adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale in toate problemele care le interesează direct.

7
 Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca in limitele competentelor lor,
sa coopereze si sa se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice din tara sau din
străinătate.
Comunele, oraşele si judeţele sunt persoane juridice de drept public, care au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Autonomia locala se reflecta prin organizarea si funcţionarea administraţiei publice
locale in mod independent, asigurarea capacităţii de persoana juridica de drept public, a
dreptului de a elabora, aproba si executa bugetul propriu, de a stabili bugetul propriu, de a
stabili si percepe impozitele in condiţiile legii si de a administra resursele financiare.
In sfera atribuţiilor Consiliilor locale se încadrează aprobarea bugetului local,
administrarea resurselor financiare, executarea bugetului, aprobarea virărilor de credite, a
modului de utilizare a rezervei bugetare, a venitului de încheiere, a exerciţiului bugetar.
Primarul, în calitate de autoritate executiva, intocmeste proiectul bugetului local,
contul de încheiere a exerciţiului bugetar pe care le prezintă spre aprobare Consiliului local,
exercita funcţia de ordonator de credite, urmareste încasarea veniturilor si cheltuirea
sumelor din bugetele locale.
O altă latură a autonomiei locale se refera la dreptul autorităţilor administraţiei
publice locale de a stabili, urmări si incasa impozite si taxe in condiţiile legii sau de a
majora sau diminua unele impozite si taxe. Autonomia locala se manifesta si in situaţia in
care, consiliile locale, judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti stabilesc taxe
speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale create in interesul unor persoane
fizice si juridice.
Consiliile locale si judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti au dreptul
sa decidă asupra contractarii de imprumuturi in condiţiile prevăzute de lege.
Autonomia locală presupune şi creşterea răspunderii autorităţilor administraţiei
publice locale în administrarea resurselor financiare locale, in dimensionarea cheltuielilor
in limitele veniturilor, in întărirea controlului asupra utilizării resurselor din bugetele locale
si in administrarea datoriei cu prudenta.

8
 3. Veniturile şi cheltuielile bugetului local

3.1 Conceptul şi sfera veniturilor şi cheltuielilor bugetului local

Bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local cuprinde într-o formă

sistematizată, indicatorii financiari - veniturile şi cheltuielile bugetare, corespunzător
activităţii şi acţiunilor previzionale a se realiza în anul de plan.
Veniturile şi cheltuielile bugetului local al comunei Agapia, precum şi celelalte
venituri şi cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unităţii
administrativ teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ teritoriale care
după consolidare prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta
dimensiunea efortului financiar public pe pe unitatea administrativ teritorială pentru anul
respectiv şi de aici rezultă starea de echilibru sau dezechilibru după caz.

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea :

 Administraţiei publice locale ;
 Programelor, proiectelor activităţilor, acţiunilor şi
obiectivelor potrivit scopurilor prevăzute în legi şi în alte reglementări şi vor fi
angajate în strictă corelaţie cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :

 Venituri proprii formate din :
- Impozite - alte vărsăminte
- Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit
- contribuţii
 Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
 Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
 Donaţii şi sponsorizări
Pentru dimensionarea optimă şi raţională a necesarului de fonduri bugetare, precum
şi mobilizarea prin plan a veniturilor rezultate din activităţile instituţiei publice au fost
stabiliţi indicatori de calcul şi fundamentare ce au la bază elemente specifice acţiunilor
bugetare şi în funcţie de care se fac previziunile de venituri şi cheltuieli bugetare. Astfel,
fiecare instituţie publică îşi poate evalua în mod temeinic necesităţile de fonduri în corelaţie
directă cu sarcinile fizice preconizate, asigurându-se în acest fel baza materială pentru
realizarea activităţilor şi acţiunilor specifice.

9
 Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de judecăţi
şi acţiuni ce se face sub conducerea contabilului-şef din instituţii cu participarea directă a
cadrelor economice, tehnice şi de altă specialitate din compartimentele funcţionale la
dimensionarea şi fundamentarea indicaţilor ce se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Detalierea indicatorilor de calcul si fundamentare se face în mod diferenţiat pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare, fapt ce asigură un mod unitar de calcul al previziunilor
de venituri si cheltuieli.
Una din sarcinile evaluării bugetare Ia instituţiile publice o constituie buna
fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri şi
cheltuieli care trebuie să reflecte în ultimă instanţă valorificarea tuturor posibilităţilor pe
care le are instituţia, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul
pentru întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice.
Sursele de venituri, precum şi structura acestora diferă în funcţie de felul instituţiei,
iar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face in funcţie de anumite
criterii, cum ar fi:
 baza legală a veniturilor (constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de
impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente)
 analiza execuţiei preliminare din anul de bază;
 utilizarea indicatorilor de calcul şi fundamentare.
 Evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea;
 Alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date în scopul evaluării corecte a
veniturilor.
La dimensionarea veniturilor proprii se are în vedere şi cauzele care au dus la
nerealizarea integrală sau subevaluarea acestora în anii precedenţi, pentru descoperirea şi
atragerea la buget de noi resurse financiare, iar la cheltuieli se va urmări angajarea şi
utilizarea creditelor bugetare pentru acţiuni de strictă necesitate şi cu posibilităţi reale de
execuţie.
Analiza este necesar a se efectua pe fiecare sursă de venit pentru ca deficientele din
anul precedent să poată fi înlăturate cu prilejul definitivării şi aprobării bugetelor locale.
Veniturile bugetare locale constau în mare parte din impozite şi taxe locale (de la
populaţie), care, deşi ca număr sunt mult mai numeroase, aduc venituri modeste. Deci ele
sunt total neacoperitoare pentru nevoile locale şi de aceea pentru completarea veniturilor
bugetelor locale se aprobă sume defalcate din impozitul pe salarii (de la bugetul de stat) si
transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale.
Indicatorii de calcul şi fundamentare sunt stabiliţi in mod diferit, in funcţie de
provenienţa veniturilor, astfel:
 Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
Este un impozit anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în
proprietatea acestora. Se calculează prin aplicarea unei cote stabilite de către consiliile
locale, potrivit legii, care poate fi cuprinsă între 1,0 -1,5% asupra valorii stabilite potrivit
criteriilor şi normelor de evaluare, prevăzute în anexa 1 la H.C.L nr.40/29.12.2006

10
 Acest impozit se fundamentează pe:
 cota de 1-1,5%
 numărul de contribuabili
 valoarea impozabilă pe mp
 suprafaţa clădirii deţinute
In funcţie de felul şi destinaţia clădirilor acest impozit se calculează potrivit
devizului, in tabelul in nr. 1:
Tabelul nr. 1
11111 Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane fizice

Nr.cont Valoare Cota de impozitare Inpozit

Suprafaţa
ribuabi impozabila Rang Zona în cadrul localităţii total
clădirii localitate
li m.p A B C datorat
20 669 50 IV 1,10% 7.359
40 397 70 IV 1,05% 11.671
30 182 80 IV 1% 4368
50 114 40 V 1,05% 2.394
30 102 30 V 1,0% 918
35 68 70 V 0,95% 1.582,7
28.293.5

 Impozitul pe clădiri de la persoane juridice

Este un impozit anual, care se stabileşte şi se calculează pe baza declaraţiei de
impunere, care se depune la organele fiscale teritoriale şi se verifică de către acestea.
Calculul se face prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale între 1 - 1,5% asupra
valorii la care sunt înscrise clădirile în evidenta contabilă a acestora.
Acest impozit se dimensionează în funcţie de:
 numărul de contribuabili;
 valoarea clădirilor;
 cota de 1 - 1,5%. (tabelul nr. 2)

Tabelul nr. 2
Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane juridice

Valoare Impozit
Contribuabil Cota de impozitare
clădire datorat

S.C.CONIC S.R.L 8.000 1% 80

S.C.STARFOREST SRL 6.000 1% 60
S.C.AGROMEC SRL 3.000 1% 30

TOTAL
170

11
  Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii
Este datorat de contribuabili, atât persoane fizice cât şi persoane juridice care deţin
în proprietate suprafeţe de teren situate în municipii, oraşe şi comune.
Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren,
diferenţiat pe categorii de localităţi, iar în cadrul localităţilor pe zone, după cum urmează
(tabelul nr. 3):

Tabelul nr. 3
Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri si alte construcţii
Categoria localităţii
Zona
Municipii Oraşe Comune
A. 240 180 40
B. 140 100 30
C. 90 60 -
D. 60 40 -

Acest impozit se dimensionează în funcţie de:

 numărul de contribuabili;
 suprafaţa deţinută în proprietate;
 suma datorată pe metru pătrat;
 zona în care se află terenul (tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4
Deviz privind plata impozitului pe terenuri
NR. ZONA SUMA SUPRAFAŢA IMPOZITUL
CONTRIBUABIL DATORATA PE DEŢINUTA (MP) TOTAL
I MP DATORAT
11 A 0,02 50 11,0
15 B 0,014 30 6,3
9 A 0,024 25 5,4
12 C 0,009 40 4,32
7 D 0,006 70 2,94
TOTAL 29,96

 Taxa asupra mijloacelor de transport

Se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, pentru fiecare 200 cmc
sau fracţiune de capacitate sub 200 cmc, după cum se arata in tabelul nr. 5:

12
 Tabelul nr. 5
Taxa asupra mijloacelor de transport
Lei/an
 autoturisme 7
 autobuze, autocare, microbuze, autocamioane 24
 autotrenuri de orice fel 28
 tractoare 16
 motociclete, motorete, scutere 4
 biciclete si triciclete cu motor 3

Pentru remorci de orice fel, semiremorci şi rulote, taxele anuale se stabilesc în

funcţie de capacitatea acestora, astfel:
o până la 1 tonă - 50% din taxa stabilită pentru autoturisme;
o între 1 - 3 tone inclusiv - 50% din taxa stabilită pentru tractoare;
o peste 3 tone - 50% din taxa stabilită pentru autotrenuri.
Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte de către organele fiscale teritoriale
pe raza cărora contribuabilii îşi au domiciliul sau sediul, după caz, pe baza declaraţiei de
impunere (tabelul nr. 6).
Tabelul nr. 6
Deviz privind plata taxei asupra mijloacelor de transport
Suma stabilită
Capacitatea Taxa
Contribuabili pentru fiecare 200
cilindrică (cmc) datorată
cmc
200 1.300 7 9.800
400 1.600 7 22.400
100 2.000 15 15.000
150 1.800 15 20.250
80 2.500 30 30.000
50 3.000 60 45.000
TOTAL 50.000

 Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul

construcţiilor
Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor eliberate contribuabi-
lilor sunt supuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de valoarea construcţiilor sau a instala-
ţiilor, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate, conform tabelului nr. 7:

13
 Tabelul nr. 7
Certificatul de urbanism
Suprafaţa terenurilor pentru care se solicita certificatul Taxa
(mp) -lei-
- Pentru mediul urban:
pana la 150 4
pana la 250 5
pana la 500 6
pana la 750 8
pana la 1000 9
peste 1000 9 + 1 lei/mp pentru
suprafeţe mai mari de
1000 mp

- Pentru mediul rural se percepe 50% din taxa prevăzută pentru mediul urban.
 Autorizaţia de construire, reconstruire, precum şi orice alte lucrări, indiferent
de valoarea lor, efectuate la construcţii reprezentând monumente, ansambluri
istorice precum şi lucrările de amenajare a spaţiilor publice:
2% din valoarea autorizată a lucrării sau construcţiei, inclusiv instalaţiile
aferente acesteia.
Pentru construcţiile de locuinţe, taxele vor fi reduse cu 50%.
 Autorizarea construcţiilor provizorii de şantier necesare execuţiei lucrărilor
de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea:
3% din valoarea autorizată a construcţiilor provizorii.
 Autorizaţii de construcţie pentru organizare de tabere de corturi, căsuţe sau
rulote, campinguri:
2% din valoarea autorizată a lucrării/construcţiei.
 Autorizarea construcţiilor pentru lucrări cu caracter provizoriu: chioşcuri,
tonete, cazino, spatii de expunere situate pe căile şi în spatiile publice,
precum şi pentru amplasarea corpurilor şi panourilor de afişaj, firmelor şi
reclamelor:
pentru fiecare mp: 1,5 lei, dar nu mai puţin de 1 leu.
 ♦ Autorizaţia de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajărilor
pentru care s-a eliberat autorizaţia de la pct. b-a se taxează cu 50% din taxa
plătită la autorizare.
 ♦ Autorizaţiile pentru lucrări de racorduri şi branşamente la reţelele publice
de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică şi telefonie:
de fiecare instalaţie 1 leu.
 Aviz de urbanism şi amenajarea teritoriului: 1,0 – 1,5 lei.
 Certificat nomenclatură stradală şi adresă: 0,5 - 1,0 lei.

14
  Taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de orice fel cu excepţia celor
din domeniul construcţiilor, precum si viza anuală a acestora.

A. Autorizaţia de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viza anuală a

acestora:
1. pentru meseriaşi şi cărăuşi 65 lei
2. pentru cazane de fabricat rachiu 130 lei
3. pentru liber-profesionişti 208 lei
4. pentru mori, prese de ulei 434 lei
5. pentru alte activităţi 65 lei
B. Autorizaţii sanitare eliberate persoanelor particulare: 34-50 lei.
♦ Alte lucrări:
1. copii heliografice de pe planuri cadastrale sau alte asemenea planuri,
deţinute de Consiliile locale, de fiecare mp de plan:
- la scara 1:500 2 lei
- la scara 1:1000 3 lei
- la scara 1:2000 4 lei
2. eliberarea sau viza anuală a autorizaţiilor ce dau dreptul de a executa
proiecte:3 lei
Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe se stabileşte pe baza
celor declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie.
Cuantumul taxelor se stabileşte în limitele prevăzute de lege de către Consiliile
locale.

 Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate afişaj şi reclamă

Contribuabilii care folosesc mijloace de publicitate prin afişaj şi reclamă,
datorează următoarele taxe:
a) taxe pentru publicitate, afişaj şi reclamă datorate în funcţie de
dimensiuni:
lei/an
 sub 1/2 mp inclusiv 3
 între 1/2 mp şi 1 mp inclusiv 6
 între 1 şi 2 mp inclusiv 6
 între 2 şi 3 mp inclusiv 20
 între 3 şi 5 mp inclusiv 50
 peste 5 mp 50+ 2 pentru fiecare mp sau fracţiune
b) taxele prevăzute pentru firmele instalate la locul exercitării activităţii
de către contribuabili:
lei/an
 până la 1 /2 mp inclusiv 1
 între 1/2 şi 1 mp inclusiv 2
 între 1 şi 2 mp inclusiv 3
 peste 2 mp 3+2 pt. fiecare mp sau fracţiune

15
 Cuantumul acestor taxe se stabileşte de către consiliile locale pe teritoriul
cărora se realizează publicitatea, afişajul sau reclama, cu limitele de mai sus.
Pentru firmele, reclamele, afişajele şi publicitatea realizate exclusiv într-o
limbă străină, taxele prevăzute se majorează de 5 ori.
In cazul reclamelor, publicităţii pentru ţigări, băuturi alcoolice pe bază de
contract scris, prin intermediul presei scrise, televiziunii sau prin alte mijloace,
trebuie să se plătească o taxă de 20% din valoarea contractului.
Taxa se varsă anticipat la bugetul local până la data de 10 a lunii următoare
celei în care taxa a devenit exigibilă.
In exercitarea atribuţiilor ce le revin în administrarea domeniului public si
privat al unităţilor administrativ-teritoriale, consiliile locale pot institui taxe pentru:
 utilizarea temporară a locurilor publice;
 deţinerea în proprietate şi folosinţă, după caz, de utilaje autorizate să
funcţioneze în scopul obţinerii de venit;
 vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi
arheologie, precum şi alte taxe.

3.2. Clasificaţia bugetara cadru unic de prezentare a veniturilor si cheltuielilor

din bugetul local

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de munca sau

băneşti pentru realizarea acţiunilor şi satisfacerea trebuinţelor generale ale societăţii.
Fundamentarea cheltuielilor înscrise în proiectele bugetelor locale este supusă
cerinţei de "dimensionare" a cheltuielilor în funcţie de necesităţile reale ale tuturor
unităţilor administrativ teritoriale, serviciilor şi instituţiilor publice locale din fiecare
oraş, comună, judeţ.
Stabilirea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde calculul cheltuielilor de salarii
şi alte drepturi băneşti salariale, pentru deplasări în interes de serviciu, întreţinere şi
gospodărie, carti şi publicaţii, reparaţii curente şi capitale şi celelalte trebuinţe
băneşti cu caracter funcţional pentru fiecare instituţie, serviciu public de interes
local, ca şi pentru primării şi prefecturi,
Toate aceste cheltuieli se fundamentează pe structura clasificaţiei bugetare
funcţională şi economică, conform tabelului nr. 8.

Clasificaţia cheltuielilor bugetului local urmează două linii principale:

1. Obiectul sau funcţia pentru care cheltuiala este destinată, numită clasificaţia
funcţională, cum sunt: învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistentă socială,
gospodărie comunală şi locuinţe, cheltuieli pentru organele locale ale autorităţii
executive, transporturi-comunicaţii şi alte acţiuni.
2. Natura cheltuielii sau efectul economic al acesteia, numită clasificaţia economică,
o evidenţiază cheltuielile bugetare pe articole şi aliniate.

16
17
 Tabelul nr. 8
Capitol Subcap. Paragraf Denumirea indicatorilor
TOTAL CHELTUIELI
50.02 Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
51.02 Autoritati publice si acţiuni externe
51.02.01 Autoritati executive si legislative
51.02.01.03 Autoritati executive
54.02 Alte servicii publice generale
54.02.05 Fond de rezerva bugetara la dispoziţia autoritatilor
locale
54.02.06 Fond pentru garantarea împrumuturilor externe,
contractate/garantate de stat
54.02.07 Fond pentru garantarea împrumuturilor externe,
contractate/garantate de administraţiile publice locale
54.02.10 Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor
54.02.50 Alte servicii publice generale
55.02 Tranzacţii privind datoria publica si împrumuturi
56.02 Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale
administraţiei
56.02.06 Transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru
finanţarea centrelor pentru persoanele cu handicap
56.02.07 Transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de
asistenta sociala pentru persoanele cu handicap
59.02 Partea a II- APARARE. ORDINE PUBLICA SI
SIGURANTA NATIONALA
60.02 Apărare
60.02.02 Apărare naţionala
61.02 Ordine publica si siguranţa naţionala
61.02.03 Ordine publica
61.02.03.04 Politie comunitara
61.02.05 Protecţie civila si protecţia contra incendiilor (protecţie civila
nonmilitara)
64.02 Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE
65.02 Invatamant
65.02.03 Invatamant preşcolar si primar
65.02.03.01 Invatamant preşcolar
65.02.03.02 Invatamant primar
65.02.04 Invatamant secundar
65.02.04.01 Invatamant secundar inferior
65.02.04.02 Invatamant secundar superior
65.02.04.03 Invatamant profesional
65.02.05 Invatamant postliceal
65.02.07 Invatamant nedefinibil prin nivel
65.02.07.04 Invatamant special
65.02.11 Servicii auxiliare pentru educaţie
65.02.11.03 Internate si cantine pentru elevi

18
 65.02.11.30 Alte servicii auxiliare
65.02.50 Alte cheltuieli in domeniul invatamantului
66.02 Sănătate
66.02.06 Servicii medicale in unitati sanitare cu paturi
66.02.06.01 Spitale generale
66.02.50 Alte cheltuieli in domeniul sanatatii
66.02.50.50 Alte instituţii si acţiuni sanitare
67.02 Cultura, recreare si religie
67.02.03 Servicii culturale
67.02.03.02 Biblioteci publice comunale, orasenesti,
municipale
67.02.03.03 Muzee
67.02.03.04 Instituţii publice de spectacole si concerte
67.02.03.05 Scoli populare de arta si meserii
67.02.03.06 Case de cultura
67.02.03.07 Cămine culturale
67.02.03.08 Centre pentru conservarea si promovarea
culturii tradiţionale
67.02.03.12 Consolidarea si restaurarea monumentelor
istorice
67.02.03.30 Alte servicii culturale
67.02.05 Servicii recreative si sportive
67.02.05.01 Sport
67.02.05.02 Tineret
67.02.05.03 Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi,
baze sportive si de agrement
67.02.06 Servicii religioase
67.02.50 Alte servicii in domeniile culturii, recreării si religiei
68.02 Asigurări si asistenta sociala
68.02.04 Asistenta acordata persoanelor in vârsta
68.02.05 Asistenta sociala in caz de invaliditate
68.02.05.02 Asistenta sociala in caz de invaliditate
68.02.06 Asistenta sociala pentru familie si copii
68.02.10 Ajutoare pentru locuinţe
68.02.11 Creşe
68.02.15 Prevenirea excluderii sociale
68.02.15.01 Ajutor social
68.02.15.02 Cantine de ajutor social
68.02.50 Alte cheltuieli in domeniul asigurărilor si asistentei
sociale
`

Partea a IV-a SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA,

LOCUINTE, MEDIU DI APE
70.02 Locuinţe, servicii si dezvoltare publica
70.02.03 Locuinţe
70.02.03.01 Dezvoltarea sistemului de locuinţe
70.02.03.30 Alte cheltuieli in domeniul locuinţelor

19
 70.02.05 Alimentare cu apa si amenajări hidrotehnice
70.02.05.01 Alimentare cu apa
70.02.05.02 Amenajări hidrotehnice
70.02.06 Iluminat public si electrificări rurale
70.02.07 Alimentare cu gaze naturale in localitati
70.02.50 Alte servicii in domeniile locuinţelor, serviciilor si
dezvoltării comunale
74.02 Protecţia mediului
74.02.05 Salubritate si gestiunea deşeurilor
74.02.05.01 Salubritate
74.02.05.02 Colectarea, tratarea si distrugerea deşeurilor
74.02.06 Canalizarea si tratarea apelor reziduale
79.02 Partea a V-a ACTIUNI ECONOMICE
80.02 Acţiuni generale economice, comerciale si de munca
80.02.01 Acţiuni generale economice si comerciale
80.02.01.06 Prevenire si combatere inundaţii si gheţuri
80.02.01.09 Stimulare întreprinderi mici si mijlocii
80.02.01.10 Programe de dezvoltare regionala si sociala
80.02.01.30 Alte cheltuieli pentru acţiuni generale
economice si comerciale
81.02 Combustibili si energie
81.02.06 Energie termica
81.02.07 Alţi combustibili
81.02.50 Alte cheltuieli privind combustibili si energia
83.02 Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare
83.02.03 Agricultura
83.02.03.03 Protecţia plantelor si carantina fitosanitara
83.02.03.30 Alte cheltuieli in domeniul agriculturii
84.02 Transporturi
84.02.03 Transport rutier
84.02.03.01 Drumuri si poduri
84.02.03.02 Transport in comun
84.02.03.03 Străzi
84.02.06 Transport aerian
84.02.06.02 Aviaţia civila
84.02.50 Alte cheltuieli in domeniul transporturilor
87.02 Alte cheltuieli economice
87.02.01 Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
87.02.03 Zone libere
87.02.04 Turism
87.02.05 Proiecte de dezvoltare multifuncţionale
87.02.50 Alte acţiuni economice
96.02 Partea a a VII-a REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT
97.02 Rezerve
98.02 Excedent
99.02 Deficit

20
 4. Studiu de caz : Monografie privind înregistrarea în contabilitate a
principalelor operaţiuni legate de execuţia bugetului la Consiliul Local
Agapia

4.1. Inregistrări contabile privind deschiderea finanţării

Principalele operaţiuni legate de finanţarea instituţiilor publice, din sursele

bugetului local au în vedere trei mari categorii de evenimente şi anume ;
 Deschiderea finanţării ;
 Finanţarea propriu zisă
 Închiderea conturilor şi stabilirea rezultatului patrimonial.

I. Deschiderea finanţării ;

În baza bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, elaborat şi aprobat pentru

exerciţiul bugetar 2007, Primăria Agapia beneficiază de o finanţare în valoare de
3.420.000 lei.
Conform repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local al
comunei – în trimestrul I 2007, respectiv luna ianuarie, din bugetul Primăriei au fost
deschise credite bugetare în sumă de 239.850 lei din care :
 129.970 lei credite pentru cheltuieli proprii;
 109.700 lei credite repartizate şi deschise, pentru cele două unităţi de
învăţământ din subordine, a căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari
de credite respectiv;
o Şcoala generală cls. I – VIII “Nicolae Grigorescu” din comuna Agapia
pentru suma de 70.950 lei
o Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia pentru suma de
38.750 lei .
Operaţiunea de deschidere a creditelor bugetare s-a realizat pe baza următoarelor
documente întocmite de către ordonatorul principal :
 Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor deschise ;
 Nota justificativă privind situaţia creditelor deschise, defalcate pe
subdiviziunile clasificaţiei funcţionale – pe capitole , subcapitole şi pe titluri
de cheltuieli – ale clasificaţiei economice.

21
Primăria Comunei Agapia Nr.55/05.01.2007

DISPOZIŢIE BUGETARĂ

Privind deschiderea creditelor

Banca plătitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr._____________________

Plătitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112
Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________
Beneficiar Şc.generala cls. I – VIII “N.Grigorescu”Agapia Cont nr.0265020017232404
Suma (şaptezecimiinouăsutecincizecilei) Lei 70.950
Cu drept de utilizare de la data de 05.01.2007

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului

emitentului (data înreg.,ştampila,semnăt) (înreg.,ştamp.,semnăt)

Primăria Comunei Agapia Nr.56/05.01.2007

DISPOZIŢIE BUGETARĂ
Privind deschiderea creditelor

Banca plătitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr._____________________

Plătitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112
Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________
Beneficiar Seminarul Teol.”Cuvioasa Parascheva”Agapia Cont nr.026502003671027
Suma (treizecişioptmiişaptesutecincizecilei) Lei 38.750
Cu drept de utilizare de la data de 05.01.2007

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului

emitentului (data înreg.,ştampila,semnăt) (înreg.,ştamp.,semnăt)

22
Primaria AGAPIA

Nr.______din _______
Către ,

Trezoreria Tirgu Neamt

Vă comunicăm că pentru luna Ianuarie 2007 se deschid credite pentru bugetul local,din
contul Primariei Agapia în sumă de 239.850 lei
Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont
24.51.02 24.55.02 24.56.02 24.65.02 24.65.02 24.67.02 24.68.02 24.70.02 cap.
Nr. EXPLICAŢII Sc.Agapia Seminar 24.84.0
crt. 2
36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 52.570 12.910

01. Cheltuieli curente 36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 10.910 12.910
10. Cheltuieli de personal 26.000 65.950 35.450 1.080
18.410
20 Cheltuieli materiale 10.000 5.000 3.300 1.500 10.910 12.9
10
30. Dobanzi 7.500
40. Subventie
51. Transferuri intre
unitati ale adm.publice
55. Alte transferuri
57. Asistenta sociala
59. Alte cheltuieli
70. Cheltuieli de capital 41.660
71. Active nefinanciare 41.660
72. Active financiare
81. Rambursari de credite
TOTAL 36.000 7.500 70.950 38.750 2.580 18.410 52.750 12.910

Primar, Contabil sef,

1. Înregistrări în contabilitatea Primăriei Agapia

 Aprobarea finanţării pentru exerciţiul bugetar 2007

Debit 8060 3.420.000 lei

Credite bugetare aprobate

 Repartizarea creditelor bugetare aferente lunii ianuarie 2007 şi

recunoaşterea creditelor pentru cheltuieli proprii;

Debit 8068 239.850 lei

Credite repartizate din bug.local

Debit 8069 129.970 lei

Credite repartiz.din bugetul local pentru chelt.proprii

23
  Repartizarea creditelor pentru instituţiile de învaţământ din subordine ;
credit 8068 109.700 lei

credite repartizate din bugetul local

pentru instituţiile din subordine

2. Înregistrări în contabilitatea ordonatorilor terţiari de credite :

 Şcoala Generala cls.I – VIII “Nicolae Grigorescu” Agapia

Debit 8069 70.950 lei

Credite repartizate din bug.local

Pentru cheltuieli proprii

 Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia

Debit 8069 38.750 lei

Credite repartizate din bug.local

Pentru cheltuieli proprii

4.2. Inregistrări contabile privind finanţarea propriu zisă a cheltuielilor

Finanţarea propriu zisă, denumire generică pentru execuţia bugetară, în

contabilitate înseamnă utilizarea creditelor bugetare deschise sau repartizate.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor de interes local se
asigură astfel :
 Integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;
 Din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul local, în funcţie de
subordonare;
 Integral din venituri proprii.
Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :
 Venituri proprii formate din :
- Impozite - alte vărsăminte
- Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit
- contribuţii
 Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
 Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
 Donaţii şi sponsorizări

24
 Operaţiuni privind constituirea veniturilor bugetului local al comunei Agapia

3. Înregistrarea creanţelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaraţia

fiscală a contribuabililor pentru anul 2007.
464.2 = % 240.688
Creanţe buget local 734.01 17.229
Anul curent imp.clădiri P.Fizice
734.02 41.241
imp.clădiri P.Juridice
734.03 31.691
imp.teren P.fizice
734.04 5.566
imp.teren P.Juridice
734.06 10.600
imp.teren extravilan
734.05 19.188
Taxa judiciară de timbru
7356.1 11.362
Taxa mijl.transport P.Fizice
7356.2 8.212
Taxa mijl.transport P.juridice
739 59.957
Alte impozite şi taxe
7512.1 3.819
Taxa extrajudiciară de timbru
7512.2 100
Alte venituri şi taxe administrative
7513 21.075
Amenzi circulaţie
750 10.648
Venituri din concesiuni
4. Înregistrarea majorărilor creanţelor bugetului local cu dobânzi şi penalităţi de
întârziere. 464.2 = % 1.707,50
Creanţe buget local 734.01 20,60
Anul curent imp.clădiri P.Fizice
734.02 122,00
imp.clădiri P.Juridice
734.03 47,50
imp.teren P.fizice
7356.1 20,20
Taxa mijl.transport P.Fizice
7512.1 285,00
Taxa extrajudiciară de timbru
7513 1.017,00
Amenzi circulaţie
739 193,00
Alte impozite şi taxe
734.06 2,20
imp.teren extravilan

25
5. Încasat prin Trezorerie venituri prelevate de la Bugetul de stat
5211.13 = 7352.1 128.750
Disponibil al Sume defalcate din TVA
bugetului local pt.chelt descentraliz
5211.14 = 7352.2 91.583
Sume defalcate din TVA
pt.echilibrarea bugetelor
6. Se încasează creanţe ale bugetului local
5311 = % 3.563,50
464.1 395,90
Creanţe bug.local (rămăşiţa)
464.2 3.167,60
Creanţe curente bug.local

581 = 5311 3.563,50

5211 = 581 3.563,50
7. Încasat prin Trezorerie venituri din cote defalcate din impozit pe venit
5211.12 = 731.1 20.671,66
cote defalcate din impozit
5211.11 = 731.2 58.548
Sume alocate de C.Judetean

8. Constituirea veniturilor din activitatea de autofinanţare.

În situaţia de faţă autofinanţarea constiutuie o formă complementară de

finanţare.Veniturile proprii se obţin din activităţile specifice ale primăriei şi sunt
destinate în totalitate desfăşurării activităţii sale.
Pe seama veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct în care sunt
recunoscute încasările şi plăţile efectuate având la bază aceleaşi subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare.Contul de disponibil 562 “Disponibil al instituţiei finanţate din
venituri proprii”, este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează încasările
din activitatea proprie, iar în credit plăţile efectuate pe seama veniturilor proprii.
Soldul contului este debitor şi reprezintă disponibilul existent în cont.
Pentru determinarea rezultatului exercuţiului în condiţiile autofinanţării se
utilizează contul 121.10 “Rezultatul exerciţiului din activitatea de autofinanţare”
 Se înregistrează venituri proprii
din activitatea de autofinanţare
4611 = % 1.542,10
7511.1 22,00
Venituri din taxa pe păşune
7511.2 300,00
Venituri din închiriere spaţii
7511.3 1.167,10
Venituri din prest.serv.canalizare
7511.4 50,00
Venituri din alte prest.servicii
 Se încasează prin casierie debitele din venituri autofinanţate;
5311 = 4611 1.542,10
581 = 5311 1.542,10

26
  Se depune numerarul în contul de disponibil din Trezorerie;
562 = 581 1.542,10
9. Înregistrarea cheltuielilor efectuate şi finanţate din venituri proprii
 În baza facturii nr.4045675/19.01.2007 emise de către SC”Acvaterm” SA Tîrgu
Neamţ se evidenţiază cheltuieli privind consumul de apă.

610.01 = 401 3400 lei

 După parcurgerea primelor trei faze ale execuţiei bugetare (angajare, lichidare,
ordonanţare) se efectuează plata furnizorului – faza finală a execuţiei bugetare
prin care instituţia stinge obligaţia faţă de terţi.
401 = 562 3400 lei

 În baza facturii nr.5688677/26.01.2007 emise de către SC”E-ON Moldova” SA

Sucursala Neamţ se evidenţiază cheltuieli privind consumul de energie electrică.
610.02 = 401 629,98 lei
401 = 562 629,98 lei
10. Constituirea şi utilizarea fondului de rulment .
 Se constituie fondul de rulment al anului curent 2007 prin preluarea excedentul
financiar al execuţiei bugetare încheiate la 31.12.2006 .
5221 = 5212 525.103 lei
Disponibilul curent din fondul Rezultatul execuţiei bugetare
de rulment al bugetului local din anul curent
 Înregistrare dobândă acordată la disponibilul din fondul de rulment ;
5187 = 766 14,70 lei
Dobânzi de încasat venituri din dobânzi
 Încasare dobândă la fondul de rulment ;
5221 = 5187 14,70 lei
766 = 131.1 14,70 lei
venituri din dobânzi fond de rulment

 În baza facturii nr.2427307/19,01,2007 şi a deviziului de lucrări întocmit de

către SC”Diekat” Construct SA Bucureşti se înregistrează valoarea lucrărilor de
investiţii în curs la obiectivul « Reabilitare Areal Turistic « Mănăstirea Agapia.

231 = 404 105.755,35 lei

Investiţii în curs furnizori pentru investiţii

 Se înregistrează valoarea lucrărilor pentru inspecţia în construcţii realizate la

acelaşi obiectiv.

231 = 404 12.153 lei

Investiţii în curs furnizori pentru investiţii
 În baza Ordinului de Plată nr.66/31.01.2007, se achită contravaloarea lucrărilor
de investiţii în curs realizate – beneficiar Ministerul Integrării Europene.

404 = 5221 105.755,35 lei

27
 furnizori pentru investiţii disponibil fond rulment b.local

 În baza Ordinului de Plată nr.67/31.01.2007, se achită contravaloarea lucrări

inspecţia în construcţii – beneficiar ISCLPUAT Piatra Neamţ.
404 = 5221 12.153 lei
furnizori pentru investiţii disponibil fond rulment b.local

11. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor

de personal .
Ştatul de salarii este documentul specific care serveşte pentru calcului
drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi a contribuţiei angajatorului şi
angajaţilor la : Bugetul de Stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul
asigurărilor de sănătate, Bugetul asigurărilor de şomaj.
Exemplu : La capitolul 51.02 – Autorităţi publice legislative şi executive, în luna
ianuarie 2007 – pe baza ştatului de salarii şi a centralizatorului se înregistrează
următoarele cheltuieli de personal ;
o Salarii brute acordate salariaţilor = 23.150 lei din care ;
- salarii încadrare = 13.304 lei
- spor de vechime = 2.119 lei
- spor viza CFP = 192 lei
- spor urbanism 15% = 158 lei
- salarii de merit = 207 lei
- alte sporuri = 3.503 lei
- ore suplimentare = 2.756 lei
- premii = 917 lei

 Se înregistrează ştatul de plată la salarii ;

641 = 421 23.156 lei
Cheltuieli cu salariile personal salarii datorate
Personalului
 Se înregistrează reţinerile din salariile personalului ;
421 = % 7.079 lei
4312 1.937 lei
9,5% CAS asiguraţi
4314 1.508 lei
6,5% contrib.sănătate asiguraţi
4372 203 lei
1% şomaj asiguraţi
444 2.539 lei
Impozit salarii
427.1 460 lei
Rate CAR
427.2 432 lei
Rate credit
 Se înregistrează contribuţiile angajatorului la asigurăride de protecţie socială ;
6451/10.03.01 = 4311 3.805 lei
19,5% CAS angajator contrib.angajator la asig.sociale

28
 6452/10.03.02 = 4371 408 lei
2% contribuţii şomaj contrib.angajator la asig.şomaj
6453/10.03.03 = 4313 1.389 lei
6,5% contribuţii sănătate angajator contrib.angajator la asig.sănătate
6454/10.03.04 = 4315 82 lei
0,4% fond de risc contrib.angataor pt.fond risc
6455/10.03.06 = 4317 173 lei
0,85% Concedii şi indemnizaţii contrib.angajator la FNUASS
6458/10.03.07 = 438 51 lei
0,25% fond garantare creanţe contrib.angajator la const.fd.garantare
Salariale creanţe salariale
 Se înregistrează plata salariilor nete, prin alimentare CARD-uri în valoare de
16.077 lei.
421 = 7702 16.077 lei
Personal salarii datorate Finanţare de la bugetul local
 Se înregistrează achitarea obligaţiilor către BASS, BASSănătate, BASŞomaj, pe
destinaţii ;
% = 7702 12.987 lei
4311 3.805 lei
contrib.angajator la asig.sociale finanţare de la buget local
4371 408 lei
contrib.angajator la asig.şomaj
4313 1.389 lei
contrib.angajator la asig.sănătate
4315 82 lei
contrib.angataor pt.fond risc
4317 173 lei
contrib.angajator la FNUASS
438 51 lei
contrib.angajator la const.fd.garantare
creanţe salariale
4312 1.937 lei
9,5% CAS asiguraţi
4314 1.508 lei
6,5% contrib.sănătate asiguraţi
4372 203 lei
1% şomaj asiguraţi
444 2.539 lei
Impozit salarii
427.1 460 lei
Rate CAR
427.2 432 lei
Rate credit

12. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor

materiale cu finanţare din sursele bugetului local.

29
 Principalele documente care consemnează creanţele şi datoriile materiale sunt :
 Factura – document care atestă transferul proprietăţii stocurilor de la furnizor
la client
 Avizul de însoţire a mărfii – document care justificativ al mărfurilor pe
timpul transportului(în cazul în care factura este întocmită ulterior)
 Nota de recepţie şi constatare diferenţe – serveşte pentru recepţia bunurilor
aprovizionate;
- încărcarea în gestiune,
- act de probă în litigii cu furnizorii
- ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.
 Bon de consum individual sau colectiv- evidenţiază eliberarea din magazie
pentru consum a unui material sau mai multe materiale
 În baza facturii 4005703/08.01.2007 emisă de SC.”Van Năstasă” SRL, şi a n.i.r
nr.11/08.01.2007, se înregistrează achiziţie lemn foc în valoare de 1.734,79 lei,
3022 = 401 1734,79 lei
Combustibili furnizori
 Se înregistrează plata datoriei către furnizor
401 = 7702 1.734,79 lei
Furnizori finanţare de la buget local
 Conform facturii 9667237/19.01.2007, emisă de către SC “Media Trust” SRL Piatra
Neamţ, se evidenţiază cheltuieli publicitare în valoare de 60,60 lei,
623 = 401 60,60 lei
Cheltuieli publicitare furnizori

 Se achită cheltuieli publicitare conf OP/62/19,01,2007

401 = 7702 60,60 lei
Furnizori finanţare de la buget local
 În baza facturii 1519825/15.01.2007, furnizor SC”Van Năstase” SRL se
înregistrează cheltuieli transport lemn foc.
6241 = 401 951,76 lei
Cheltuieli transport bunuri furnizori

 Se înregistrează cheltuieli telefonice /luna decembrie 2006, conf. Facturii 874443-

Romtelecom SA Bucureşti.
626 = 401 342,34 lei
Cheltuieli telefonice furnizori
 Se achită factura telefonică, conf. OP/60, extras cont 19.01.2007- Trezorerie
401 = 7702 342,34 lei
Furnizori finanţare de la buget local
 Se achiziţionează timbre poştale, în baza facturii 9990436/19.01.2007, emitent
Direcţia Regională de Poştă Bacău, valoare 200 lei.
5321 = 401 200 lei
Timbre poştale furnizori
 Se achită prin virament timbrele poştale conf. OP 75, extr.cont /20.01.2007 şi se
dau în consum cu BC/35/30.01.2007.
401 = 7702 200 lei

30
 Furnizori finanţare de la buget local
3021 5321 200 lei
Materiale auxiliare Timbre poştale
6021 = 3021 200 lei
Chelt.cu materiale auxiliare Materiale auxiliare

 Se evidenţiază achiziţia Obiecte Inv. Conf. Facturii 8303375/29.01.2007, furnizor

SC »ALFA » SRL P.Neamţ, N.I.R nr.12
3031 = 401 48.454,42 lei
Materiale de natura OBI furnizori
În magazie
 Se înregistrează consum materiale (lemn foc), conf.BC/61/30.01.2007
6022 = 3022 1.734,79 lei
Chelt.combustibili combustibili

 Ridicat numerar din cont pentru plată deplasări (conf.CEC 524825/registru casă
15/19.01.2007.)
581 = 7702 145 lei
Viramente interne finanţare din buget local
5311 = 581 145 lei
Casa în lei viramente interne
614 = 5311 145 lei
Cheltuieli cu deplasări, casa în lei
detaşări,transferări
 Se înregistrează cheltuieli operaţionale privind amortizarea imobilizărilor
corporale, ce aparţin domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale.
6811 = 281 12.500 lei
Chelt.operaţionale amortizări privind
Privind amortizările activele fixe

4.3 Lucrări contabile de inchidere şi redactare a situaţiilor financiare

4.3.1. Închiderea finanţării :

După prezentarea anterioară a operaţiunilor specifice de constituire a veniturilor

şi cheltuielilor, reiese că Primăria Agapia beneficiază de o finanţare mixtă:
 Din venituri ale bugetului local (impozite, taxe,vărsăminte, sume şi cote
defalcate din impoozitul pe venit, subvenţii, sume defalcate din TVA pentru
cheltuieli descentralizate şi pentru echilibrarea bugetului)
 venituri proprii, obţinute din activitatea de autofinanţare.
Închiderea finanţării va determina închiderea conturilor specifice, iar în cazul
finanţării bugetare sumele rămase neconsumate până la 31 decembrie, sunt retrase şi
returnate la bugetul de stat.
În cursul anului financiar 2006, Primăria Agapia a utilizat finanţări din venituri
ale bugetului local şi venituri autofinanţate, iar în funcţie de apartenenţa lor se
utilizează unul din analiticul contului 121 – “Rezultatul patrimonial al exerciţiului”,
respectiv ;

31
- 121.02 - “ Rezultatul exerciţiului” – buget local,
- 121.10 - “ Rezultatul exerciţiului” – venituri autofinanţate

1. Se închide contul de venituri ale bugetului local

% = 121.02 541.948,16
734.01 Rezultatul patrimonial 17.249,00
imp.clădiri P.Fizice al exerciţiului curent
734.02 41.363,00
imp.clădiri P.Juridice
734.03 31.738,50
imp.teren P.fizice
734.04 5.566,00
imp.teren P.Juridice
734.06 10.602,00
imp.teren extravilan
734.05 19.188,00
Taxa judiciară de timbru
7356.1 11.382,00
Taxa mijl.transport P.Fizice
7356.2 8.212,00
Taxa mijl.transport P.juridice
739 60.150,00
Alte impozite şi taxe
7512.1 4.104,00
Taxa extrajudiciară de timbru
7512.2 100,00
Alte venituri şi taxe administrative
7513 22.092,00
Amenzi circulaţie
750 10.648,00
Venituri din concesiuni
7352.1 128.750,00
Sume defalcate din TVA
pt.chelt descentraliz
7352.2 91.583,00
Sume defalcate din TVA
pt.echilibrarea bugetelor
731.1 20.671,66
cote defalcate din impozit
731.2 58.548,00
Sume alocate de C.Judetean

2. Se închide contul de cheltuieli cu finanţare din bugetul local.

121.02 = % 44.656,15 lei

641 23.156 lei
6451 3.805 lei
6452 408 lei

32
 6453 1.389 lei
6454 82 lei
6455 173 lei
6458 51 lei
6241 951,76 lei
6021 200,00 lei
6022 1.734,79 lei
614 145,00 lei
623 60,60 lei
6811 12.500,00 lei
3. Se închide conturile de venituri autofinanţate.
% = 121.10 1.542,10
7511.1 22,00
Venituri din taxa pe păşune
7511.2 300,00
Venituri din închiriere spaţii
7511.3 1.167,10
Venituri din prest.serv.canalizare
7511.4 50,00
Venituri din alte prest.servicii

4. Se închide contul de cheltuieli din contul de autofinanţare.

122.10 = % 4.029,98
610.01 3.400,00
610.02 629,98

Contul 121.01.02 „Rezultatul patrimonial obţinut din activitatea proprie - bugetul

local ”. Acest rezultat include drepturi constatate şi obligaţii neachitate în cursul
exerciţiului bugetar şi poate fi:

excedent patrimonial = plăţi nete > cheltuielile efective rezultă că banul

public este imobilizat în bunuri achiziţionate şi
neutilizate

deficit patrimonial = plăţi nete < cheltuieli efective, rezultă că s-au

consumat resurse existente din exerciţiile
anterioare, ori s-au creat obligaţii care nu au fost
onorate.

4.3.2 Redactarea Situaţiilor financiare.

În baza ultimei balanţe a conturilor pusă de acord cu operaţiile privind

închiderea finanţării, instituţiile publice întocmesc situaţiile financiare trimestriale şi
anuale după caz.
Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei
patrimoniului aflat în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei
bugetului de venituri şi cheltuieli, îl reprezintă situaţiile financiare.

33
 Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor
Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor,
poziţiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum şi a
performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial.

Componenţa Situaţiilor Financiare

Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:

 bilanţul;
 contul de rezultat patrimonial;
 situaţia fluxurilor de trezorerie;
 situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
 anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative;
 contul de execuţie bugetară.

 Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă

elementele de
activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare,
precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului
respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.
Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii
trebuie prezentată în notele explicative.
Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu
excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar
precedent.
În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul
crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de
gradul crescător al exigibilităţii.
Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al
unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare
pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse
care încorporează beneficii economice.
Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile
necurente.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice
după deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină
ca diferenţă între active şi datorii.

 Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor,

finanţăricheltuielilor din cursul exerciţiului curent.
Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa
lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu.
Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor,
indiferent dacă au fost plătite sau nu.

34
 În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate şi veniturile calculate
(ex. venituri din reluarea provizioanelor şi ajustărilor de valoare) care nu implică o
încasare a acestora precum şi cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările,
provizioanele şi ajustările de valoare) care nu implica o plată a acestora.
Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată
valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii
trebuie prezentată în notele explicative.
Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu
trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru
exerciţiul financiar precedent.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa
financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat
se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între
veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

 Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie să ofere

informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din
schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor,
calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile.
Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui
element al conturilor de capital.

 Contul de execuţie bugetară

Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul

exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în
care a fost aprobat bugetul, şi conţine:

a) informaţii privind veniturile:

- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- încasări realizate
- drepturi constatate de încasat
b) informaţii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plăţi efectuate
- angajamente legale de plătit.
- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)
c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţiconfirmate
Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele
din conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.

35