2022/2023

Locurile de punctie venoasa la copil pot fi la

nivelul:
 Membrelor superioare si inferioare
 Scalpului
 Venei jugulare externe
Locurile preferate de punctie:
 Venele epicraniene (vena temporala
superficiala, retroauriculara, occipitala)
 Venele dorsale ale mainii, vv. antebratului
 “M”-ul plicii cotului (cefalica, cubitala,
bazilica)
 Vv. dorsale ale piciorului, v. safena interna
 V. jugulara externa
 Prelevare de sange in scop diagnostic
 Administrare de medicamente
 Perfuzii terapeutice de scurta durata (48 – 72
ore), dupa acest interval exista riscul de
tromboflebita si infectie
 Administare de substanta de contrast
 Resuscitare cardio-respiratorie
 Extremitate slab perfuzata, cu edeme
semnificative, arsuri, fracturi
 Zone cu infectii tegumentare, flebite,
tromboza
 Paralizia membrului
 Solutii antiseptice
 Tampoane
 Garou
 Fluturas sau canule cu dimensiuni adecvate
diametrului venei
 Seringa 5-10 ml cu SF heparinizat pentru
verificare
 Leucoplast
 Manusi nesterile
 Atele pentru imobilizare
 Anestezie locala –EMLA patch (lidocaina 2,5% +
prilocaina 2,5%) sau crema
 Explicarea gestului copilului mare, constient
 Aplicarea patch-ului EMLA
 Se efectueaza staza, care nu trebuie sa fie
prelungita (max. 3-5 min) si nici prea “dura”
(compresiunea venoasa trebuie sa fie inferioara
presiunii arteriale)
 Dezinfectia tegumentului
 Fixarea cu ajutorul unei alte persoane a
membrului ce urmeaza a fi punctionat
 Se fixeaza tegumentul cu mana nedominanta
(mana dominanta este cea care tine
fluturasul sau canula)
 Se punctioneaza vena in aval, acul formand
cu tegumentul un unghi de 30 grade, se
traverseaza tegumentul, tesutul celular
subcutanat, se avanseaza cu blandete acul
 Aparitia sangelui implica avansarea canulei,
urmata de retragerea mandrenului
 Se verifica pozitia canulei prin atasarea
seringii cu SF sau refluarea sangelui
 Se fixeaza cu leucoplast pregatit in prealabil
 Se imobilizeaza membrul pe atela
 Hematom
 Perforarea venei
 Spasm venos
 Flebita – se verifica zilnic locul de punctie
 Calcificari subcutanate in cazul extravazarii
de solutii calcice sau lipidice
 Gangrena in caz de infiltrari subcutanate,
urmata de necroza
 Embolie – rar – in cazul punctionarii v.
jugulare externe
 Prelevare de sange in cantitate relativ mare
(8 - 10 ml) pentru investigatii biologice
diverse sau hemocultura
 Garou
 Seringa de 10 ml sterila cu ac sau fluturas
 Vacutainere
 Substante dezinfectante
 Tampoane
 Manusi de examinare nesterile
Rare

 hematoame
 infectie locala
LA PACIENTUL CRITIC!!!

 Evaluarea echilibrului acido-bazic si

respirator prin prelevari ASTRUP
 Artera radiala
 Artera cubitala
 Artera brahiala
 Artera temporala superficiala
 Artera pedioasa
 Artera tibiala posterioara
 Artera femurala
 Artera ombilicala (nn)
 Solutiiantiseptice - betadina
 Comprese sterile
 Manusi sterile
 Seringa sterila de 10 ml cu ac
 Leucoplast
 Monitorizare cardio-respiratorie
 Anestezie locala – patch EMLA
 Sedare (Midazolam)
 Anestezie locala cu patch EMLA (cu 45 min
inaintea manevrei)
 Pozitionare:extensia articulatiei
radiocarpiene cu un camp rulant
 Se palpeaza artera
 Se introduce acul la 10-15 grade de
tegument, avansand pana la reflux de sange
rosu
 Pozitionare: se introduce un camp rulant sub
regiunea fesiera de aceeasi parte si se face
abductia si rotatia externa a coapsei
 Artera femurala se repereaza sub plica
inghinala la 2,5 cm, fixandu-se si
punctionandu-se tegumentul intre index si
degetul mijlociu al mainii stangi (sau drepte
la stangaci)
 Se repereaza artera la nivelul bontului
ombilical (perete alb)
 Se introduce un dren fin pe o lungime de
aprox. 0,5 cm
 Se executa o miscare de rotatie in lumen
pentru largire vasului, urmata de
introducerea cateterului pana la nivelul L3-
L4
 In caz de esec, se repeta manevra la cealalta
artera ombilicala
 Sangerare, hematom
 Tromboze
 Spasm vascular
 Pseudoanevrism
 Leziune de nervi periferici (n. median in
cazul cateterizarii a. brahiale etc.)
 Recoltarea sangelui capilar se poate
realiza:
 La nivelul calcaiului la nou-nascuti,
sugari si copii mici
 La nivelul degetelor sau lobului urechii
la copilul mai mare
 Este o alternativa a obtinerii de sange pentru
analiza gazelor arteriale, cand abordul
arterial este inaccesibil, in special la copii cu
patologie cronica
 Efectuarea hemoleucogramei
 Glicemie
 Inflamatie locala
 Hematoame
 Pacient hipotensiv sau cu vasoconstrictie
periferica - CI pentru prelevare ASTRUP
 Tuburicapilare / Microtainere
 Un prosop cald si umed
 Substanta dezinfectanta
 Ace sau dispozitive automate de punctie
 Tampoane
 Manusi de examinare nesterile
 Locurile recomandate pentru recoltarea capilara
din calcai sunt reprezentate de regiunile laterala
si mediala a fetei plantare a calcaiului pentru a
evita perforarea calcaiului, cu risc de
osteocondrita
 Incalzirea piciorului cu ajutorul prosopului timp
de 5 min pentru a creste fluxul sanguin local
 Imobilizarea piciorului
 Dezinfectia tegumentului
 Punctionare cu acul
 Recoltarea sangelui in tubul capilar / Microtainer
 Infectii(locale, bacteriemie sau
osteomielita)
 Noduli calcificati
 Lacopil exista 3 locuri destinate injectarii
intramusculare:
 La nivelul bratului (m. deltoid)
 Regiunea ventrogluteala (m. gluteu
mijlociu)
 La nivelul fesei (m. gluteu mare)
 Vaccinare (DTP, AP, HiB, hepatitic B,
pneumococic, ROR etc)
 Tratamentul infectiilor (antibiotice)
 Analgezice (morfina)
 Sedative (ketamina, haloperidol)
 Anticonvulsivante (fenobarbital, diazepam)
 Medicatie de urgenta: epinefrina, atropina
 Diateze hemoragice - pacienti cu hemofilie,
trombocitopenie, boala von Willebrand, CID
 Instabilitate hemodinamica
 Injectia im. nu se administreaza la nivelul
tegumentelor cu:
 malformatii vasculare (hemangioame)
 arsuri
 infectie (impetigo, celulita)
 Solutie antiseptica
 Seringa sterila cu ac
 Tampoane
 Solutia de injectat
 Manusi de examinare nesterile
 Se trage in seringa solutia de injectat
 Se ataseaza un ac nou si se elimina aerul din
seringa
 Se incearca tehnici de distragere a atentiei
inainte de a efectua manevra
 Dezinfectia tegumentului
 Urmeaza punctionarea tegumentului cu acul
(perpendicular pe tegument), manevra care
se va executa rapid, si se aspira pentru a ne
asigura ca nu suntem intr-un vas de sange
 Se injecteaza solutia si se scoate acul
 Se aplica un tampon la locul injectarii
 Abcese
 Hematoame
 Contractura musculara
 Fibroza musculara
 Noduli intramusculari
 Lezarea nervilor (n. sciatic, n. radial etc.)
 Injectare intraarteriala cu necroza
 Alergie la substanta injectata  anafilaxie
 Durere la locul injectarii
Administarare de:
 Insulina
 Hormon de crestere
 Vaccinari
 Epinefrina
 Circulatieinadecvata
 Zone de tegument cu infectie, arsuri sau
hemangioame
 Diateze hemoragice – CI relativa
 Solutie antiseptica
 Seringa de insulina sterila, cu ac
 Tampoane
 Solutie de injectat
 Manusi de examinare nesterile
 Infectie la locul injectarii
 Abcese
 Reactii alergice
 Noduli subcutanati
 Testul
cutanat la tuberculina (testul Mantoux)
este metoda standard de a determina daca o
persoana este sau nu infectata cu
Mycobacterium tuberculosis
 Pe faţa anterioară a antebraţului stang, după
o dezinfecţie prealabilă a tegumentului, se
introduc intradermic 0,1 ml din soluţia de PPD
(derivat proteic purificat de tuberculina)
conţinând două unităţi
 Injecţia se face cu seringi speciale şi cu ace
pentru injecţii intradermice
 La locul injectării apare imediat o papulă
albicioasă de 5-6 mm diametru cu aspect de
„coajă de portocală”
 Se face la 72 de ore, luând în consideraţie
numai papula dermică palpabilă şi cu
denivelare faţă de tegumentele
înconjurătoare, excluzând reacţiile
eritematoase simple
 Se măsoară în mm, cel mai mare diam.
transversal al reacţiei
 După 4-7 zile reacţia dispare, lăsând o uşoară
pigmentare şi descuamare furfuracee locală
 Reacţia la tuberculină este considerată
negativă când la locul injecţiei nu se produce
nici o induraţie sau când diametrul
transversal al acesteia este de maxim 9 mm

 Reacţia
este considerată pozitivă când
diametrul este de 10 mm sau mai mare