Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi” Iași

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

Managementul și Ingineria Sistemelor de Producție

VINUL

Îndrumător: Studentă: Cioată Ionela-Emilia

Asist.Prof.Dr. Ionuț Herghiligiu Grupa: 2302 A

 Managementul și Ingineria Sistemelor de Producţie

ETAPE :

Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE
1.1 Prezentarea produsului
1.2 Identificarea clientilor potentiali
1.3 Identificarea factorilor de succes
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale

Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII

2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii
2.2 Amplasarea intreprinderii in zona industrială
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si
sectia proiectata
2.4 Alegerea felului cladirii
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii
2.6 Stabilirea structurii de productie
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI

3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie
3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie
ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII
4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii.
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie
privind asigurarea calitatii
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii4.5
Puncte de control

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE

5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii
5.2 Proiectarea trasportului intern
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia
transportului intern
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in întreprindere
5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare
5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii
5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite
5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul
intreprinderii

Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1. Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie
6.2. Proiectarea cerintelor nesesare pentru meseria de operator
tablonist 6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna
6.4.Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
6.5.Proiectarea conditiilor de munca
6.6.Proiectarea necesarului fortei de munca
6.7.Proiectarea organigramei sectiei de productie
6.8.Calculul fondului de retribuire
Etapa 7:PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII
7.1. Proiectarea misiunii intreprinderii
7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale
intreprinderilor 7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de
activitate 7.4.Alegerea unei metode de conducere
7.5.Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre mananger si angajat
7.6.Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor
7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara
7.8.Proiectarea unui contract individual de munca
7.9.Proiectarea unui slogan pentru întreprindere
7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager
 Etapa 1. LANSAREA IN FABRICAȚIE A PRODUSULUI

STUDIUL DE PIAȚĂ.

1.1 Prezentarea produsului

Strugurii reprezinta materia prima pentru prelucrarea in industria vinicola, fiind folositi la
obtinerea unor produse ca : vin, must, suc.

Vinul provenit din latină: vinum care inseamna „viță” este o băutură obținută exclusiv
fermentatia alcoolica totală sau parțială a strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nu, sau a mustului de
struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este
interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar
al butoaielor în care se păstrează.

Nu se pot numi „vinuri” băuturile obținute prin fermentația unor fructe, flori sau din alte
ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvântul vin înțelegându-se întotdeauna vin de
struguri.

Este traditionala clasificarea vinurilor dupa culoare lor in albe, roze si rosii. Continutul de alcool
al vinului este cuprins intre 8,5-15% alcool. Se poate conta pe vin ca imbogatitor in potasiu (K-
0,5-1.2 g/l) sau ca vitaminizant.

In functie de parametrii calitativi si termenele de maturare se deosebesc urmatoarele tipuri:

vinuri ordinare (de consum curent) si de calitate superioara (maturate). Vinurile din roada anului
curent si cele obisnuite formeaza grupul asa-numitelor vinuri ordinare. Deosebirea dintre ele
consta in faptul ca primele sunt comercializate in anul in care a fost recoltata poama, iar celelalte
- odata cu inceperea anului urmator dupa recolta din care au fost produse.

1.2 Identificarea clientilor potentiali

 CHESTIONAR

Sondaj de opinii in legatură cu introducerea pe piață a unui marci de vin cu un nou gust.

 Sunteti consumator de bauturi

alcoolice? a)Da b)Nu

 Ce părere aveţi despre introducerea pe piata a unui nou vin?

a) Excelentă b)Foarte bună c)Bună d)Acceptabilă

 Ce parere aveti despre vinul demisec?

a)Deloc buna b)Buna c)Excelenta

 Care este venitul dumneavoastra lunar?

a)Sub 300 b)300-800 c)800-11000 d)Peste 11000

 Intenţionaţi să cumpăraţi în viitorul apropiat marca de produs Sange de

taur ? a)Da b) Probabil că da c) Sigur nu

 Ce produse alcoolice

preferati? a)Vin b)Bere

c)Bauturi tari

 Cat de des consumati vin?

a) Zilnic b)Ocazional c)Saptamanal

 Ce sortiment de vin

preferati? a)Rosu b)Alb c)Roze

 Ce tip de vin preferati?

a) Sec b)Demisec c)Demidulce d)Dulce

 Ambalajul va influienteaza optiunea in alegerea

vinului? a)Da b)Nu

 Care este cel mai important criteriu pentru achiziționarea

vinului? a)prețul b) calitatea c)aspectul produsului

1.4. Identificarea factorilor de success

Factori cheie de succes Importanţă

Acces la utilitati 4
Formele de organizare a productiei si a muncii 4
Forta de vanzare 5
Percepţia consumatorului 5
Gradul de poluare 4
Asigurarea publicităţii 5
Tehnologia performantă 5
Forţa de muncă calificată 5

1.5 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern/piata.

-Factori externi:

 Bănci
 Parteneri de afaceri
  Pază şi protecţie
 Legi
 Concurenţi
 Globalizarea
 Rata inflaţiei
 Clienţi

-Factori interni:

 Angajaţi
 Cercetări
 Valori etice, tradiţii şi obiceiuri locale
1.6.Proiectarea acțiunilor promoționale

Denumirea firmei: S.C. CORABO VIN S.R.L

Denumirea produsului: ” CASA ISĂ RESCU “

Logo: ”Vinul e toiagul bătrâneților și nebunia tinereților”

Promovarea produsului: pliante, mostre, panouri publicitare,reclame TV,promotii
magazine.

O noua aparitie pe piata care va va uimi,un nou vin care contine urmatoarele calitati:
-Este un vin rosu, 100% natural prelucrat de oameni priceputi de masa, proaspat, obtinut din
cupajarea mai multor soiuri: Burgund și Merlot. Aroma si dulceata vinului te duc cu gândul la
fructele padurii, este un vin dens, cu o puternica personalitate.

ETAPA 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL

INTREPRINDERII
2.1.Determinarea amplasamentului intreprinderii cu ajutorul metodei Electre.

Amplasarea într-o anumită localitate a unui obiectiv se realizează ținându-se seama de

mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt sursa de materii prime, de combustibil și
de energie, zonele de desfacere, de recrutare a forței de muncă, de sursele de alimentare cu apă.

Pentru determinarea amplasării optime a fabricii avem în vedere o serie de criterii de amplasare.

Criterii propuse pentru analiza variantelor de

amplasament: C1 – cheltuieli estimate de aprovizionare

(lei);

C2 – posibilitățile estimate de vânzare a produsului (calificative);

C3 – nivelul de poluare a zonei (%);

C4 – nivelul de infrastructură al zonei ( calificative) ;

C5 – distanța față de potențialii clienți.

Variante propus pentru amplasamentul inteprinderii:

V1 – teren aflat în patrimoniul inteprinderii;

V2 – teren situat în zona industrială Iași;

V3 – teren situat în zona mitropolitană Iași;

V4 – teren aflat în zona Lețcani;

 C1 (lei) C2 (cal) C3 (%) C4 (cal) C5 (km)
V1 10000 FB 20 B 15
V2 8000 FB 30 FB 20
V3 12000 B 25 B 25
V4 16000 S 35 S 40

C1 C2 C3 C4 C5
S1 10 10 9 8 10
S2 9 10 10 10 10
S3 8 9 10 7 9
S4 7 9 8 7 8
∑ 𝑛𝑖𝑗 34 38 37 32 37

=> ∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗 = 183

34
𝑘1 =
183 = 0,19 Determinarea notelor de apreciere
38
𝑘2 =
183 = 0,21
37
C1 C2 C3 C4 C5
𝑘3 = V1 0,75 1 1 0,5 1
183 = 0,21
V2 1 1 0,33 1 0,8
32 V3 0,5 0,5 0,66 0,5 0,6
𝑘4 = = 0,18
183 V4 0 0 0 0 0
37 Kj 0,19 0,21 0,21 0,18 0,21
𝑘5 =
183 = 0,21

𝑎𝑖𝑗−(𝑎𝑗)𝑢=0
⋃ 𝑖𝑗 = (𝑎𝑗)𝑢=1−(𝑎𝑗)𝑢=0

Cazul 1 pentru criteriul 1 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 16000 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 8000

10000−16000
⋃11 = 8000−16000
= 0,75

8000−16000
⋃21 = 8000−16000 = 1

12000−16000
⋃31 = 8000−16000
= 0,5

16000−16000
⋃41 = 8000−16000
=0
Cazul 2 pentru criteriul 2 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 𝑆=0 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 𝐹𝐵=1 B=0,5

Cazul 3 pentru criteriul 3 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 35 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 20

20−35
⋃13 = 20−35 = 1
30−35
⋃ = = 0,33
23 20−35
25−35
⋃ = = 0,66
33 20−35

35−35
⋃43 = 20−35 = 0

Cazul 4 pentru criteriul 4 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 𝑆=0 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 𝐹𝐵=1 B=0,5

Cazul 5 pentru criteriul 5 (𝑎𝑗)𝑢=0 = 40 (𝑎𝑗)𝑢=1 = 15

20−35
⋃14 = 15−40 = 1
20−40
⋃ = = 0,8
24 15−40
25−40
⋃ = = 0,6
34 15−40

40−40
⋃44 = 15−40 = 0

Calculul indicilor de concordanță 𝐷𝑣𝑔𝑣ℎ 1 × ∑ 𝑘𝑗

= ∑𝑗=1
𝑛 𝑘𝑗

V1 V2 V3 V4
V1 0,63 1 1
V2 0,58 0,79 1
V3 0,18 0,21 1
V4 0 0 0
1
𝐶𝑣1𝑣2 = (0.21+0.21+0.21)=0.63
1

𝐶𝑣1𝑣3 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1
1
𝐶𝑣1𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1
1

𝐶𝑣2𝑣1 = 1 (0.19+0.21+0.18)=0.58
1

𝐶𝑣2𝑣3 = 1 (0.19+0.21+0.18+0.21)=0.79
1

𝐶𝑣2𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1
1

𝐶𝑣3𝑣1 = 1 (0.18)=0.18
1

𝐶𝑣3𝑣2 = 1 (0.21)=0.21
1

𝐶𝑣3𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1
1

Calculul indicilor de discordanță

V1 V2 V3 V4
V1 0,5 0 0
V2 0,75 0,33 0
V3 0,5 0,5 1
V4 1 1 0,5
0.75 − 1
𝐷𝑣1𝑣2 = 1 max| 1 − 1 |=0.5
1
0.5 − 1

𝐷𝑣1𝑣3 = 1 max|0.5 − 0.5|=0

1

𝐷𝑣1𝑣4 = 1 max|0|=0
1

1
1−1
𝐷𝑣2𝑣1 = max|0.33 − 1|=0.75
1
0.8 − 1

𝐷𝑣2𝑣3 = max|0.33 − 0.66|=0.33

1
1

𝐷𝑣2𝑣4 = 1 max|0|=0
1
 0.5 − 0.75
0.5 − 1
𝐷𝑣3𝑣1 =1 max 0.66 − 1 =0.5
1 | |
0.5 − 0.5
0.6 − 1
0.5 −
0.5 − 11
𝐷 = 1 max| |=0.5
𝑣3𝑣2 1 0.5 − 1
0.6 − 0.8

Alegerea variantei optime

V1 V2 V3 V4 ∑ 𝐷𝑣𝑔𝑣ℎ
V1 0,13 1 1 2,13
V2 -0,09 0,46 1 1,37
V3 0,13 0,16 1 1,29
V4 1 0,5 0,66 1,71

Valoarea optimă este 2,13

2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriulzonei industriale

In urma studiului efectuat cu metoda electre firma S.C. CORABO VIN S.R.L va fi amplasata pe
terenul aflat in patrimoniul intreprinderii.
2.3 Stabilirea relației de dependentă dintre diferitele compartimente si sectia de proiectare.

1 Departament administrativ

2 Cabinet medical

3 Cantină

4 Departament cercetare

5 C.T.C.

6 Secția S1

7 Secția S2

8 Secția S3

9 Secția S4

10 Depozit de materii prime

11 Depozit de combutibili

12 Depozit de ambalaje

13 Depozit de produs finit

14 Secția
mecano-energetică
15 Secția transporturi

Legenda:

 depărtarea necesară
 depărtare preferabilă
 vecinătate preferabilă
 vecinătate necesară
  vecinatate indiferenta

2.4 Alegerea felului clădirii

La proiectarea clădirilor trebuie să se asigure ca cerința de bază , adăpostirea în mod

economic a activităților ce se desfășoară, folosirea optimă a suprafetelor de producție,
compartimentarea rațională a suprafețelor destinate activităților funcționale precum și esigurarea
unor condiții corespunzătoare de iluminare, de condiționare a aerului etc.

În primul rand trebuie să decidem dacă adoptăm clădiri de tipul cu etaj sau fară etaj.
În acest scop, trebuie analizate avantajele și dezavantajele pe care la prezintă fiecare tip în
parte, raportate la particularitățile procesului tehnologic și ale utilajelor ce se vor achiziționa.

Construcțiile fără etaj se folosesc in cazul utilajelor grele. Ca dezavantaje: necesită

suprafețe mari de teren, prelungirea fluxurilor tehnologice, necesită creșterea rețetelor tehnice
sanitare pe teritoriul întreprinderii.

Construcțiile cu mai multe etaje se recomandă în majoritatea ramurilor industrial.

Avantaje: folosirea eficientă a terenurilor, reducerea relațiilor de transport și a lungimii
rețelelor termo-dinamice, permit amplasarea suprefețelor de producție pe verticală și
proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticală, necesită cheltuieli mai mici pentru
condiționarea aerului, incălzire, etajel superioare fiind protejate împotriva frigului, prafului.

În al doilea rând trebuie să decidem asupra formei clădirilor și a amplasării acestora. Se

pot adopta soluții tip monobloc sau clădiri isolate.

Alegerea formei clădirii se face ținându-se seama de fluxul general de materiale, de

suprafețele necsare diferitelor unități de producție, de soluțiile de amplasare a utilajelor.
De regulă, ca formă de clădiri se pot alege forme în linie, in U, H.T.E.F sau combinații.
 Sistemul ales, cu clădiri cu mai multe nivele prezintă următoarele avantaje: folosirea
eficientă a terenurilor, reducerea relațiilor de transport și a lungimii rețelelor termo-dinamice,
permit amplasarea suprefețelor de producție pe verticală și proiectarea unor fluxuri tehnologice
pe verticală, necesită cheltuieli mai mici pentru condiționarea aerului, incălzire, etajel superioare
fiind protejate împotriva frigului, prafului, zgomotelor.

2.5 Extinderea cladirii se va face in lungime deoarece transportul materiei prime si a

produsului finit se poate realiza mai usor.
 2.6 Stabilirea structurii productiei
Departamentul de obtinere a

vinului

Sectii auxiliare Sectii Laborator

Sectii de baza
deservite

Sectia Logistica De control

de
Limpezirea reparatii

De cercetare

Obtinerea
Filtrarea Fermentarea Compartimentul
mustului
de depozitare
 2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii.

Depozit de material
DEpoziDe Depozit combustibil

Departament de Gunoi
Sectia 1 Sectia 2
cercetare

Departament
administrativ

Sectia 3 Sectia 4
Sectia

Mecano-
Departament
ambalare energetic a

Cabinet medical

Atelier de reparatii Produs finit

Sectia transport Cantina

Poarta
Schema tehnologică:
Etapa3. Proiectarea managementului producției
3.1 Justificarea necesitătii și oportunității tehnologice adoptate

Vinul este un produs alimentar obtinut din vita-de-vie prin o serie de procese tehnologice.

Este un bun antioxidant,lupta cu radicalii liberi si protejeaza astfel celulele sanatoase,rata

infarctului scade,ajuta la subtierea sangelui daca in fiecare zi se bea un pahar de vin.Pentru
obtinerea vinului se parcurg o serie de etape:spalarea strugurilor, presarea acestora,
sedimentarea, filtrarea si centrifugarea.Dupa care urmeaza imbutelierea acestora si etichetarea.
Justificarea se face în funcție de numeroși factori ai criteriilor de alegere a unei instalații
tehnologice, respective a procesului de fabricație care stă la baza proiectării instalației. Alegerea
procesului se face în funcție de aspectele cele mai convenabile ale factorilor care determină
criteriile. Siguranța în exploatare constă într-o tehnologie moderna care reduce la minim
posibilitățile de avarii, incendii, nu prelucrează și nu produce substanțe toxice care ar pune în
pericol viața și sanătatea oamenilor.În urma cercetărilor și studiilor efectuate s-a constatat că
procesul tehnologic de obținere a parfumului este unul cât se poate de eficient din punct de
vedere economic. Pentru a demonstra cele spuse prezentăm rezultatele analizei făcute.
a) Tehnologic

 procesul este autoreglabil, ușor de condus ;

 ofera posibilitatea de perfecționare și modernizare în viitor ;
 nu este o tehnologie poluantă ;
 ofera siguranță în exploatare.
b) Materii prime și auxiliare

 materiile prime utilizate sunt ușor de procurat;

 materiile prime nu necesită pregatiri
prealabile capacități minime de depozitare.
Procesul este unul discontinuu, utilizând materii prime ușor de procurat și la un preț
foarte bun. Totodată această tehnologie are ca avantaj faptul că nu prelucrează produși toxici sau
corozivi, lucrâdu-se la un nivel de siguranță la care riscul de avarii este extreme de scăzut.
Nr. Criterii
Crt.
0 1
1 Criterii tehnologice
2 Materii prime și auxiliare -calitate necesară, corspunzătoare normelor existente
3 Utilități
4 Produse secundare
5 Utilaje
Tabelul 3.1. Criterii de alegere a unei tehnologii
FACTORI
2
-simplitatea procesului: faze și operații tehnologice
cât mai puține, fără fabricații anexe, fără recirculări de
materiale
-tehnologie cu consum cât mai scăzut de energie
-flexibilitatea procesului, adaptări ușoare pentru obținerea
unor produse diferite
-tehnologia oferă posibilitatea de perfecționare și
modernizare în viitor
-asigurarea cu materii prime și auxiliare, posibilități de
procurare în prezent și în viitor
-manipulare simplă și transporturi ușoare
-apa: condiții de calitate cât mai puțin severe care să nu
necesite instalații de tratare specifice și costisitoare
- energie electrică, putere instalată cât mai mică, fără
variaţii de sarcină, cu puţine porniri şi opriri
-agentul termic
-cantitatea rezulatată cât mai mică
-să permită valorificarea lesnicioasă a acestora
-consumatori probabili, cunoscuţi de la început cu
necesarul lor
-posibilităţi de procurare cât mai economicoase
-întreţinere cât mai uşoară
-durată de funcţionare cât mai mare
+necesar minim de piese de rezervă

3.2 Proiectarea desfașurării procesului de producție

3.2.1.Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie

 diferite ingrediente zahar Struguri

spalare sortare control1

calitate
2

11 1
dizolvare

zdrobire 4

macerare 5
12
concentrare presare 6

colectare 2

verificare
7
3
cântărire pompare 8

limpezire 9

fermentatie 10

amestecare 4

stabilizare 13

imbuteliere 14

etichetare 5

control 15

impachetare 16
 3.2.2 Elaborarea graficului de analiza

Timp Simbol Propuneri

Nr. Canti Dist
Descriere (min Obs.
crt. tatea (m) O 🠚 D  ▽ E T C M S
)
1. Spalarea vitei-de-vie 
2. Sortare boabe struguri 
3. Control calitate 
4. Zdrobirea vitei-de-vie 
5. Macerare 
6. Presare bostina 
7. Colectare 
8. Verificare 
9. Pompare 
10. Limpezire 
11. Verificarea gradului de limpezire 

12. Fermentatie 

Amestecare cu zahar(daca este 

13. nevoie) si o compozitie speciala de
suc de rodie
14. Stabilizare
15. Imbuteliere 
16. Verificarea calitatii 
17. Etichetare 
18. Control 
19. Impachetare si control 
20. Livrare 
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie

Procesul de baza:

-asigura transformarea materiei prime in produs finit - zdrobirea si desciorchinarea strugurilor:

-sedimentare;

-filtrarea;

-centrifugarea;

-omogenizarea si amestecarea;

-fermentarea alcoolica;

-distilarea.

Procese auxiliare:

-asigura desfasurarea normala a procesului de baza – producerea si furnizarea

-repararea utilajelor;

-urmarirea,reglarea si masurarea

Procese de deservire:

-deservesc procesele cu materii prime si informatii

- transport;

-reteaua energetica ;

-controlul tehnic de calitate.

Procese anexe:

-asigura valorificarea deseurilor.

 3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

1.Felul procesului Discontinuu

2.Tipul productiei Masa/serie
3.Destinatia productiei Intern 60% ; export 40%
4.Factorii care influienteaza organizarea Natura materiei prime
productiei Natura procesului tehnologic
Natura procesului finit

3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei

Mijloc de transport autobasculant

Buncar de receptie Scurgator inclinat cu snec Recipient

Pentru maceratie la cald

Vas cu incalzire a mustuielii

Zdrobitor Desciorchinator De struguri

Scurgator inclinat
Schimbator de caldura
cu snec

Presa continuaa
Cinsterna
tampon
Procesul tehnologic de vinificatie pentru producerea vinurilor:

1. mijloc de transport autobasculant

2. buncar de receptive
3. zdrobitor-desciorchinator cu pompa
4. scurgator inclinat cu snec
5. vas cu incalzire a mustuluielii
6. recipient pentru maceratie la cald
7. scurgator inclinat cu snec
8. presa continua
9. cisterna tampon
10. schimbator de caldura.
Etapa 4. Proiectarea asigurării calităţii
4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calităţii

În departamentul de asigurarea a calităţii un loc important îl deţine controlul calitativ al

producţiei. Pentru a fi eficient controlul calitativ al producţiei trebuie să constate transformările
tehnologice produse şi căile de influenţare favorabile a acestora în condiţiile implicării unui
volum cât mai redus de efort uman şi material.

Principalele obiective de ansamblu ale controlului calităţii sunt următoarele:

 realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate ce se referă la:

o stabilirea planului de control
o analize statico-matematice ale informaţiilor culese din procesul de producţie
o secţiuni de depistare a cauzelor defectelor, măsuri pentru eliminarea şi prevenirea
acestora
 îmbunătăţirea nivelului calitativ al produselor care se realizează:
o prin studii comparative ale unor produse similare şi analiza comportării
produselor la beneficiari
o studii de fiabilitate.
 dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare pentru calitate, la toţi lucrătorii, realizată prin:
o instructaje de protecţia muncii
o acţiuni pentru reducerea defectelor de fabricaţie.

Inginer laborant

2 laboranți 2 laboranți

Schimbul 1 Schimbul 2
 4.2. Proiectarea atribuțiilor compartimentului de asigurare a calității

Pentru o buna desfasurare a activitatii din compartimentul de asigurare a calitatii, trebuie

cunoscute cu precizie atributiile sale;

 intensificarea companiei operationale a muncii de precizie;

 organizarea, coordinarea,antrenarea personalului;
 monitorizarea tuturor informatiilor privind asigurarea calitatii;
 controlul personalului prin sondaj.
 monitorizarea informațiilor privitoare la calitate;
 controlul personalului care se ocupă cu materiile prime;
 verificarea produsului obținut după fiecare proces în parte;
 găsirea și remedierea tuturor greșelilor ale acestora;
 4.3. Proiectarea atribuțiilor conducerii tehnice a procesului de productie
privind asigurarea calității

Personal
Programare, pregă tire și Comercial
Planificare retribuire
urmă rirea producției (aprovizionare)

Planuri de Programe de fabricație și Planul forțelor

Planul de
producție documentatie tehnica de muncă și
aprovizionare
și reparații retribuire

Atribuțiile conducerii procesului de producție pentru

asigurarea unei producții de calitate

Sa intocmească o planificare judicioasa a realizarii producției și a consumului de utilități

tehnologice;

Să instituie autocontrolul;

Să studieze posibilitățile și să aplice măsurile de imbunătățire a calității;

Să realizeze producția la timp si conform documentației;

Întocmirea procedurilor de sistem și de lucru specifice secției;

Rapoarte realizări Realizarea si Necesar de personal Necesar extraplan de

programare pe meserii aprovizionare
a restantelor

Planificare Pregatire,programare, Personal retribuire Comercial

urmarire a productiei
 4.4. Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii.

P.P.U.F. Mecano- Comercial Protecția Compartimente

energetic muncii de specialitate.

Documentație Asigurare utilități Documentație de Norme de Norme de

tehnologică tehnologice recepție a protecția muncii lucru
materiilor

Atribuțiile operatorilor chimisti pentru asigurarea unei producții de calitate

Cunoasterea condițiilor de calitate impuse;

Intreținerea și exploatarea judicioasa a utilajelor;

Să-și însusească și să aplice în mod corespunzator noțiunea de autocontrol;

Să cerceteze posibilitatea de realizare a noi procese tehnologice în cadrul întreprinderii;

Să coordoneze și să urmarească activitatea muncitorilor care realizează instalații chimice;
Să întocmească documente specifice activității (ex.: rapoarte periodice către instituții ale statului
privind deșeurile, ambalaje, substanțe și preparate chimice periculoase);

Deficiențe Realizări de norme și

Raportări,
realizări normative

P.P.U.F
Compartimente de Compartimente de
specialitate specialitate
4.5. Puncte de control

Nr. Faza de fabricatie Parametrii controlati

Crt
1 Depozitarea si conservarea -modul de conservare
materiilor prime si auxiliare -valabilitatea acestora
2 Dozarea materiilor prime si -cantitatea de materii prime
auxiliare -concentratia
3 Amestecarea componentilor -viteza
-modul
4 Limpezire -gradul de limpezire
-stabilizare
5 Fermentatie -temperatura

6 Imbuteliere -calitatea
-sa fie anaerob
7 Ambalare -tipul ambalajelor
-modul
Etapa 5. Proiectarea activităţilor auxiliare şi de deservire

5.1 Proiectarea activităţii de reparaţii

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţii

Elaborarea graficului ciclului de reparaţie se face pornind de la ultima reparaţie capitală.

Se presupune că aceasta a avut loc ultima dată în luna mai 2016

RK – repartiţie capitală 𝑹𝑲 = 𝟗𝟔𝟎𝟎𝟎 𝒐𝒓𝒆⁄𝟕𝟐𝟎 = 𝟏𝟑𝟑, 𝟑 𝒍𝒖𝒏𝒊

RC1 – repartiţie curentă de gradul 1 𝑹𝑪𝟏 = 𝟏𝟔𝟎𝟎𝟎 𝒐𝒓𝒆⁄𝟕𝟐𝟎 = 𝟐𝟐, 𝟐 𝒍𝒖𝒏𝒊

RC2 – repartiţie curentă de gradul 2 𝑹𝑪𝟐 = 𝟑𝟐𝟎𝟎𝟎 𝒐𝒓𝒆⁄𝟕𝟐𝟎 = 𝟒𝟒, 𝟒 𝒍𝒖𝒏𝒊

RT – revizie tehnică 𝑹𝑻 = 𝟒𝟎𝟎𝟎 𝒐𝒓𝒆⁄𝟕𝟐𝟎 = 𝟓, 𝟓 𝒍𝒖𝒏𝒊

Într-o lună sunt 720 ore de funcţionare a utilajului.

Utilaj Anul Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
2016 RK 𝑹𝑻
2017 𝑹𝑻 𝑹𝑻
2018 RC1 𝑹𝑻
2019 𝑹𝑻 𝑹𝑻
2020 RC2 𝑹𝑻 𝑹𝑻
Filtru 2021 𝑹𝑻 RC1
2022 𝑹𝑻 𝑹𝑻
2023 𝑹𝑻 RC2
2024 𝑹𝑻 𝑹𝑻
2025 𝑹𝑻 RC1 𝑹𝑻
2026 𝑹𝑻 𝑹𝑻
2027 RK
 5.1.2. Elaborarea planului de reparaţie

Pentru elaborarea planului de reparaţii se parcurg următoarele reparaţii:

a) identificarea datelor necesare din normative.

Datele necesare elaborării planului de reparaţii este prezentat în tabelul urmator :

Denumir Timpul de Costul de

Cicluri de
ea staţionare în reparaţie în %
Durata reparaţii
categoriei Numă reparaţie din valoarea de
Cod de de – ore –
, grupei, rul de – zile – înlocuire
clasificar servici
subgrupei schim
e u
şi a buri R RC RC R R RC RC R
– ani – RT RC1 RC2 RK
tipului de T 1 2 K T 1 2 K

fond fix
Filtre –
400 1600 3200 9600 1 3
406.003 mediu 22 3 1 2 7 2 6 10
0 0 0 0 2 8
neutru

b) Calculul elementelor necesare elaborării planului de reparaţii:

A: calculul numărului de repartiţii de acelaşi fel dintr-un ciclu de reparaţii:

RK RK

133,3 luni

Într-un ciclu de reparaţii va exista o singură reparaţie capitală.

 Calculul numărului de operaţii de acelaşi fel:
𝚫𝑹𝐾 96000
 Numărul de repartiţii curente de gradul 2: 𝒎 = −1 = − 1 =2
Δ𝑅𝐶2 32000
Δ𝑅𝐶2 32000
 Numărul de repartiţii curente de gradul 1: 𝑛 = −1= −1=1
Δ𝑅𝐶1 16000
Δ𝑅𝐶1 16000
 Numărul de revizii tehnice: 𝑡 = −1= −1=3
Δ𝑅𝑇 4000

Unde Δ𝑅𝐾 reprezintă durata dintre 2 reparaţii capitale, Δ𝑅𝐶2 reprezintă durata dintre
2 𝑅𝐶2, Δ𝑅𝐶1 durata dintre 2 𝑅𝐶1 şi Δ𝑅𝑇 durata dintre 2 𝑅𝑇.

B: Structura ciclului de reparaţii:

Structura ciclului de reparaţii este prezentat în tabelul :

𝑅𝑅𝐾
𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝐶1 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝐶2 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝐶1 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝐶2 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝑇 𝑅𝐶1 𝑅𝑇
Rk

4000

16000h

32000h

96000h
 Utilaj Structura ciclului de reparaţii
Filtru – mediu 𝑅𝑇 𝑅𝐶1 𝑅𝐶2 𝑅𝐾
neutru 18 3 2 1

C: Costul reparaţiilor:

Presupunem că valoarea de inventor (valoarea de cumpărare a utilajului) 𝑉𝑖 =

100000 𝑅𝑂𝑁

𝐶 = (18 × 2 + 3 × 6 + 2 × 10 + 1 × 38)⁄100 × 1000 = 1120 𝑅𝑂𝑁

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activităţii de reparaţii

Principalele obiective ce stau în faţa compartimentului de întreţinere şi reparaţii sunt:

 menţinerea utilajelor în perfectă stare de funcţionare;

 evitarea opririlor accidentale şi înşăturarea posibilităţilor de declanşare a avariilor;
 limitarea cheltuielilor necesare de reparaţii;
 efectuarea reparaţiilor la timp şi de calitate;
 realizarea reparaţiilor cu personal calificat;

5.1.4. Proiectarea organizarii activitatii de reparatii

Organizarea reparatiilor se face dupa sistemul centralizat:toate lucrarile de

evidenta,planificare,pregatire si executarea interventiilor la utilaje se face de compartimentul
mecanic.Acestea se aplica bine la intreprinderile mici si mijlocii cu conditia ca diversitatea
utilajelor sa fie redusa.

Avantaje:

 producerea si achizitionarea pieselor de schimb in conditii avantajoase;

  specializarea muncitorilor pe grupe si utilaje;
 utilizarea rationala a suprafetelor de productie si a fortei de munca;
 subordonare ierarhica si functionala
unica. Dezavantaje:

 personal de conducere mare pentru conducerea si organizarea acestor activitati;

 uneori mecanicii trebuie să se deplaseze în secţii pentru lucrări minore;

5.2 Proiectarea transportului intern

5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern a depozitelor

 reducerea cheltuielilor de transport;

 mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport;
 amplasarea rationala a depozitelor;
 dimensionarea rationala a cailor de acces si circulatie;
 asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si
dispeceratul mijloacelor de transport.

5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea transportului intern

 reducerea la minim a costurilor de transport intern;

 evitarea crescuta a rebuturilor in sectia de prelucrare;
 ambalarea sa fie intotdeauana dupa standardele firmei;
 evitarea pierderilor pe parcursul transportului intern.
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere

Detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatilor de transport:

 materii prime si auxiliare

 materiale si ambalaje care se cer a fi transportate in diferite zine de fabricatie
 produse finite

Denumire mijloc Ce se transporta Natura materiei De unde pana Tipul de

de transport transportate unde se transport propus
transporta
Banda Vita-de-vie Solid -depozit materii Pendular
transportoare prime unidirectional
-sectia AB
Scurgatorul cu Must Lichid -sectii AB Pendular
coloana -depozit filtrare unidirectional
Generatorul Vin Lichid -depozit filtrare Pendular
hidraulic(pompe) -depozit produs unidirectional
finit

Depozit Depozit ambalaje

produse finite

Sectia de obtinere Sectia de

spalare a
strugurilor
b) Transportul utilitatilor necesare fabricatiei chimice este organizat astfel:

 pentru agenti termici (abur si apa calda);

 pentru colectare,tratare si evacuare ape uzate;
 pentru combustibili;
 pentru energia electrica.
c) Transportul informatiilor –pentru aceasta se utilizeaza transmiterea directa sau prin
intermediul suporturilor de informatii (fax,telefon,mail) scop in care se poate prevede
prelucrarea automata a datelor.

d) Transportul personalului-are rolul de a asigura o deplasare operativa si fara efort, spre si

de la locul de munca,precum si in cadrul zonei de responsabilitate care ii revine fiecaruia.

5.3 Proiectarea activitatii de depozitare

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

Nr. Crt Obiective Mijloace de realizare

1. Asigurarea unui mediu prielnic Folosirea unor materiale de o calitate cat
mai buna
2. Asigurarea unui cost minim de -Folosirea unui personal calificat
depozitare -utilizarea rationala a suprafetelor
3. Simplificarea operatiilor de inventariere amplasarea rationala a materialelor
-folosirea mijloacelor moderne de
depozitare

4. Modificarea rapida a amplasarii -folosirea unor suporturi de depozitare

materialelor in incinta depozitului
5. Asigurarea unei eliberari rapide a
materiilor prime depozitate
adecvate
-aplicarea unui plan rational de aranjare a
materiilor prime in depozit
-folosirea unor mijloace de depozitare
adecvata
5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite

In cadrul intreprinderii chimice unde e amplasata sectia de obtinere a vinului este necesar sa
existe patru zone de depozitare distinct:

 zona departamentului de materii prime;

 zona departamentului de fermentatie;
 zona departamentului de produs finit;
 zona departamentului de ambalaje si combustibil.

Materia prima-trebuie sa fie cat mai aproape de calea ferata si in acelasi timp aproape de sectiile
de prelucrare,depozitul de fermentatie,zona de depozitare.

Depozitul de ambalaje-sticlele,etichetele.

Trebuie sa fie cat mai aproape de sectia pentru produs finit si trebuie sa fie aproape si de
depozitul de transport.

5.3.3. Proiectarea fluxului de material din interiorul intreprinderii

Avand in vedere ca material prima sunt strugurii ,depozitandu-se vrac si transportul se efectueaza
cu ajutorul benzilor rulante cea mai buna circulatie a materiei este liniara,intrand pe la unu din
capetele depozitului si fiind evacuate pe celalalt capat.

Vom propune urmatoarele reguli pentru desfasurarea mai usoara a transportului si pentru o
depozitare optima:

 materia prima sa fie de o parte si de alta a cailor de acces;

 sa se evite mutarea materiei prime de mai multe ori;
 legatura dintre traficul interior si exterior sa fie realizata printr-un numar minim de
operatii intermediare.
Etapa 6. Managementul resurselor umane

Primire Expeditie

6.1. Proiectarea fişei de post pentru şeful secţiei

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea compartimentului: Secţia mecanică

2. Denumirea postului: Sef secţiei mecanice

3. Numele si prenumele salariatului: Ciubotă Adrian

4. Se subordonează: Se subordonează direct directorului tehnic

5. Numele sefului ierarhic: Popescu Cătălin-Ionuț

6. Subordonează: Coordonează direct personalul de execuţie din subordine

7. Drept de semnătură:

Intern:
Extern:

8. Relaţii funcţionale:

- Colaborează cu celelalte ateliere/sectoare si personalul de execuţie din cadrul secţiei, cu

compartimentele funcţionale din cadrul direcţiei şi societăţii

- Reprezintă, în cadrul secţiei, sectorul pe care-l coordonează.

9. Pregătirea si experienţa:

Studii superioare;

Experienta in specialitate(ani) :minim un an

10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul

11. Responsabilităţi si sarcini:

Şeful de sector răspunde de întreaga activitate a sectorului pe care-l coordonează, sub

toate aspectele, implicând atât fondul cât şi formele problemelor pe care le impun aceasta
coordonare,astfel:
- răspunde de realizarea la termen si de calitate a sarcinilor de producţie programate sau primite
în cursul lunii, cu respectarea procesului tehnologic;

- răspunde de aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare si de respectarea reglementarilor interne de

către sectorul pe care-l coordonează (C.C.M., R.O.F., R.O.I., Decizii, Note de Serviciu);

- răspunde de încărcarea la capacitate a formaţiilor de lucru din cadrul sectorului coordonat,

funcţie de sarcinile de producţie primite;

- răspunde de utilizarea eficienta şi în scopul producţiei a bazei materiale primita în sector;

- răspunde de gestionarea şi gospodărirea patrimoniului sectorului;

- răspunde de încărcarea cu atribuţii, la capacitate, a întregului personal din subordine, fiecărui

salariat repartizându-i sarcini conform fisei postului pe care este încadrat;

- răspunde de utilizarea eficienta a fondului de timp de către personalul subordonat;

- răspunde de corectitudinea pontajelor înaintate compartimentului de resort din cadrul direcţiei

şi societăţii.

Atribuţiile prevăzute mai jos - în conformitate cu prevederile R.O.F. şi legislaţia în

vigoare - sunt obligatorii, titularul postului având responsabilitatea pentru corectitudinea si
promptitudinea îndeplinirii acestora:
- coordonează, îndruma, controlează şi răspunde de întreaga activitate din cadrul sectorului;

- organizează activitatea de producţie a sectorului şi răspunde prin masurile pe care le ia de

îndeplinirea ritmica calitativa şi la termen a programului de producţie stabilit;

- ia măsuri şi răspunde de creşterea productivităţii muncii;

- asigura şi răspunde de încărcarea şi buna utilizare a capacităţilor de producţie şi a forţei de

muncă;

- analizează si urmăreşte aprovizionarea sectorului cu piese, materiale, combustibili, lubrefianţi,

scule realizând păstrarea şi mişcarea în bune condiţii a acestora în cadrul sectorului;

- ia măsuri şi răspunde de încadrarea în consumurile specifice normate de materii prime şi

materiale;

- studiază şi constată, împreună cu serviciile specializate, cauzele rebuturilor şi pierderilor de

materii prime şi materiale, combustibili, etc. şi ia măsuri pentru înlăturarea lor şi recuperarea
pierderilor;

- urmăreşte şi răspunde de exploatarea raţională a utilajelor şi maşinilor din dotare în scopul

creşterii indicelui de folosire al acestora;

- verifică încadrarea în normele de muncă;

- asigură şi urmăreşte respectarea disciplinei tehnologice preocupându-se de îmbunătăţirea

proceselor tehnologice, de introducerea procesului tehnic de producţie;

- repartizează personalul din subordine pe locuri de munca şi schimburi, conform cu necesităţile

realizării programului de producţie, folosirii optime a capacităţilor de producţie;

- răspunde, în zona sa de responsabilitate, de aplicarea corecta a Contractului Colectiv de Munca,

Sistemului de Salarizare, a R.O.I.-iului, a Deciziilor şi Notelor de serviciu de la nivelul societăţii
şi secţiei;

- propune, conform prevederilor Contractului Colectiv de Munca şi atribuţiilor din fişa postului,
promovarea, retrogradarea, premierea sau sancţionarea personalului subordonat;
- controlează prin sondaj şi răspunde de pontajul personalului din subordine;

- programează personalul subordonat în concediul legal de odihna, ţinând cont cu prioritate de

necesităţile producţiei;

- răspunde de gestiunea sectorului pe care-l coordonează;

- ia măsuri şi asigura gospodărirea şi păstrarea integrităţii patrimoniului ce-i revine din cadrul
direcţiei (buna întreţinere a clădirilor, utilajelor) ca şi cel ce vizează activitatea desfăşurata de
salariaţii sectorului în afara acestuia;

- asigura şi răspunde de aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii, igiena muncii şi

prevenire a incendiilor, în vederea evitării accidentelor de muncă şi prevenirii îmbolnăvirilor
profesionale, organizând astfel procesele de producţie încât să fie create condiţii normale de
muncă, în conformitate cu reglementările în vigoare;

- execută orice alte sarcini primite de la şeful ierarhic care nu contravin Contractului Colectiv de
Muncă, Sistemului de Salarizare, a Deciziilor si Notelor de Serviciu ale unităţii şi sarcinilor de
producţie;

- este obligat să sesizeze în scris orice neregulă constatată între dispoziţie si legalitate;

- răspunde disciplinar, contravenţional sau penal de întreaga activitate a sectorului pe care-l

coordonează, în condiţiile stabilirii cu certitudine a vinovăţiei sale şi a existentei raportului de
cauzalitate între acţiunile / inacţiuni personale şi consecinţele produse;

Alte atribuţii specifice locului de muncă:

- sa realizeze toate lucrările în zona oraşului de care răspunde la Asociaţiilor de locatari, agenţi
economici şi la direcţiile societăţii;

- să caute lucrări noi în zona oraşului pe care o deserveşte şi să lucreze fără pierderi;

- sa realizeze lucrările primite cu comandă fermă;

- zilnic să ţină evidenţa comenzilor primite pentru execuţii, in curs de execuţii si efectuate;

- decadal şi lunar să transmită volumul de producţie efectuat Serviciului Urmăriri Producţie;

- completează bonurile de consum cu materialele necesare fiecărei lucrări de reparaţii sau
investiţie contractată;

- întocmeşte situaţiile de lucrări, necesare de materiale pentru lucrările contractate;

- lunar transmite stocurile de materiale având in vedere situaţiile de lucrări.

12. Sancţiuni pentru nerespectarea fişei postului sau a anexelor acestora: Daca este cazul

13. Semnături:

14. Data semnării:

6.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator tablonist

Nr Cerinte Nivel
crt Foarte important Mai putin
important important
1 Acuitate vizuala *
2 Acuitate acustica *
3 Acuitate cromatica *
4 Dexteritate manuala *
5 Forta musculara *
6 Rapiditatea reactiilor *
7 Robustie fizica *
8 Imaginatie *
9 Punctualitate *
10 Atentie *
11 Responsabilitate *
6.3Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna

Durata Cota % din

Nr.
Factori de solicitare Grad de solicitare solicitării timpul de
crt.
(min) odihnă (Ton)
1. Efort prin solicitare statică MIJLOCIE 480 2%
Efort prin solicitare
2. COMPLICAT 480 5%
neuropsihică
3. Solicitare prin risc de pericol MIJLOCIU 480 2%
4. Încordarea organelor de simţ MIJLOCIE 480 1,5%
5. Pulberi - - -
6. Temperature aerului - - -
7. Frecvenţa mişcărilor - - -
8. Zgomot - - -
9. Monotonia muncii - - -
10. Efort prin solicitare dinamică - - -
11. Iluminat - - -
TOTAL 10,5%

480………………..100

x...........................10,5
10,5 ×
𝑥= 480 = 47 𝑚𝑖𝑛 𝑝𝑎𝑢𝑧ă
100
 Pe baza literaturii de specialitate şi având în vedere particularităţile procesului tehnologic,
am stabilit:

 durata optimă a schimbului – 8 ore – luând în considerare gradul de solicitare al

executantului
 timpul de odihnă calculate anterior este de 47 minute. Ţinând cont de faptul că procesul
de refacere a organismului se realizează mai bine în cazul acordării unor pause cu durate
reduse pe parcursul schimbului, propunem următoarea distribuţie a timpului de odihnă

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Pauza 42 min

6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

Ţinând cont de specificul procesului tehnologic, propunem următoarea variantă de

alternare a schimburilor :

Den Zilele lunii

schim
bului L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
A L L 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1
B 3 3 L L 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 L L 2 2 2 2
C 1 1 1 1 L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 3 3
D L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 L L
E 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 3 L L
6.5. Proiectarea condiţiilor de muncă

Pentru asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare, consultand literatura de

specialitate am stabilit următoarele valori ale factorilor de ambianţă fizică şi psihică:

Unitatea Valoare
Nr.
Factori de Hala
crt. Tablou de comandă
măsură industrială
Microclimatul:
- temperatura ºC 14 – 16 16 – 18
1. - umiditatea % 35 – 50 35 – 50
- radiaţiile calorice - - -
- viteza aerului cm/s 15 – 40 15
Iluminat locat (200 –
350
2. Iluminat luxi 500)
75
şi general (50 – 100)
Frecvenţă medie, în
3. Zgomot db. până la 70 condiţii normale de
muncă
Să fie transmisă prin emisiuni scurte,
discontinuu, ţinând seama de nevoile
4. Muzica funcţională
integrării în programul zilnic de
lucru
şi de prevenire a oboselii
Cromatica industrial:
- plafon alb alb
- pereţi alb alb
- baza gri gri
5.
- uşi şi pervazuri havan havan
- pardoseală gri închis gri închis
- birouri şi mese de lucru gri inchis gri inchis
- maşini şi mobilier gri mijlociu gri
6.6. Proiectarea necesarului forţei de munca

În practica actuală de proiectare, necesarul de forţă de muncă se stabileşte în general

empiric, fie prin asimilarea cu procese asemănătoare, fie pe baza unor indici de consum de
muncă pe unitatea de produs.

Locuri de muncă
pentru bărbaţi pentru femei
preferabil pot fi inlocuiţi de Funcţii şi studii preferabil pot fi inlocuiţi de
femei bărbaţi
Funcţii de execuţie

elementare

medii

superioare

Funcţii de conducere
 medii

superioare
 Depozit materii prime Departament administrativ

1+1 +3+5 3 +3

Secţii de producţie Secţia de Depozit

ambalare ambalaje

12+8 +3 +3 +1
1 + 1 +

5 + 2 +
Departament Departame Cabinet
de nt medical
asigurarea a 1 + 3
cercetare
calităţii
1
3 +2 1
2

Depozit Secţia Depozit produs finit

maşini transporturi
de
2 +1
transport
3 +1
 Repartizarea pe sarcini, studii, sexe, a forţei de muncă, estimată deservirii instalaţiei de
obţinere a vinuluieste prezentată în urmatorul tabel.

Nr. Studii
Sarcini Sexul TOTAL
crt. Elementare Medii Superioare
F - 4 - 4
1. Deservire B 10 10 1 20
T 10 14 1 25
F - - 1 1
2. Întreţinere B - 3 2 5
T - 3 3 6
F 3 1 - 4
Supraveghere şi
3. B - 2 - 2
control
T 3 3 - 6
F 10 2 - 12
4. Total fabricaţie B 5 2 8 15
T 15 4 8 27
F - - 2 2
5. Control de calitate B - - - -
T - - 2 2
F - - 2 2
6. Gestiune, evidenţă B - 3 - 3
T - 3 2 5
F 13 7 6 26
7. TOTAL B 15 20 13 48
T 28 27 13 68
 6.7. Proiectarea organigramei secţiei de producţie

Conform necesarului de forţă muncă, organigrama de obţinere a vinului se prezintă conform

figurii:

Șef de secție de
obținere a
vinului

Seful sectiei deSeful

schimb1 Seful sectiei de schimb3
Sef pavilion Sef laborator Maistru
sectiei administrativ mecanic
de
schimb2
Echipa Laborator ECHIPA
Economisti Funtionari Gestionari Intretinere
Maistru schimbMaistr
1 Maistr
u u
Echipa
schimb schimb
Manipulare
2 3

Echipa de lucruEchipa Echipa

de lucru de
lucru
6.8. Calculul fondului de retribuire

Pe baza schemei tehnologice şi a repartizării forţei de muncă pe servicii, studii şi sexe, am

calculat fondul de retribuire pentru muncitori şi pentru personalul.

Numărul Retribuţie Total

Loc de muncă Persoane/schimb TOTAL
schimburilor lunară retribuţie
Deservire instalaţie 3 3 9 1300 11700
Tablou comandă 3 2 6 1200 7200
Întreţinere
3 2 6 1000 6000
reparaţie
Laborator 3 2 6 1600 9600
Depozit 3 4 12 1500 18000
Calculator 1 1 1 1200 1200
TOTAL 53700

Numărul Retribuţie Total

Funcţie Persoane/schimb TOTAL
schimburilor lunară retribuţie
Maiştri 3 1 3 1400 5200
Şef secţie 1 1 1 2300 2300
Ingineri chimişti 3 1 3 2000 6000
Ingineri CTC 1 1 1 2100 2100
Gestionari 1 1 1 1400 1400
Funcţionari 1 1 1 1200 1200
Economişti 1 1 1 1500 1500
 TOTAL 19700

Etapa7: Proiectarea managementului întreprinderii

7.1. Proiectarea misiunii întreprinderii

Misiunea firmei: Sa aducem pe piata un produs creat special pentru femei cu o aroma speciala
de portocala si 100% natural si cu un pret bun.

7.2 Proiectare obiectivelor fundamentale ale intreprinderii

 diversificarea produselor
 oferte promotionale
 sa satisfacem toate dorintele consumatorului astfel incat cu dorintele lui sa fie în
concordanta cu cele ale firmei
 colaborare cu mai multe firme
 aducerea pe piata a unor produse noi.

7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

1. Cercetare şi dezvoltare:
 angajarea de personal calificat
 încurajarea schimbului de experienţă
 achiziţionarea unor utilaje cât mai performante
 fabricarea de ambalaje în propria firmă
 vinderea produselor fabricate în propriile magazine
2. Producţie:
  achiziţionarea de materii prime de calitate
 obţinerea produselor de calitate
 imbunatatirea produselor
 aducerea pe piata a unor produse noi
 obtinerea de produse accesibile ca pret
3. A fi comercial:
 cucerirea de noi pieţe
 încheierea de contracte noi profitabile
 asigurarea de servicii de transport
 oferte promotionale
 oferirea monstrelor gratuite
4. Resurse umane:
 programe de perfecţionare
 training
 modernizare
 salarizare
 motivarea

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Structura pe unităţi descentralizate de profit (divizii)

Structura pe unităţi decentralizate de profit presupune gruparea activităţilor pe afaceri şi

linii de producţie. Acest tip de structură permite implementarea strategică prin greul activităţilor
cheie împreună cu alte afaceri sub acelaşi acoperiş funcţional. Crearea unităţilor separate de
afaceri este însoţită de descentralizarea activităţii la nivelul fiecărei divizii. Prin urmare, creşte
libertatea în a formula şi implementa strategia adecvată de afaceri, asigurând motivaţia şi
contabilizarea rezultatelor proprii. Fiecare unitate acţionează ca un centru de profit.
 DIRECTOR GENERAL

Servicii funcţionale:
cercetare- dezvoltare
finanţe- contabilitate
personal
marketing
-juridic

DIRECTOR PRODUS ADIRECTOR PRODUS BDIRECTOR PRODUS C

Compartimente funcţionale
Compartimente Compartimente
funcţionale funcţionale

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta dintre manageri si subordonati.

 comunicare directa
 stapanirea limbajului nonverbal
 respecatarea adresarii intre manager si subordonat
 prezentarea unor dovezi in cazul unor contradictii
 in timpul comunicarii trebuie sa fie prezent neaparat contactul visual

7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

 oferirea unor prime in timpul sarbatorilor

 platirea orelor suplimentare
 reducere a 30% din produsul luat din fabrica
 primirea unor produse la un anumit timp
 la un anumit timp sau de sarbatori sa se organizeze mese festive la care sa se stranga
toti angajatii.
 traininguri,excursii se time building in vederea imbunatatirii firmei si unirii colectivului
 7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara avand in vedere
urmatoarele aspecte.

1. Accesul in intreprindere-intrarea in sectie la ora 7 dimineata

 schimbarea tinutei se face in vestiar

 accesul in inteprindere fara animale de casa
 purtarea tinutei corespunzatore-capeline,halat,manusi
 la intrarea si la iesirea din sectie se verifica daca angajatul a consumat bauturi alcoolice.

2. Organizarea timpului de lucru:

 06:50 intrarea in sectia de munca

 12:00 ora de masa la cantina-20 min
 15:00 terminarea programului

3. Obligatiile salatiatilor:

 sa respecte ora de intrare in sectie;

 respectarea conditiilor de igiena;
 sa anunte conducerea in legatura cu problemele majore;
 respectarea pauzelor;
 sa poarte echipamentul de protective;
 sa nu foloseasca telefonul mobil.

4. Sanctiuni disciplinare:-taierea din salariu;

 pentru nerespectarea programului sanctiune prin lucru peste program;

 nerespectarea conditiilor de igiena ,intrarea in sectie fara protectie- taierea bonurilor de
masa;
 consumul de alcool in sectie-avertizare apoi concediere;
 nerespectarea contractului-concediere;
 pentru incalcarea repetata a regulilor risc- concediere.
7.8. Proiectarea unui contact individual de muncă:

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

încheiat şi înregistrat sub nr. ……….…/….......................în registrul general de evidenţă a

salariaţilor

A. Părţile contractului

1. Angajator – Persoana juridică ………….., cu sediul/domiciliul în str........................, nr…, bl.

…, sc.. …, et.. …, ap.. …, loc.. ……………, Judeţul ……….., Cod poştal….........., înregistrată
la Registrul Comerţului ………………, sub numărul J…/…../……….., cod fiscal................,
telefon ……………, reprezentată legal prin ………………., în calitate de............................,şi

2. Salariatul/salariata – domnul/doamna...................................................................................,
domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str.
.…………………………………….. nr. ……………, judeţul...........................................,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria …….…………, nr.
…..………..……………., eliberat/eliberată de …………………………………… la data de
………………….., CNP ………………………………….., permis de munca seria................nr.
………..……… din data.............................., am încheiat prezentul contract individual de muncă
în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:

B. Obiectul
contractului………………………………………………………………………………………

C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul / salariata ……..……………………………….. urmând să înceapă
activitatea la data de..............................;

b)determinată, de…………..luni, pe perioada cuprinsă între data de …………………………….

şi data de ……………./ pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului
de post.

D. Locul de muncă

1. Activitatea se desfăşoară la
…………………………………………………………………………………..

2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea

astfel:………………………………..

E. Felul muncii

Funcţia/meseria ……..………………………………………. conform Clasificării Ocupaţiilor

din România;

F. Atribuţiile postului

Atribuţiile postului precum si obiectivele de performanta individuala sunt prevăzute în

fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.

G. Condiţii de muncă:

1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr.
31/1991

2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare

H. Durata muncii:

1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ………. ore/zi...............ore/săptămână.

a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează...................................(ore zi/ore
noapte/inegal);

b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv

de muncă aplicabil.

2. O fracţiune de normă de …… ore/zi (cel puţin 2 ore/zi),...............ore/săptămână.

a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează..................................(ore zi/ore

noapte);

b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv

de muncă aplicabil.

c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte
lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor
acestora.

I. Concediul

Durata concediului anual de odihnă este de ………. zile lucrătoare, în raport cu durata
muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).

De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de

………………………………………………..

J. Salarizare:

1. Salariul de bază lunar brut:.............................................................lei;

2. Alte elemente constitutive:

a). sporuri..............................................................;

b). indemnizaţii..............................................;

c). alte adaosuri….........................................;

3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se
lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un
spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii.

4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ……………………. .

K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea si sănătatea în muncă:

a). echipament individual de protecţie....................................................;

b). echipament individual de lucru........................................................... .;

c). materiale igienico-sanitare.....................................................................;

d). alimentaţie de protecţie.....................................................;

e). alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă

………………………………….. .

L. Alte clauze:

a) Perioada de proba este de ………………

b) Perioada de preaviz în cazul concedierii conform art. 61 lit. c si d si art. 65 si 66 Codul muncii
este de.............conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;

c) Perioada de preaviz în cazul demisiei este de ……… conform Legii nr. 53/2003 – Codul
Muncii sau contractului colectiv de muncă;

d). In cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile
prevăzute la art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se vor regăsi şi în contractul
individual de muncă;

e) Clauza de confidenţialitate……………………………

f) Clauza privind drepturile de proprietate intelectuala………………………..

g) Criteriile de evaluare a realizării obiectivelor de performanţa individuala ale salariatului sunt:
1)…………………………………………………..
2)………………………………………………….
3)…………………………………………………..
h) Alte clauze

M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor:

(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

c) dreptul la concediu de odihnă anual;

d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;

e) dreptul la demnitate în muncă;

f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;

g) dreptul la acces la formarea profesională;

h) dreptul la informare şi consultare;

i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de

muncă;

j) dreptul la protecţie în caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;

l) dreptul de a participa la acţiuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin
conform fişei postului;

b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;

c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de

muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;

d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

g) obligaţia de a realiza obiectivele de performanță individuala stabilite prin fisa postului si de

a se supune criteriilor de evaluare a realizării acestora

h) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(3) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;

b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;

c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit

legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a

realizării acestora.

(4) Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc

desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil şi din contractele individuale de muncă;

d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia

informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea
unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă
aplicabil;

e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor

susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze
contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de

lege;

h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

j) sa evalueze realizarea obiectivelor de performanță individuala ale salariaţilor stabilite prin

fisa postului, numai după criteriile de evaluare a realizării acestora

N. Dispoziţii finale

Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii

nr. 53/2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, înregistrat sub nr.
………………./……………………..…… la Inspectoratul Teritorial de Munca a
judeţului/municipiului................................./Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual

de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare
parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea

prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească
competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Reprezentant legal,

Pe data …………………………. prezentul contract încetează in temeiul art.

…………….. din Legea nr. 53-2003 – Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.

Angajator,

7.9. Proiectarea unui slogan pentru întreprindere:” Vinul e toiagul bătrâneţilor și nebunia
tinereţilor!”

7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager:

V+I+N+B+U+N=R

V=vointa

I=interes

N=natural
B=beneficiu

U=unitate

N=noutate

R=reusita
 Bibliografie

1. Voicu M., Lupu L., Indrumar de proiectare la disciplina Organizarea si conducerea

intreprinderii chimice, Institutul Politehnic, Iasi 1990
2. Voicu M.Suport de curs la managementul si ingineria sistemelor de productie
3. I.D Cebotarescu,C. Neagu –Utilaj tehnologic pentru vinificatie, Editura Tehnica
Bucuresti 1997