CONDIŢIONAREA ŞI PĂSTRAREA

PRODUSELOR AGRICOLE

2022-2023
Curs: Prof.dr. Marcel M. DUDA
MMDuda 2022
 BIBLIOGRAFIE
1. ROMAN GH. V., M.M. DUDA, F. IMBREA, GH. MATEI, A.V. TIMAR, 2012.
Condiţionarea şi păstrarea produselor agricole. Ed. Universitară, Bucureşti, ISBN
978-606-591-488-9, 276 p.
2. DUDA M.M., A. TIMAR, 2007. Condiţionarea şi păstrarea produselor agricole. Ed.
AcademicPres, 215 p., ISBN 978-973-744-073-0.
3. MUNTEAN S., M.M. DUDA, C. MOLDOVAN, Al. GHEȚE, 2018. Fitotehnie –
Îndrumător de lucrări practice. Partea I. Ed. Risoprint Cluj-Napoca, ISBN 978-973-
53-2273-1. 317 p.
4. DUDA, M.M., D.I. VÂRBAN, S. MUNTEAN, 2003. Fitotehnie – Îndrumător de lucrări
practice. Partea I. Ed. AcademicPres, 236 p., ISBN 973-7950-02-X.
5. MOGÂRZAN, Aglaia, A. RIZEA, M. HARAGA, N. BEREA, 2003. Conservarea şi
păstrarea produselor agricole vegetale. Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
6. MUNTEAN L.S., S. CERNEA, G. MORAR, M.M. DUDA, D.I. VÂRBAN, S. MUNTEAN,
2011. Fitotehnie, Ed. AcademicPres Cluj-Napoca, 674 p, ISBN 978-973-53-0506-2.
MMDuda 2022
IMPORTANŢA CONDIŢIONĂRII ŞI PĂSTRĂRII PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE

Produs agricol vegetal (P.a.v.) ► partea recoltată de la o cultură agricolă de

câmp. Ex: seminţe (soia, fasole, rapiţă, in ş.a.), fructe uscate (cereale, fl.
soarelui, cânepă ş.a.), tuberculi (cartof), rădăcini îngroşate (sfeclă pt
zahăr, cicoare), tulpini (in, cânepă), frunze (tutun), inflorescenţe (hamei,
gălbenele, mușețel) ş.a.
Culturile de câmp ► specii cultivate pe supr. întinse ("cultura mare"):
- Cereale: grâul, secara, triticale, orzul, ovăzul; porumbul, sorgul, meiul,
orezul şi hrişca.
- Leguminoase pt boabe: mazărea, fasolea, soia, bobul, năutul, lintea, latirul,
lupinul, fasoliţa şi arahidele.
- Oleaginoase: fl. soarelui, şofrănelul, rapiţa, ricinul, susanul ş.a.
- Textile: inul, cânepa, bumbacul ş.a.
- Rădăcinoase şi tuberculifere: sfecla pt zahăr, cicoarea şi cartoful.
- Tutunul.
- Hameiul.
- Plantele medicinale şi aromatice.
MMDuda 2022
Condiţionarea produselor agricole →totalitatea proceselor prin care trec acestea
de la recoltare până la livrare (eventual semănat) sau depozitare. De la forma
brută recoltată (de la combină sau alte maşini de recoltat) prod. agricole trebuie
aduse la „condiţia” de a putea fi vândute la un preţ bun, depozitate în siguranţă
şi/sau semănate (plantate).
Condiţionarea cuprinde: curăţirea, uscarea, selectarea, calibrarea, ambalarea şi,
eventual, tratarea (sau bacterizarea la leguminoase) pt semințe destinate
semănatului.
Se mai poate numi şi ”Management postrecoltare” (după G. Tibaldi şi col., Università degli
Studi di Torino)
Condiţ. şi păstr. necorespunzătoare a prod. agricole (a sist. postrecoltă) duce la
degradarea acestora →declasarea din clase superioare în clase inferioare / de la
aliment (materie primă pt industrie) la furaj şi uneori la gunoi.
Pierderile calitative pot consta în modificări ale aspectului fizic, degradarea valorii
nutritive, pierderea capacit. germin., prezenţa insectelor şi a fragmentelor de
insecte, contaminarea cu ciuperci de mucegai şi micotoxine sau alţi compuşi toxici
ş.a.

MMDuda 2022
Activit. microbiologică din masa de produs agric. poate duce la form. de
micotoxine (fuzariotoxine, aflatoxine, ochratoxine etc) care pot provoca
îmbolnăviri grave la om şi animale, cum ar fi: aleucia toxică alimentară, boala
Urov (o variantă de rahitism), cancerul esofagian, insufic. renale, nefropatia,
infecţii oculare şi/sau hepatosplenice, mutaţii, carcinoame hepatocelulare
etc.

Grâul proaspăt recoltat nu intră direct pe fluxul de morărit şi panificaţie, fiind

necesară o perioadă de 45-90 de zile în care grâul condiţ. şi depozitat în cond.
corespunzătoare suferă proc. biochimice importante („odihna grâului”) cu
efect în ameliorarea calit. de morărit şi panificaţie. Dacă grâul este uscat
artificial cu temp. ale ag. de uscare >55ºC sunt afectate însuşirile glutenului.

MMDuda 2022
Pierderile cantitat. pot fi considerabile. Ex., în ţările dezv., pierderile
postrecolt. ale prod. agric. boabe cu utiliz. alimentară au fost estimate în anii
'80 la 10-15% ("FAO's Special Action Programme for the Prevention of Food
Losses").
În alte ţări (în curs de dezv.) manipularea şi metodele de păstr. defectuoase,
mai ales în climatul cald şi umed, favoriz. deteriorarea rapidă a prod. agro-
alimentare depozitate. În aceste ţări, unde cea mai mare parte a cer. şi
legumin. pt boabe (uneori până la 80% din prod. naţională) este păstrată în
ferme, pt consumul domestic, pierderile pot fi >50% din recoltă. Aceste
pierderi accentuează problemele de securitate şi siguranţă aliment.

MMDuda 2022
 ISTORICUL PĂSTRĂRII
PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Necesitatea păstr. prod. agr. a apărut o dată cu fixarea primelor comunităţi de

oameni, fiind nevoie de hrană până la form. următoarei recolte şi de seminţe
pentru înfiinţ. de noi culturi în sezonul următor.
Primele păstr. ale sem. sunt atestate cu 7 mii ani în urmă, în gropi săpate în stâncă,
în pământ (în zonele mai aride), în vase de lut ars care se îngropau în pământ
sau recipiente din lemn sau alte materiale, metode practicate mult în timpul
popoarelor migratoare.
Cea mai mare pondere în păstr. o au sem., datorită duratei lor de păstr. mai
îndelungată, precum şi a valorii lor aliment. ridicate.
Primele depozitări în vrac, acoperite sau nu cu diferite materii veg., erau expuse
degradării datorită factorilor de mediu sau atacului rozătoarelor sau altor
animale.
O nouă etapă, mai avansată, a fost păstrarea sem. în gropi arse la interior şi
acoperite apoi cu diferite materiale (paie, pământ). Aceste gropi se instalau în
locuri mai înalte, pt. nu se infiltra apa freatică.

MMDuda 2022
La început →rezerve individuale de produse, păstr. la producători sau la
consumatorii neagricoli, apoi au început să fie constituite rezerve colective, în
localităţile rurale şi, mai târziu, pe lângă marile aglomerări urbane.
Pe măsura creşt. populaţiei şi, implicit, a nevoii de hrană, s-au extins activit.
agricole, au fost dezv. capacit. de depozitare în centrele de producere şi de comerţ
➔primele civilizaţii din Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu şi Baz. Mediteranean
(Mesopotamia, Egipt, Grecia Antică, Imp. Roman) şi primele civiliz. din India, China
şi America.
Primele rezerve mari de cer., aflate sub contr. autorităţilor, au fost constituite în
Egipt, apoi în Grecia antică, în Imp. Roman şi, mai târziu, în marile metropole
(Parisul şi alte capitale), precum şi în marile porturi dest. comerţului internaţ.

MMDuda 2022
Metodele de condiţ. şi păstr. aplicate timp îndelungat erau cele
tradiţionale: curăţirea (elimin. impurităţilor), uscarea prod. agric. boabe
şi păstr. lor în stare uscată (anaerobioză); păstr. pb sub formă de
ştiuleţi în pătule; păstr. în stare proaspătă a legumelor (per. relativ
scurte →zile, săptăm. sau luni (cartofii, dovlecii, varza ş.a.) sau în stare
conservată/preparată după metode tradiţionale (cu sare şi alţi
conservanţi, mai rar prin deshidr.); păstr. fructelor în stare proaspătă
sau conservate, mai frecvent cu adaos de zahăr (dulceaţă, gemuri,
siropuri ş.a.) şi prin fermentare (băut. nealcoolice şi alcoolice); păstr.
prod. animale prin sărare, afumare, uscare (carne şi produse din carne
sau peşte) sau prin fermentare şi alte procedee (lapte şi produse
lactate).
Aceste metode asigurau păstr. pe anumite durate de timp şi alimentaţia
în per. fără recolte, îndeosebi în sezonul de iarnă.

MMDuda 2022
 Condiţiile care favorizează dezv. microorg.
în timpul transportului şi depozitării p.a.

TEMPERATURA - majoritatea microorg. ce contaminează cer. sunt mezotolerante

(trăiesc între 5 şi 35˚C, optim între 20 şi 25˚C);

UMIDITATEA – majorit. boabelor depozitate:13-14% U şi la o UR a aerului de <60-65%.

LUMINA – are o importanţă mai redusă, cu excepț. tuberculilor;

PH-UL (marea majoritate a ciupercilor se dezvoltă bine între pH:4-9);

COMPOZ. AERULUI – atm. controlată (3% O2 şi 5% CO2) (normal în atmosferă 79,2% N;

20,8% O2; 0,025% CO2);

DĂUNĂTORII – favoriz. înmulţirea şi răsp. microorg. de pe sau din prod. veg. în timpul
păstrării;

VÂRSTA SEMINŢEI – influenţ. înmulţirea microorg. invers proporţional.

MMDuda 2022
 PRINCIPALELE MICOTOXINE DIN CEREALELE PANIFICABILE

AFLATOXINE
- produse de Aspergillus flavus, A. parasiticus, A. ochraceus, Penicillium
puberulum, Rhizopus sp., ş.a.
- sunt carcinogene (cancerigene), teratogene (produc malformaţii,
anomalii) şi mutagene;
- efectele cronice la oameni includ: cancerul de ficat, hepatita cronică,
nefrotoxicozele (boli ale rinichilor), icterul şi ciroza;
- aflatoxina B1 este cea mai toxică;
- aflatoxinele B1 şi B2 se metabolizează la animale, regăsindu-se în
produse alimentare cum sunt laptele, carnea şi ouăle.

- OCHRATOXINE, TRICHOTECENE ş.a.

„ciuperci toxigene”: Fusarium spp., Penicillium spp., Aspergillius spp.

MMDuda 2022
 Măsuri pentru protecţia cer. panificabile de la recoltare
până la valorificare

Măsuri tehnologice:
- Recolt. la parametrii optimi (U boabelor cât mai scăzută şi păstr. integrităţii
bobului);
- Curățirea, selectarea şi uscarea boabelor la 13-14% U;
- Păstr. boabelor în depozite curate şi controlate (temp., UR aer);
Măsuri biologice, chimice şi fizice:
- Metodele biologice →anaerobioză (depozitul plin complet, se închide etanş
şi se introduce CO2, ca antiseptic împotriva mucegaiurilor);
- Metode chimice: aplic. de fungicide în masa de sem.;
- Metode fizice: atmosferă controlată sau/şi prin refrigerare, cu ajutorul
instalaţiilor frigorifice.

MMDuda 2022
 ÎNSUŞIRILE FIZICE ALE MASEI DE
SEMINŢE
- sunt importante în operaţ. de manipulare, transport, condiţ. şi păstrare.
CAPACITATEA DE CURGERE (antonim →FRIABILITATEA) ►însuşirea
seminţelor sau a masei de boabe de a se deplasa pe un plan înclinat,
formând o pantă naturală. Unghiul format între panta de curgere şi
orizontală poartă denumirea de unghiul taluzului natural.
Capacitatea de curgere este influenţată de: forma sem., mărimea şi MH,
U, P, caracteristicile supr. pe care are loc curgerea ş.a.
Astfel, capacitatea de curgere maximă o au seminţele sferice, cu
tegumentul neted (fasolea, soia); mai mică la sem. îmbrăcate în palee
(orz, ovăz) şi f. scăzută la sem. rugoase (sfeclă) sau la cele prevăzute cu
perişori (morcov).
Valoarea capacităţii de curgere are importanţă pentru constr. instalaţiilor
de transport prin cădere liberă, la încărcarea şi golirea celulelor de
siloz, la stabilirea supr. pt. depozitare, la trat. sem. ş.a.

MMDuda 2022
Dispozitiv pt măsurarea unghiului
taluzului natural. Dispozitivul are
forma de "L", cu cel puţin un perete
din sticlă, pe care sunt marcate
diviziunile unghiului, pentru
aprecierea unghiului taluzului
natural. Cele două camere ale
dispozitivului pot fi separate de un
şuber (despărţitor). Înainte de a
turna boabele în corpul "a" al
dispozitivului se închide şuberul,
apoi se deschide brusc şuberul şi o
parte din produs se revarsă în corpul Dispozitiv în formă de „L” pentru măsurarea
unghiului taluzului natural
"b" al dispozitivului. Valorile
unghiului depind într-o oarecare
măsură de viteza cu care se
deschide şuberul, de secţiunea
cutiei şi de materialul din care este
confecţionată.

MMDuda 2022
O altă metodă simplă pt stabilirea
ungh. taluzului natural →prismă
dreptunghiulară de sticlă. În
poziţie verticală se umple 1/3 cu
boabe, apoi se răstoarnă încet în
poziţie orizontală. Rezultă o pantă
a aşezării sem. care se poate
măsura cu un raportor.
Prismă de sticlă cu care se poate
determina unghiul taluzului natural

MMDuda 2022
 Limitele unghiului taluzului natural la unele specii de
seminţe
Unghiul taluzului (grade)
Specia
minim maxim
Grâu, secară 23 38
Orz 28 45
Ovăz 31 54
Orez 37 45
Porumb 30 40
Floarea-soarelui 31 45
Mazăre 22 28
Ricin 34 46
In 24 34
Soia 24 52
MMDuda 2022
Linte 25 30
 Unghiul taluzului natural în funcţie de U seminţelor

Specia Umiditate, % Unghiul taluzului (grade)

15,3 30,0
Grâu, secară
22,1 38,0
11,1 23,0
Secară
17,8 34,0
11,9 28,0
Orz
17,8 32,0
14,6 32,0
Ovăz
20,7 41,0
10,6 28,0
Soia
15,8 32,0
12,7 30,5
Lupin
21,2 30,5
MMDuda 2022
AUTOSORTAREA ►însuşirea unor componente din masa de
boabe de a se separa în mod natural, în timpul manipulării
sau transportului, în fcţ. de forma, mărimea şi Ms.
Fenomenul se produce frecvent la umplerea sau golirea unui
mijloc de transport, a unei celule de siloz, când, datorită
curenţilor de aer şi a capacit. diferite de plutire, boabele mai
uşoare cad spre periferie şi rămân la supr. grămezii, în timp
ce boabele şi componentele grele cad la baza şi în mijlocul
grămezii. Astfel se crează vetre neuniforme, cu grad diferit de
afânare şi U, ce favoriz. procesele de degradare a prod.
agricole.
Autosortarea este cu atât mai accentuată, cu cât masa de boabe
are o P mai redusă, iar natura impurităţilor mai heterogenă.
Datorită autosortării, sondarea (eşantionarea) mijl. de transport
care transportă sem. în vrac trebuie să se facă atât în colţuri,
cât şi în mijloc şi pe toată ad. vracului.

MMDuda 2022
POROZITATEA (sau spaţiul intergranular) ►volumul spaţiilor goale dintre
componentele solide, ocupate de aer, raportat la volumul total al
masei depozitate. Porozitatea (P) se poate det. cu relaţia: P = (V-v /
V)100, în care V = volumul total al masei de sem., iar v = volumul
componentelor solide.
Dacă se elimină spaţiul intergranular, rezultă densitatea, D = (V / v)100,
respectiv volumul ocupat de masa de sem. şi impurităţi, raportat la
volumul total al masei depozitate.
Factorii care influenţ. porozitatea sunt: forma, mărimea şi supr.
componentelor solide, uniformitatea masei de boabe, conţ. de U,
natura corpurilor străine, grosimea vracului şi tipul depozitului.
Aceasta înseamnă că, sub infl. autosortării, porozitatea are valori diferite
în masa de produs agr., cu infl. asupra proceselor fizice şi fiziologice
care se petrec în timpul păstrării.
Porozitatea este f. importantă la păstr. sem. prin aerare activă, stabilindu-
se caracteristicile ventilatoarelor şi durata ventilării. Cunoaşterea
porozităţii este necesară şi la uscarea sem., intrând în calculul
bilanţului termic, cât şi la gazarea sem. cu insecticide.

MMDuda 2022
 Spaţiul intergranular
la câteva produse depozitate

Produsul Porozitatea, %
Grâu, Secară 35-45
Orz 45-55
Ovăz 50-70
Orez 50-65
Porumb boabe 30-50
Floarea soarelui 55-75
In 30-50

MMDuda 2022
 SORBŢIA
reprezintă însuşirea sem. şi a masei de boabe de a reţine din mediul
înconjurător vaporii diferitelor subst. şi/sau gaze.
Se poate produce prin:
-absorbţie = fenomenul fizic prin care boabele încorporează prin
difuzie din afară o subst. oarecare (lichid sau gaz) ce păstrunde în
toată masa sa;
-adsorbţie = fixarea și acum. moleculelor unui gaz sau lichid pe supr.
boabelor;
-condensaţie capilară = pătrund. vaporilor sau lichidelor în capilarele
boabelor;
-chemosorbţie = fixarea unei subst. pe supr. boabelor prin form. unor
combinații chimice.
Fenomenul invers, de cedare a vaporilor diferitelor subst. sau a gazelor
de către sem. în mediul înconjurător se numeşte desorbţie.

MMDuda 2022
Sorbţia se produce datorită supr. mari a exteriorului sem. cât şi a
structurii coloidal-poros-capilare a acesteia.
Sorbţia e infl. de: temp., de elasticitatea şi de viteza de mişcare a
vaporilor şi a gazelor, de temp. sorbantului (difuziunea externă) şi
de comp. chimică (difuziunea internă).
Sorbţia diferitelor gaze →importantă în trat. sem. cu subst. chimice
care ar putea infl. mirosul acestora sau manipularea sem. în
atmosferă poluată de petrol, benzină, pesticide etc. ➔după
dezinfecţia sau dezinsecţia magaziilor cu prod. chimice, trebuie
făcută o aerisire energică a acestora.

MMDuda 2022
Sorbţia şi desorbţia vaporilor de apă →higroscopicitatea sem., fenomen
cu implicaţii majore în păstr. acestora. Ea depinde de UR a aerului, de
temp., de supr. boabelor, comp. chimică a acestora şi de mărimea
embrionului (ex. la pb > grâu; conv. dentiformis la pb faţă de indurata
etc.).
Datorită higroscopicităţii, între tensiunea vaporilor din aer şi a celor din
sem. se stabileşte o relaţie de echilibru ► echilibru de
higroscopicitate. U boabelor necesară pentru menţ. acestui echilibru
→umiditate de echilibru. Aceasta creşte sau descreşte fcţ. de U
aerului.
U de echilibru depinde de comp. chimică a prod. agr., de conţ. acestora în
subst. higroscopice (zaharuri, proteine) şi nehigroscopice (lipide).
La aceeaşi temp. şi UR a aerului sem. bogate în amidon şi proteine
(cereale, leguminoase) au U de echilibru mai ridicată decât sem.
bogate în grăsimi (ricin, in, fl. soarelui etc).

MMDuda 2022
 Exemple ale umidităţii de echilibru (%) a boabelor, în funcţie de
umiditatea relativă a aerului
Umiditatea relativă a aerului (% la 20˚C)
Specia
20 30 40 50 60 70 80 90
Grâu 7,8 9,2 10,7 11,8 13,1 14,3 16,0 19,0
Secară 8,3 9,5 10,9 12,2 13,5 15,2 17,4 20,4
Orz 8,3 9,5 10,9 12,0 13,4 15,2 17,5 20,9
Ovăz 6,7 8,3 9,4 10,8 12,0 14,4 16,8 19,9
Orez brut 7,5 9,1 10,4 11,4 12,5 13,7 15,2 17,6
Mei 7,8 9,0 10,5 11,6 12,7 14,3 15,9 18,3
Porumb 8,2 9,4 10,7 11,9 13,2 14,9 16,9 19,2
Soia 5,4 6,5 7,1 8,0 9,5 11,6 15,3 20,9
Fl. soarelui - - 5,0 5,9 6,9 7,8 9,1 11,4
In - - 5,1 5,9 6,8 7,9 9,2 12,1
Cânepă - - - 5,6 6,6 7,7 9,0 11,3
Ricin - - - - 5,5 6,1 7,1 8,9

MMDuda 2022
Diferenţa între capacit. higroscopică a componentelor chimice ale masei de
boabe scoate în evidenţă şi mai mult necesitatea condiţ. acesteia înainte
de depozitare.
U. de echilibru la 20˚C şi la UR a aerului de 70% se ia ca limită maximă a
umidităţii pentru păstrare.
Pe baza relaţiilor între UR şi temp. aerului, U şi temp. produselor depozitate,
s-au stabilit nomograme, care indică momentul când se pot aera
produsele fără pericol de umezire.

MMDuda 2022
 CONDUCTIBILITATEA TERMICĂ
Conductibilitatea termică sau termoconductibilitatea ► capacit.
transmiterii temp. în masa de produs agr., ca rezultat al diferenţelor de
temp. Schimbul de căldură poate avea loc prin contact direct între
boabe (prin conducţie), prin circulaţia aerului (prin convecţie) sau prin
iradiere calorică.
În primul caz, rolul predominant îl are compactitatea masei de boabe, iar
în cel de-al doilea caz infl. principală revine circulaţiei ascendente din
masa de boabe. Acest schimb de temp. în masa de produs agr. se
exprimă prin coeficientul de conductibilitate termică ► cant. de
căldură ce trece printr-un strat de boabe cu supr. de 1 mp şi grosimea
de 1 m (un volum de 1 m3), timp de o oră, la o diferenţă de temp., între
început şi sfârşit, de 1˚C.
Iradierea calorică are loc când prod. agricole sunt expuse unei surse de
căldură, ex. în cazul uscării boabelor la soare sau artificial. Propagarea
căldurii prin iradiere în masa de produs agr. se face încet datorită
conduct. termice reduse a acestora. Din această cauză, uscarea la soare
trebuie să se facă în straturi subţiri, iar boabele să fie lopătate.

MMDuda 2022
Valorile coef. de conductibilitate la prod. agricole variază între 0,1-0,4
kcal/m3/h. Este în corelaţie pozitivă cu U (apa având coef. de 0,5
kcal/m3/h) şi în corelaţie negativă cu cant. de aer (porozitatea) din masa
prod. depozitate (aerul are coef. de conductibilit. de 0,02 kcal/m3/h).
Masa de seminţe se caracterizează printr-o conductibilit. termică redusă, fapt
ce face ca acestea să-şi păstreze mult timp temp. De aceea, prod.
depozitate vara, când temp. este ridicată, trebuie aerate periodic. După ce
s-au răcit, acestea îşi păstr. temp. scăzută şi în anotimpul cald următor.
Căldura specifică ►cantit. de căldură necesară pentru a ridica temp. unui kg
de boabe cu 1˚C. Cunoaşterea căldurii specifice prezintă importanţă în
procesul de uscare artificială a masei de boabe depozitate.

MMDuda 2022
 PROCESELE FIZIOLOGICE DIN MASA DE PRODUS
AGRICOL

În producţia recoltată (sistemul postrecoltă) continuă desfăş. unor

procese biologice, dintre care cele mai importante sunt respiraţia şi
postmaturaţia.
Ca urmare a condiţ. şi păstrării necorespunzătoare în masa de produs
agr. pot avea loc şi procese nedorite cum ar fi încingerea,
germinaţia sem. şi activitatea biologică din produsul depozitat.

MMDuda 2022
 RESPIRAŢIA

-este unul din cele mai importante procese ce au loc în sem. Ca orice organism
viu sem. au nevoie de energie pt a-şi întreţine viaţa. Ele obţin aceastã energie
prin oxidarea intracelularã a monoglucidelor, prin respiraţie.
Procesul este complex, cu numeroase reacţii înlãnţuite şi stimulate de enzime, ex.
formula oxidării totale a glucozei:

C6H12O6 + 6O2 ► 6 H2O + CO2 + 674 Kcal.

Apa este reţinutã în interiorul sem., mãrind U.

Cãldura este consumatã, parţial, în interiorul sem., cealaltã parte fiind eliminatã
în spaţiul intergranular, mãrind temp. masei.
CO2 este eliminat în totalitate şi, fiind mai greu decât ceilalţi componenţi ai
aerului, îi înlãturã, stratificându-se de jos în sus.

MMDuda 2022
Spre deosebire de respiraţia aerobã, sem. pot respira şi fãrã sã consume oxigen
atm., folosind o parte din O2 conţinut în molecula monoglucidelor. Prin
respiraţie anaerobã se formeazã, însã, alcool etilic, CO2 şi puţinã energie,
conform formulei:

C6Hl2O6 ► 2 C2H5OH + 2 CO2 + 28 Kcal.

Alcoolul produs poate intoxica sem. fãcându-le sã-şi piardã germinaţia. Dacã sem.
sunt bine uscate, respiraţia anaerobã este extrem de redusă şi ca atare alcoolul
etilic se formeazã în cant. minime, încât sem. îşi pot pãstra viabilitatea timp
îndelungat. Aceasta constituie baza pãstrãrii unor sem. bine uscate în spaţii
închise ermetic.
Respiraţia are loc cu intensitate diferită fcţ. de mai mulţi factori: integritatea sem.,
gradul de coacere, specia, soiul sau hibridul, U, temp., comp. aerului, prezenţa
microorg. şi a vieţuitoarelor în masa de sem. etc.
Prezenţa în masa de boabe a unor seminţe “verzi" măreşte intensit. respiraţiei,
chiar şi în cond. de U scăzută.

MMDuda 2022
Deteriorarea mecanicã →cea mai frecventă cauză a degradării integrităţii
boabelor, cu efect negativ în păstr. sem. şi în menţ. calitãţii acestora.
Această problemă a crescut o dată cu creşt. mecanizării în prod. agricolă. În
unele cazuri scăderea rezistenţei tegumentului sem. se datorează şi unor
soiuri mai sensibile la acest tip de vãtãmare, ex. legumin. de câmp şi de
grãdinã, la care îmbunãtãţ. unor însuşiri ale bobului solicitatã de
consumatori s-a fãcut şi pe seama diminuãrii proporţiei tegumentului şi a
micşorãrii rezist. acestuia.
Recoltarea şi treieratul sunt primele cauze de deteriorare a tegumentului
sem. Acestea trebuie sã fie suficient de mature şi uscate, iar treieratul cât
mai blând.

MMDuda 2022
 Vãtãmãrile mecanice se pot împãrţi în trei grupe:
-uşoare, sub forma unor fisuri (microtraume) localizate în special în înveliş, greu
vizibile sau invizibile cu ochiul liber;
- grosiere la sãmânţã şi la învelişurile ei (macrotraume), care merg pânã la
pierderea completã a învelişului sau a unei pãrţi din sãmânţã şi sunt uşor
vizibile;
- interne, adeseori ale embrionului, vizibile de obicei numai când samânţa
germineazã sau este secţionatã.

Mãsuri speciale la treierare trebuie luate la fasole, mazãre, fl. soarelui ş.a.

Curăţirea şi manipularea (uneori şi tratarea) sem. sunt alte posibile cauze de

vătămare. Ex. când sem. sunt lãsate sã cadã liber în celule de siloz înalte
vătămarea poate fi puternică. Pt aceasta au fost concepute diferite
dispozitive care, montate în celule, dimin. fie viteza de cãdere, fie şocul.

Şi în acest caz U infl. rezistenţa sem.

MMDuda 2022
Sem. cu conţ. scăzut de U au o respiraţie redusă. O dată cu creşt. conţinutului
de U se intensifică respiraţia, ca urmare a accelerării proceselor
biochimice. Pragul de U de la care apare apa liberă (care duce la
intensificarea proceselor biochimice) se numeşte umiditate critică.
Valorile U critice, fcţ. de specie, variază între următoarele limite:
- fl. soarelui, ricin, rapiță .................................. 7-8%
- soia ........................................................ 11-12%
- pb., mei, sorg, sfeclă ................................11,5-12,5%
- grâu, secara, orz, ovăz ...............................14,5-15,5%
- mazăre, fasole, linte, bob ...........................15-16%

Cunoaşterea U critice a sem. este f. importantă în procesul păstrării,

deoarece sub limitele ei respiraţia este redusă.

Sem. de cer. cu U <14% (sub U critică) se pot păstra în vrac, în straturi cu

înălţime mare. Aceleaşi sem. cu U între limitele U critice respiră de cca. 2-
4 ori mai intens, iar cele cu U de 17% îşi intensifică respiraţia de 20-30 de
ori.

MMDuda 2022
Odată cu creşterea temp. creşte şi intensit. respiraţiei.
Aceasta depinde şi de durata expunerii sem. la temp. ridicate.
Între 0 şi 10˚C intensitatea respiraţiei are valori neglijabile şi devine max. la grâu la
55˚C, la soia la 45˚C etc., după care se reduce cu atât mai mult, cu cât creşte U.
Tipul şi intensitatea respiraţiei sunt fcţ. de compoziţia aerului din spaţiul de
depozitare.
Raportul între volumul de CO2 eliminat şi cel de O2 absorbit ► coeficientul de
respiraţie. Când acesta este ≤ 1 avem respiraţie aerobă, iar când este > 1 e
respiraţia anaerobă.
Intensitatea respiraţiei este infl. de specie şi soi (hibrid). Ex.: boabele de grâu
respiră de 8-10 ori mai intens decât cele de mazăre, achenele de fl. soarelui
mai intens decât cele de leguminoase etc. Sunt diferenţieri şi în cadrul speciei,
între soiuri şi hibrizi, mai ales fcţ. de mărimea embrionilor. La pb. hibrizii cu
embrioni mari respiră mai intens decât hibrizii cu embrioni mai mici. Boabele
şiştave au intensit. mărită a respiraţiei, în comparaţie cu cele cu umplere
normală. La fel, sem. lovite, sparte şi cele cu început de încolţire respiră mai
intens şi, deci, se păstr. mai greu.

MMDuda 2022
Influenţa proceselor de respiraţie asupra păstrării seminţelor

Consecinţele respiraţiei sunt:

- reducerea masei de subst. uscată din sem.;
- creşt. UR a aerului din spaţiul intergranular;
- modificarea comp. aerului din spaţiul intergranular;
- ridicarea temp. în masa de sem.

Astfel, glucoza oxidată şi descompusă este o pierdere irecuperabilă a unei părţi

din masa uscată. Apa eliminată în procesele de resp. este reţinută de masa de
sem., având ca efect saturarea aerului din spaţiul intergran., cu consecinţe
grave în păstr. Prin creşt. conţ. de CO2 se crează condiţii improprii de dezv.
pentru microorg. aerobe, ajungându-se la oprirea resp. aerobe, distrug.
embrionilor şi dezv. microorg. anaerobe ► fermentaţia lactică ► deprecierea
boabelor.

MMDuda 2022
 ÎNCINGEREA
= consecinţa accelerării proc. fiziolog. şi a activit. microorganism. din masa de p.a.,
când U și temp. depăşesc anumite limite.
În masa de boabe („sistem postrecoltă”) marea majoritate a componentelor este
form. din organisme vii ►sem. culturii de bază, sem. de bur., microorg., insecte
şi alte vieţuitoare situate în sau între boabe. Acestea respiră cu atât mai intens
cu cât U şi temp. sunt mai ridicate. Astfel şi prod. degajate prin respiraţie, CO2,
vaporii de apă şi căldura, cresc în aceeaşi măsură. CO2, mai greu decât aerul,
are tendinţa să coboare. Căldura se transmite destul de greu în masa de sem.,
acumulându-se în zona de formare ►intensific. respiraţiei; ►intensific.
activităţii microorg. şi dăunătorilor care se înmulţesc ►creşterea progresivă a
temp. şi U.
Apare, astfel, fenomenul de încingere ►ultima fază de deteriorare a sem., faza
degradării lor totale, în care îşi pierd nu numai însuşirile fiziologice, ci şi pe cele
alimentare, tehnologice sau furajere.
Fenomenul apare mai frecvent la sem. proaspăt recoltate, în primele etape ale
păstrării.

MMDuda 2022
Fazele încingerii:
I: de "autoîncălzire", ►intensific. respiraţiei şi creşt. temp. în masa de sem.
până la 24-30˚C; ►uşoară umezire a boabelor la supr. grămezii prin
condensarea vaporilor proveniţi din interiorul vracului. În aceste condiţii
se dezv. bacterii saprofite (Bacterium herbicola), mucegaiuri (Mucor şi
Penicillium) ş.a. La temp. mai ridicate ►Aspergillus niger, A. candidus, A.
flavus, iar la peste 20˚C Penicillium piscarum, Rhisopus nigricans şi unele
bacterii ca Bacillus micoides, B. subtilis, B. mesentericus etc., ►încep
descomp. materiei organice. ►În boabe apar glucide uşor solubile în apă,
ca rezultat al descomp. hidraţilor de C şi a grăsimilor. ►O parte din sem.
încolţesc, ►scăderea valorii seminale şi tehnologice.
II: ►respiraţia se intensifică, temp. creşte la 34-38˚C, creşte U masei de
boabe, şi se reduce drastic capacit. de curgere. ►Sem. îmbrăcate (orz,
ovăz) încep să se brunifice. ►Apar produşi de fermentaţie, se simte miros
de mucegai, alcool şi amoniac. ►Ciupercile sunt înlocuite de alte
microorg. ca bacteriile: Bacillus subtilis, B. mesentericus etc. Se instalează
mucegaiuri (întâi pe spărturi, apoi pe boabele sănătoase). ►În boabe, din
glucidele uşor solubile rezultă, prin ferment. anaerobă, alcool. Creşte
aciditatea şi se descompune glutenul. O parte din embrioni mor, scăzând
capacit. germinativă.

MMDuda 2022
III: temp. ajunge la 50˚C şi chiar mai mult. ►Sem. se brunifică apoi se
înnegresc. ►Capacit. de curgere scade puternic (ex. la ovăz în totalitate).
►Germin. se reduce până la pierderea totală. ►Ciupercile microscopice
dispar şi apar microorg. de putrefacţie: Bacterium proteus, B. coli, B.
fluorescentes etc.
Are loc descomp. proteinelor, iar la oleaginoase are loc oxidarea uleiului,
uneori ducând la aprinderea vracului. ►Boabele devin sfărâmicioase.
►Mirosul de fermentaţie alcoolică se simte puternic.
În tabelul următor este prezentată evoluţia unor parametrii ai sem.
depozitate la U mare (după L.V.Thierer şi col., 1971).
Încingerea poate avea loc la câteva ore după recoltare, dacă în masa de
boabe sunt sem. sau părţi de pl. verzi, sem. de bur. cu conţ. mare de U,
sau mult mai târziu, fcţ de U.

MMDuda 2022
 Evoluţia unor parametrii din masa de soia (seminţe)
depozitată cu 22,8% umiditate în timpul încingerii

Zile de la % sem. atacate de Capacit. de

Temp. sem., ºC
depozitare mucegaiuri germin. a sem., %

0 24,4 3 93
3 29,4 11 73
5 37,1 16 52
7 44,4 27 30
8 49,3 64 0
10 53,7 40 0
12 55,1 14 0
13 55,2 13 0
15 59,7 9 0
17 67,3 0 0
19 77,0 0 0
MMDuda 2022
Încingerea se poate produce în mai multe forme:

Încingerea în câmp pe arii ►când se întârzie transportul sem. la locul de

condiţ. şi păstr. Este mai frecventă în cazul recoltării în orele de dimineaţă,
când sem. şi resturile de pl. sunt mai umede.
Încingerea în cuiburi (pungi) apare la depozit. produselor neomogene
(impurităţi cu U diferită), la introd. accidentală a unor cantit. de sem. mai
umede printre altele mai uscate, datorită hidroizolării necorespunzăt. a
depozitului sau prin concentr. insectelor şi acarienilor într-o anumită
porţiune a masei de sem. depozitate în vrac.
Încingerea în straturi orizontale sau verticale are loc fcţ de zona în care se
form. stratul încălzit, în partea sup., la baza vracului sau pe verticală.
►Încingerea la supr. sau la baza vracului se produce frecvent t-na şi
primăv. când aerul încălzit şi umed din masa de sem. condensează la supr.
► Mai periculoasă este încingerea în straturile bazale, la 20-50 cm de
pardoseală. Căldura care rezultă în straturile de jos ale vracului difuzează
uşor în straturile sup. şi încingerea cuprinde întreaga masă de boabe.
Fenomenul apare şi atunci când sem. se depozitează în magazii cu
pardoseli reci, iar sem. sunt mai calde.

MMDuda 2022
 ►Încingerea în straturi verticale are loc prin "transpiraţia" pereţilor sau a
stâlpilor de beton, în cazul încălzirii sau răcirii lor. Procesul nu are loc dacă
pereţii compartimentului sunt situaţi la o depărtare de 50-60 cm de
pereţii exteriori ai depozitului sau dacă sunt izolaţi termic.
Încingerea începută în masa de sem. nu va înceta decât prin intervenţia activă
a omului.
Încingerea generală este cea mai gravă şi se produce când "focarele" de
încigere sunt răsp. în întreaga masă de sem. şi nu se intervine la timp
pentru prevenirea generalizării încingerii. Încingerea generală are loc mai
rapid atunci când începe de la stratul inferior, deoarece căldura ajunge
mai uşor în straturile superioare.
Încingerea se poate preveni prin:
• pregătirea corectă a spaţiilor de depozitare;
• condiţ. şi omogenizarea masei de boabe;
• respectarea normelor de depozit. şi contr. din timpul păstrării.

MMDuda 2022
 GERMINAŢIA
Germinaţia (G) este un proces nedorit în timpul păstr. sem. ►se pierd cant.
importante din rezerva de subst. uscată acumulată în sem.
G ►totalit. proceselor biochimice, fiziologice, anatomice şi morfologice ce au
loc în săm. la trecerea embrionului din starea de repaus (latenţă biologică)
la starea activă, de creştere.
Începe prin abs. apei prin imbibiţie şi det. intensific. deosebită a activit.
celulelor, ►îşi măresc volumul, se intensif. biosinteza enzimelor, creşte
consumul de O2, se intensif. respiraţia. Subst. de rez. (amidonul, lipidele
şi/sau proteinele) se degradează prin hidroliză, furnizând embrionului
zaharuri simple (fructoza, glucoza, zaharoza) nec. respiraţiei şi form.
celulelor şi ţesuturilor noi; ► se emană CO2 şi apă şi începe creşt. intensă
a embrionului.
În mod obişnuit în timpul păstr. sem. acestea nu germinează. Pt declanşarea
G sem. au nevoie de multă U (tabelul următor).

MMDuda 2022
 Necesarul mediu de apă al sem. pt începerea germinaţiei
Specia % apă necesară raportată la masa seminţei

Cereale (cu excepţia meiului şi sorgului) 50,0

Mei 25,0
Mazăre 98,5
Fasole 109,0
Linte 99,6
Năut 75,7
Bob 91,7
Latir 106,0
Lupin alb 118,0
Lupin galben 116,0
Soia 107,0
Ricin 28,0-32,0
Sfecla pentru zahăr 120,0
Gălbenele ??? 150,0
Floarea soarelui 100,0

MMDuda 2022
Începerea germin. sem. nu are loc numai pe seama U relative a aerului din
depozit. Aceasta se poate întâmpla doar în cazul unor infiltraţii din
exterior (din apa de ploaie sau din apa freatică). ►se vor preveni
infiltraţiile de apă în depozit prin verific. periodică a izolării hidrice a
acoperişului, pereţilor şi a pardoselei.
U în exces mai poate proveni şi din condens. vaporilor din spaţiul
intergranular, care are loc atunci când aerul se răceşte şi nu mai poate
menţine întreaga cantit. de vapori pe care o permite temp. respectivă.
Sem. germinate îşi pierd atât valoarea seminc. cât şi, în unele cazuri, pe cea
de consum (ex. pt panificaţie sau brasaj). În cele din urmă produsul se mai
poate valorifica decât, eventual, pt furaj.
În timpul încolţirii, în câteva zile, sem. pierd aproape 50% din conţ. în subst.
uscată. Acestea sunt, practic, pierdute d.p.d.v. al valorii culturale.
Preven. încolţirii se face prin preg. corespunzăt. a spaţiilor de depozitare şi
prin verific. periodică a prod. agricole depozitate.

MMDuda 2022
 ACTIVITATEA BIOLOGICĂ
Activit. biologică în masa de sem. a unor impurităţi (sem. de bur., microorg.
şi/sau dăunători) poate fi dăunătoare.
Sem. de bur. ajunse în masa de sem. sunt, de regulă, mai umede (cele
mature scuturându-se înainte sau la recoltare), creând, prin autosortare,
zone cu U ridicată, cu respiraţia mai intensă →focare de încingere. ►Nec.
condiţ. prod. agric. imediat după recoltare, înaintea înmagazinării.
Microorganismele (microbiota) (bacterii, actinomicete, drojdii şi mucegaiuri)
existente pe prod. agricole după depozitare pot avea efecte nefavorabile
asupra bunei păstr. a acestora. După recoltare pe sem. se găseşte o
bogată floră microbiană în raporturi diferite, 103 şi 106 germeni/g, tabel,
după Muntean, 1993. Sub acest aspect săm. este considerată ca un
ecosistem sau biotop, care constă în principal din 2 componente: săm.
propriu-zisă (gazda) şi microorg. pe care le poartă.

MMDuda 2022
În cond. normale de păstr., cu U şi temp. scăzute, flora microbiană scade,
rămânând doar formele rezistente (care formează spori). Dacă creşte U şi
temp., fcţ de cond. de aerare, îşi măresc activit. microorg. aerobe sau
anaerobe, care degrad. val. culturală şi însuş. tehnologice ale sem.
Mucegaiurile sunt periculoase →se dezv. şi la 70% U rel. a aerului
(corespunzător la grâu 14% U, la 25°C), însă cer temp. mai ridicate (20-
40°C) şi cond. de aerare. Sunt şi mucegaiuri care încep să se dezv. la la
temp. mult mai scăzute, unele chiar la 0°C.
În urma atacului microorg., sem. îşi pierd luciul, apoi apar pete, miros şi gust
specific. Ele devin toxice în alimentaţie şi-şi pierd G.
La primele semne ale atacului, sem. trebuie uscate, aerate sau răcite, fcţ de
posibilităţile şi modalitatea de păstr.
Protejarea integrităţii sem. împiedică atacul microorg.
Prin solarizare microorg. sunt distruse.

MMDuda 2022
 Dinamica compoziţiei microflorei la secară în timpul păstrării

din care (%)

Nr. total de
Perioada de păstrare microorga- Ciuperci
Bacterium Bacterii
nisme (mii/g) de Drojdii
herbicola sporogene
mucegai

Seminţe recent
280 96,0 0,7 1,3 2,0
recoltate

Un an 220 90,0 7,4 2,0 0,6

Trei ani 90 56,5 40,0 3,5 -

Cinci ani 40 12,0 76,0 6,0 -

Şapte ani 7 4,0 88,0 8,0 -

MMDuda 2022
 CONDIŢIILE CARE FAVORIZEAZĂ DEZVOLTAREA
MICROORGANISMELOR ÎN TIMPUL DEPOZITĂRII PRODUSELOR
AGRICOLE

Căldura →majorit. microorg. ce contaminează cer. sunt mezotolerante (trăiesc

între 5 şi 35˚C, optim între 20 şi 25˚C)
Umiditatea →cer. se păstr. la 13-14% U şi o UR a aerului de 60% .
Ph-ul →marea majoritate a ciupercilor se dezv. bine la pH: 4-9.
Compoziţia aerului - atmosferă controlată (3% O2 şi 5% CO2).
Vârsta seminţei – infl. înmulţirea microorg.

MMDuda 2022
Dăunătorii animali nevertebraţi (nematozi, molii, gărgăriţe, gândaci, ploşniţe,
acarieni etc.) sau vertebraţi (şoareci, şobolani, păsări ş.a.) existenţi în/pe
masa de produs depozitat pot degrada valoarea culturală şi tehnologică a
acestuia.
Spre deosebire de microorg., dăunătorii animali pot fi evitaţi. Ei se dezv.
numai în anumite cond. Nevertebr. amorţesc <5°C, iar lipsa aerului şi
prezenţa luminii le distruge. Prin măsuri corespunz. de păstr. dăunătorii
animali se pot combate sau inactiva complet.
Dăunătorii favoriz. înmulţ. şi răsp. microorg. de pe sau din produsele vegetale
în timpul păstr.

MMDuda 2022
 POSTMATURAŢIA
► complexul de procese biochimice şi fiziologice ce au loc în p.a. după maturarea
lor morfol. (de obicei după recoltare) ► conduc la maturit. fiziologică a
acestora, astfel încât capacit. lor de germinaţie/încolțire să devină maximă
(cele destinate semănatului). Au loc o serie de transf. cum ar fi: continuarea
reacţiilor de polimerizare, a sintetizării grăsimilor la oleaginoase, scăd. activit.
fermenţilor ş.a., cu efecte favorabile asupra calităţii tehnologice şi seminale ale
p.a.; ►îmbunăt. calit. glutenului şi a calit. de panificaţie la grâu; ►creşt.
energiei şi a capacit. germinative a sem. ş.a.
Prin desprinderea sem. de pe planta mamă se întrerupe aliment. cu apă şi subst.
de rezervă ►uscarea treptată a sem.
Reacţiile de transf. a compuşilor simpli în compuşi mai complecşi se petrec cu
eliminare de apã ►sem. "transpirã". Aceste procese se desf. pe durată
diferită, fcţ de specie şi soi. Ex: 1-2 săpt. la pb, 3-5 săpt. la cânepă, 1-2 luni la
cer. păioase (la durată prea mică de postm. →”încolțirea în spic”), 6-8 săpt. la
fl. soarelui etc.

MMDuda 2022
Aprecierea terminării per. de postmaturaţie este fcţ de utiliz. sem.:
- cele destinate însămânţării sunt mature când capacit. germinativă este
maximă;
- cele pt consum şi industrializ. când indicii calit. urmăriţi sunt la valoarea
lor maximă.
Cond. de păstrare pot modifica atât durata postmaturaţiei, cât şi proc.
biochimice ce au loc, mai ales când coacerea sem. s-a produs în cond. mai
puţin favorabile (temp. ridicate şi uscăciune sau ploi prelungite) ►În
astfel de cond. subst. de rezervă din bob nu ajung la faza de amidon, iar
conţ. ridicat în zaharuri simple poate provoca o respiraţie mai intensă a
sem.
Temp. din spaţiile de depozit. poate prelungi postmat., când <16˚C. Ventilaţia
activă şi temp. mai ridicată scurtează postmat. Deficitul de O2 şi creşterea
conţ. de CO2 reduce intensitatea procesului de postmat.

MMDuda 2022
 4.2.6. LONGEVITATEA
Longevitatea poate fi:
❑medie →însuş. sem. de a-şi păstra o anumită per. de timp capacit. de G. Se
exprimă în luni sau ani şi reprez. per. medie de timp după care 50% din sem.
îşi pierd germinaţia.
❑biologică →intervalul de timp după care într-un lot se mai găsesc sem.
germinabile. Este de 2-3 ori >decât longevit. medie şi prezintă numai
importanţă teoretică.
❑economică →intervalul de timp după care G sem. dintr-un lot ajunge la val.
min. pt sem. destinate însămânţ., adică limita max. a scăderii G, considerată
acceptabilă, fcţ de specie şi care este fixată prin standardele de stat.
Încercările făcute cu sem. din ierbare sau din straturi vechi de sol şi cu sem.
păstrate special au permis stabilirea longevit. biologice la diferite specii
cultivate şi spontane.
Fcţ. de longevit. biologică a sem. păstrate optim avem specii:
- macrobiotice, cu longevit. ≥15 ani (în general sp. spontane, mai ales din
fam. Fabaceae, apoi Convolvulaceae şi Malvaceae). Într-o experienţă a lui
Ewart, din 49 sp. ale căror sem. au avut o longevit. biologică >50 de ani, 37 sp.
au fost leguminoase→cu tegument neted, strat palisadic bine dezv., cu pereţi
îngroşaţi şi fără spaţii libere între celulele sale.

MMDuda 2022
- mezobiotice, între 3 şi 15 ani (3-5 ani lintea, muştar, rapiţa; 5 ani soia, 6 ani bobul;
8 ani secara şi orezul; 10 ani pb., sf., cicoarea; 15 ani degeţelul, grâul, orzul,
ovăzul); majorit. sp. cultivate;
- microbiotice, <3 ani (1 an arahidele, ricinul, inul ş.a. sp. oleoeterice). În această
clasă este şi o subclasă a efemerelor („recalcitrante”, după unii autori), unde se
încadrează sem. care îşi păstr. germin. un timp f. scurt după desprind. lor de
planta-mamă şi mor chiar în sezonul în care s-au format, dacă nu găsesc cond. de
germin., ex. plopul, salcia ş.a.
În cond. normale de păstr., longevitatea sem. este un caracter ereditar.

MMDuda 2022
Longevitatea este infl. de factori interni (ce ţin de plantă) şi factori externi (de
mediu) astfel.
►Princ. factori interni:
• genotipul (sp., soiul/hibridul); Ereditatea sp. imprimă longevit. sem. prin
comp. chimică şi particularit. structurii, îndeosebi ale struct. anatomice a
tegumentului sau pericarpului. Ex.: sem. de grâu tare au longevit. >decât a
soiurilor de grâu comun. Pb. indurata>pb. dentiformis.
• poziţia pe pl., la graminee sem. de la baza şi mijl. spicului /paniculului
/ştiuletelui au longevit. mai mare, la legumin. cele din păstăile etajelor
inferioare; la fl. soarelui achenele dinspre marginea calatidiului
→consecinţă a dinamicii depunerii subst. în bob, deci a maturităţii.
• gradul de maturit. a sem. la recoltare.
►Princ. factorii externi:
-cond. pedo-climatice ale zonei de cultură (pl. produse în regiuni aride au
longevitate mai mare);
-starea fitosanitară a pl. mamă, respectiv a sem.;
-cond. din depozite, temp., U, comp. aerului.

MMDuda 2022
Ca o constatare generală, majorit. sem. pl. de cultură îşi pierd rapid germin. la
temp. de 25-30C şi UR a aerului >80%.
Astfel, în cond. unui climat mai umed, longevit. econ. a sem. de grâu şi orz <3
ani.
Semințele de rapiță se păstrează cel mai bine (s-a întâlnit germinație de 97-
100% chiar și după 3 ani), urmate de porumb și cer. păioase.
Semințele netratate se păstrează mai bine decât cele tratate.

Longevit. sem. se dublează dacă scade U sem. cu 1% şi se reduce temp. de

păstr. cu cca 5°C. Astfel, o săm. cu U de 12% păstr. la 15°C va avea o viaţă dublă
faţă de aceeaşi săm. cu 13% U, la aceeaşi temp.; durata vieţii va fi de 4 ori mai
mare dacă şi temp. se reduce cu 5°C (de la 15 la 10°C).
Ele pot trăi însă 10 sau mai mulţi ani la o UR a aerului de 50% şi o temp. de 5°C
(6-7).

MMDuda 2022
Recolt. prematură →micşorează longevit.
Sem. produse în zone uscate, secetoase, au longevit. >decât cele din zone
umede, care au o microfloră mai bogată şi o struct. mai afânată.
Cond. de depozitare (U, temp., O2 şi starea fitosanitară) optime sunt esenţiale
pentru menţ. vieţii sem.
Pt. o păstr. sigură a sem., suma U relative a aerului şi gradele termice
(exprimate în gr. Fahrenheit) trebuie să fie <100 (”Regula sutei” a lui
Harrington, 1960).
0°C = 32 gr. F
5°C = 41 gr. F
10°C = 50 gr. F
15°C = 59 gr. F
20 C = 68 gr. F

50% U aer + max 10°C. sau 59%U + max. 5°C

MMDuda 2022
 ÎMBĂTRÂNIREA (SENESCENŢA)
În cursul păstr. timp mai îndelungat a sem. se produce o slăbire a funcţiilor
vitale, o "îmbătrânire" (senescenţă) a acestora, chiar în cond. optime de
păstr. La o păstr. deficitară ritmul îmbătr. (resp. al morţii embrionului)
este accelerat, depreciind val. culturală şi tehnol. a sem. (la grâul <70% G
şi calit. panificabilă este redusă).
Îmbătrânirea sem. are loc pe fondul:
• degradării sist. enzimatic,
• pierderea vitaminelor,
• creşt. conţ. de acizi graşi liberi,
• degenerarea proteinelor,
• epuizarea subst. nutritive strict necesare embrionului,
• acumularea de acid lactic şi alte subst. toxice,
• creşt. vitezei de imbibiţie datorită deteriorărilor şi a scăd. permeabilităţii
membranelor ş.a.

MMDuda 2022