Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DREPT ELECTORAL
PITEŞTI
- 2022 –
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
CUPRINS
INTRODUCERE .............................................................................................................................................. 3
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. EVOLUȚIA SISTEMULUI ELECTORAL ROMÂNESC ........................ 5
1.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL ELECTORAL .................................................................................. 5
1.2. SISTEMUL ELECTORAL POTRIVIT DISPOZIŢIILOR STATUTULUI DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS
(2 IULIE 1864) ................................................................................................................................................. 6
1.3. SISTEMUL ELECTORAL ÎN LUMINA CONSTITUŢIEI ROMÂNE ADOPTATE LA 29 IUNIE 1866 ............................ 8
1.4. REGIMUL DREPTURILOR ELECTORALE STATUAT DE CONSTITUŢIA DIN 1923 ............................................. 10
1.5. DREPTURILE POLITICE ÎN PERIOADA 1938-1947 ....................................................................................... 11
1.6. SISTEMUL ELECTORAL ÎN VIRTUTEA CONSTITUŢIILOR SOCIALISTE DIN 1948, 1952, 1965 ......................... 12
1.7. SISTEMUL ELECTORAL ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE DECEMBRIE 1989- 8 DECEMBRIE 1991 ........................ 14
1.8. SISTEMUL ELECTORAL ÎN ACTUALA REGLEMENTARE CONSTITUŢIONALĂ ................................................. 15
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: DREPTURILE ELECTORALE – DREPTURI FUNDAMENTALE ALE
CETĂȚENILOR ............................................................................................................................................. 19
2.1. DREPTURILE ELECTORALE – DREPTURI FUNDAMENTALE.......................................................................... 19
2.2. ALTE DREPTURI ELECTORALE ................................................................................................................. 22
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3. DREPTUL DE VOT .................................................................................. 25
3.1. CONDIȚII PENTRU EXERCITAREA DREPTULUI DE VOT ............................................................................... 25
3.2. CARACTERE ........................................................................................................................................... 27
3.3. SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND VOTUL ELECTRONIC ŞI VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ.............................. 30
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4. DREPTUL DE A FI ALES ........................................................................ 36
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5. DREPTUL DE A ALEGE ŞI DREPTUL DE A FI ALES ÎN
PARLAMENTUL EUROPEAN ..................................................................................................................... 41
5.1. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE ................................................................................................................ 41
5.2. DREPTUL DE A ALEGE MEMBRII PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................................................. 43
5.3. DREPTUL DE A FI ALES ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN .............................................................................. 45
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6: SCRUTINUL ............................................................................................. 49
6.1. CONSIDERAŢII GENERALE ....................................................................................................................... 49
6.2. SISTEMUL MAJORITAR ............................................................................................................................ 50
6.3. SISTEMUL REPREZENTĂRII PROPORŢIONALE ............................................................................................ 52
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7: ALEGEREA MEMBRILOR PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ............ 55
7.1. CONSIDERAŢII GENERALE ....................................................................................................................... 55
7.2. CONDIŢII DE ELIGIBILITATE .................................................................................................................... 57
7.3. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERILOR ....................................................................................... 59
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8: ALEGERILE PREZIDENŢIALE ............................................................ 64
8.1. SEDIUL MATERIEI ................................................................................................................................... 64
8.2. CONDIŢII DE ELIGIBILITATE .................................................................................................................... 66
8.3. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERILOR ....................................................................................... 67
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9: ALEGERILE LOCALE ............................................................................ 72
9.1. SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND ALEGERILE LOCALE ................................................................................ 72
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 10: REFERENDUMUL ................................................................................. 76
10.1. SEDIUL MATERIEI ŞI ROLUL REFERENDUMULUI ...................................................................................... 76
10.2. REGIMUL JURIDIC AL REFERENDUMULUI ............................................................................................... 78
2
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
INTRODUCERE
3
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
4
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu noţiunile generale privind sistemul electoral
- prezentarea şi însuşirea elementelor esenţiale privitoare la evoluţia sistemului electoral în
constituţiile româneşti
5
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Preşedintelui României republicată în M.Of. nr. 650 din 12.9.2011; Legea nr.
208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,
precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
publicată în M. Of. nr. 553/24.07.2015; Legea nr. 33 din 16 ianuarie 2007
privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European,
republicată în M. Of. nr. 627/31.08.2012; Legea nr.115 din 19 mai 2015 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în M.
Of. nr. 349/20.05.2015, Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului, publicată în M. Of. nr. 84/24.02.2000; Legea nr.14
din 9 ianuarie 2003, Legea partidelor politice, republicată în M. Of. nr.
408/10.06.2015; Legea nr. 288 din 19 noiembrie 2015 privind votul prin
corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind
alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în M. Of. Nr.
866/19.11.2015; Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în
M. Of. nr. 123/20.02.2007; Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
publicată în M. Of. nr. 912/7.10.2004, Legea nr.334/2006 privind finanţarea
activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în M. Of. nr.
446/23.06.2015.
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi ce presupune sistemul electoral. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a
formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________
6
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care erau condiţiile pentru a fi ales potrivit dispoziţiilor Statutului
Dezvoltător al Convenţiei de la Paris. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a
formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Alexandru Ioan Cuza este obligat să abdice la 10/11 februarie 1866, dată
la care se instituie o locotenenţă domnească. Ulterior, este adus pe tronul ţării
principele străin Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său
complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-
Sigmaringen, care la 29 iunie 1866 adoptă o Constituţie a României, publicată în
Monitorul Jurnal Oficial al României nr.142 din 1/13 iunie 1866. Această
Constituţie a avut ca model Constituţia belgiană din 1831, considerată atunci a fi
cea mai modernă şi liberală constituţie.
Considerată în unanimitate prima Constituţie a statului român, aceasta a
promovat valorile liberalismului burghez, garantând, din această postură
drepturile omului precum şi principiul separaţiei puterilor în stat. Cu toate
acestea, în ceea ce priveşte sistemul electoral, acesta nu era nici pe departe unul
bazat pe votul direct şi egal, lucru care a favorizat implicit pe marii moşieri
conservatori şi burghezia liberală, datorită censului bazat pe avere foarte ridicat.
8
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Doar prin legea de modificare a Constituţiei din data de 19/31 iulie 1917, s-a
introdus votul universal, obligatoriu, egal, direct şi secret exprimat pe baza
reprezentării proporţionale. Până în acest moment însă, sistemul electoral este
guvernat de cens.
Constituţia a păstrat sistemul bicameral al Parlamentului (Reprezentanţa
Naţională).Adunarea Deputaţilor se compunea din deputaţi aleşi, corpul
electoral fiind împărţit în fiecare judeţ în trei colegii. Pentru a fi eligibil, Legea
din 1866 prevedea întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:
- să fie român prin naştere sau să fi dobândit împământenirea;
- să se bucure de drepturile civile şi politice;
- să aibă vârsta de 25 de ani împliniţi;
- să aibă domiciliul în România.
Constituţia prevedea că Legea electorală va determina incapacităţile
electorale.
În ce priveşte Senatul, corpul electoral cuprindea două colegii în fiecare
judeţ. Ca şi în cazul adunării Deputaţilor, sunt reglementate condiţiile pentru a
putea fi ales, anume:
- a fi român din naştere sau naturalizare;
- să se bucure de drepturile civile şi politice;
- să aibă vârsta de 40 de ani împliniţi;
- Să aibă un venit de orice natură de 800 de galbeni, cu excepţiile
prevăzute de art.75 din Constituţie.
Sunt prevăzute şi excepţii de la aceste condiţii, astfel devin de drept
membri ai Senatului: moştenitorul tronului la vârsta de 18 ani (care va avea vot
deliberativ începând cu vârsta de 25 de ani), precum şi mitropoliţii şi episcopii
eparhioţi.
Constituţia din 1866 excludea dreptul domnului de a numi un număr de
senatori.
Legea electorală din 1917, publicată în Monitorul Oficial nr.98 din 20
iulie 1917, introduce pentru prima dată votul universal pentru toate categoriile
sociale, făcându-se astfel un salt deosebit de mare. Acesta este consfinţit printr-
un Decret – lege dat de Regele Ferdinand care stabileşte „Toţi cetăţenii români
majori vor alege prin vot obştesc obligatoriu, egal, direct şi secret şi pe baza
reprezentării proporţionale, un număr de deputaţi proporţional cu populaţia”.
Dreptul de vot era însă acordat bărbaţilor în vârstă de cel puţin 21 de ani pentru
Camera Deputaţilor şi de 40 de ani pentru Senat. Nu aveau drept de vot femeile,
militarii şi magistraţii.
9
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care erau condiţiile pentru a fi ales deputat potrivit dispoziţiilor
Constituţiei din 1866. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul.
(timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_____________________________
10
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care erau condiţiile pentru a fi ales potrivit dispoziţiilor Constituţiei
din 1923. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de
lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_____________________________
11
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care erau categoriile de senatori potrivit dispoziţiilor Constituţiei din
1938. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru
5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
12
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
la vot „toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de
cultură, profesiune, inclusiv militarii, magistraţii şi funcţionarii publici”. Dreptul
de a alege îl aveau toţi cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, iar dreptul de a
fi ales, cei care au împlinit vârsta de 23 de ani. Din categoria celor cărora nu le
este recunoscut acest drept fac parte „persoanele interzise, lipsite de drepturi
civile şi politice, nedemne, declarate ca atare de organele în drept, conform
legii”.
Constituţia din 1952, publicată în Buletinul Oficial al Marii Adunări
Naţionale a Republici Populare Române nr.1 din 27 septembrie 1952, a menţinut
acelaşi regim în ceea ce priveşte drepturile electorale, dar a înscris un nou
principiu, cel al rolului conducător al partidului unic.
Actualul act normativ păstrează dispoziţiile constituţiei anterioare în ce
priveşte dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales. În capitolul VIII al Constituţiei
este reglementat sistemul electoral, reglementându-se votul universal, egal,
direct şi secret. În art.101 se prevede că „fiecare deputat este obligat să dea
socoteală în faţa alegătorilor în activitatea sa şi de cea a organului ales din care
făcea parte”. În acest sens, deputatului i se poate retrage oricând mandatul, în
urma hotărârii majorităţii alegătorilor, luată în conformitate cu procedura fixată
de lege.
În 1965 este adoptată o nouă Constituţie socialistă (publicată în Buletinul
Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republici Populare Române nr.1 din 21
august 1965, modificată prin Legea nr.1/1968; Legea nr.56/1968; Legea
nr.1/1969, Legea nr.26/1971, Legea nr.1/1972, Legea nr.1/1974, Legea
nr.66/1974 şi abrogată total şi expres în anul 1991) în care sistemul politic se
baza în continuare pe partidul politic unic, Marea Adunare Naţională rămânând
organul suprem al puterii de stat, cu prerogativa de unică putere legiuitoare. În
această calitate, MAN adoptă Legea electorală nr.67/1974.
Potrivit art. 25 din Constituţie, „cetăţenii Republicii Socialiste România
au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile
populare”. Dreptul de a depune candidaturi aparţine „Frontului Democraţiei şi
Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revoluţionar,
democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de
unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman...” Sunt menţinute de
asemenea incapacităţi de la exercitarea dreptului de a alege.
Caracteristica sistemului constituţional din perioada socialistă o reprezintă
revocarea deputaţilor. Acest drept era reglementat în Constituţie alături de cele
două drepturi electorale, putând fi astfel încadrat în categoria drepturilor
fundamentale cetăţeneşti.
13
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care erau condiţiile pentru a vota potrivit dispoziţiilor Constituţiei din
1948. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru
5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
14
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi prin ce act normativ se stabileşte structura bicamerală a
Parlamentului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp
de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_____________________
15
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
16
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care erau drepturile electorale stabilite de Constituţia din 1991 înainte
de revizuire. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de
lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
___________________________
Rezumat
Lucrare de verificare
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu noţiunile generale privind drepturile electorale
- încadrarea drepturilor electorale în categoria drepturilor fundamentale reglementate
de normele constituţionale
19
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
20
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care este natura juridică a drepturilor electorale fundamentale.
Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5
minute)
______________________________________________________________
_____________________________
21
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
22
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi ce alte drepturi electorale au cetăţenii români. Folosiţi spaţiul de
mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
Reglementarea drepturilor electorale în Constituţia României este
rezultatul existenţei statului de drept, democratic şi social, care presupune ca
poporul să aibă prerogativa de a participa la guvernare prin intermediul
reprezentanţilor săi care să reflecte dorinţele sale. Baza legală sau fundamentul
acestui deziderat îl constituie art.2 din Constituţia României care afirmă că
„Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele
sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi
prin referendum”. De asemenea, în alin.2 se prevede că „nici un grup şi nici o
persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.
Drepturile electorale prezintă două mari caracteristici specifice: permite
participarea la guvernare a poporului prin intermediul reprezentanţilor aleşi, care
se comportă în această postură ca „adevăraţi mandatari” ai acestuia, iar în al
doilea rând, ca o consecinţă a primei caracteristici, aşa cum am afirmat, aceste
drepturi aparţin exclusiv cetăţenilor români. Deşi calificate drepturi
fundamentale cetăţeneşti, drepturile electorale se deosebesc de celelalte drepturi
şi libertăţi social-politice care nu au aceeaşi finalitate, dar care într-o oarecare
măsură ajută la exercitarea inclusiv a drepturilor electorale (spre exemplu:
libertatea de exprimare sau dreptul de asociere).
Constituţia României nu face referire decât la cele mai importante drepturi
electorale.
23
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Lucrare de verificare
24
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu dreptul de vot
- cunoașterea condițiilor pentru a vota și a caracterelor dreptului de vot
- cunoașterea posibilităților alternative de exercitare a dreptului de vot
25
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
26
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care sunt condițiile pentru exercitarea dreptului de vot. Folosiţi
spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
3.2. Caractere
27
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
introducă în urnă mai mult de un buletin de vot pentru fiecare autoritate publică.
De altfel, aceste acţiuni sunt considerate a fi infracţiuni şi sunt pedepsite ca
atare.
C) Caracterul direct al votului.
Cetăţenii români îşi exprimă direct şi personal, nu prin intermediari sau
reprezentanţi, opţiunea cu privire la candidaţii propuşi sau la actul normativ
supus referendumului. Cum votul reflectă opinia şi gândirea unei anumite
persoane, dobândind astfel un caracter personal, acesta nu poate fi exercitat prin
intermediul unui mandatar. Există de asemenea, şi votul indirect care presupune
că mai mulţi alegători desemnează mai mulţi reprezentanţi care, la rândul lor vor
alege o autoritate publică. De exemplu, Legea nr. 215/2001 privind administraţia
publică locală prevede că „viceprimarul este ales cu votul majorităţii
consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia”. De asemenea, art.
101 alin.1 din aceeaşi lege prevede că „Consiliul judeţean alege dintre membrii
săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi”. Votul nu se poate exercita prin procură
nici în cazul alegerii Preşedintelui României, chiar dacă în acest caz exprimarea
votului nu este condiţionată de o anume circumscripţie electorală. Cetăţenii se
pot prezenta în acest caz la vot, în mod direct, votând pe liste electorale speciale,
dacă nu se află la domiciliu. În acelaşi fel vor proceda şi persoanele aflate în
spital sau în detenţie care execută o pedeapsă ce nu antrenează o incapacitate
electorală.
D) Caracterul secret al votului exprimă acea posibilitate a cetăţenilor de
a-şi manifesta liber voinţa, fără ca această manifestare de voinţă să fie cunoscută
de alţii. De asemenea constituie o garanţie importantă a corectitudinii pentru
desemnarea reprezentanţilor, dar şi un aspect fundamental al unui stat de drept
democratic şi social.
Pentru a asigura secretul votului, legea electorală prevede o serie de
garanţii, cum ar fi: lipsa semnelor distinctive, motiv pentru care pe buletinele de
vot nu vor fi inscripţionate decât acele semne absolut necesare; dotarea secţiilor
de votare cu cabine care să permită confidenţialitatea votului exprimat şi unde
nu poate intra decât o singură persoană. Opus votului secret este votul public ce
prezintă dezavantajul faptului că, alegătorii pot fi foarte uşor influenţaţi să
voteze într-un anumit fel de către candidaţii ce doresc să ocupe un anumit loc.
E) Votul liber exprimat presupune posibilitatea cetăţeanului de a
participa sau nu la alegeri, iar în caz că participă consimţământul acestuia să nu
fie viciat, aşa încât să voteze altfel decât ar fi vrut să o facă.
În România, participarea la vot nu este obligatorie astfel că, orice
constrângere a unui cetăţean de a participa forţat la exercitarea votului,
constituie o viciere a consimţământului său. Legea electorală prevede ca şi
garanţie a prevenirii constrângerilor ce pot fi exercitate asupra consimţământului
unui alegător faptul că „în afară de membrii biroului electoral al secţiei de
votare, de candidaţi şi de delegaţii şi observatorii acreditaţi, nicio altă persoană
nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai
29
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
mult decât timpul necesar pentru vot. De asemenea, legea electorală prevede că
„alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în
cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din
rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare”. Este
o garanţie justificată de faptul că, membrii secţiei de votare sunt reprezentanţi ai
unui partid politic, în felul acesta putând influenţa opţiunea alegătorului.
Există şi state în Europa unde participarea la vot este obligatorie, lucru
determinat de introducerea acestei acţiuni cetăţeneşti în categoria obligaţiilor
legale. Deşi, un vot obligatoriu face să crească responsabilitatea cetăţenilor,
totuşi acesta nu s-ar conforma principiilor unui stat democratic. În majoritatea
statelor europene, exercitarea dreptului de vot este considerată o datorie civică,
legea nereglementând sancţiuni pentru neîndeplinirea acesteia.
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care sunt caracterele dreptului de vot. Folosiţi spaţiul de mai jos
pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
_________________________
30
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
33
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care sunt persoanele care pot exercita votul prin corespondenţă.
Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5
minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
Pot vota, aşa cum rezultă din art. 36 cetăţenii care au vârsta de 18 ani
împliniţi şi au cetăţenie română, indiferent de locul unde aceştia se află, cu
excepţia debililor şi alenaţilor mintali, puşi sub interdicţie şi a persoanelor
condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor
electorale.
Ca orice drept fundamental, dreptul de vot prezintă unele caracteristici
specifice. Acestea rezultă atât din prevederile Constituţiei, cât şi din cele ale
legilor speciale în materie. Prin urmare, trăsăturile caracteristice ale votului în
România sunt următoarele:
A) Universalitate votului.
B) Egalitatea votului.
C) Caracterul direct al votului.
D) Caracterul secret al votului
E) Votul liber exprimat
Una dintre alternativele care ar putea fi promovate pentru a combate
absenteismul electoral este votul electronic (e-voting), adică votul transmis la
distanţă. O altă alternativă este votul prin corespondenţă. Cele două modalităţi
diferă prin acţiunea prin care acestea se exercită. Prima presupune utilizarea
tehnologiei electronice, în vreme cea de a doua presupune utilizarea serviciilor
poştale.
34
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Lucrare de verificare
35
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu noţiunile generale privind dreptul de a fi ales
- însușirea condițiilor necesare pentru exercitarea dreptului de a fi ales
36
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
37
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
38
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care sunt condiţiile pentru exercitarea dreptului de vot. Folosiţi
spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
Dreptul de a fi ales este reglementat de articolul 37 din Constituţie şi face
parte de asemenea, alături de dreptul de vot, din categoria drepturilor exclusiv
politice. Acesta presupune posibilitatea unei persoane de a fi aleasă în organele
reprezentative ale statului, dacă îndeplineşte cerinţele legale.
O condiţie necesară pentru exercitarea dreptului de a fi ales o constituie
existenţa şi exercitarea efectivă a dreptului de vot
O a doua condiţie pentru a beneficia de dreptul de a fi ales este cetăţenia
română.
O altă condiţie obligatorie pentru a beneficia de dreptul de a fi ales se
referă la domiciliul în ţară.
A patra condiţie constă în posibilitatea exercitării dreptului de asociere
în partidele politice.
La cele patru condiţii enumerate anterior Constituţia adaugă şi condiţii de
vârstă minimă. Constituţia României stabileşte în art.37, trei limite de vârstă, în
funcţie de nivelul la care se exercită atribuţiile specifice şi de complexitatea
acestora. Astfel, se precizează că „Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua
alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera
39
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Lucrare de verificare
40
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu noţiunile generale privind drepturile electorale la nivelul
Uniunii europene
- cunoașterea condițiilor pentru exercitarea dreptului de a fi ales și dreptului de a alege
în Parlamentul european
41
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
43
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care sunt condiţiile pentru exercitarea dreptului de a alege membri în
Parlamentul european. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula
răspunsul.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
45
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Arătaţi care sunt condiţiile pentru exercitarea dreptului de a fi ales în
Parlamentul european. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula
răspunsul.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
47
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Rezumat
Lucrare de verificare
48
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu noţiunile generale privind scrutinul
- prezentarea şi însuşirea elementelor esenţiale privitoare la tipurile de scrutin folosite
în alegerile din România
- cu două tururi;
- alternativ.
b) semiproporţional: - care utilizează votul unic netransferabil;
- mixt fără compensare.
c) proporţional: - scrutin de listă;
- scrutin mixt cu compensare;
- scrutin care utilizeză votul unic transferabil.
TEST DE AUTOEVALUARE
Definiti scrutinul. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul.
(timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Scrutinul majoritar este cel mai vechi sistem electoral, fiind utilizat pentru
prima dată de către Simon de Montfort în 1265 pentru alegerea Parlamentului
englez. La sfârşitul secolului al XIX-lea, pentru desemnarea reprezentanţilor din
Camera Inferioară erau utilizate în principal două moduri de scrutin. În ţările
angIo-saxone (Imperiul Britanic, Statele Unite ale Americii), ţările Americii de
Sud, Suedia, Danemarca, Portugalia, Spania era utilizat scrutinul cu un singur
tur, în general uninominal (Claudia Gilia, Sisteme şi proceduri electorale,
Editura CH Beck, 2007).
Sistemul majoritar este sistemul în care sunt aleşi candidaţii care au
obţinut cel mai mare număr de voturi.
În funcţie de două subcriterii acesta cunoaşte două variante: în funcţie de
modalitatea de propunere a candidaţilor: scrutin de listă şi scrutin majoritar
uninominal şi, în funcţie de numărul de tururi de alegeri: scrutin majoritar
într-unul sau două tururi de scrutin. Acest sistem ar putea avantaja candidaţii
independenţi, dar aceştia ajunşi în Parlament ar fi lipsiţi de sprijin puternic din
partea colegilor lor pentru programul propus, şi fiecare din candidaţi ar încerca
să-şi impună propriul program pentru a creşte în ochii electoratului care l-a ales.
În aceste condiţii ar scădea rolul partidelor politice în viaţa politică a unui stat,
locul lor fiind luat de independenţi care ar face politica unor grupuri restrânse de
cetăţeni ai circumscripţiei de unde provine acel parlamentar (Claudia Gilia,
Sisteme şi proceduri electorale, Editura CH Beck, 2007, p.72).
Scrutinul majoritar uninominal este sistemul în care pentru fiecare
circumscripţie există un singur mandat pus în joc şi fiecare alegător dispune de
un singur vot prin care alege, dintre mai mulţi candidaţi, un singur reprezentant.
Cu alte cuvinte, acest scrutin este practicat atunci când alegătorul doreşte să
voteze un singur candidat într-o circumscripţie electorală. El se transpune în
50
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi în ce constă sistemul majoritar. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a
formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
52
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi în ce constă sistemul reprezentării proporţionale. Folosiţi spaţiul de
mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
53
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
puse în joc, dar nu poate acorda mai multe voturi aceluiaşi candidat; alegătorii
desemnează, dintre mai mulţi candidaţi, doi sau mai mulţi reprezentanţi, ori
dintre mai multe liste de candidaţi, o listă de reprezentanţi.
Sistemul reprezentării proporţionale este sistemul care asigură şi
reprezentarea minorităţilor politice în fiecare circumscripţie, atribuind numărul
de mandate proporţional cu voturile obţinute. Reprezentarea proporţională
presupune scrutin de listă şi un singur tur de scrutin care permite atribuirea
mandatelor atât majorităţii, cât şi minorităţii.
Scrutinul proporţional presupune întrunirea unui prag electoral.
Pentru atribuirea mandatelor se parcurg o serie de etape: mai întâi se calculează
coeficientul electoral care rezultă din împărţirea numărului total de voturi valabil
exprimate (la nivel naţional sau la nivel de circumscripţie electorală) la numărul
total de mandate de repartizat; următorul pas este repartizarea mandatelor prin
împărţirea, pentru fiecare listă, a numărului de voturi valabil exprimate obţinute
de fiecare listă la coeficientului electoral. Dacă după această împărţire rămâne
un rest de voturi se impune o nouă repartizare. Pentru repartizarea acestor resturi
sunt folosite două sisteme: sistemul celui mai mare rest şi sistemul celei mai
mari medii.
Lucrare de verificare
54
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu legislaţia în materie
- prezentarea şi însuşirea modalităţii de exercitare a dreptului de a fi ales în
Parlamentul României cât şi prezentarea regulilor privind organizarea şi desfăşurarea
alegerilor pentru organul legislativ.
55
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
se evită disputa pentru preponderenţă între cele două camere, sunt considerabil
reduse costurile parlamentare.
Bicameralismul reprezintă regula în cazul statelor federative exprimând
structura acestora, respectiv a unităţilor statale membre ale federaţiei, cât şi
federaţia în ansamblul său. Bicameralismul este o structură parlamentară de
excepţie în cazul statelor unitare şi, în acest caz, îşi găseşte legitimitatea fie pe
tradiţiile constituţionale parlamentare, fie în atribuţiile speciale ale unei camere,
care se constituie într-un corp parlamentar ponderator, faţă de cealaltă cameră.
Bicameralismul constă din alcătuirea parlamentului în două camere, care au, de
regulă, atribuţii comune, dar şi atribuţii diferite, mai ales în situaţia când una
dintre camere este considerată superioară faţă de cealaltă.
Membrii Parlamentului poartă, de regulă, denumirea de deputaţi sau
senatori, după structura camerelor parlamentare şi sunt aleşi prin vot egal, direct,
secret, liber exprimat şi universal. În unele state există şi alte modalităţi de
desemnare a unor categorii de parlamentari, cum ar fi instituţia senatorilor de
drept, pentru persoanele care au o anumită calitate sau deţin o funcţie importantă
în stat. Acest sistem presupune şi o diferenţiere între camerele parlamentare, una
dintre acestea având un caracter conservator şi fiind considerată ca fiind camera
superioară.
În sistemul nostru constituţional, parlamentul este format din două
camere: Senatul şi Camera Deputaţilor, aflându-ne în prezenţa unui
bicameralism politic, camerele fiind alese de regulă după aceeaşi procedură
electorală şi având atribuţii relativ egale.
Membrii ambelor camere sunt aleşi prin vot universal, egal, secret, direct
şi liber exprimat, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării
proporţionale.
Mandatul parlamentar este o împuternicire de a reprezenta. Din punct de
vedere politic este o convenţie între alegători şi candidaţii la această demnitate,
având la bază o platformă electorală. Din punct de vedere juridic, el semnifică o
funcţie sau demnitate publică cu care titularul este învestit prin alegeri şi al cărui
conţinut este predeterminat de lege (Marius Andreescu, Andra Puran, Drept
constituţional. Teoria generală a statului, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2016).
Potrivit dispoziţiilor art. 63 din Constituţie, durata mandatului este de patru ani.
În conformitate cu dispoziţiile art. 70 alin. (1) din Constituţie, deputaţii şi
senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din
care fac parte, sub condiţia validării, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 70
alin. (2) din Constituţie, calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii
legale a Camerelor nou alese sau în alte situaţii individuale.
TEST DE AUTOEVALUARE
Definiţi instituţia parlamentului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula
răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
56
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________
57
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
58
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi care sunt condiţiile de fond pentru a fi ales parlamentar. Folosiţi
spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
59
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
60
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi ce este pragul electoral. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula
răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
62
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Lucrare de verificare
63
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu legislaţia în materie
- prezentarea şi însuşirea modalităţii de exercitare a dreptului de a fi ales Preşedinte al
României cât şi prezentarea regulilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
instituţia şefului statului.
64
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi ce tip de scrutin se foloseşte la alegerea Preşedintelui României.
Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul.(timp de lucru 5
minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
65
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
____________________________
66
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi care sunt condiţiile de fond pentru a putea candida la funcţia de
Preşedinte al României. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula
răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună
cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea
candidaţilor.
Alegătorii sunt înscriși pe liste electorale. Listele electorale au rolul de a
prezenta o evidenţă precisă şi clară a corpului electoral, dând în acest mod
posibilitatea fiecărui cetăţean de a-şi exercita democratic dreptul la vot. Cu alte
cuvinte, listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul
electoral.
Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-
teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc, în cel mult 15 zile de la data
intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de
către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului
Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul
electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii
Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia
se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetăţenii români cu
domiciliul sau reşedinţa în străinătate se întocmesc de către Autoritatea
Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi
organizate în străinătate.
În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac
dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din
listă. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a
cărţii de alegător. De asemenea, alegătorii care votează cu ajutorul urnei
speciale, vor fi înscriși pe liste speciale.
Operațiunile electorale se desfășoară în secții de votare organizate pe
teritoriul țării și, pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor, se
organizează una sau mai multe secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României. Pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara
respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul
misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei
electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene,
birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral
pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de
votare.
Fiecare local al secţiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de
urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul
alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul
estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevăzute la art. 9, precum
şi o urnă de vot specială.
69
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi care este modalitate de desemnare a câştigătorului alegerilor.
Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5
minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
70
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Lucrare de verificare
71
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu legislaţia în materie
- prezentarea şi însuşirea modalităţii de exercitare a dreptului de a fi ales în
administraţia publică locală cât şi prezentarea regulilor privind organizarea şi desfăşurarea
alegerilor.
► Timpul alocat temei: 3 ore
► Bibliografia recomandată:
Marius Andreescu, Andra Puran, Drept constituţional. Teoria generală şi instituţii
constituţionale. Jurisprudență constituțională, Ediția a IV-a revizuită şi adăugită, Editura
C.H. Beck, Bucureşti, 2020
Gheorghe Iancu, Vlad Alexandru Iancu, Drept electoral, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2015
Elena Madalina Nica, Drept electoral, Ed. Universul Juridic, București, 2017
72
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
73
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi care este modalitate de desemnare a preşedintelui Consiliului
judeţean. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula răspunsul. (timp de
lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
74
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
Lucrare de verificare
75
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
► Obiectivele temei:
- familiarizarea cursanţilor cu legislaţia în materie
- prezentarea şi însuşirea regulilor privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
76
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
77
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi care este actul normativ care reglementează organizarea şi
desfăşurarea referendumului. Folosiţi spaţiul de mai jos pentru a formula
răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
_____________________________
78
-Manual universitar pentru învățământul cu frecvență redusă-
TEST DE AUTOEVALUARE
Precizaţi care este natura juridică a referendumului. Folosiţi spaţiul de mai
jos pentru a formula răspunsul. (timp de lucru 5 minute)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
____________________________
Rezumat
Lucrare de verificare
79