LUCRAREA NR.

DETERMINAREA PONDERII FUNCłIILOR

1. Obiectivul lucrării

Obiectivul urmărit de această lucrare este însuşirea de către studenŃi

a modului de ierarhizare a funcŃiilor după ordinea de importanŃă precum şi
de determinare a ponderii contribuŃiei fiecărei funcŃii la realizarea valorii de
întrebuinŃare a produsului din punct de vedere al efectului util, al satisfacŃiei
pe care fiecare în parte o procură utilizatorului, pe baza consultării unui
eşantion reprezentativ de beneficiari şi specialişti.

2. ConsideraŃii teoretice

Determinarea ponderii, a "greutăŃii specifice" a funcŃiilor în valoarea

de întrebuinŃare totală a produsului este una dintre cele mai importante
probleme de metodologie a Analizei Valorii.
Pentru a stabili ponderile diferitelor funcŃii ale unui produs în
valoarea sa de întrebuinŃare totală trebuie să comparăm valori de
întrebuinŃare de natură diferită, măsurabile tehnic prin unităŃi de măsură
diferite. Deci, prin parcurgerea acestei etape nu se urmăreşte o cuantificare a
valorilor de întrebuinŃare ale funcŃiilor unui produs, ci se urmăreşte o
comparare a lor din punct de vedere al gradului în care fiecare dintre ele
contribuie la valoarea de întrebuinŃare a produsului în totalitatea sa, deci din
punct de vedere al efectului lor util, al satisfacŃiei pe care fiecare în parte o
procură utilizatorului. Prin urmare, această comparaŃie trebuie să reflecte
punctul de vedere al consumatorilor, al celor care utilizează produsul, ceea
ce poate conferi metodei un caracter subiectivist.
Ca mijloc practic de efectuare a acestui studiu se foloseşte o matrice
pătratic (figura 1) în care atât pe orizontală cât şi pe verticală sunt notate

14
funcŃiile produsului (în exemplu sunt considerate şase funcŃii notate de la A
la F).
Sensul de comparaŃie

A B C D E F
A 1 1 0 1 0 1
B 0 1 0 0 0 0
C 1 1 1 1 1 1
D 0 1 0 1 0
E 1 1 0 1 1
F 0 1 0
Nivel de 3 5 1 4 2
importanŃă

Figura 1 Matricea cu funcŃiile produsului

Această matrice ne permite să comparăm funcŃiile produsului între

ele două câte două, din punctul de vedere al importanŃei, al ponderii lor în
valoarea de întrebuinŃare a produsului. Pentru micşorarea dozei de
subiectivism, nu se cere decât să se stabilească ordinea de importanŃă
relativă a celor două funcŃii care se compară şi nu mărimea ecartului dintre
ele. De exemplu, comparând o funcŃie notată A cu altă funcŃie notată B, se
cere să se aprecieze numai dacă A este mai importantă sau mai puŃin
importantă decât B în valoarea de întrebuinŃare a produsului, fără a se
aprecia ecartul dintre A şi B, deci fără a se cere să se răspundă şi la
întrebarea de câte ori A intervine mai mult sau mai puŃin ca B la constituirea
valorii de întrebuinŃare totală a produsului.
Matricea se completează numai pentru funcŃiile obiective şi
subiective ale produsului. In matrice nu vor figura funcŃiile auxiliare
deoarece acestea nu contribuie prin ele însele la valoarea de întrebuinŃare a
produsului. ContribuŃia indirectă a funcŃiilor auxiliare este totuşi luată în
considerare deoarece, după cum se cunoaşte, ele condiŃionează (din motive

15
tehnico-constructive) existenŃa unor funcŃii obiective sau subiective, care
figurează în matrice. Acestor funcŃii li se va atribui acelaşi nivel de
importanŃă ca şi cel al funcŃiilor subiective sau obiective pe care le
condiŃionează.
Inainte de a începe completarea matricei, se atribuie tuturor funcŃiilor
nivelul de importanŃă 1 (nivelul cel mai scăzut) notând cifra 1 pe diagonala
principală a matricei.
In continuare, sistemul de notaŃii este următorul:
-dacă se apreciază că o funcŃie are o pondere mai mare, (este mai
importantă decât cea cu care este comparată), se notează cifra 1 în căsuŃa
corespunzătoare a matricei;
-dacă se apreciază că o funcŃie are o pondere mai mică (este mai
puŃin importantă decât cea cu care este comparată), se notează cifra 0 în
căsuŃa corespunzătoare;
-dacă se apreciază că două funcŃii au aceeaşi pondere în valoarea de
întrebuinŃare, (sunt la fel de importante), se şterge din matrice linia şi
coloana uneia dintre ele, utilizând o singură linie şi coloană pentru ambele funcŃii.
Matricea din figura 1 este completată cu un exemplu în care s-a
presupus că:
-funcŃia A este mai importantă decât funcŃiile E şi C şi mai puŃin
importantă decât funcŃiile B, D şi F;
-funcŃia B, este mai importantă decât toate celelalte funcŃii;
-funcŃia C este mai puŃin importantă decât toate celelalte funcŃii;
-funcŃia D este mai puŃin importantă decât funcŃia B, este la fel de
importantă cu funcŃia F şi mai puŃin importantă decât funcŃiile A, E şi C;
-funcŃia E este mai importantă decât funcŃia C şi mai puŃin
importantă decât funcŃiile A, B, D şi F;
-funcŃia F are aceeaşi importanŃă cu funcŃia D, este mai puŃin
importantă decât B şi mai importantă decât funcŃiile A, E şi C.
După ce au fost completate în modul expus toate căsuŃele matricei,
se însumează pe coloană, obŃinându-se nivelurile de importanŃă ale
funcŃiilor respective.

16
 In cazul exemplului prezentat s-au obŃinut:
-pentru funcŃia C, nivelul de importanŃă 1 (cel mai scăzut);
-pentru funcŃia E, nivelul de importanŃă 2;
-pentru funcŃia A, nivelul de importanŃă 3;
-pentru funcŃiile D şi F, nivelul de importanŃă 4;
-pentru funcŃia B, nivelul de importanŃă 5 (cel mai ridicat);
In cazul unei completări corecte a coloanelor matricei, nivelurile de
importanŃă obŃinute prin însumarea coloanelor trebuie să fie un şir de cifre
de la 1 la n, fără a lipsi nici o cifră între 1 şi n şi fără a se obŃine două cifre
identice în două coloane diferite. In cazul în care din şirul nivelurilor de
importanŃă lipseşte o cifră sau se obŃin două cifre identice, înseamnă că în
compararea funcŃiilor a existat o inconsecvenŃă de gândire şi operaŃia trebuie
reluată. Aceste inconsecvenŃe de gândire sunt destul de des întâlnite, cu atât
mai frecvent cu cât avem de comparat un număr mai mare de funcŃii.
In continuare se va calcula ponderea tuturor funcŃiilor în valoarea de
întrebuinŃare a produsului analizat (tabelul 1), cu ajutorul formulei:
ni
pi = ⋅ 100 [%], în care (1)
∑ ni
pi reprezintă ponderea funcŃiei i în valoarea de întrebuinŃare a produsului;
ni reprezintă nivelul de importanŃă al funcŃiei i.
Tabelul 1 Ponderea funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare a produsului
FuncŃia A B C D E F Total
Nivel de importanŃă 3 5 1 4 2 4 19
Ponderea în valoarea
de întrebuinŃare a 15.7 26.3 5.3 21.1 10.5 21.1 100
produsului [%]

Metoda expusă mai sus utilizează date care exprimă punctul de

vedere al consumatorilor, al celor care utilizează sau vor utiliza produsul
care se studiază. Prin urmare, matricea trebuie completată de un eşantion de
consumatori, care trebuie astfel ales încât să cuprindă consumatori de

17
diferite categorii. Mărimea eşantionului depinde de mărimea masei de
consumatori.
Răspunsurile consumatorilor vor trebui analizate statistic,
realizându-se o analiză critică a dispersiei răspunsurilor. Pentru început se
examinează şirul de cifre care reprezintă ponderile atribuite fiecărei funcŃii
în parte şi se elimină cifrele extreme, care se detaşează net spre minim sau
maxim, ca reprezentând anomalii sau greşeli de apreciere. Cifrele eliminate
nu trebuie să depăşească 5% din numărul total de cifre obŃinute pentru
fiecare funcŃie. In continuare, cu cifrele rămase , se calculează pentru fiecare
funcŃie în parte media ponderilor atribuite de consumatorii consultaŃi p i , cu
ajutorul formulei:
∑ p ij
pi = (2)
n
în care pij reprezintă ponderea funcŃiei i atribuită de consumatorul j (j = 1 ...
n), iar n reprezintă numărul de consumatori care formează eşantionul testat.
Mediile obŃinute nu vor fi acceptate ca atare decât după o analiză
critică a dispersiei acestora. Dacă dispersia depăşeşte o anumită valoare
limită, aceasta este un indiciu că produsul va trebui diversificat în două, trei
sau mai multe tipodimensiuni care să răspundă necesităŃilor diferitelor grupe
de consumatori. Diversificarea unui produs înseamnă creerea de
tipodimensiuni paralele care diferă între ele prin amplificarea sau
diminuarea anumitor funcŃii, prin dimensiunile tehnice ale acestora
(diminuarea dimensiunilor tehnice ale unor funcŃii poate însemna chiar
eliminarea lor din nomenclatorul de funcŃii al produsului dacă o parte
însemnată de consumatori acordă o pondere mică acestei funcŃii).

3. AplicaŃie demonstrativă

Produsul prin care se exemplifică această etapă de analiză a

funcŃiilor este MENGHINA PARALELĂ. Pentru stabilirea nivelurilor de
importanŃă ale funcŃiilor şi pentru determinarea ponderii funcŃiilor în valoare
de întrebuinŃare totală a produsului trebuiesc parcurse următoarele etape:

18
 1. Se construieşte matricea pătrată în care se trec pe orizontală şi pe
verticală funcŃiile produsului (figura 2). FuncŃiile produsului "menghină
paralelă" au fost determinate în lucrarea precedentă şi sunt prezentate în
tabelul 2.
Tabelul 2 FuncŃiile produsului
Simbol Denumirea funcŃiei Categoria Inter-
dependenŃă
A Asigură fixarea pieselor prin strângere obiectivă
B Asigură precizia fixării pieselor obiectivă
C Suportă şocuri dinamice obiectivă
D Permite montarea pe bancul de lucru auxiliară
E Este durabilă obiectivă
F Permite o întreŃinere uşoară auxiliară
G Este ergonomică obiectivă
H Are aspect estetic subiectivă
I Rezistă la acŃiunea agenŃilor externi obiectivă
FuncŃia D este o funcŃie auxiliară şi condiŃionează funcŃia A. De
asemenea, funcŃia F este la rândul ei o funcŃie auxiliară şi condiŃionează
funcŃia E. Din acest motiv, aceste funcŃii vor avea acelaşi nivel de
importanŃă cu funcŃiile obiective pe care le condiŃionează şi nu vor fi luate în
calcul la determinarea acestuia.
A B C E G H I
A 1 1 0 0 0 0 0
B 0 1 0 0 0 0 0
C 1 1 1 1 0 0 0
E 1 1 0 1 0 0 0
G 1 1 1 1 1 0 0
H 1 1 1 1 1 1 1
I 1 1 1 1 1 0 1
Nivel de importanŃă 6 7 4 5 3 1 2
Figura 2 Matricea pătratică a funcŃiilor produsului

19
 2. Pe baza nivelelor de importanŃă stabilite anterior, cu ajutorul
formulei (1) se calculează ponderea în valoarea de întrebuinŃare a fiecărei
funcŃii în parte. Rezultatele acestui calcul sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 Ponderea în vederea de întrebuinŃare a fiecărei funcŃii

FuncŃia A B C D E F G H I Total
Nivel de 6 7 4 6 5 5 3 1 2 39
importanŃă
Pondere % 15.38 17.95 10.26 15.38 12.82 12.82 7.69 2.56 5.12 100

4. Desfăşurarea lucrării

Lucrarea se va desfăşura parcurgând următoarele etape:

-se vor studia noŃiunile teoretice privind determinarea ponderii
funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare totală a produsului;
-se va parcurge aplicaŃia demonstrativă în cadrul căreia se vor
identifica elementele specifice metodei prezentate
-se va aplica metoda prezentată pentru determinarea ponderii
funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare totală a produsului, pentru rezolvarea
unei aplicaŃii individuale.

20