LUCRAREA NR.

ANALIZA FUNCłIILOR

1. Obiectivul lucrării

Obiectivul urmărit de această lucrare este prezentarea şi însuşirea de

către studenŃi a următoarelor aspecte:
• a modului de analiză ce urmăreşte gradul în care produsul supus
modernizării şi fiecare funcŃie în parte, satisfac toate cerinŃele
utilizatorilor; compararea parametrilor tehnici şi ai soluŃiilor
constructive cu necesităŃile reale ale utilizatorilor produsului;
• a modului de analiză privind compararea nivelului costurilor
funcŃiilor cu nivelul de importanŃă al funcŃiilor în valoarea de
întrebuinŃare a produsului;
• a modului de analiză privind compararea funcŃiilor, a dimensiunilor
tehnice şi a costurilor funcŃiilor produsului existent cu cele ale unor
produse similare cu performanŃe de vârf realizate în Ńară şi în
străinătate;
• a modului privind stabilirea principalelor direcŃii de cercetare la la
proiectarea sau reproiectarea produsului.

2. ConsideraŃii teoretice
2.1. Analiza sistemică a funcŃiilor produsului
Pe baza informaŃiilor culese până la această fază, se poate realiza o
analiză critică a stării reale a produsului analizat.
Această analiză se poate realiza în primul rând comparând funcŃiile
cerute de beneficiari (rezultate în urma testării acestora) cu nomenclatorul de
funcŃii realizat de produsul analizat. In urma acestei analize se pot obŃine
rezultate importante privind:

30
 -identificarea unor funcŃii inutile care trebuie să fie eliminate pentru
reducerea costurilor. Eliminarea acestor funcŃii poate conduce la eliminarea
unor piese sau subansamble din componenŃa produsului. Această eliminare
nu trebuie să conducă la afectarea altor funcŃii, depoarece astfel poate fi
afectată calitatea şi funcŃionalitatea produsului;
-necesitatea introducerii unor funcŃii noi, cerute de beneficiari, astfel
încât valoarea de întrebuinŃare totală a produsului să crească;
-necesitatea modificării unor parametrii tehnici ai unor funcŃii, astfel
încât aceştia să corespundă cerinŃelor exprimate de către utilizatori.

E (x5 y5)
pondere (∆)
în cost y=ax

C (x3 y3) D (x4 y4)

A (x1 y1)
B (x2 y2)

pondere în V. I.

Figura 1 Ponderile funcŃiilor în coordonate cost-valoare de întrebuinŃare

Un alt tip de analiză este aceea prin care se realizează compararea

ponderii costurilor funcŃiilor în costul total al produsului, cu ponderea
acestora în valoarea de întrebuinŃare generală a produsului. Ca mijloc de
analiză utilizăm o diagramă (figura 1) în care pe abscisă se trec ponderile
funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare a produsului şi pe ordonată ponderile
costurilor funcŃiilor în cheltuielile totale.
Diagrama din figura 1 este completată cu un exemplu în care s-au
prevăzut 5 funcŃii (simbolizate A, B, C, D şi E) având ponderile în valoarea

31
de întrebuinŃare (x1, x2, x3, x4 şi x5), iar ponderile în costul total (y1, y2, y3, y4
şi y5).
Pentru a evalua în ce măsură avem disproporŃii între costurile
funcŃiilor şi contribuŃia lor în valoarea de întrebuinŃare a produsului, se
determină dreapta care reprezintă proporŃionalitatea medie. Această dreaptă
(∆) va trece prin origine conform principiului că o funcŃie cu pondere zero,
care nu contribuie deloc la valoarea de întrebuinŃare a produsului, trebuie să
coste tot zero.
Dreapta (∆) va avea deci ecuaŃia:
∆( y) = a ⋅ x (1)
Pentru a reprezenta o proporŃionalitate medie, această dreaptă trebuie
să se abată cât mai puŃin posibil de la punctele reale. Scriem această
condiŃie, calculând un estimator S, în care abaterile dreptei de la punctele
reale sunt ridicate la pătrat pentru a înlătura influenŃa semnelor (plus sau
minus).
n
S = ∑ ( y i − a ⋅ x i ) 2 → min im , în care (2)
i=1
xi = ponderea funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare a produsului (i = 1, ...,
n);
yi = ponderea funcŃiilor în costul de producŃie;
a = coeficient de abatere de la proporŃionalitate;
i = numărul de ordine al funcŃiilor produsului.
Pentru a determina pe "a" facem derivata lui "S" în raport cu "a" şi
egalăm cu zero.

S = ∑ ( y 2i + a 2 ⋅ x 2i − 2 ⋅ a ⋅ x i ⋅ y i ) → min im (3)

∂S
= ∑ ( 2 ⋅ a ⋅ x 2i − 2 ⋅ x i ⋅ y i ) = 0 (4)
∂a

32
 ∑ xi ⋅ yi
rezultă: a= (5)
∑ x 2i
ObservaŃie: în cazul unei proporŃionalităŃi perfecte va rezulta a = 1.
Mărimea disproporŃiilor dintre ponderile funcŃiilor în valoarea de
întrebuinŃare a produsului şi în preŃul său de cost se calculează prin
estimatorul:
S ' = ∑ [ y i − y i ( ∆ ) ]2 (6)
unde yi sunt ordonatele punctelor reale iar yi(∆) ordonatele de pe dreapta (∆)
corespunzătoare absciselor.
Unul dintre criteriile utilizate în Analiza Valorii în vederea
proiectării raŃionale a produselor, este obŃinerea unui S' cât mai mic (cu alte
cuvinte obŃinerea unei proporŃionalităŃi cât mai perfecte între ponderile
funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare şi în preŃul de cost). In cazul unei
proporŃionalităŃi perfecte, în afară de obŃinerea lui a = 1, se va obŃine şi S' =
0 (toate punctele reale sunt situate pe dreapta ∆).
După construirea diagramei se va trece la analiza acesteia. Din
analiza graficului rezultă că funcŃiile A, C şi E prezintă disproporŃii între
aportul la realizarea valorii de întrebuinŃare a produsului şi ponderea în
costul acestuia, în sensul că ele sunt supraevaluate (ponderea în costul
produsului este mai mare decât cea în valoarea de întrebuinŃare). In schimb,
funcŃiile B şi D sunt subevaluate.
Această analiză trebuie să aibă în vedere în primul rând funcŃiile care
sunt situate deasupra dreptei ∆ (cazul funcŃiilor A, C şi E care sunt
supraevaluate). Aceste funcŃii trebuie reconcepute sau materializate astfel
încât sau ponderea lor în valoarea de întrebuinŃare să crească sau preŃul lor
să fie micşorat.
In cazul funcŃiilor situate sub dreaptă (cazul funcŃiilor B şi D) ele
trebuie reconcepute pentru a le aduce mai aproape de dreaptă. Pentru această
analiză trebuie să Ńinem cont de următoarele aspecte:

33
 - prin micşorarea costului funcŃiilor care se situează deasupra dreptei,
aceasta poate căpăta o astfel de înclinaŃie încât punctele iniŃial dedesupt pot
trece deasupra ei;
- criteriul minimizării lui S' trebuie aplicat concomitent cu criteriul
V. I.
maximizării raportului , ori mărind valoarea de întrebuinŃare a unor
C
funcŃii, se micşorează ponderea în valoarea de întrebuinŃare totală a
funcŃiilor rămase neschimbate. Abscisa acestora se deplasează deci spre
stânga, ceea ce poate de asemenea aduce unele puncte de sub dreaptă,
deasupra ei;
- minimizarea lui S' trebuie înŃeleasă în sensul micşorării lui pe cât
V. I.
posibil, concomitent cu mărirea pe cât posibil a raportului şi nu trebuie
C
înŃeleasă în sensul obŃinerii obligatorii a unui S' egal cu zero.
IMPORTANT !
FuncŃiile auxiliare, necontribuind prin ele înşile la valoarea de
întrebuinŃare a produsului, nu vor fi luate în calcul în acest tip de analiză.
Ele costă totuşi bani. Pentru a nu scăpa aceste costuri, ele se adaugă la
costurile funcŃiilor obiective sau subiective condiŃionate de respectivele
funcŃii auxiliare. Se recomandă deasemenea, pentru o mai bună analiză, să
se determine două drepte (∆), una fără influenŃa în costuri a funcŃiilor
auxiliare şi alta, tinând seama şi de această influenŃă. DiferenŃa dintre cei doi
estimatori S' obŃinuŃi ne arată contribuŃia funcŃiilor auxiliare la mărimea
disproporŃiilor între cele două ponderi reprezentate în diagramă şi permite a
desprinde concluzii suplimentare asupra căilor de îmbunătăŃire constructivă
a produsului.

2.2. Stabilirea direcŃiilor de cercetare

In această fază se stabilesc:
- eventualele funcŃii care trebuie eliminate precum şi noile funcŃii ce
vor fi create produsului;

34
 - eventualele corecŃii de adus la unele dimensiuni tehnice ale
funcŃiilor produsului existent, corespunzător cerinŃelor exprimate de către
beneficiari;
-eventualele elemente componente ale produsului existent care nu au
nici-un rol funcŃional şi deci pot fi eliminate din componenŃa produsului;
-modalităŃile de eliminare a disproporŃiilor între aportul funcŃiilor la
valoarea de întrebuinŃare a produsului şi ponderea acestora în costuri;
In cazul în care ancheta la utilizatori referitoare la cerinŃele privind
funcŃiile produsului şi dimensiunilor lor tehnice a scos în evidenŃă o
dispersie mare a acestora, se impune a se studia posibilitatea de diversificare
a produsului existent.
Concluziile asupra proiectării sau reproiectării produsului precum şi
direcŃiile de cercetare se stabilesc pe baza rezultatelor obŃinute la analiza
sistemică a funcŃiilor, dar se va Ńine cont şi de obiectivele şi restricŃiile
stabilite prin temă.

3. AplicaŃie demonstrativă

Produsul prin care se exemplifică această etapă de analiză este

acelaşi ca şi în lucrările precedente şi anume MENGHINA PARALELĂ.
Pentru realizarea acestei analize, se vor folosi anumite rezultate ale
aplicaŃiilor demonstrative din lucrările precedente (funcŃiile produsului
lucrarea 3 – tabelul 2; nivelul de importanŃă al funcŃiilor şi ponderea
acestora în valoare de întrebuinŃare totală a produsului lucrarea 4 - tabelul
tabelul 3; ponderea funcŃiilor în costul total lucrarea 5 - tabelul 7).
3.1. Analiza sistemică a funcŃiilor produsului
Pentru compararea nivelului costurilor funcŃiilor cu nivelul de
importanŃă al funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare a produsului, s-au
determinat ecuaŃiile dreptelor de regresie (∆1) şi respectiv (∆2)
corespunzătoare cazului în care:

35
 1. costul funcŃiilor auxiliare a fost luat în calculul funcŃiilor
subiective sau obiective pe care le determină;
2. costul funcŃiile auxiliare nu a fost luat în calculul funcŃiilor
subiective sau obiective pe care le determină.
Cele două drepte vor avea ecuaŃiile:
∆ 1 ( y) = a 1 ⋅ x şi respectiv ∆ 2 ( y) = a 2 ⋅ x
în care coeficienŃii celor două drepte a1 şi a2 au valorile calculate cu ajutorul
formulei (5).

a1 =
∑x ⋅ y
i1 i1
=
∑x 2
i1

15.38⋅ 27.81+17.95⋅ 26.34+10.26⋅ 4.68+12.82⋅ 24.0+7.69⋅ 7.65+2.56⋅ 4.99+5.12⋅ 4.53

=1.47
15.382 +17.952 +10.262 +12.822 +7.692 +2.562 +5.122
∑ x i2 ⋅ y i 2
a2 = =
∑ x2i2
. ⋅ 22.52 + 17.95 ⋅ 26.34 + 10.26 ⋅ 4.68 + 12.82 ⋅ 1339
1538 . + 7.69 ⋅ 7.65 + 2.56 ⋅ 4.99 + 512
. ⋅ 4.53
= 123
.
. 2 + 17.952 + 10.262 + 12.822 + 7.692 + 2.562 + 512
1538 . 2
In continuare se trasează aceste drepte într-un sistem de coordonate
în care pe abscisă se trec ponderile funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare a
produsului şi pe ordonată ponderile costurilor funcŃiilor în cheltuielile totale
(figura 2). Deasemenea pe acestă diagramă vor fi figurate punctele
corespunzătoare funcŃiilor A, B, C, E, G, H şi I.
Pentru a avea o proporŃionalitate medie, dreptele trebuie să se abată
cât mai puŃin de la punctele reale. Din analiza graficului rezultă că:
- în cazul în care sunt luate în calcul şi funcŃiile auxiliare (dreapta de
regresie ∆1, iar punctele sunt figurate prin intermediul unui pătrat negru) :
• funcŃiile A şi E prezintă disproporŃii între aportul la realizarea
valorii de întrebuinŃare a produsului şi ponderea în costul
acestuia;
• funcŃiile C, G, I sunt subevaluate;

36
 • funcŃiile B şi H sunt foarte aproape de dreapta de regresie
calculată.
- în cazul în care nu sunt luate în calcul şi funcŃiile auxiliare (dreapta de
regresie ∆2, iar punctele sunt figurate prin intermediul unui triunghi negru):
• funcŃiile A, B şi H prezintă disproporŃii între aportul la realizarea
valorii de întrebuinŃare a produsului şi ponderea în costul
acestuia (sunt supraevaluate);
• funcŃiile C, E, G, I sunt subevaluate;

35
Y A+D D1 = 1.47x
30 E+F (15.38, 27.81)
D2 = 1.23x
(12.82, 24.0)
25
B (17.95, 26.34)
20 A (15.38, 22.52)

15
E (12.82, 13.39)
10 G (7.69, 7.65)
H (2.56, 4.99)
5
I (5.12, 4.53) C (10.26, 4.68)
0
0 5 10 15 20 25
X

Figura 2
Calculul estimatorilor S'1 şi S'2 a condus la rezultatele (formula 7):
S '1 = ∑ [ y i1 − y i1( ∆ ) ]2 = 185.67

S ' 2 = ∑ [ y i 2 − y i 2( ∆ ) ]2 = 109.62
In continuare se calculează influenŃa funcŃiilor auxiliare, cu ajutorul
diferenŃei dintre cei doi estimatori S' şi anume:
∆S' = S'1 - S'2 = 185.67 - 109.62 = 76.05
După cum se observă, influenŃa funcŃiilor auxiliare D şi F este mare
şi de aceea este necesară reproiectarea produsului. In acest proces de

37
reproiectare se va urmări minimizarea acestei diferenŃe însă, acest lucru nu
trebuie să se facă în detrimentul valorii de întrebuinŃare a produsului.

3.2. Stabilirea direcŃiilor de cercetare

Având în vedere rezultatele obŃinute în etapele anterioare de studiu
asupra produsului "menghină paralelă", se pot trasa următoarele direcŃii de
cercetare:
- reducerea costurilor cu materialele şi cu manopera, astfel încât să se
reducă disproporŃia între ponderea funcŃiilor în valoarea de întrebuinŃare şi
ponderea acestora în costuri. Aceste reduceri se pot realiza fie prin reducerea
diferenŃei dimensionale între semifabricat şi piesele finite, fie prin înlocuirea
unor materiale mai scumpe cu unele mai ieftine dar care să aibă proprietăŃi
asemănătoare;
- adăugarea unor funcŃii noi care să conducă la creşterea utilităŃii
produsului (de exemplu: introducerea unei funcŃii privind rotirea în jurul
unei axe verticale, lucru care va conduce la o mai bună orientare a pieselor
în vederea prelucrării lor).
Aceste direcŃii de reproiectare vor fi analizate în etapa anterioară şi
pentru fiecare vor fi găsite soluŃii care să conducă la creşterea valorii de
întrebuinŃare a produsului concomitent cu scăderea costurilor de fabricaŃie.

4. Desfăşurarea lucrării
Lucrarea se va desfăşura parcurgând următoarele etape:
- se vor studia noŃiunile teoretice privind modul de analiză sistemică
a funcŃiilor produsului;
- se vor aprofunda principalele direcŃii de cercetare care pot rezulta
în urma unei astfel de analize;
- se va parcurge aplicaŃia demonstrativă în cadrul căreia se vor
identifica elementele specifice metodei prezentate;
- se va aplică metoda prezentată pentru rezolvarea unei aplicaŃii
individuale.

38