Interviewing and Diagnostic

Exercises for Clinical and

Counseling Skills Building

Traducere pg. V (Contents) – XXVI

Conținut

Mulțumiri xi
Prefață pentru instructori / supervizori xiii
Prefață pentru studenți / cursanți xix
Tipuri de abilități de intervievare indexate pe capitole: Tabelul 1 xxiii
Diagnostice indexate pe capitol: Tabelul 2. xxiv
Probleme conceptuale indexate pe capitol: Tabelul 3 xxv

PARTEA I: INTRODUCERE

1. Abilități de intervievare subliniate în text. 3

De ce au fost selectate anumite abilități? 3

Ce este comportamentul de a fi prezent (engl. attending behavior)? 3
Ce este participarea verbală? 4
Ce este participarea nonverbală? 4
Răspunsul la comportamentul nonverbal 5
Identificarea comportamentului nonverbal 5
Identificarea sentimentelor 6

Ce sunt întrebările deschise și închise? 6

Utilizarea întrebărilor deschise 7
Utilizarea întrebărilor închise 7
Alte exemple de întrebări deschise și închise 7

Ce sunt comentariile bazate pe ascultarea activă? 8

Exemple de ascultare activă (reflexivă) 8

Ce este un comentariu empatic? 8

Comentariile empatice care arată clienților că îi înțelegeți
Observații empatice care validează experiența clienților 9
Observații empatice pentru a sprijini controlul emoțional 9
Alte exemple de comentarii empatice ca răspuns la informațiile furnizate de client 10

Ce este sumarizarea? 10
Sumarizarea pentru demonstrarea ascultării 11
Sumarizarea pentru evidențierea temelor 11
Sumarizarea ca o tranziție 11
Sumarizarea pentru reducerea intensității emoționale 11
Ce este redirecționarea? 11
Redirecționarea pentru claritate 12

  1
Redirecționarea pentru a preveni evitarea 12
Redirecționarea pentru a schimba subiectul 12
Ce este o confruntare de susținere? 13
Când faceți o confruntare de susținere? 13
Cum faceți o confruntare de susținere? 14
Ce este un proces comentariu? 75
Descrierea modelului interpersonal al unui client în relații 15
Descrierea procesului interpersonal între client și intervievator
Probleme ce țin de diversitatea umană în timpul interviului 16

2. Evidențierea practicilor de diagnosticare

Porniți procesul de diagnosticare printr-o interviu de admisie amănunțită 18

Fiți conștienți de natura limitată a informațiilor dvs. 19
Puneți întrebări care ar putea să surprindă diagnosticul 79
Luați în considerare opțiunile noastre privind diagnostic 20
Fiți stricți în utilizarea criteriilor de diagnostic 20
Axa I 21
Axa II 21
Axa III 22
Axa IV 22
Axa V 22
Verificați de două ori concluzia clinică 22
Concluzie 24

PARTEA II: PROFILUL ADULTULUI PENTRU UTILIZAREA ÎN SESIUNILE

INDIVIDUALE

Prefață la Partea a II-a

Luarea rolului clientului 27

Luarea rolului de intervievator 27
Ce va fi păstrat confidențial? 28
Se diferențiază clientul de dvs. în moduri importante? 28

3. Cazul lui Monisha: Prezentarea problemelor – Adaptarea la Colegiu, Presiunea academică

29

A. Monisha, afro-american (vârstă 18) material pentru joc de rol. 29

b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Monisha cu o evidențiere a
diagnosticului de Tulburare de Adaptare. 33
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Monisha, subliniind abilitățile de a
răspunde la comportamentul nonverbal și la întrebările deschise și închise. 35
d. Exerciții pentru a gândi despre Monisha din perspectiva intervievatorului, subliniind
decizia de a se concentra pe tratament nișat și nu de ansamblu. 37

4. Cazul lui Jie: Prezentarea problemelor - performanța școlară, cultura 39

A. Jie, tailandez (18 de ani) material pentru jocul de rol. 39
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Jie cu o comparație evidențiată
între tulburare de anxietate și tulburare de adaptare. 45

  2
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Jie, subliniind abilitățile participării nonverbale,
răspunzând la comportamentul nonverbal și sumarizând. 47
d. Exerciții de gândire despre Jie din perspectiva intervievatorului, subliniind problemele
culturale în dezvoltarea relației și elaborarea unui plan de tratament. 49

5. Cazul lui Brenda: probleme-Parentingul atunci când copiii sunt mici, schimbarea identității
A. Brenda, european-american (vârsta de 30 de ani) material pentru joc de rol. 51
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Brenda cu un diagnostic
evidențiat de tulburare depresivă majoră. 57
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Brenda, evidențiind abilitățile de sumarizare și
ascultarea activă. 59
d. Exerciții pentru a gândi despre Brenda din perspectiva intervievatorului, subliniind
domeniile de dezvoltare, sexul și medicația. 61

6. Cazul lui Aaron: Prezentarea problemelor - Halucinații, Abuzul de substanțe 63

A. Aaron, african-american (25 de ani) material pentru jocul de rol. 63
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Aaron cu o evidențiere
comparației dintre schizofrenie și tulburării legate de substanțe. 67
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Aaron, subliniind abilitățile nonverbale
frecvente, întrebări deschise și închise, ascultare activă și comentarii empatice . 69
d. Exerciții pentru a gândi despre Aaron din perspectiva intervievatorului, cu focus pe
reacțiile față de gândirea psihotică. 71

7. Cazul Mariei: Prezentarea problemelor - depresie, anxietate 73

A. Maria, european-american (vârsta de 55 de ani) material pentru jocul de rol. 73
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Mary cu o evidențiere
a comparației între tulburarea depresivă majoră și decesul. 77
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Maria, subliniind abilitățile nonverbale, întrebări
deschise și închise, ascultări reflective și
comentarii empatice. 79
d. Exerciții pentru a gândi cazul Mariei din perspectiva intervievatorului, cu focus pe
orientarea sexuală, sinucidere și religia ca o influență culturală. 81

8. Cazul lui Mark: Probleme-Vina legată de supraviețuire, Confuzie în carieră

A. Mark, european-american (vârstă 18), material pentru jocul de rol. 83
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Mark cu un diagnostic
evidențiat de tulburare de stres posttraumatic. 89
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Mark, subliniind abilitățile de
ascultare activă , comentarii empatice și redirecționare. 91
d. Exerciții pentru a gândi despre Mark din perspectiva intervievatorului, concentrându-se
asupra reacțiilor la traumă. 93

9. Cazul lui Sarah: Probleme-soț cu boala Alzheimer, presiunea familiei 95

A. Sarah, european-american (vârsta de 70 de ani) material pentru jocul de rol. 95
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Sarah cu un diagnostic
evidențiat de tulburare de adaptare. 99
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Sarah, subliniind abilitățile de redirecționare și
să răspuns la comportamentul nonverbal. 101
d. Exerciții de gândire despre Sarah din perspectiva intervievatorului, cu accent pe limitele
personale și sănătate. 103

  3
10. Cazul lui David: prezentarea problemelor - abuzul de substanțe, Loc de muncă 105
A. David, european-american (34 de ani) material pentru jocul de rol 105
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru David cu evidențierea
diagnosticului de tulburări legate de substanțe. 109
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu David, evidențiind abilitățile pentru
și întrebări deschise și închise, confruntări suportive și redirecționare. 111
d. Exerciții de gândire despre David din perspectiva intervievatorului, cu accent
avansurile sexuale ale clientului și consumul de substanțe 113

11. Cazul lui Lisa: prezentarea problemelor - dificultăți maritale, schimbări de viață 115
A. Lisa, european-american (45 de ani) material pentru jocul de rol. 115
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Lisa cu diagnostice evidențiate
de tulburare de adaptare și de fază a problemei de viață. 119
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Lisa, evidențiind abilitățile de sumarizare și
comentarii legate de proces. 121
d. Exerciții de gândire despre Lisa din perspectiva intervievatorului, cu accent pe rolurile de
gen și problemele de sănătate.

12. Cazul lui Gary: Prezentarea problemelor - agresiune, abuz de substanțe 127
A. Gary, european-american (24 de ani) material pentru jocul de rol.
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Gary, cu o comparație
evidențiată a tulburărilor explozive intermitente și a tulburărilor legate de substanțe. 131
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Gary, evidențiind abilitățile de participare
nonverbală , comentarii empatice, confruntări de susținere și comentarii de proces. 133
d. Exerciții de gândire despre Gary din perspectiva intervievatorului, cu accent pe
pericolul pentru alții și abuzul de substanțe. 135

PARTEA III: PROFILURI PENTRU COPIL ȘI ADOLESCENT PENTRU

UTILIZAREA ÎN SESIUNILE INDIVIDUALE

Prefață la partea a III-a

Preluarea rolului clientului 139
Preluarea rolului intervievatorului 139
Ce se va păstra confidențial? 140
Ce înțeleg copiii? 140
Utilizați cuvinte simple 141
Utilizați întrebări orientate și direcționate 141
Orientați-vă asupra unei singure probleme clare pe moment 141
Cum vor comunica copiii si adolescentii cu tine? 142
Clientul se diferențiază de dvs. în moduri importante? 142

13 Cazul lui Cynthia: Probleme-tulburarea de alimentație, sexualitate emergența 143

A. Cynthia, european-american (13 ani) material pentru jocul de rol. 143
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Cynthia, cu o evidențiere
comparativa între Bulimia Nervosa și tulburările de alimentatie NOS. 147
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Cynthia, evidențiind abilitățile de a face
observații empatice, sumarizare, întrebări deschise și închise. 149
d. Exerciții pentru a gândi despre Cynthia din perspectiva intervievatorului, subliniind
domeniile de dezvoltare, tatăl absent și cultura.

  4
14 Cazul lui Jeffrey: Probleme-Alienarea socială, eșecul școlar
A. Jeffrey, material european-american (vârsta de 16 ani). 753
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Jeffrey, cu o evidențiere
153
comparație între tulburarea depresivă majoră și tulburarea descendentă a opoziției.
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Jeffrey, evidențiind abilitățile de a răspunde
la comportament nonverbal, comentarii empatice și ascultări reflective. 759
d. Exerciții pentru a gândi la Jeffrey din perspectiva intervievatorului, concentrându-se pe
probleme de sinucidere și violență. 161

15. Cazul lui Melissa: prezentarea problemelor - divorț, custodie comună 163
A. Melissa, european-american (10 ani) material pentru jocul de rol. 163
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Melissa, cu o evidențierea
diagnosticului de tulburare de adaptare. 167
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Melissa, subliniind abilitățile de a răspunde la
comportamente nonverbale, ascultare activă , comentarii empatice și
întrebări deschise și închise. 169
d. Exerciții pentru a gândi despre Melissa din perspectiva intervievatorului, subliniind
aspecte legate de custodie, confidențialitate și tratament individual versus tratament de familie.
773

16. Cazul lui Eduard: Prezentarea problemelor – Familie monoparentală, aculturația 175
A. Edward, afro-american (vârstă 12) rol-play material. 175
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Edward, cu o evidențiere
diagnosticului ce vizează tulburării de învățare. 179
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Edward, subliniind abilitățile de a răspunde la
comportamentul nonverbal și la întrebările deschise și închise. 181
d. Exerciții pentru a gândi despre Eduard din perspectiva intervievatorului, concentrându-se pe
familia monoparentală, cultura și sărăcia. 183

17. Cazul lui Raoul: Prezentarea problemelor-Prejudiciile rasiale, utilizarea substanțelor 185
A. Raoul, mexican-american (17 ani) material pentru jocul de rol. 185
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Raoul, cu o evidențiere
a comparației între tulburarea de conduită și tulburările legate de substanțe. 189
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Raoul, evidențiind abilitățile de
ascultare activă, comentarii empatice, confruntări de susținere și comentarii față de proces. 197
d. Exerciții pentru a gândi despre Raoul din perspectiva intervievatorului, cu accente deosebite
pe rasism, sărăcie și confidențialitate. 193

18. Cazul lui Erica: prezentarea problemelor-deces, probleme de comportament 195

A. Erica, european-american (7 ani) material pentru jocul de rol. 195
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Erica, cu o evidențiere
a comparației între Tulburarea de adaptare și Pierderea de doliu. 199
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Erica, subliniind abilitățile pentru
participarea nonverbală, răspunsul la comportamentul nonverbal, chestionare cu întrebări
deschise și redirecționări. 207
d. Exerciții de gândire despre Erica din perspectiva intervievatorului, cu accent pe dezvoltare,
religie și limite personale. 203

  5
19. Cazul lui Joseph: Prezentarea problemelor - Abandonare, Agresiune 205
A. Joseph, dublă cetățenie Puertorican / caucazian (10 ani) material pentru jocul de rol. 205
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Joseph, cu o comparație
evidențiată între tulburarea de conduită și tulburarea de anxietate prin separare. 211
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Joseph, evidențiind abilitățile de a răspunde
comportamentului nonverbal, observațiilor empatice, ascultare activă și confruntarea de
susținere. 273
d. Exerciții de gândire despre Iosif din perspectiva intervievatorului, evidențierea custodiei, a
sărăciei și a dezvoltării identității din prisma dublei cetățenii. 215

20. Cazul lui Sabina: Probleme-Conflicte de aculturație, emancipare 217

A. Sabina, Bangladeshi-american (16 ani) material pentru jocul de rol. 277
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Sabina, cu o evidențiere
a comparației între problema identității și tulburare antisocială tipică copilul sau
adolescentului. 223
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Sabina, subliniind abilitățile de participare
nonverbală, observații empatice, ascultare activă, întrebări deschise și închise,
și comentarii față de proces. 225
d. Exerciții de gândire despre Sabina din perspectiva intervievatorului, cu zonele evidențiate
fiind cultura și religia. 227

21. Cazul lui Alex: prezentarea problemelor-neglijare, probleme de comportament 229

A. Alex, european-american (8 ani) material pentru jocul de rol. 229
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Alex, cu o evidențiere
a comparației între tulburarea deviantă de opoziție și problema de relaționare părinte-copil 233
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Alex, evidențiind abilitățile de a răspunde
la comportamentul nonverbal, sumarizarea și redirecționarea. 235
d. Exerciții pentru a gândi despre Alex din perspectiva intervievatorului, cu accent pe
a răspunde la agresiune. 237

22 Cazul lui Cathy: prezentarea problemelor - abuz sexual, abandon

A. Cathy, european-american ( 11 ani) material pentru jocul de rol. 239
b. Exerciții pentru dezvoltarea unui diagnostic multiaxial pentru Cathy, cu o evidențiere
comparativă între tulburarea de stres posttraumatic și abuzul sexual al copilului. 243
c. Exerciții pentru aprofundarea interviului cu Cathy, evidențiind abilitățile de a face comentarii
empatice, sumarizare și comentarii asupra procesului. 245
d. Exerciții pentru a gândi despre Cathy din perspectiva intervievatorului, zonele evidențiate
fiind orientarea sexuale și provocări sexuale din partea clienților.

Referințe

Sugestii pentru citirea ulterioară

Foi de feedback pentru supervizori

Anexă: foi de lucru pentru abilități de interviu

  6
Mulțumiri
Dorim să mulțumim următoarelor persoane pentru consiliere și sprijin în scrierea aceastei cărți:
Dna Sarah Dietz, Dr. Renu Garg, Dr. Beverly Goodwin, Dr. Kimberly Husenits, Dr. Dasen
Luo, Doamna Binal Purohit, Dr. Constantine Vaporis, și doctoranzi în programul de doctorat
în psihologie al Universității Indiana din Pennsylvania.

Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat

Prefață pentru instructori / supervizori

Această carte conține douăzeci de profiluri de client pentru a fi utilizate în practicarea

abilităților de intervievare și de diagnosticare. Zece profiluri sunt de cazuri adulte cu vârste
cuprinse între optsprezece și șaptezeci (capitolele 3-12). Zece profiluri sunt cazuri de copii sau
adolescenți cu vârste între șapte și șaptesprezece (capitolele 13-22). În plus față de vârstă, cele
douăzeci de profiluri variază în ceea ce privește etnia, sexul, originea națională, religia, statutul
socio-economic, problemele prezentate și gradul de gravitate al problemei.

Instructorul poate să-i pună pe studenți să le citească pur și simplu și să completeze cele trei
seturi de exerciții adiacente. Aceste exerciții ajută studenții să dezvolte diagnostice utilizând
Manualul Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale Ediția a IV-a (DSM-IV-TK), să-și
aprofundeze abilitățile de intervievare și să-și antreneze răspunsul la problemele clinice
importante pe măsură ce relaționează cu clientul. Elevii își pot dezvolta abilitățile mai repede
dacă profilurile clinice sunt, de asemenea, folosite în jocuri de rol practice ce pun accent pe
abilitățile de intervievare

În jocul de bază, studenții sunt împărțiți în două echipe. Înainte de fiecare sesiune de practică,
un student citește profilul unui client și se pregătește să preia rolul de "client". Profilul conține
informații despre sentimentele, gândurile, acțiunile și modelele interpersonale ale clientului, în
timp ce acesta participă la o evaluare sau la un interviu inițial. Acest lucru îi permite elevului
să portretizeze în mod realist clientul și astfel să devină un partener eficient pentru elevul care
preia rolul de intervievator.

DE CE SE UTILIZEAZĂ JOCUL DE ROL?

Interviul și abilitățile de diagnosticare sunt complexe, iar studenții vor face greșeli. Principalul
avantaj al jocurilor de rol este că accentul se pune pe construirea abilităților intervievatorului,
nu pe client. Astfel, nu vă confruntați cu nicio dilemă etică dacă unul dintre elevii dvs. nu are,
de exemplu, un mod de a diagnostica eficient sinuciderea. Nu trebuie să preluați sesiunea, așa
cum ați putea, cu un client cu adevărat sinucidere. În schimb, puteți pune interviul în așteptare
temporară în timp ce vă antrenați elevul cu privire la modul de efectuare a unei evaluări eficiente
a sinuciderilor. Odată ce elevul înțelege ce trebuie să facă, puteți începe din nou jocul de rol.

Clienții reali, care au participat deja la o evaluare inadecvată sau necorespunzătare, pot modifica
răspunsurile a doua oară; puteți rămâne neclar cu privire la validitatea evaluării care ridică

  7
probleme de ordin etic. Într-un joc de rol, totuși, clientul de rol poate fi instruit să înceapă din
nou ca și când prima evaluare de sinucidere nu a avut loc. Aceasta oferă intervievatorului un
nou început.

La sfârșitul celui de-al doilea screening, clientul de rol poate oferi intervievatorului feedback
despre prima și a doua experiență de a fi supus screening-ului pentru sinucidere. Acest tip de
reacție imediată, atât din partea instructorului, cât și a clientului de rol, poate contribui la
consolidarea calificării, astfel încât studentul să fie pregătit atunci când apare o adevărată criză
de suicid.

Un alt avantaj al jocurilor de rol este că confidențialitatea clientului nu este o problemă. Astfel,
studenții care nu se ocupă de rolul clientului sau al intervievatorului pot viziona interviul de rol
și pot învăța din observare. Deși aveți posibilitatea ca elevii dvs. să urmărească interviuri cu
clienți reali, mulți clienți nu vor dori să fie observați. Chiar și atunci când aceștia sunt de acord
să fie vizionați, aceștia pot să nu fie mulțumiți sau să nu-și dorească să dezvăluie toate
informațiile care ar putea fi obținute într-un cadru mai confidențial.
În cele din urmă, jocurile de rol pot servi ca un dispozitiv de siguranță. Elevii care par să
progreseze bine în jocurile de rol pot fi încredințați clienților reali la interviu; este puțin probabil
ca acești studenți să pună în pericol bunăstarea clienților printr-o lipsă de abilități suficient de
perfecționate. Acei studenți care par să se lupte pot primi o practică suplimentară de joc de rol
înainte de a fi desemnați clienți reali.

PENTRU CE CURSURI A FOST ACEST TEXT PROIECTAT?

Acest text a fost conceput pentru a suplimenta o varietate de cursuri de masterat și / sau de
doctorat care acoperă diagnosticul, interviul, intervenția în situații de criză și / sau aspecte
diverse în activitatea clinică. Materialul clinic din profiluri trebuie să fie relevant pentru
studenții din psihologia clinică, psihologia consilierilor, educația consilierului, psihologia
școlii, psihiatria, asistența psihiatrică și alte profesii asociate.

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI DE INTERVIU?

Deoarece profilurile de caz oferă informații despre comportamentele, gândurile, emoțiile și

modelele relaționale ale unui client, studentul va putea să practice abilitățile de intervievare
care derivă dintr-o varietate de orientări teoretice, inclusiv comportamentale, cognitive,
dinamice, umaniste, transtheretice și eclectic. Fiecare profil client este unic față de ceilalți în
ceea ce privește demografia și probleme prezentate astfel încât studenții să se confrunte cu o
varietate de provocări de interviu. Informațiile clientului sunt suficient de cuprinzătoare încât
studenții să poată înțelege în profunzime punctele forte, punctele slabe și situația vieții
clientului. Dacă obiectivele cursului depășesc pregătirea studenților pentru un interviu inițial,
profilurile pot fi de asemenea folosite în sesiuni de joc de rol pentru (a) a ajuta clientul să
identifice obiectivele personale, (b) a ajuta clientul să identifice problemele care trebuie să se
rezolve (c) să colaboreze la un plan de tratament și (d) să efectueze sesiuni de intervenție.

Fiecare capitol al clientului conține exerciții care acoperă trei sau patru dintre abilitățile de
intervievare ale participanților, întrebări deschise și închise, ascultare activă, răspunsuri la
comportamente nonverbale, comentarii empatice, rezumate, redirecționări, confruntări de
susținere și comentarii de proces. Profilurile clienților de la începutul secțiilor de adulți și copii
/ adolescenți oferă practică în ceea ce privește abilitățile de bază ale participării nonverbale,
răspunzând la indiciile nonverbale, chestionarea deschisă și închisă, rezumând, ascultarea

  8
activă și făcând observații empatice . Profilurile clienților care încep în mijlocul secțiunilor
pentru adulți și copii / adolescenți adaugă practică cu abilitățile mai complexe de redirecționare,
de confruntare de susținere și de procese de elaborare a comentariilor.

Deși aceste abilități evidențiate sunt doar o selecție dintr-o arenă vastă a altor tehnici disponibile
pe care ați putea să le aveți în practică, ele sunt suficient de cuprinzătoare pentru a ajuta elevul
intervievat să construiască o relație de lucru eficientă cu clientul, să definească problemele care
trebuie rezolvate prin intermediul tratamentului și să atragă atenția clientului la probleme de
importanță atunci când și dacă sesiunea de intervievare se întâmplă. Odată ce această listă de
cunoștințe de bază este stăpânită, elevii pot adăuga cu ușurință alte abilități la interviul și
repertoriul de intervenție. Dacă doriți ca studenții dvs. să treacă în revistă aceste abilități de
intervievare evidențiate, le puteți da sarcina să citească capitolul 1 al acestui text împreună cu
oricare din foile de lucru din apendice pe care le considerați adecvate. În caz contrar,
direcționați-i să sară peste capitolul 1 și să treacă la capitolele clienților pentru a-și începe
practica abilitățile de intervievare.

FURNIZAREA DE FEEDBACK LA INTERVIU

Supravegherea live a studenților în timpul interviurilor poate fi o experiență puternică de

învățare. În primul rând, vă permite să oferiți feedback imediat, în timp ce sesiunea este încă
proaspătă în mintea lor. În al doilea rând, știți că feedbackul dvs. este corect deoarece ați văzut
ce sa întâmplat în timpul interviului. Studenții pot să nu perceapă cu precizie problemele care
apar în interviuri. De exemplu, s-ar putea să creadă că un client este paranoic, mai degrabă decât
să recunoască faptul că era supărat pe ei din cauza unei greșeli pe care au făcut-o în interviu.
Dacă nu ați văzut interviul, s-ar putea să ajungeți să oferiți elevului feedback despre cum să
evaluați paranoia, mai degrabă decât despre modul în care să răspundeți la furia clientului.
În plus, începătorii intervievatori au adesea dificultăți în ascultarea activă a clienților lor,
deoarece sunt prea ocupați întrebându-se ce ar trebui să spună în continuare. Ei își pot asculta
mai activ clienții atunci când știu că se pot baza pe feedbackul de la alții pentru ai ghida dacă
apare o problemă în interviu. Din toate aceste motive, supravegherea live poate ajuta elevii să
își dezvolte abilitățile de intervievare mai repede.
Dacă intenționați să furnizați supravegherea în direct a interviurilor reale sau a jocurilor de rol,
vă recomandăm să revedeți foaia de lucru pentru feedback (pag. 253). Această foaie de lucru
urmărește toate abilitățile de intervievare evidențiate în acest text. De asemenea, vă oferă
posibilitatea de a comenta aspectele tari și slăbe ale intervievatorului. În cele din urmă, vă oferă
o secțiune pentru a oferi feedback intervievatorilor cu privire la problemele clienților lor,
inclusiv domeniile care ar trebui să fie acoperite în sesiunile viitoare cu clientul.

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI LA DIAGNOSTIC?

După profilul fiecărui client, textul oferă un set de exerciții pentru a ajuta elevii să dezvolte
diagnosticele DSM-IV-TR care să echilibreze cu exactitate impactul factorilor individuali,
situaționali și biologici asupra comportamentului clientului. Exercițiile solicită elevului să
lucreze metodic de la Axa I la Axa V, analizând ce opțiuni de diagnosticare sunt cele mai
potrivite pentru client. Apoi, elevul este rugat să revizuiască invers opțiunile lor de la Axa V la
Axa I. Această revizuire inversă este pentru a ajuta studentul să reconsidere dacă un echilibru
adecvat de factori individuali, situaționali și biologici a fost reflectat în alegerile de
diagnosticare. Odată ce se efectuează această revizuire inversă, exercițiile determină elevul să
finalizeze o a doua revizualizare inversă. În acest stadiu elevul ia perspectiva clientului și ia în

  9
considerare modul în care persoana respectivă ar putea reacționa la opțiunile de diagnosticare
care au fost făcute. Scopul acestei abordări tridimensionale este de a face studenții conștienți
de posibilele prejudecăți care ar fi putut să le fi introdus în diagnostice și să le corecteze înainte
de a putea duce la consecințe negative pentru client.
Capitolul 2 al acestui text oferă o scurtă trecere în revistă a problemelor legate de diagnoză și
ghidează studenții prin înțelegerea de bază a Axelor I-V. Dacă elevii dvs. nu au nevoie de
această recenzie, spuneți-i să ignore capitolul 2 și să meargă mai departe la profilele clientului
din capitolul 3. Elevii vor avea nevoie de o copie a DSM-IV-TR (2000) pentru a-și susține
activitatea cu exercițiile de diagnosticare. Profilurile clinice oferă studenților o gamă largă de
experiențe în formularea de diagnostice. Unii dintre clienți prezintă studenților alegeri relativ
simple. De exemplu, elevii sunt rugați să compare precizia și utilitatea clasificării
comportamentului lui Erica, în urma unei morți, ca fiind mai reprezentativ pentru o tulburare
de adaptare sau de doliu (capitolul 18). Cu toate acestea, alți clienți oferă opțiuni complexe de
diagnosticare. Pentru Aaron (capitolul 6), elevii trebuie să ia în considerare dacă simptomele
sale sunt cel mai bine explicate printr-un diagnostic de schizofrenie, o tulburare a abuzului de
substanțe sau dacă acesta este un caz de diagnostic dublu.

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI LA DIVERSITATE?

Profilurile clinice expun intervievatorul la probleme legate de diversitatea umană și modul în

care aceste aspecte pot influența procesele de intervievare și diagnosticare. Evaluarea unui
client care diferă de intervievatorul intenționat în termeni de vârstă, etnie, sex, origine națională,
statutul socio-economic, religia și așa mai departe poate fi folosit ca un mod de a clarifica pentru
studenți, conducând spre punctul în care interviul eficient trebuie să fie flexibil dacă este vorba
de abordarea adecvată a nevoilor diverselor persoane.
Studentul este expus la sentimentele, gândurile, acțiunile și stilurile interpersonale ale diverșilor
clienți și modul în care acești factori ar putea influența cursul interviului. De exemplu, Jie
(capitolul 4), un student taiwanez, vine la interviu pentru a cere ajutor privind problemele
academice. Profilul explică faptul că Jie va fi jenat și confuz dacă intervievatorul pune întrebări
cu accent pe emoțional, deoarece consideră că este imatur să exprime sau să discute despre
emoții. Raoul (capitolul 17) trăiește într-o comunitate care deține multe prejudecăți împotriva
americanilor mexicani. Ca rezultat, Raoul este extrem de suspicios cu privire la modul în care
intervievatorul ar putea vedea americanii mexicani. Profilul său de client indică faptul că el va
începe să se deschidă doar în timpul situației de interviu dacă intervievatorul demonstrează
respectul pentru moștenirea sa. Dacă intervievatorul nu o face, Raoul va rămâne liniștit,
necomunicat și subtil de ostil. Raoul nu este paranoic. Detaliile oferite în profilul său îi ajută pe
elevi, care nu sunt familiarizați cu tipurile de experiențe pe care le-a trecut Raoul, să recunoască
faptul că comportamentul lui reflectă un răspuns realist la prejudecățile trecute.
Maria (capitolul 7), o european-american, se străduiește să facă doliul după soțul ei după
moartea sa subită. Profilul ei arată că credințele ei culturale și religioase dictează auto-
suficiența, controlul emoțional și altruismul copiilor. Aceste credințe îi împiedică să ceară
ajutorul pe care-l are nevoie în această perioadă tragică din viața ei.
Detaliile personale oferite pentru Jie, Raoul, Mary și ceilalți clienți oferă studenților
posibilitatea de a înțelege viziunea asupra clienților, care poate fi foarte diferită de ei înșiși. În
exercițiile care urmează fiecărui profil, elevii sunt ghidați să reflecteze serios asupra
diferențelor care ar putea exista între ele și client. În primul rând, ei scriu ceea ce cred că ar
putea fi cel mai dificil să stabilească relații cu clientul pe baza vârstei, etnicității, sexului,
statutului socio-economic, orientării sexuale, religiei, caracteristicilor fizice și stilului de
personalitate. Apoi, li se cere să ia în considerare ce se poate întâmpla în mod specific între ei

  10
și client atunci când încep procesul de interviu. În cele din urmă, li se cere să se gândească la
ce ar putea face pentru a-și spori capacitatea de a stabili o relație de lucru eficientă cu clientul.
Capitolul 1 al acestui text oferă o scurtă introducere a modului în care problemele legate de
diversitate ar putea influența procesul de intervievare. Capitolul 2 oferă o scurtă introducere a
modului în care aspectele legate de diversitate ar putea influența acuratețea diagnosticelor
DSM-IV-TR. Dacă doriți ca elevii dvs. să aibă mai multe cunoștințe despre aceste probleme, îi
puteți trimite la Sugestii pentru lecturi suplimentare (p. 251).

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI LA INTERVENȚIA DE CRIZĂ?

Profilurile clinice și exercițiile oferă studenților provocări / crize care pot apărea în timpul unui
interviu cu clienții care sunt psihotici, violenți, suicidali sau cu dificultăți de lucru din diverse
alte motive. De exemplu, exercițiile îi vor ajuta să practice evaluarea riscului de sinucidere
folosind cazul lui Mary (capitolul 7) și riscul de violență folosind cazul lui Gary (capitolul 12).
Este un client psihotic sau sub influența drogurilor? Elevii vor avea posibilitatea de a evalua
acest lucru folosind cazul lui Aaron (capitolul 6). Elevii vor dobândi, de asemenea, practica de
a răspunde la multe alte "momente dificile" în tratament, cum ar fi avansurile sexuale ale lui
David (capitolul 10) și întrebările Sabinei despre cunoștințele lor despre Islam (capitolul 20).

CARE PROFILURI ALE CLIENTULUI SUNT DE VALOARE PENTRU TINE?

Este posibil să nu aveți interes sau timp la clasă disponibil pentru a acoperi toate profilurile de
client disponibile. Cuprinsul conține o scurtă prezentare a fiecărui capitol. Puteți folosi acest
lucru pentru a face selecții strategice pentru a satisface nevoile cursului. Tabelele 1-3 pot fi de
asemenea utilizate pentru a selecta capitole. Ei organizează materialul acoperit în capitolele 3-
22 în trei formate diferite, pentru o referință ușoară. Dacă doriți ca elevii dvs. să practice
anumite abilități de intervievare, puteți consulta Tabelul 1 pentru a obține o referință rapidă la
capitolele care oferă exerciții practice în aceste abilități. Apoi, puteți selecta, de asemenea, din
foaia de lucru abilitățile potrivite. Dacă doriți ca studenții dvs. să obțină o practică de gândire
prin probleme specifice de diagnosticare, Tabelul 2 oferă o referință rapidă pentru care
diagnozele sunt acoperite în cadrul fiecărui capitol. În cele din urmă, Tabelul 3 rezumă care
capitole acoperă subiecte speciale în interviu, cum ar fi agresiunea, cultura, psihoza, abuzul de
substanțe, sinuciderea și așa mai departe. Acest tabel indică, de asemenea, mediul cultural al
fiecărui client. Aceste trei tabele sunt situate imediat după Prefața pentru studenți / cursanți.

CARE ESTE PROVENIENȚA CLIENȚILOR DIN TEXT?

Profilurile reprezintă compozite ale informațiilor de caz colectate de-a lungul anilor de practică
clinică și nu reprezintă nici o persoană reală văzută în prezent sau în trecut de Dr. Berman sau
Dr. Shopland. Autorii au un total de treizeci și unu de ani de practică clinică, combinat. Mulți
dintre cei cu care au venit în contact, în acest timp, au servit drept sursă de inspirație pentru
anumite detalii din profiluri.

Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat

Prefață pentru Studenți și Stagiari

  11
Această carte conține douăzeci de profiluri de client pentru a fi utilizate în practicarea
abilităților de intervievare și de diagnosticare. Zece profiluri sunt de cazuri adulte cu vârste
cuprinse între optsprezece și șaptezeci (capitolele 3-12). Zece profiluri sunt cazuri de copii sau
adolescenți cu vârste între șapte și șaptesprezece (capitolele 13-22). În plus față de vârstă, cele
douăzeci de profiluri variază în ceea ce privește etnia, sexul, originea națională, religia, statutul
socio-economic, prezentând probleme și gradul de gravitate a problemei.

Puteți pur și simplu să citiți aceste profiluri și apoi să completați cele trei seturi de exerciții care
le urmează. Aceste exerciții vă ajută să dezvoltați diagnostice utilizând Manualul Diagnostic și
Statistic al Tulburărilor Mentale Ediția a IV-a (DSM-IV-TR), să vă aprofunda abilitățile de
intervievare și să vă abilitați să răspundeți la probleme clinice importante care se referă la client.
Îți poți dezvolta abilitățile mai repede dacă folosești profilurile clinice în practica jocurilor de
rol cu abilitățile interpersonale.

În jocul de bază, studenții sunt împărțiți în două echipe. Înainte de fiecare sesiune de practică,
un student citește un profil client și se pregătește să preia rolul de "client". Profilul conține
informații despre sentimentele, gândurile, acțiunile și modelele interpersonale ale clientului în
timp ce acesta participă la o evaluare diagnostică sau la un interviu inițial. Acest lucru îi permite
elevului să portretizeze în mod realist clientul și astfel să devină un partener eficient pentru
elevul care ia rolul de intervievator.

PENTRU CE CURSURI A FOST ACEST TEXT PROIECTAT ?

Acest text a fost conceput pentru a suplimenta o varietate de cursuri de masterat și / sau de
doctorat care acoperă diagnosticul, interviul, intervenția în situații de criză și / sau aspectele
legate de diversitate în activitatea clinică. Materialul clinic din cadrul profilurilor ar trebui să
fie relevant pentru studenții din domeniile psihologiei clinice, psihologiei consilierii, educației
consilierilor, psihologiei școlare, psihiatriei, asistenței psihiatrice și altor profesii asociate.

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI DE INTERVIU?

Deoarece profilele de caz oferă informații despre comportamentele, gândurile, emoțiile și

modelele relaționale ale unui client, veți putea practica abilitățile de intervievare care derivă
dintr-o varietate de orientări teoretice, inclusiv comportamentale, cognitive, dinamice,
umaniste, transtheoretice, și eclectic. Fiecare profil client este unic de ceilalți în ceea ce privește
datele demografice și problemele care stau la baza, astfel încât o să vi se prezinte o varietate de
provocări de interviu. Informația clientului este suficient de cuprinzătoare încât să puteți
înțelege în profunzime punctele forte, punctele slabe și situația vieții clientului. În cazul în care
cursul pe care îl urmați merge în urma interviului inițial, profilurile pot fi folosite și în jocuri
de rol pentru (a) ajutarea clientului să identifice obiectivele personale, (b) ajutarea clientului să
identifice problemele care trebuie să fie rezolvate (c) colaborarea la un plan de tratament și (d)
desfășurarea sesiunilor de intervenție.
Fiecare capitol al clientului conține exerciții care acoperă trei sau patru dintre abilitățile de
intervievare a participanților, întrebări deschise și închise, ascultări active, răspunsuri la
comportamente nonverbale, comentarii empatice, rezumate, redirecționări, confruntări de
susținere și comentarii de proces.

Deși aceste abilități evidențiate sunt doar o selecție dintr-o arenă vastă a altor tehnici disponibile
pe care ați dori să le practicați, ele sunt suficient de cuprinzătoare pentru a vă ajuta să construiți
o relație de lucru eficientă cu clientul, să definiți problemele care trebuie tratate prin tratament

  12
și să atragă atenția clientului asupra problemelor de importanță când și dacă sesiunea de
intervievare se termină. Odată ce această listă de cunoștințe de bază este stăpânită, puteți adăuga
cu ușurință și alte competențe în repertoriul de interviuri și de intervenție. Dacă doriți să faceți
o scurtă trecere în revistă a acestor abilități evidențiate în interviu, citiți capitolul 1 al acestui
text și completați oricare dintre foile de lucru din apendicele pe care le considerați adecvate
pentru dezvoltarea abilităților dumneavoastră. În caz contrar, treceți peste capitolul 1 și treceți
la capitolele clienților și începeți să vă exersați abilitățile de intervievare.

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI LA DIAGNOSTIC?

După profilul fiecăruiclient, textul oferă un set de exerciții care vă ajută să dezvoltați
diagnosticul DSM-IV-TR care să asigure o echilibrare a factorilor individuali, situaționali și
biologici asupra comportamentului clientului. Exercitiile intai va cer sa lucrati metodic de la
Axa I la Axa V, considerand ce optiuni de diagnosticare sunt cele mai potrivite pentru client.
Apoi, vi se cere să mergeți în sens invers de la Axa V până la Axa I. Această revizuire înapoi
este cu scopul de a vă ajuta să vă reevaluați dacă există un echilibru adecvat al factorilor
individuali, situaționali și biologici a fost reflectat în alegerile de diagnosticare. Odată ce
această primă revizuire inversă este efectuată, exercițiile vă vor solicita să finalizați o a doua
examinare înapoi. În această examinare, preluați punctul de vedere al clientului și luați în
considerare modul în care persoana respectivă va reacționa la opțiunile de diagnosticare care
au fost făcute. Intenția acestei abordări tridimensionale este de a vă face cunoscute posibilele
tendințe care ar fi putut să vă fi afectat diagnosticul și să le corectați înainte de a putea avea
consecințe negative asupra clientului.
Capitolul 2 al acestui text oferă o scurtă trecere în revistă a problemelor legate de diagnosticare
și vă îndrumă printr-o înțelegere de bază a Axelor I-V. Dacă nu aveți nevoie de această
revizuire, treceți peste capitolul 2 și continuați la capitolul 3 .Aveți nevoie de o copia DSM-IV-
TR (2000) pentru a vă ajuta să lucrați cu exercițiile de diagnosticare . Profilurile clinice vă oferă
o gamă largă de experiențe în formularea de diagnostice. Unii dintre clienți vă prezintă opțiuni
relativ simple. De exemplu, vi se cere să comparați acuratețea și utilitatea clasificării
comportamentului lui Erica, ca urmare a unei decese ca fiind mai reprezentativ pentru o
tulburare de adaptare sau pierdere de doliu (capitolul 18). Cu toate acestea, alți clienți oferă
opțiuni complexe de diagnosticare. Pentru Aaron (capitolul 6), trebuie să vă gândiți dacă
simptomele sale sunt cel mai bine expuse printr-un diagnostic de schizofrenie, tulburare a
abuzului de substanțe sau dacă este un caz de diagnostic dublu.

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI LA DIVERSITATE?

Profilurile clinice vă expun aspecte legate de diversitatea umană și modul în care aceste aspecte
pot influența procesul de intervievare și diagnosticare. Evaluarea unui client care diferă de dvs.
în ceea ce privește vârsta, etnia, sexul, originea națională, statutul socio-economic, religia și așa
mai departe pot fi folosite ca și clarificator. Trebuie să învățați să răspundeți în mod flexibil
clienților, astfel încât să puteți răspunde nevoilor diverselor persoane.
Pentru a vă ajuta să câștigați această flexibilitate, sunteți expus la sentimentele, gândurile,
acțiunile și stilurile personale ale diverșilor clienți și modul în care acești factori ar putea
influența cursul viziunii. De exemplu, Jie (capitolul 4), un student taiwanez, vine la interviu
pentru a cere ajutor cu problemele academice. Profilul explică faptul că Jie va fi jenat și confuz
dacă puneți întrebări bazate pe emoțional, deoarece consideră că este imatur să exprime sau să
discute despre emoții. Raoul (capitolul 17) locuiește într-o comunitate care deține multe
prejudicii împotriva americanilor mexicani. Ca urmare, Raoul este foarte preocupat de modul
în care îi vezi pe americanii mexicani. Profilul clientului său indică faptul că el va începe să se

  13
deschidă în timpul situației de interviu doar dacă vă demonstrați respectul pentru patrimoniul
său. Dacă nu, Raoul va rămâne liniștit, necomunicativ și subtil de ostil. Raoul nu este paranoic.
Detaliile oferite în profilul său vă ajută, dacă nu sunteți familiarizați cu tipurile de experiențe
pe care le-a trecut Raoul, să recunoașteți cum comportamentul său reflectă un răspuns realist la
prejudecățile din trecut.
Maria (capitolul 7), o european-american, se străduiește să facă doliul după soțul ei după
moartea sa subită. Profilul ei arată că credințele ei culturale și religioase dictează auto-
suficiența, controlul emoțional și altruismul copiilor. Aceste credințe îi împiedică să ceară
ajutorul pe care-l are nevoie în această perioadă tragică din viața ei.
Detaliile personale furnizate pentru Jie, Raoul, Mary și ceilalți clienți vă oferă o oportunitate
de a înțelege viziunea asupra clienților care poate fi foarte diferită de dvs. În exercițiile care
urmează fiecărui profil, sunteți ghidat să reflectați serios asupra diferențelor care ar putea exista
între dvs. și client. În primul rând, scrieți ceea ce credeți că este cel mai greu de stabilit în relația
cu clientul pe baza vârstei, etnicității, sexului, statutului socio-economic, orientării sexuale,
religiei, caracteristicilor fizice și stilului de personalitate. Apoi, vi se cere să luați în considerare
ce anume ar putea avea loc între dvs. și client atunci când începeți procesul de interviu. În cele
din urmă, vi se cere să luați în considerare ceea ce puteți face pentru a îmbunătăți capacitatea
dvs. de a stabili o relație de lucru eficientă cu clientul.
Capitolul 1 al acestui text oferă o scurtă introducere a modului în care problemele legate de
diversitate ar putea influența procesul de intervievare. Capitolul 2 oferă o scurtă introducere a
modului în care aspectele legate de diversitate ar putea influența acuratețea diagnosticelor
DSM-IV-TR. Dacă doriți să aveți mai multă experiență în aceste probleme, consultați Sugestii
pentru citire în continuare (p. 251).

CE ESTE ABORDAREA TEXTULUI LA INTERVENȚIA DE CRIZĂ?

Profilurile și exercițiile clinice vă oferă provocări / crize care pot apărea în timpul unui interviu
cu clienți psihotici, violenți, suicidali sau cu dificultăți de lucru din diverse alte motive. De
exemplu, exercițiile vă vor ajuta să practicați evaluarea riscului de sinucidere folosind cazul lui
Mary (capitolul 7) și riscul de violență folosind cazul lui Gary (capitolul 12). Este un psihotic
sau sub influența drogurilor? Veți avea ocazia să evaluați acest lucru folosind cazul lui Aaron
(capitolul 6). Veți câștiga, de asemenea, practica de a vă confrunta cu multe alte momente dure
în terapie, cum ar fi avansurile sexuale ale lui David (capitolul 10) și întrebările Sabinei despre
cunoștințele dumneavoastră despre islam (capitolul 20).

CARE PROFILE ALE CLIENȚILOR SUNT VALOROASE PENTRU VOI?

Este posibil să nu aveți interes sau timp la clasă disponibil pentru a acoperi toate profilurile
client disponibile. Cuprinsul conține o scurtă prezentare a fiecărui capitol. Puteți folosi acest
lucru pentru a face selecții strategice pentru a vă satisface nevoile. Tabelele 1-3, care urmează
după această prefață pot fi de asemenea folosite pentru a selecta capitole. Ele organizează
materialul acoperit în capitolele 3-22 în trei formate diferite, pentru o referință ușoară. Dacă
doriți să exersați anumite abilități de intervievare, puteți consulta tabelul 1 pentru a obține o
referire rapidă la capitolele care oferă exerciții practice. Apoi, puteți selecta, de asemenea, din
foaia de lucru abilitățile potrivite. Dacă doriți să obțineți o practică de gândire prin probleme
specifice de diagnosticare, Tabelul 2 oferă o referință rapidă pentru care diagnosticele sunt
acoperite în cadrul fiecărui capitol. În cele din urmă, Tabelul 3 rezumă capitolele care acoperă
subiecte speciale în interviu, cum ar fi agresiunea, cultura, psihoza, abuzul de substanțe,
sinuciderea și așa mai departe. Acest tabel indică, de asemenea, mediul cultural al fiecărui
client.

  14
TABELUL 1:
Abilități de intervievare în capitole

Aptitudini Capitolul și studiul de caz

Comentarii empatice CH 6: Aaron, CH 7: Mary, CH 8: Mark, CH
12: Gary, CH 13: Cynthia*, CH 14: Jeffrey*,
CH 15: Melissa*, CH 17: Raoul*, CH 19:
Joseph*, CH 20: Sabina*, CH 22: Cathy*

Participarea Nonverbală CH 4: Jie, CH 6: Aaron, CH 7: Mary, CH 12:

Gary, CH 18: Erica*, CH 20: Sabina*

Întrebări deschise și închise CH 3: Monisha, CH 6: Aaron, CH 7: Mary,

CH 10: David, CH 13: Cynthia*, CH 15:
Melissa*, CH 16: Edward*, CH 18: Erica*,
CH 20: Sabina*

Comentariile despre proces CH 11: Lisa, CH 12: Gary, CH 17: Raoul*,

CH 20: Sabina*, CH 22: Cathy*

Redirecționarea CH 8: Mark, CH 9: Sarah, CH 10: David, CH

18: Erica*, CH 21: Alex*

Ascultarea activă CH 5: Brenda, CH 6: Aaron, CH 7: Mary, CH

8: Mark, CH 14: Jeffrey*, CH 15: Me- lissa*,
CH 17: Raoul*, CH 19: Joseph*, CH 20:
Sabina*

Răspunsul la comportamentul nonverbal CH 3: Monisha, CH 4: Jie, CH 9: Sarah, CH

14: Jeffrey*, CH 15: Melissa*, CH 16:
Edward*, CH 18: Erica*, CH 19: Joseph*,
CH 21: Alex*

Sumarizarea CH 4: Jie, CH 5: Brenda, CH 11: Lisa, CH

13: Cynthia*, CH 21: Alex*, CH 22: Cathy*

  15
 Confruntarea Suportivă CH 10: David, CH 12: Gary, CH 17: Raoul*,
CH 19: Joseph*

* se referă la studiul de caz al unui adolescent sau copil; CH se referă la capitol

TABELUL 2
Diagnosticul prezentat în capitole

Diagnostic Capitol / Client

Tulburare de adaptare CH 3: Monisha, CH 4: Jie, CH 9: Sarah, CH
11: Lisa, CH15: Melissa*, CH 18: Erica*

Tulburare de anxietate CH 4: Jie

Doliu CH 7: Mary, CH 18: Erica*
Bulimia Nervosa CH 13: Cynthia*

Comportamentul antisocial al copilului sau CH 20: Sabina*

adolescentului CH 17: Raoul*, CH 19: Joseph*
Tulburări de comportament CH 13:Cynthia*
Tulburare de alimentație NOS CH 20: Sabina*
Problemă de identitate CH 12: Gary
Tulburare explozivă intermitentă CH 16: Edward*
Tulburare de învățare CH 5: Brenda, CH 7: Mary, CH 14: Jeffrey*
Tulburare depresivă majoră CH 14: Jeffrey*, CH 21: Alex*
Disfuncție de deconspirare a opoziției CH 21: Alex*
Problema relațională părinte-copil CH 11: Lisa
Problema a fazei vieții CH 8: Mark, CH 22: Cathy*
Stres post traumatic CH 6: Aaron
Schizofrenie CH 19: Joseph*
CH 22: Cathy*
Tulburarea anxioasă de separare
Abuzul sexual al copilului CH 6: Aaron, CH 10: David, CH 12: Gary,
CH 17: Raoul*
Tulburări legate de sustanțe

* se referă la studiul de caz al unui adolescent sau copil; CH se referă la capitol

TABELUL 3
Probleme delicate de-a lungul capitolelor

Problemă Capitol și Caz Contextul Cultural

Tată absent / Părinte singur CH 13: Cynthia* CH 16: European-american afro-
Edward* american

Agresiune / Violența

  16
 CH 12:Gary CH 14: Jeffrey* European-american
CH 21: Alex* european-american
european-american
Doliu CH 3: Monisha CH 7: Mary
Afro-american european-
CH 15:Melissa* CH american
Confidențialitatea 17:Raoul* European-american
mexican-american
CH 4: Jie
Cultură CH 7: Mary Taiwan
CH 13: Cynthia* CH 16: European-american
Edward* CH 17: Raoul* CH European-american
19:Joseph* CH 20: Sabina* Afro-american
Mexican american
Biracial:European-Puerto
CH 15:Melissa* CH 19: Rican Bangladeshi-american
Custodie Joseph*
European-american
CH 5: Brenda CH 13: Biracial:european-portorican
Dezvoltare Cynthia* CH 18: Erica*
European-american,
CH 5: Brenda CH 11:Lisa european-american
Gen CH 9: Sarah CH 11: Lisa european-american
Sănătate CH 15: Melissa* European-american
Tratamentul individual vs. european-american
tratament familial CH 5: Brenda European-american
Medicație european-american
European-american
european-american

Problemă Capitol și Caz Context Cultural

Orientarea tratamentului CH 3: Monisha Afro-american
țintit vs de ansamblu

Sărăcie CH 16:Edward* CH 17: Afro-american, mexican-american,

Raoul* CH 19: Joseph* Biracial: european-portorican

Psihoză CH 6: Aaron African-american

Limite personale CH 9: Sarah CH 18: Erica* European-american european-

american
Rasism CH 17: Raoul*
CH 8: Mark Mexican american
Reacția la traume CH 7: Mary CH 18:Erica* European-american
Religie CH 20: Sabina* european-american
European-american, american-
All chapters bangladesh
Auto-conștientizarea
intervievatorului

  17
 CH 7: Mary CH 22: Cathy*
Orientare sexuală CH 10: David CH 22: European-american
Avansuri sexuale Cathy* European-american

CH 6: Aaron CH 10: David Afro-american european-american

Abuz de substante CH 12: Gary european-american

CH 7: Mary CH 14: Jeffrey* European-american european-

Sinucidere american
* se referă la studiul de caz al unui adolescent sau copil; CH se referă la capitol

INTRODUCERE
I

Această pagină a fost lăsată albă în mod intenționat

  18
 Abilitati de intervievare evidentiate in text

Daca ai incredere ca esti pregatit pentru a practica abilitatile tale de intervievare, poti sari
peste acest capitol si poti merge merge catre profilele clientului la capitolele 3-22. Daca preferi
sa recapitulezi unele dintre abilitatile de intervievare de baza inainte de a incepe sa practici,
atunci citeste urmatoarele descrieri ale abilitatilor de intervievare. Acestea reprezinta doar o mica
parte din vasta categorie a celor mai folosite abilitati de intervievare. Este o predictie a acestui
text ca acoperirea intensiva a unui mic grup de abilitati poate produce un intervievator incepator
mult mai competent decat acoperirea pe scurt a unui larg set de abilitati. Dupa citirea acestei liste
de abilitati, studentii isi pot dezvolta repertoriul destul de usor prin instruire directa sau lectura
suplimentara. Lista evidentiata in acest captiol va ajuta intervievatorul sa atinga obiectivele
interviului initial, ceea ce include o intelegere mai buna atat a punctelor forte ale clientului cat si
a punctelor slabe ale acestuia sau a ariilor de dificultate; si identificarea, cu clientul, a unor
obiective relevante, in cazul in care tratamentul este recomandat.

De ce sunt anumite abilitati selectate?

Abilitatile de intervievare prin intrebari deschise sau inchise sunt introduse pentru ca ele
ajuta intervievatorii sa angajeze clientii intr-o analiza a propriei vieti pentru a putea atinge
obiectivele interviului initial. Insotirea non-verbala, raspunsul la comportamentul non-verbal al
clientului, ascultarea reflectiva, comentariile empatice si rezumatul au fost introduse pentru a
ajuta intervievatorii sa demonstreze nu doar interesul, respesctul si grija fata de clienti, ci si
intelegerea clara a vietii acestora. In concluzie, deaorece, uneori, procesul de admitere poate sa
nu aiba succes cu anumiti clienti mai dificili, aptitudinile de a comenta despre proces, de
redirectionare si de confruntare suportiva sunt introduse. Aceste aptitudini ajuta intervievatorii sa
reangajeze, intr-un mod respectuos, clientii intr-o discutie despre probleme relevante. Aceste
aptitudini sunt acum discutate in detaliu.

Ce inseamna comportamentul de insotire?

Daca ai un comportament de insotire, inseamna ca folosesti atat comportamentul verbal

cat si cel non-verbal, ceea ce ii permite clientului sa vada ca il asculti cu mare atentie si incerci sa
intelegi pe deplin ceea ce spune. Acest tip de comportament ii va ajuta pe clientii tai sa dezvolte
incredere in tine, sa se deschida in fata ta si sa iti dezvaluie grijile lor, si sa exploreze problemele
care sunt relevante in cazul lor, cu tine (Egan, 1994, p. 91).

Ce este asistarea verbala?

Comportamentul de insotire verbala include anumite caracteristici, ca de exemplu tonul

vocii, frecventa vorbirii, oftat/suspinat, si cuvinte de genul “uhum”. Semnele de interes, verbale,
ca de exemplu clasicul “uhum” incurajeaza de asemenea clientul sa continue sa vorbeasca.
Rezumatele clare, reflectiile si comentariile empatice, arata clientului, de asemenea, faptul ca il
asculti cu atetie si inteleti importanta lucrurile pe care le spune.
Ce este asistarea non-verbala?

Comportamentul de asistare non-verbala poate include anumite caracteristici ca de

exemplu contact vizual, orientarea corpului vizavi de client, pozitia corpului, expersiile faciale,
utilizarea unor pauze in conversatie, tinuta/imbracamintea si comportamentul autonom (frecventa
respiratiei, frecventa transpiratiei). Clientii reactioneaza la comportamentul non-verbal al
intervievatorilor lor. Atunci cand tonul vocii intervievatorului si comportamentul sau non-verbal
indica autenticitate, caldura, raportarea la acesta se imbunatateste deoarece clientul se simte
respectat si apreciat. In cazul in care comportamentele verbale si non-verbale sunt incongruente,
clientul, cel mai probabil, va alege sa creada mesajul non-verbal in defavoarea celui verbal. De
exemplu, daca tonul vocii intervievatorului si comportamentul sau non-verbal indica plictiseala,
clientul nu se va simti ascultat sau apreciat, indiferent de cat de multe vorbe care exprima faptul
ca este atent si ii pasa, ii va spune.
Nu exista criterii universale pentru ce este adecvat sau inadecvat referitor la insotirea
non-verbala. Comportamentul de insotire non-verbala variaza in functie de grupurile etnice si
rasiale, cat si in functie de indivizii care apartine diferitelor grupuri de acest tip.
Prin urmare, desi suntem constienti de diferentele care pot fi prezente in asistarea non-
verbala a unui grup, nu putem sa fim siguri ca acestea vor exista la un tip specific de client. Sue
& Sue (2002, capitolul 5) & Ivey, Gluckstern & Ivey (1997, pp.19-20) incearca sa educe oamenii
referitor la comportamentele non-verbale care pot varia intre diferitele grupuri culturale si
rasiale. Modelul de baza european-american, despre care ei cred ca cuprinde o multitudine de
programe de training, sugereaza faptul ca un semn de respect este acela de a face contcat vizual
cu clientul. Acesti autori subliniaza faptul ca acest model nu este valabil pentru unii dintre
indivizii care apartin unor altor grupuri etnice si culturale. De exemplu, Ivey et al. (1997) indica
faptul ca anumiti americani localizati in partea de sud-vest, nativi, pot considera contactul vizual
ca un semn de agresiune. Faptul ca nu poti fi familiar cu un comportament de insotire al unora
dintre clientii tai si ei ar putea sa nu fie familiari cu comportamentul tau de insotire, ar putea
reprezenta o bariera impotriva unei clare comunicari. Pentru a incerca si pentru a preveni ca acest
tip de neintelegeri sa se produca, dezvolta-te pentru a putea deveni constient de propriul
comportament de insotire si de cum ar putea fi influentat de diferentele dintre tine si ceilalti
oameni. Apoi, discuta deschis cu clientii tai orice diferenta care ar putea exista in
comportamentul de insotire non-verbala, inainte ca orice neintelegere sa apara. Singura
modalitate de a afla daca exista anumite greseli de comunicare non-verbala este de a discuta
problema cu clinetul. Cardemil & Battle (2003) avertizeaza persoanele sa nu presupuna ca pot
spune, doar privind clientul, ca exista diferente de tip etnic sau rasial.
Un exemplu de cum acest lucru poate fi adresat, presupune ca in timpul unui interviu,
faci destul de mult contact vizual, pentru a-i arata clientului ca esti interesat de ceea ce spune.
Prespune, din nou, ca intervievezi un client care provine dintr-un grup rasial sau etnic, in care
contactul vizual este considerat nepotrivit. In timp ce te introduci clientului, la inceputul
interviului, poti spune ceva, ca de exemplu: “Eu privesc mereu oamenii in ochi atunci cand
acestia imi vorbesc pentru a arata respect fata de ei si pentru a arata interes vizavi de viata lor.
Daca acest lucru te face sa te simti inconfortabil, voi incerca sa nu il fac”. Acest tip de
comentariu deschide o conversatie intre tine si client care poate deveni un instrument folositor in
construirea raportului. Acest tip specific de client, poate sau poate sa nu gaseasca inconfortabil
faptul ca tu faci contact vizual. Numai atunci cand aduci acest subiect in discutie, ii dai clientului
oportunitatea de a discuta despre asta cu tine.
Daca clientul iti spune ca se simte incornfortabil deoarece faci contact vizual, ar trebui sa
incerci sa eviti acest lucru. Poate sa fie dificil sa eviti contactul vizual, daca este unul dintre
obiceiurile tale. In orice caz, deoarece ai discutat despre acest comportament la inceputul
interviului, clientul tau poate sa inteleaga intentia ta de a arata respect, chiar daca el sau ea in
mod normal percep contactul vizual ca fiind nerespectuos. Mai tarziu, daca clientul da semne ca
se simte inconfortabil, tu vei fii pregatit sa recunosti ca acest lucru poate sa fie mai degraba din
cauza unor actiuni pe care tu le faci (contact vizual), decat din cauza unora produse de altceva.
In timpul unui interviu, poti observa faptul ca iti adaptezi postura corpului, expresiile
faciale, intensitatea si frecventa vorbirii in functie de cele ale clientului. Aceasta potrivire tinde
sa apara automat si inconstient atunci cand doi oameni incearca sa comunice si este numita
oglindire non-verbala. In unele cazuri, aceasta este un semn non-verbal pentru clienti care
exprima faptul ca ii intelegi. In aceste cazuri, oglindirea poate creste confortul clientului vizavi
de tine si mai tarziu ajuta la construirea raportului raportului. In orice caz, atunci cand nu este
experimentat de catre client ca fiind un comportament autentic din partea ta, poate sa fie perceput
ca un comportament batjocoritor si poate cauza alienarea clientului (B. Goodwin, personal
communication, December 10, 2003). Prin urmare, oglindirea non-verbala nu ajuta mereu la
construirea raportului.
Chiar daca, clientul vede oglindirea ca semn al raportului, nu este intotdeauna perceput ca
un semn miscare pozitiva in cadrul interviului. Uneori, clientul foloseste comportamentul non-
verbal pentru a minimiza ceva. De exemplu, presupune ca, clientul tau rade in timp ce vorbeste
despre un eveniment serios. Daca intervievatorul oglindeste acest lucru, atunci trimite un mesaj
clientului si anume, faptul ca minimizarea este adecvata. In aceasta situatie, comentariile verbale
despre incongruenta dintre comportamentul non-verbal si cel verbal al clientului, ar putea sa fie
mai adecvate decat oglindirea. Asta ar putea ajuta clientul sa poata explora in profunzime
experienta lui sau a ei, in relatie cu acest eveniment serios. Intervievatorul poate, de asemenea, sa
aleaga sa discute despre seriozitatea situatiei, folosind intentionat, un comportament non-verbal
ce se afla in opozitie cu cel al clientului. Sa luam exemplu anterior: ca un raspuns la rasul
clientului, intervievatorul poate lua o postura serioasa si poate folosi un ton al vocii intens. Asta
ar transmite un semnal non-verbal clientului, ca , subiectul nu este unul de luat in ras. Intr-o
situatie diferita, imagineaza-ti ca ai un client barbat, iar el este deprimat, se cufunda in scaunul
lui si vorbeste incet. Ai putea sa te repozitionezi pe scaun, sa iei o pozitie corecta, sa te uiti la el
si sa vorbesti cu energie, pentru a vedea daca comportamentul tau non-verbal, energizat, il poate
duce pe el sa oglindeasca acest comportament dinamic. La fel ca si cu celelalte tehnici de
intervievare, raportul va fi valid doar daca clientul constientizeaza si vede comportamentul tau ca
fiind unul respectuos.

Raspunsul la comportamentul non-verbal

Intervievatorii pot creste constientizarea a ceea ce clientii lor gandesc si simt, prin
recunoasterea si observarea comportamentelor non-verbale. In unele dati, intervievatorul poate
nota aceste semne pentru propriile cunostinte. In alte dati, intervievatorul poate alega sa
comenteze despre aceste comportamente non-verbale pentru a ajuta clientii sa recunoasca mai
bine cum ceva poate sa le influenteze viata. Clientii pot sa nu recunoasca faptul ca,
comportamentul lor non-verbal, poate servi ca o importanta sursa de informatie despre cum
experimenteaza ei lucrurile. In procesul de invatare despre cum sa devina constienti de semnele
corporale, de ganduri si emotii, clientii se pot intelege mai bine si profund pe ei insisi. De
exemplu, sa presupunem ca un client spune ca recentele proceduri de divort merg lin, insa
comportamentul non-verbal sugereaza agitatie. Daca intervievatorul comenteaza despre aceste
semne fizice de agitatie, clientul poate recunoaste ca ceva ce ea, cognitiv, a desemnat ca fiind
neimportant, de fapt este foarte important. Clientii pot dezvolta o intelegere mai profunda a
naturii fortelor lor, la fel ca si a problemelor, atunci cand ei invata sa se sincronizeze cu
comportamentul lo non-verbal.
Intervievatorii pot, de asemenea, oferi indicii despre gandurile si sentimentele clientilor
prin comportamentul lor non-verbal. Clientii sunt predispusi la a recunoaste incongruenta dintre
ceea ce spune intervievatorul si cum se comporta acesta.

Identificarea comportamentelor non-verbale

Atunci cand discutam despre comportamentul non-verbal cu clientii nostri, putem sa

directionam simplu atentia catre propriul comportament non-verbal. De exemplu, daca un client,
femeie, se uita imprejur atunci cand vorbesti cu ea, poate insemna faptul ca este
suparata/nervoasa pe tine, ea este anxioasa gandindu-se la ce ce spui tu, este plictisita de ceea ce
spui si asa mai departe. Poti sa ii spui “Am observat ca atunci cand aduc in discutie subiecte
legate de mama ta, te uiti in alta parte si ma intrebal ce insemna asta”. Atentia clientului este
mutata catre comportamentul non-verbal, si poate sa il utilizeze pentru a se intelege mai bine atat
pe sine cat si pentru a intelege mai complet situatia.

Identificarea sentimentelor

Atunci cand discutam despre comportamentul non-verbal, putem ajuta clienti sa

identifice propriile sentimente, stari emotionale. Anumiti adulti si adolescenti, s-au detasat de
propriile emotii. Tu ii poti ajuta sa se reconecteze cu experientele lor emotionale prin incurajarea
lor de a eticheta sentimentele care se reflecta in comportamentul lor non-verbal. Tinerii, adesea,
au nevoie de acest ajutor, deoarece au o mica experienta in a recunoaste si a identifica emotiile.
Poti sustine invatarea emotionala, ajutandu-i sa identifice comportamentele non-verbale
corespunzatoare potentialelor stari emotionale.
Cand identifici anumite emotii/sentimente din comportamentul non-verbal, poti face o
deductie sau o interpretare; poti gresi. Prin urmare, exprimarea deductiilor in mod constant, poate
arata clientului ca esti deschis la a fi corectat atunci cand gresesti. Nu toate comentariile despre
comportamentul non-verbal reprezinta deductii profunde despre gandurile si emotiile clientului.
Cu cat este mai profunda deductia, cu atat mai putin clar este legata de comportamentul non-
verbal imediat al clientului. Prin urmare, trebuie sa cunosti clientul destul de bine iniante de a
face deductii profunde.
Pentru a ilustra cum ai putea ajuta clientul sa isi identifice sentimentele si emotiile din
comportamentul non-verbal, sa presupunem ca discuti cu un client, barbat, care are serioase
dificultati academice si a fost trimis catre tine de catre scoala. Tu ai observat faptul ca mereu
cand il intrebi despre progresul lui academic, el se cufunda in scaun, se uita in jos si murmura. In
primele etape ale interviului, cand nu stii prea multe despre client, ai putea comenta despre
comportamentul lui non-verbal spunand “ Am observat ca atunci cand te intreb despre notele
tale, incepi sa te cufunzi in scaun” (comportament non-verbal). Acest comentariu ii permite
clientului sa vada ca il insotesti si urmaresti cu atentie si esti constien ca ceva s-a schimbat in
preajma lui. De asemenea, poate sa ajute clientul sa fie mai constient de propria experienta.
Deoarece comentezi doar despre comportamentul non-verbal, nu faci deductii; prin urmare,
clientul nu este predispus la a reactiona negativ la ceea ce ai spus sau la a respinge comentariul.
Daca alianta se dezvolta bine, poti lua in considerare sa faci un comentariu care identifica
o anumita emotie (o deductie) vizavi de comportamentul lui non-verbal. Ca un raspuns la acelasi
comportament non-verbal de sus, intervievatorul ar putea spune “Am observat ca aceasta este a
doua oara cand aduc vorba de notele tale, iar tu te cufunzi in scaun. Ma intreb daca te simti
trist?” (comportament non-verbal + nivel scazut de exprimare a deductiilor). Acest comentariu
invita clientul sa se gandeasca la semnificatia comportamentului sau non-verbal si sa ia in
considerare daca acesta indica tristete. Deoarece senzatia starii a fost exprimata provizoriu,
clientul se poate simti confortabil sa iti spuna daca interpretarea ta vizavi de comportamentul sau
non-verbal a fost gresita. Indiferent daca ai avut dreptate sau nu repferitor la starea clientului,
acesta a avut oportunitatea de a avea o constientizare mai profunda a experientei lui emotionale.
Legatura dintre tine si el poate creste, deoarece se simte inteles.
Atunci cand alianta cu clientul este bine legata, te poti simti increzator ca intelegi
semnificatia comportamentului non-verbal al clientului tau. In acest caz, poti face comentarii
care identifica emotiile/sentimentele fara a include faptul ca reiese din comportamentul non-
verbal. De exemplu, ca un raspuns la cufundarea clientului in scaun, poti spune “ MA intreb daca
te simti trist acum”. Este important sa reamintim diferenta de puteri intre client si intervievator
(Feminist Therapy Institute, 1995). Aceasta ar putea pune in dificultate clientii in a-i corecta pe
intervievatori. Prin urmare, de fiecare data cand comentezi despre comportamentul non-verbal,
trebuie sa fii atent la reactiile verbale si non-verbale ale clientullui, vizavi de cometariile tale.
Daca clientul da semne de disconfort, ai putea sa spui “ Ma intreb daca am inteles gresit cum te
simti”. Acest ultim comentariu, poate ajuta clientul sa se simta suficient de confortabil pentru a
corecta ceea ce ai inteles gresit din experienta lor.

Ce sunt intrebarile deschise si inchise?

Intervievatorii pun intrebari, pe de o parte, pentru a intelege cat mai bine punctele tari si
punctele slabe ale clientilor, pe de alta parte, pentru a intelege ce probleme, griji sau obiective, sa
discute mai in detaliu cu clientul. Intrebarile deschise sunt intrebari care au tedinta de a descrie
informatii complexe venite din partea clientului si care permit clientului sa aiba un avantaj in
alegerea raspunsului. Clientilor carora li se dau oportunitatile de a gandi raspunsul unei intrebari
deschise tind sa dea un raspuns detaliat intervievatorului. Intrebarile inchise tind sa aiba un
raspuns scurt si specific din partea clientului. Aceste intrebari pot fi mai folositoare atunci cand
intervievatorul are nevoie de anumite parti de informatii specifice si mai putin folositoare atunci
cand intervivatorul are nevoie de informatii detaliate.

Intrebarile deschise

Intrebarile deschise pot furniza structura de baza pentru interviul initial. De exemplu,
pentru a avea o perspectiva mai larga asupra vietii clientului, intervievatorul poate planifica sa
puna intrebari deschise referitoare la zona de referinta, gandurile clientului, puterile lui, istoricul
educational, istoricul la locul de munca, istoricul medical si asa mai departe. Exista mai multe
nivele de deschidere a intrebarilor. Anumite intrebari deschise pot fi focusate pe o scara larga, ca
de exemplu “Povesteste-mi despre viata ta”, altele pot fi focusate pe un anume lucru, ca de
exemplu “povesteste-mi ce s-a intamplat sambata trecuta, noaptea”. Un intervievator incepe de
obicei discutia despre o anumita tema folosind o intrebare deschisa focusata pe un anumit aspect.
Dupa ce clientul raspunde la aceasta intrebare, ar fi adecvat ca intervievatorul sa vina in sprijin
cu mai multe intrebari deschise focusate pe teme largi care sa ajute clientul sa inteleaga si sa
patrunda mai bine in propria experienta. De exemplu, daca intervievatorul doreste sa afle despre
consumul de alcool al clientului, o intrebare focusata pe o scara larga ar fi “Povesteste-mi despre
rolul pe care alcoolul il are in viata ta” ii da clientului sansa de a alege cum sa raspunda. Daca
clientul raspunde scurt, cu un comentariu “Ei bine, mereu beau in weekend pentru a ma relaxa”,
intervievatorul ar putea sa vina cu cateva intrebari focusate pe aspect specific, dar intrebarile sa
ramana in continuare deschise. De exemplu, in timpul unei discutii, intervievatorul ar putea pune
intrebari de tipul “Cum ai folosit alcoolul weekendul trecut? Ce s-a intamplat duminica, de te-a
facut sa simti nevoia de a te relaxa? Cat de mult te-a ajutat alcoolul sa te relaxezi?”.

Intrebarile inchise
 Exista momente in timpul interviului cand ai nevoie de o informatie specifica de client.
De exemplu, cand asculti un client care vorbeste despre consumul sau de acool, poate veni un
moment in care sa vrei sa stii specific cat de mult alcool bea. In acest caz, o intrebare inchisa, ca
de exemplu “Spune-mi cate pahare de alcool ai consumat duminica seara” va ajuta la
determinarea precisa a cat de mult alcool consuma clientul la o ocazie specifica.
Intrebarile inchise pot fi, de asemenea, folositoare atunci cand vorbesti cu un client care
tinde sa fie evaziv sau cu unul care ofera prea multe detalii in raspunsuri. In aceste cazuri,
intrebarile inchise ajuta la directionarea clientului inapoi spre subiect. Presupunem ca am intrebat
un client, barbat, despre cta de mult alcool a consumat la petrecerea de weekendul trecut. El
raspunde evaziv, insa ofera multe detalii muzica jazz pe care a ascultat-o la petrecere. Am putea
spune “Cate pahare de alcool ai consumat in timp de ascultai acea muzica jazz?”. Aceasta
intreabare inchisa aduce un raspuns nefocusat, inapoi la problema consumului de alcool.

Example de intrebari deschise si inchise

Un client a fost recomandat pentru un interviu preliminar cu tine, dupa ce a admis in fata
profesorului ca a mancat foarte mult in ultima vreme, impulsiv (bulimie). Urmatoarele exemple
de intrebari deschise si inchise pot fi considerate ca fiind adecvate pentru a le utiliza
intr0uninterviu:

Intrebari deschise: 1. “Ce inseamna pentru tine faptul ca mananci impulsiv?”

2. “Ai putea sa imi explici cum te ajuta mancatul impulsiv?”
3. “Cum ti-a cauzat mancatul impulsiv probleme?”

Intrebari inchise: 1. “Cate pizza ai mancat duminica seara?”

2. “Ce mancare preferi atunci cand mananci impulsiv?”
3. “Cat de greu a fost pentru tine sa vomiti?”

Ce sunt comentariile de ascultare reflectiva?

Comentariile de ascultare reflectiva focuseaza atentia clientului pe gandurile si taririle pe

care acesta le are ca raspuns la anunite evenimente sau probleme care sunt discutate.
Comentariile de ascultare reflectiva sunt foarte apropiate de informatia pe care clientul o
relateaza. Poate reflecta ceea ce clientul a spus sau poate sa se lege de emotii sau ganduri
expprimate sau ipotetice, pe care clientul le experimenteaza. In cazul comentariilor de ascultare
reflectiva, nu trebuie sa facem interpretari in legatura cu faptul ca clientul are anumite emotii sau
ganduri. Trebuie doar sa reflectam asupra a ceea ce am auzit ca a spus clientul.
Comentariile de ascultare reflectiva demonstreaza clientilor faptul ca ii asculti. Este
important ca tonul vocii tale sa fie congruent cu mesajul pe care il transmiti prin reflectia ta.
altfel , reflectia va parea mai degraba batjocoritoare decat autentica. Atunci cand faci o reflectie,
comentariile pot include trairile pe care clientul le-a exprimat, gandurile, sau chiar ambele. Daca
un client exprima mai mult de o traire, sau exprima trairi ambivalente, atunci, comentariile pot
exprima la fel.

Exemplu de ascultare reflectiva

Client: Este de necrezut cat de ideale sunt lucrurile la acest moment. Noul meu job de
profesor merge bine. Imi plac studentii mei si ei par sa ma placa. Am inceput sa imi fac prieteni
printre ceilalti profesori. Relatia cu sotul meu Jose merge mai bine decat ma asteptam. El nu doar
tolereaza acest nou lucru din viata mea, ci pare sa fie mandru de mine. Am auzit cum ii spunea
mamei lui, la telefon, cat de impresionat este de faptul ca am primit acest job. Ce schimbare! El
obisnuia doar sa ma critice in fata ei. Pare ca amandoi incercam sa depunem efort pentru binele
acestei casnicii si pentru viata noastra sexuala. Nu m-am asteptat niciodata la asta! Dar, din
cauza tuturor lucrurilor urate prin care am trecut in ultimii ani, o parte din mine asteapta explozia
care ne desparte din nou.

Intervievator:

1. Pare ca te simti entuziasmata deoarece ti s-au intamplat atatea lucruri bune de

cand ai inceput noul job. (reflectarea emotiilor pozitive)
2. Te gandesti mult la schimbarile pe care le-ai facut in viata ta si cum au modificat
relatia cu sotul tau. (reflectarea gandurilor)
3. Pe de o parte simti ca lucrurile nu puteau sa fie mai bune de cand ai noul job, iar
pe de alta parte te ingrijoreaza faptul ca ceva ar putea merge gresit. (reflectarea
atat a emotiilor pozitive cat si a celor negative)

Ce este un comentariu empatic?

Majoritatea abilitatilor pe care le-am discutat anterior pot arata clientilor faptul ca iti pasa
de ei si incearca ca incearca sa isi inteleaga experientele. Chiar si un semn, facut la momentul
potrivit poate face clientul sa se simta inteles si ascultat. In orice caz, semnele nu reprezinta
neaparat comunicarea care ofera informatii in plus fata de ceea ce ascultam. Comentariile
empatice au rolul de a spune direct clientilor ca perspectiva lor despre situatie este inteleasa si
valorificata. Comentariile empatice ofera clientului suport emotional. Comentariile de ascultare
reflectiva care se axeaza pe trairi pornesc procesul de empatizare. In orice caz, este o reformulare
a ceea ce clientul a spus deja. Un comentariu empatic cuprinde ceea ce a clientul a spus si adauga
ceva in plus pentru a demonstra faptul ca cel care asculta intelege semnificatia din spatele
cuvintelor pe care clientul le-a folosit. Intervievatorul ia aceasta semnificatie din ceea ce clientul
a spus, din cuvintele folosite de el, si din comportamentul non-verbal al acestuia. Exista trei
situatii principale in care utilizam comentariile empatice.
 Comentariile empatice care arata clientului ca il intelegi

O utilitate a comentariilor empatice este aceea de a comunica intr-un mod simplu

clientului faptul ca intelegi cu adevarat mesajul din spatele cuvintelor lui. De exemplu, sa
presupunem ca avem un client al carui sot a murit luna trecuta. Ea ne spune cu o voce indoliata
“El a murit luna trecuta. Ar trebui sa merg mai departe cu viata mea. Sunt vie intr-o oarecare
masura dar in acelasi timp sunt si moarta. Nu vreau sa il tradez, dar nu pot sa continui sa fiu
jumatatea moarta”. Pe baza cuvintelor spuse de client, a comportamentului lui non-verbal atunci
cand povesteste, a comentariilor anterioare, crezi ca in afara faptului ca ea este indurerata, se
lupta pentru a decide daca are dreptul sa isi continue viata fara sotul ei. Comentariile empatice
pot sugera clientului faptul ca intelegi durerea pierderii la fel ca si dilema faptului ca nu stie daca
sa incearce sa isi construiasca o viata fara sotul ei. Exemplele sunt: “El a fost cel care a murit, nu
tu. Dar, este greu sa mergi mai departe. Simti nevoia sa iti demonstrezi faptul ca ai dreptul de a
trai, chiar daca el a murit”. Pentru a transmite empatie cu aceste comentarii, trebuie sa le faci
utilizand un ton al vocii autentic si emotional congruent.
Sa presupunem ca mai degraba clientul incearca sa faca fata pierderii recente a sotului ei
prin minimizarea acesteia. Ea poate incerca sa termine sau sa evite procesul de doliu prin faptul
ca merge mai departe cu viata ei. Daca acesta este cazul, sa presupunem ca a raspuns
comentariului empatic cu: “Ei bine, probabil sunt putin pusa la pamant de moartea lui”. Putem
face un urmator comentariu empatic ca raspuns: “Tu nu vrei sa te simti devastata de ceea ce s-a
intamplat; vrei doar sa fii putin pusa la pamant de moartea sotului tau, deoarece, altfel cum ai
putea sa iti vezi mai departe de viata?”. Acest comentariu ii spune clientului ca ai inteles ceea ce
incearca sa faca dar, dar inlocuind cuvintele “putin pusa la pamant” cu “devastata”, o poti ajuta
sa revina la realitatea starii ei actuale, la cum se simte in interior. In acest mod, comentariile
empatice pot oferi suport emotional clientului si, de asemenea, il pot ajuta sa dezvolte din
experienta lui noi semnificatii.

Comentarii empatice care valideaza experienta clientului

O a doua utilitate a comentariilor empatice este aceea de a valida reactiile clientilor vizavi
de experientele lor ca fiind acceptabile, normale sau intelegatoare. O validare spune clientului ca
reactia lui este “normala” sau “de asteptat” sau “apropiata” fata de cum a fost experienta lui.
Pentru a face un comentariu de validare pentru clientul descris mai sus, am putea sa ii raspundem
la remarca “putin pusa la pamant” cu “Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unuia dintre soti
este una dintre cele mai dificile situatii cu care se confrunta in viata si poate dura doi ani sau mai
mult pentru ca o persoana sa se acomodeze pe deplin cu acest tip de pierdere”. Acest tip de
comentariu empatic, da clientului validare faptului ca nu este nerezonabil sa ai nevoie de mai
mult de o luna pentru a te obisnui cu ideea pierderii unui dintre soti.
 Comentarii empatice pentru controlul suportului emotional

In final, comentariile empatice pot fi folosite pentru a ajuta clientii sa recastige controlul
asupra propriilor emotii atunci cand se simt coplesiti de ele. Sa presupunem ca mai degraba decat
sa controleze emotiile ei, femeia din cazul anterior, a petrecut ultima luna singura, plangand in
apartament. De-a lungul sedintelor cu ea, aceasta a spus “Nu voi putea sa trec peste asta
niciodata. Viata mea este spulberata pentru totdeauna. Nimeni nu poate intelege cat de devastata
sunt. Familia mea ma bate la cap constant sa am grija de mine. Sunt incapabila sa fac un pas
pentru a ma ajuta. Am nevoie de un colaps. Poate o sa pot face altceva in cateva saptamani”. Prin
introducerea catorva comentarii empatice clientului, aratam ca am inteles complexitatea
experientei lui, iar acesta se poate simti mai sustinut si mai putin coplesit. Un exemplu de
comentariu empatic poate sa fie “Te simti imobilizata si prinsa in durere si ti-ai dori ca oamenii
sa inteleaga acest lucru si sa nu iti ceara sa faci fata. Te simti extrem de coplesita. Ti-ai pierdut
toate speratele. Nu simti ca ai putea sa gasesti o cale de iesire din aceasta lume extrem de
traumatica. Trebuie sa fii daramata pentru un timp. Ai putea sa culegi piesele...eventual..daca
oamenii ar inceta sa puna presiune pe tine.

Exemple de comentarii empatice ca raspuns pentru informatia clientului

Un client care a avut recent un accident serios spune “Cand ma gandesc la cum merg
lucrurile, cu greu pot sa ma ridic din pat dimineata. Inca am imaginile accidentului in minte,
atunci cand visez, le vad. Este mereu acelasi lucru. Celalta masina trece linia care desparte
benzile, din nou, dar dureaza ore in vis pentru ca ea sa ma loveasca. Incerc sa imi feresc masina
de ea, dar cumva, este mereu in fata mea, iar apoi geamul se sparge si sunt cioburi peste tot, iar
eu il vad pe sotul meu inconstient intr-o mare de sange si ma trezesc. Apoi, opresc alarma si
trebuie sa ma imbrac si sa conduc 20 de minute pana la munca. Fiecare lucru marunt care se
intampla pe drum imi induce o stare de panica. Ieri, un copil a fugit fix in fata masinii mele,
atunci cand am virat dreapta. Am avut suficient timp sa opresc, dar inima mea batea asa tare ca
am crezut ca o sa explodeze. Atunci cand cineva intra in masina mea, inghet pana cand acesti isi
pun centura de siguranta”.
Acest client a oferit un context, prin intelegerea recentei ei experiente din trafic. Ca
raspuns la ceea ce a spus, exista cate un exemplu pentru fiecare din cele trei utilizari ale
comentariilor empatice.

1. Client : “Imi este frica sa mai intru in masina de cand am avut accidentul”
Intervievator : “Teroarea accidentului este inca prezenta in tine.” (intervivatorul
demonstreaza intelegere)
2. Client : “Gasesc accidentul terifiant si nu mi-l pot socate din minte”
Intervievator : “Sa vina o masina direct spre tine este terifiant!” (Intervievatorul
valideaza realitatea clientului)
 3. Client : “Nu stiu daca pot trai cu tot ceea ce se intampla. Simt ca situatia imi
scapa de sub control. Sunt foarte panicata si nu pot sa fac nimic.” (clientul
transpira, respira greu si pare sa aiba un atac de panica in timp ce spune asta)
Intervievator : “Ai trecut printr-un eveniment traumatic. Incerci sa schimbi
situatia in timpul somnului pentru ca masina ta sa nu fie lovita si sotul tau sa nu moara. Nu ai
conduce daca ai avea de ales, deoarece atunci nu ai fi responsabila daca cineva ar fi ranit. Te
intrebi ca poti controla mereu lucrurile pentru ca nimeni sa nu iasa ranit. Lucrurile rele se pot
intampla fara voia noastra, fara a avea niciun control asupra lor si poate fii greu sa traiesti cu
asta.” (intervievatorul ofera o serie de comentarii empatice pentru a sustine clientul si sa
constientizeze in ce masura detine controlul).

Ce este rezumarea?

Rezumarea poate fii folosita pentru a revizui cu clientul informatiile pe care ni le-a oferit.
Clientii au apoi oportunitatea de a spune daca i-am inteles. Aceasta etapa poate consolida alianta
terapeutica deoarece clientii afla ceea ce tu ai inteles din ce au spus ei si ca ai o reala dorinta de
a-i intelege cu claritate si acuratete. In rezumare, nu repetam ceea ce clientul ne-a spus exact;
poate parea ca ne batem joc de el. Cand faci un rezumat, trebuie sa acoperi punctele cheie ale
clientului intr-o maniera succinta si completa. Rezumarea poate sa fie folositoare in patru cazuri.

Rezumarea pentru a demonstra ascultarea

Prima utilizare a rezumarii este de a demonstra faptul ca asculti. Sa presupunem ca,

clientul spune: “Sunt foarte furioasa. Copiii mei se poarta mereu urat. Ma injura tot timpul. Ieri,
fiul meu cel mare m-a facut catea. Toti imi vorbesc urat, pana si cel mai tanar care are doar 8 ani.
Mai mult de atat, ei mereu refuza sa isi faca treburile casnice. Chiar am simtit un fel de ura fata
de ei in aceasta dimineata cand am realizat ca au plecat la scoala fara sa isi faca paturile. Dupa
cateva momente de acest gen, am inceput sa ma invinovatesc.”. Un exemplu de rezumare ar fi sa
spunem: “Copiii tai fac multe lucruri care te fac sa te simti furioasa, astfel ca azi dimineata tu
chiar ai simtit ura pentru ei. Pe de alta parte, te intrebi daca nu cumva comportamentul lor urat
este intradevar din vina ta. Te intrebi daca ei te-ar fi ajutat mai mult, daca tu ai fi facut intr-un
oarecare fel lucrurile mai bine.”

Rezumarea pentru a scoate in evidenta anumite teme

O a doua utilitate a rezumarii este de a pune in evidenta anumite teme care reapar in timp
ce clientii relateaza experienta lor. Sa presupunem ca dupa 15 minute, clineta ta, de gen feminin,
a spus mai multe lucruri despre situatia ei de la munca si incheie cu “Seful meu este foarte
autoritar. El nu are niciodata nimic bun de spus.” Apoi ea merge mai departe si vorbeste despre
copiii ei si incheie cu: “Copiii mei par sa ceara si sa ceara si sa ceara dar nu sunt niciodata
satisfacuti sau recunoscatori.” Tu recunosti faptul ca, clientul exprima o tema, aceea de
deprecierii. Tu ar trebui, atunci, sa rezumi prin a spune urmatoarele: “Tu simti ca lucrezi foarte
mult, in ambele locuri, atat acasa cat si la munca, dar simti ca nimeni nu apreciaza ceea ce faci.”

Rezumarea ca o tranzitie

O a treia utilitate pentru rezumare este de a furniza o trecere de la un subiect la altul. De

exemplu, sa presupunem ca, clientul despre care am discutat mai sus, ti-a dat o intelegere
aprofundata a ingrijorarilor in ceea ce priveste parentingul si acum tie ti-ar placea sa treci la
punctul de vedere al sotului ei, cu privire la toate acetse lucruri. Ar trebui sa spui: “Daca inteleg
corect, iti faci griji deoarece copiii tai se poarta urat in mod constant si in timp ce unele dintre
comportamentele lor sunt responsabilitatile lor, te intrebi daca nu cumva cateva dintre ele ar
putea sa fie responsabilitatile tale. Ce crede sotul tau cu privire la acest lucru?”

Rezumarea cu rolul de a scadea intensitatea emotionala

O ultima utilitate a rezumarii este de a scadea intensitatea emotionala, atunci cand nivelul
in timpul interviului este prea mare pentru a lucra eficient clientul. Atunci cand clientii
reactioneaza in functie de emotii, rezumarea experientelor pe care ei ti le-au relatat si incurajarea
lor sa gandeasca ii pot pune intr-un mode de gandire reflectiva. De exemplu, femeia descrisa
anterior este atat de furioasa incat nu poate gandi cum ar vrea sa schimbe lucrurile. Tu trebuie sa
o ajuti sa scada nivelul de furie prin a spune: “Pot intelege cat de furioasa esti deoarece copiii tai
nu si-au realizat trebuile casnice. Pot intelege furia din vocea ta atunci cand vorbesti despre cum
te injura si tipa la tine. Pare ca esti la capatul puterilor in timp ce spui ca ei nu apreciaza deloc
toata munca grea pe care tu o faci pentru ei. Te-ai gandit vreodata la ce vrei specific de la ei?”.
Aceste serii de comentarii pot ajuta clientul sa treaca de la starea de coplesit si furios, la starea de
furios dar capabil de a gandi.
Ce este redirectionarea?

Cand intervievezi clientii, petrecei majoritatea timpului urmarind comentariile lor fara
intreruperi deoarece incerci sa intelegi experientele lor. In orice caz, exsita anumite circumstante
cand intreruperea clientului si redirectionarea lui poate sa fie de ajutor sau critica. O
redirectionare are succes daca incepe cu un comentariu respectuos si emotional suportiv, inainte
de a schimba directia conversatiei. De exemplu, daca intrebam un client cat de mult a baut
sambata seara si el raspunde spunandu-ne cat de mult s-au distrat la petrecere, ar trebui sa
spunem “Ai savurat timpul tau cu alti oameni la petrecere” (parte suportiva), si apoi sa adaugam
“Cat de mult ai baut?” (redirectionarea catre tema de interes). Redirectionarea poate sa fie
ofensiva daca nu adaugam partea suportiva. De exemplu, un exemplu negativ de redirectionare
ar fi sa spunem “Nu mi-ai raspuns cand te-am intrebat cat de mult ai baut. Acum te rog sa imi
spui cat de mult ai baut sambata trecuta.” Acest tip de redirectionare este mai degraba perceputa
ca fiind critica sau ostilitate.
In momentul in care clientii percep intervievatorul ca fiind critic sau ostil, poate strica
relatia terapeutica si de asemenea poate poate cauza daune psihologice clientilor (Beutler,
Machado, &Neufeldt, 1994). Caldura, gentiletea si atitudinea de pasare din pareta
intervievatorului sunt esentiale pentru a construi o alianta terapeutica efectiva (Beutler et al.,
1994; Whiston & Sexton, 1993). In cele din urma, chiar si cand intrerupem un client, trebuie sa
metinem o atitudine de grija, pasare. Exista mai mutle utilizari pentru o redirectionare
respectuoasa si suportiva.

Redirectionarea petru claritate

Redirectionare poate sa fie utilizata pentru a semnala clientilor ca esti confuz referitor la
ceea ce au spus. De exemplu, sa presupunem ca o femeie iti da o multitudine de informatii
confuze despre relatiile personale. Nu intelegi cum sa legi acele informatii. Mai devreme, in
interviu, ea a spus ca a fost membru activ intr-o grupare feminina (sorority sisters) si a fost
mereu ocupata facand proiect cu aceasta grupare. In orice caz, acum, ea vorbeste in detaliu
despre cum planuieste sa se transfere la o alta scoala deoarece, la cea de acum se simte izolata
social. Un exemplu de redirectionare este “Imi pare rau ca te intrerup. Decizia ta de a te transfera
este una importanta si chiar vreau sa inteleg prin ceea ce treci” (partea suportiva). “De aceea,
trebuie sa ne oprim un moment deoarece sunt confuz. Mai devreme mi-ai spus ca apartii de acest
grup si ca ai fost mereu ocupata cu evenimentele sociale. Dar, acum, tu vorbesti despre a te
transfera pentru ca spui ca petreci prea mult timp singura. Ma poti ajuta sa inteleg mai clar
situatia ta sociala?” (redirectionarea catre subiect).

Redirectionarea pentru a preveni evitarea

Uneori, subiectele pe care crezi ca trebuie sa neaparat sa le discuti sunt cele pe care
clientul le evita. Evitarea poate veni odata cu schimbarea subiectului de catre client su discutand
doar tangential despre el. De exemplu, sa presupunem ca rugam clientul sa vorbeasca despre
motivul pentru care a fost concediat de la locul de munca saptamana trecuta, dar vorbeste doar
tangential despre acest lucru, punand accent pe pe calatoria pe care a facut-o pentru ca a fost
concediat si nu a trebuit sa mearga la munca. Redirectionarea poate include urmatoarea fraza:
“Stiu ca este greu sa discuti despre faptul ca ai fost concediat. Este de inteles ca preferi sa
vorbesti despre ceva placut ca pescuitul” (partea suportiva). “Insa, chiar vreau sa te ajut. Cred ca
pentru a te ajuta, trebuie sa ne intoarcem putin si sa discutam despre experienta ta de concediere”
(redirectionarea catre subiectul principal).

Redirectionarea pentru a schimba subiectul

 In final, putem redirectiona un client care este extrem de vorbaret. Clientul poate sa ne
dea foarte multe detalii despre orice, fie ca este important sau nu. clientul , de asemenea, ne
poate bombarda cu informatii care nu sunt necesare. In afara de faptul ca nu sunt necesare, acest
exces de detalii incetineste procesul de aflare a unor informatii relevante. In aceasta situatie,
trebuie sa utilizam comentarii de redirectionare, oricand consideram ca am inteles subiectul A
suficient de mult pentru a ne muta la subiectul B. De exemplu, sa presupunem ca un client a
descris timp de 15 minute recenta cearta pe care a avut-o cu un prieten in weekend. Simti ca
acum intelegi suficient de bine aceasta situati si vrei sa treci la alte subiecte pentru a avea o
viziune comprehensiva asupra vietii clientului. Poti astepta o pauza naturala de vorbire a
clientului si sa spui: “Multumesc foarte mult. Simt ca inteleg conflictul ep care l-ai avut cu
prietenul tau. Ai vorbit destul despre acest conflict si despre cum v-a influentat” (partea
suportiva). “Ai putea, acum, sa imi spui cum merg lucrurile la munca?” (redirectionare catre
urmatorul subiect relevant).

Ce este confruntarea suportiva?

Intr-o simpla confruntare, aducem in atentia clientului comportamentul problematic sau

situatia si nevoia ca ei sa ia in considerare schimbarea. Confruntarea poate evoca ganduri
profunde ale clientului sau poate conduce clientul spre a evita pe viitor contactul cu tine deoarece
nu doreste sa se schimbe. O confruntare suportiva incearca sa previna acet tip de evitare prin
pregatirea clientilor de a asculta punctul tau de vedere inainte sa le ceri sa ia in considerare
schimabarea. Faci acesta pregatire prin intercalarea declaratiilor confrontative cu cele de
afirmare ale clientului. Aceste declaratii de afirmare pot include comentarii care arata faptul ca
recunosti ca, clientul poate sa nu vrea sa se schimbe, aducerea la cunostinta a efectelor benefice
pe care clientul le are din comportamentul problematic, aducerea la cunostinta ca schimbarea
poate sa fie stresanta si aducerea la cunostinta ca el are dreptul sa decida sa nu se schimbe. Cand
clientii sunt sustinuti in dorinta lor de a continua cu un comportament problematic, pot sa fie mai
deschisi la a se gandi cu adevarat la motivele pentru care schimbarea ar putea sa fie utila.
In plus fata de comentariile de afirmare, o confruntare suportiva include remarci de
confruntare care aduc in atentia clientului consecintele negative ale coportamentului lui.
Confruntarea suportiva poate avea un impact mai mare daca ambele, atat comentariile de
afirmare cat si cele de confruntare, sunt specifice si concrete. De exemplu, daca un client spune
ca iubeste sentimentul de libertate pe care il are atunci cand ia droguri, putem spune urmatoarea
afirmatie: “Pot sa imi dau seama din vocea ta si sa vad pe fata ta, cat de mult inseamna pentru
tine senzatia de libertate” (afirmatie specifica si concreta). Pasul de confruntare ar putea fi sa
adaugam: “Din pacate, pe langa aceasta senzatie de libertate, drogurile fac rau rinichilor tai. Ai
precizat ca la ultimul examen medical, ti s-a spus ca nivelul de functionare al rinichilor a fost
afectat. Daca vei continua sa iei droguri, poti face blocaj renal si poti murii” (confruntare
specifica si concreta). Un exemplu de confruntare suportiva mai putin specifica, ar fi sa spunem:
“Stiu ca drogurile te fac sa te simti mai bine. Dar daca continui sa iei droguri sanatatea ta va avea
de suferit.” Ar putea sa fie mai usor de ignorat acest tip de informatie generala decat cea
specifica data anterior.
O confruntare suportiva poate sa fie necesara cand clientii sunt implicati intr-un
comportament periculos ca de exemplu relatii intime neprotejate, condusul sub influenta
alcoolului, comportament parental abuziv sau de neglijare si asa mai departe. Un alt moment in
care confruntarea suportiva poate sa fie necesara este atunci cand clientii sunt angajati intr-un
comportament care, desi nu este periculos, a dus la consecinte negative in trecut si poate
continua sa duca la aceste consecinte si in viitor, daca continua. Exemple de consecinte serioase
sunt pierderea locului de munca, divortul, pierderea proprietatilor, exmatricularea de la scoala si
asa mai departe. Confruntarea suportiva este necesara deoarece clientii nu sunt constienti de
consecintele negative a faptelor lor.

Cand faci o confruntare suportiva?

In general, ajutam clientii cu o confruntare suportiva daca o folosim dupa ce am stabilit o

relatie de incredere cu ei. Afirmatiile un sunt luate in serios, daca vin din partea unui “strain” pe
care clientii nu il percep ca fiind o persoana careia ii pasa de ei. Similar, consecintele negative pe
care le expunem vizavi de continuarea comportamentului au tendinta de a fi ignorate daca
clientul nu are o relatie positiva cu terapeutul sau daca un are respect fata de el. In orice caz, pot
exista momente cand comportamentul clientului din cauza unor circumstante de viata este atat de
serios ca un comentariu de confruntare este necesar in ciuda faptului ca raportul nu este ferm
stabilit. De exemplu, daca clientul reprezinta un pericol imediat pentru el insusi sau pentru altii,
intervievatorul trebuie sa empatizeze nevoi sigure inainte de a incerca sa dezvolte un raport. In
timp ce acest lucru poate sa fie necesar, aceasta confruntare prematura este improbabil sa ajute
clientii sa metina schimbarea sau ii poate inhiba sau inpiedica dezvoltarea unui raport.

Cum faci o confruntare suportiva?

Confrunarea clientilor, fara alienarea lor, poate sa fie o adevarata provocare. Exista 4
stiluri de incercat, descrise aici. Fiecare contine o farte de afirmare sau de suport si o parte de
confruntare. Aceste stiluri sunt adaptari ale tehnicilor descrise in cartea Intervievarea
Motivationala scrisa de Miller si Rollnick (1992). Exemplele fiecarui stil sunt azate pe urmatorul
scenariu:
Clientul este casatorit si are un fiu de 8 ani. A facut abuz de cocaina in ultimii patru ani.
Saptamana trecuta, sotia lui s-a mutata din casa, lund cu ea si copilul. Aceasta miscare a fost
precedata de faptul ca acesta a fost concediat de la locul de munca, al treilea in decursul unui an.
In timp ce parasea casa, sotia ii spunea sotului: “Seful tau si cu mine am cazut de acord ca esti
dependent de droguri. Daca nu iti revii, casnicia noastra se incheie.” Dupa ce sotia a pelecat,
clientul s-a intors la birou si l-a bautut pe seful lui. Clientul vine in terapie plangandu-se despre
cat de injusti sunt sotia si seful lui atunci cand il numesca dependent de droguri. Clientul spune
ca un poate sa traiasca fara sotia lui. Spune ca bataia pe care i-a dat-o sefului lui a fost justificata
deoarece acesta l-a concediat si pentru ca a incurajat-o pe sotia lui sa il paraseasca.

Strategia 1: De-emaptizarea importantei acceptarii clientului a stigmei de “dependent de

droguri”, ‘violent” sau “iresponsabil” si asa mai departe. In loc de etichetarea comportamentului
clientului, descrie ce se intampla in viata clientului.

Exemplu de confruntare suportiva: Pot sa vad cat de frustrat esti de problemele cu sota
si seful tau, fie ca esti sau nu dependent de droguri (afirmatie). Ceea ce este important pentru no
isa discutam este cum consumul de droguri a dus la mutarea din casa a sotiei tale. Poate ai nevoie
sa faci o alegere intre a o avea pe ea si a avea droguri (confruntare).

Strategia 2: Empatizarea faptului ca, clientul are responsabilitate si putere de alegere

personala, pentru a decide cum sa fie viitorul comportament si ca nici tu nici altcineva nu il poate
controla pe el.

Exemplu de confruntare suportiva: Indiferent daca iei sau nu droguri, este decizia ta
(afirmare). In orice caz, tu trebuie sa realizezi ca, consumul de droguri ii afecteaza pe sotia si fiul
tau, nu doar pe tine (confruntare). Am fost impresionat de cat de multa ai fost capabil sa iti ajuti
fiul cu activitatile legate de scoala joia trecuta. Pare ca ai o grmada de lucruri pe care poti sa i le
oferi fiului tau atunci cand nu te droghezi sau cand nu esti mahmur (afirmare).

Strategia 3: Demonstreaza ca aia scultat ceea ce clientul a spus ca are nevoie si ca vrea si
arata-i cum schimbarea comportamentului problema il poate ajuta sa obtina ceea ce isi Doreste.

Exemplu de confruntare suportiva: Esti supus unui stres foarte mare referitor la
peirderea locului de munca si la grijile ca sotia ta va divorta de tine. Meriti suport in rezolvarea
acestor probleme (afirmatie). In timp ce cocaina poate face sa para ca problemele au disparut, in
realitate, cocaina ti-a luat job-ul si sotia de langa tine (confruntare). Faptul cas capi de cocaina, te
poate ajuta sa ii recuperezi.

Strategia 4: Fii sincer cu clientul. Nu pretinde ca un vezi problema comportamentului

doar pentru ca incerci sa il sustii emotional si incerci sa dezvolti incredere. Un toate deciziile de
viata sunt acceptate de ceilalti si/sau pota juta clientul in lupta sa.

Exemplu de comportament suportiv: Ai dreptate cand spui ca toata lumea este

depresiva si furioasa uneori. Si eu as fi furios daca seful meu m-ar da afara si daca rezultatul
imediat ar fi ca sotia mea sa ma paraseasca (afirmatie). Dar, nu te va ajuta cu nimic sa iti bati
seful. Doar o sa complice lucrurile si mai mult, cand vei vrea sa obtii urmatorul job si cand vei
vrea sa o convingi pe sotia tac a vrei sa faci lucrurile sa mearga (confruntare. Vreau sa te ajut sa
ai succes in a obtine ceea ce tu vrei atat acasa cat si la munca (afirmatie). Dar, nu vei avea succes
atata timp cat cocaina te controleaza (confruntare).

Ce este un comentariu de proces?

Exista doua nivele intr-un interviú. Primul nivel este continutul. Continutul unui interviú
este actualul subiect discutat. De exemplu, daca ai intrebat clientul despre anumite lucruri
stresante (recente) si ea indica un deces recent in familia ei, un divort si un conflicto cu fiul ei
adolescent, acestea pot sa reprezinte tot continutul interviului. Al doilea nivel al interviului este
procesul are apare intre intervievator si client. Procesul discutiei se refera la “cum?” al
interviului. In timp ce in unele momente este mult mai adecvat sa pastram atentia asupra
continutului despre ce aduce clientul in interviu, in alte momente, este vorba despre procesul
referitor la cum clientul prezinta informatia si la cum clientul relationeaza cu alte persoane si/sau
cu intervievatorul, aceasta este cu adevarat important.
Teyber (1997, p.40) recomanda 2 pasi pentru a trece de la continutul interviului la
procesul interviului. Prima data, el recomanda ca intervievatorul sa descrie, sa intrebe despre, sau
sa faca deschis orice poate aparea la nivelul procesului la un moment dat in interviu. A doua
oara, intervievatorul ar trebui sa incurajeze clientul sa exploreze semnificatia acestui proces
interpersonal. Atunci cand face comentarii despre proces, este important ca acestea sa un sune
critice sau judecatoare. Intentia este de a aduce procesul despre ceea ce este in constientul
clientului pentru ca el sa poata evalua ce ar putea insemna. Cand comentariile despre proces sunt
folosite pentru a ajuta clientul sa se focuseze, ei pot descoperi noi si importante griji de care un
erau constienti ca le au. De asemenea, ei pot dezvolta o semnificatie mai profunda a
experientelor lor. aceasta noua invatatura poate da clientilor libertatea de a schimba constructiv
cum se raporteaza la altii (Teyber, 1997). Comenatriile de proces pot fi valorificate in doua
situatii relatate.

Descrierea paternului interpesonal al clientului in cadrul relatiilor

Poate sa fie útil sa facem un comentariu de process cand vedem ca, clientul arata un
patern interpersonal problematic in cadrul celor mai multe relatii semnificative. Subliniind
paternul si apoi rugand clientul sa ia in considerare efectul lui asupra relatiilor, produce o trecere
de la continutul a ceea ce se intampla in diferitele relatii la procesul care poate aparea in acdrul
acestor relatii. Acesta poate ajuta clientul sa rezolve un patern relational problematic mai mutl
decat sa continue sa il dezvolte.
De exemplu, sa presupunem ca in descrierea curenta a circumstantelor de viata, o clienta
vorbeste foarte critic despre prietena sa cea mai buna, despre seful ei si despre fiul ei. Putem
forma ipoteza ca, clienta, are un patern interpesonal de a fi extrem de critic in relationare. Daca
facem o trecere continut-proces, putem face critica sa devina subiectul discutiei, mai degraba
decat relatiile particulare, sa zicem. Un exemplu ar fi sa spunem: “Am observat ca esti
dezamagita de prietena ta, de fiul tau si de seful tau. Ma intreb cum influenteaza aceasta
dezamagire relatiile tale cu acestia.”
Acest tip de comentariu de proces poate ajuta clientul sa se vada prin ochii celorlalti cu
care relationeaza. Ea poate invata ca stilul ei critic de comunicare are un efect de indepartare a
oamenilor de langa ea.

Descrierea Procesului interpersonal dintre client si intervievator

Putem, de asemenea, sa facem un comenatriu care sa descrie paternul interpersonal care

apare intre client si intervievator, imediat in interviú. Acesta permite clientului sa aiba
oportunitata de a practica relationarea in diferite modalitati. De exemplu, sa presupunem ca o
clienta are un patern de a cere ajutor intai persoanelor importante din viata ei, ca mai apoi sa
critice sfatul pe care acestia i l-au dat. Sa presupunem ca, clientul a cerut in repetate randuri
sfatul tau despre cum sa imbunatateasca relatiile cu ceilalti. Cand incerci sa ii sugerezi posible
variante ea spune: “Da, dar eu un cred ca o sa functioneze.” O trecere de la continut la proces
poate sa fie: “Am observat ca mereu cand incepem o discutie despre o problema pe care o ai, imi
ceri sfatul. Cu toate acestea, apoi tu gasesti sfatul meu nefolositor si simt ca te-am dezamagit.
Este important pentru noi sa ne dam seama de ce se intampla acest lucru”. Acest tip de
comentariu ajuta clientul sa se focuseze spre a exmplora paternul interpersonal mai degraba
decat sa se focuseze spre o lupta de putere cu intervievatorul. In timp ce se simte criticat de catre
client, intervievatorul nu raspunde defensiv la acest conportament; in schimb, intervievatorul
invita clientul sa se focuseze si sa exploreze semnificatia interactiunii. In acest fel,
intervievatorul se comporta diferit fata de persoanele cu care clientul a relationat in trecut. Ca un
rezultate direct a acestei reactii a intervievatorului, clientul are oportunitatea de a rupe acest
patern rigid de relationare si de a invata o noua modalitate de a interactiona intr.-o relatie
personala (Teyber, 1997).

Probleme in diversitatea umana in timpul interviului

Intr-un interviu, intervievatorul asculta cu atentie ceea ce spune clientul atat prin
comportamentul verbal cat si prin cel nonverbal. La sfarsitul interviului, clientul pleaca cu
sentimentul ca a fost respectat si inteles. Intervievatorul pleaca cu intelegerea nevoilor si
obiectivelor clientului. Acest tip de final de succes nu este rezultatul folosirii mecanice a
aptitudinilor intervievarii care au fost detaliate in acest capitol. Retineti ca orice aptitudine
particulara de intervievare nu poate sa fie in mod egal folositor pentru fiecare intervievator sau
pentru fiecare client. Trebuie sa selectam aptitudinile care ne ajuta (individual) si apoi sa fim
pregatiti sa modificam interviul pentru a se plia pe unicitatea fiecarui client. Organizatiile
profesionale, ca Asociatia Psihologiei Americane (2000, 2003), considera o problema atat de
etica cat si de competenta profesionala sa inveti sa modifici serviciile la nevoile unice ale
indivizilor. Aceste probleme sunt discutate aici pe scurt, pentru a le examina mai profund, vezi
Sugestii pentru aprofundare (p.251).
Cand poti avea nevoie sa schimbi strategia de intervievare? Poate sa fie mai necesar
atunci cand exista diferente semnificative intre tine si client care fac respectul reciproc si
comunicare asa fie o provocare. Nu este evident sau usor sa determini daca exsita diferente
semnificative intre intervievator si client deoarece identitatea este un concept complex. Hays
(2001) considera identitatea ca fiind compusa din influente culturale multidimensionale de varsta
sau influente generationale, incapacitatea, religia si orientarea spirituala, etnicitatea, statusul
socio-economic, orientarea sexuala, mostenirea indígena, originea nationala si genul. In plus,
Hays crede ca identitatea individului nu este statica. La un moment dat in viata unei persoane, in
orice momento al zilei, aceste influente culturale poat avea mai mult sau mai putin impacta supra
identitatii. Din acesta perspectiva, contextul situatiei interviului, consta intr.-o persoana specifica
care intervieveaza un client specific, intr-un contex de interviu specific va avea un impacta
asupra entitatii indivizilor implicat si at de similar sau diferit se vad indivizii unii pe ceilalti.
De exemplu, sa presupunem ca doi adulti neangajati, o femeie si un barbat, incearca sa
relationeze unul cu celalalt. Daca ambii sunt protestanti si sunt in biserica, rugandu-se impreuna,
ei se pot vedea ca fiind similari. Pe de alta parte, daca ei se afla la un curs vocational imrpeuna si
discuta despre oportunitati de cariera ei pot fi pusi in competitie unul fata de celalalt, iar
diferente lor de gen ii pot face sa se simta diferit. Un an mai tarziu, sa presupunem ca unul dintre
acesti indivizi este in pozitia intervievatorului iar celalalt in pozitia clientului: Cum ar putea
acesti indivizi sa se priveasca unul pe celalalt? Nu exista un raspuns simple la aceasta intrebare.
Hays recomanda sa discutam inaintea sesiunii de interviú, toate ariile de identitate unde diferente
de putere poate exista intre noi si client. Acest proces de discutare a identitatii poate ajuta la
construirea increderii intre noi si client.
Cat de important este acest prces de construire a relatiilor? In cautarea factorilor comuni
ai tratamentului efectiv si a factorilor care prezic efectele pozitive in tratament, un factor critic
care apare mereu este prezenta unei puternice aliante (Grencavage & Norcross, 1990; Lambert &
Bergin, 1994; Whiston & Sexton, 1993). Poate orice intervievator sa dezvolte o alianta
terapéutica puternica cu orice client? Beutler et al. (1994) au descoperit ca potrivirea clientului
cu ajutorul pe variabilele culturale si stilul personal poate ajuta in dezvoltarea unei aliante
efective. In orice caz, cand acest lucru nu este posibil sau nu este adecvat din motive importante,
ei recomanda ca ajutorul sa lucreze pentru a crea “pseudo-potrivirea”.
In incercarea de a crea o potrivire, un pas important pentru tine este sa te autoeduci
despre problemele care pot sa fie relevante pentru clientii tai despre care tu nu poti fi constient.
Sue si Sue (2002) este un exemplu de unul dintre multele texte disponibile acum care evidentiaza
problemele despre diversitatea umana. Cu toate ca autoeducarea despre diversitate este
valoroasa, retinem ca informatia din aceste texte este deseori bazata pe grupuri de oameni, un pe
indivizi. Cardemil si Battle (2003) spun ca trebuie sa evitam sa presupunem ca toti clientii dintr-
un anumit grup cultural sau etnic au experiente identice; heterogenitatea este de asteptat. In plus,
ei considera vital ca noi sa intrebam clientii cum se identifica pe ei insisi mai degraba decat sa
facem supozitii despre cultura si etniciattea lor (Cardemil & Battle, 2003).
Un al doilea pas in incercarea de a crea o potrivire intervievator-client este pentru tine sa
recunosti ca, clientii sunt experti in propriile lor problema culturale. Roaga-ti clientii sa iti
povesteasca despre indentitatea lor. In final, intreaba clientii cum te percep si care sunt
diferentele pe care ei le percep ca existente si acre ar putea incetini dezvoltarea unei vune relatii
de munca. Diferentele in stilurile de comunicare pot impiedica abilitatile tale de a ajuta clientul.
Admiterea faptului ca acest lucru poate conduce clientii spre a te percepe ca fiind mai de
incredere (Sue & Sue, 2002). Acesta incercare de potrivire cu clientii trebuie sa implice
autenticitate si onestitate din partea intervievatorului sau pot sa fie percepute ca fiind de ne
acceptat sau semn de incompetenta (B. Goodwin, comunicare personala, Decembrie 10, 2003).
Unul dintre cele mai importante obiective a acestui text este sa dea studentilor
intervievatori oportunitatea de a practica adaptarea aptitudinilor lor pentru a se plia pe uniciatea
clientilor. Clientii in capitolele 3-22 difera in termeni de ani, tara de origine, etnicitate, gen,
religie, status socioeconomic si asa mai departe. Dupa fiecare profil clinic, exercitiile sunt date
pentru a incuraja intervievatorul sa reflecteze la diferentele care pot exista intre el sau ea si
client. Intervievatorul este incurajat sa ia in considerare cum aceste diferente pot sau un pot
influenta dezvoltarea unei puternice aliante si ce poate el sau ea sa faca pentru a creste
probabilitatea dezvoltarii unei asemenea aliante. Aditional, uneori intervievatorul are
oportunitatea de a reflecta la cum schimbarile in unele aspete legate de identitatea clientului pot
influenta cursul interviului.De exemplu, in capitolul 7, Mary plange moartea sotului ei. In
intrebari, intervivatorului ii se cere sa reflecteze la cum ar putea schimba interviul, pentru
intervievator, daca Mary ar fi plans moartea partenerei ei lesbiana, cu care a avut o relatie de
foarte mult timp.
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
Practica de diagnosticare esentiala

Acest text este destinat să ofere studenților practica în punerea diagnosticului folosind
Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburărilor Mintale (ediția a 4-a, rev. [DSM-IV-TR],
Asociația Americana de Psihiatrie, 2000). Dacă sunteți pregătiți să începeți să vă exersați
abilitățile de diagnosticare, săriți acest capitol și treceți la profilele clientului din capitolele 3-22.
În cazul în care v-ar fi de folos o scurtă revizuire a procesului de diagnostic, citiți mai departe.
Primul pas în utilizarea abilităților de diagnostic este efectuarea unui interviu aprofundat.
In acest interviu, trebuie să puneți întrebări adecvate privind starea mentală, să recunoașteți
comportamentul problematic și să determinati gradul de afectare cauzat de aceste comportamente
problematice.Pentru a face acest lucru, trebuie să evitați atât supra-, cat si subevaluarea
comportamentului patologic. De exemplu, trebuie să luati în considerare aspecte ale dezvoltării
normale ce pot fi modelate de ceea ce Hays (2001) numește influențe culturale
multidimensionale asupra identității, inclusiv vârsta, influențele generaționale, religia, orientarea
spirituală, etnia, orientarea sexuală, moștenirea genetica, originea națională, și sexul. Este
important să țineți cont de aceste influențe culturale pentru că aveți nevoie să faceti diferența
intre cineva care prezintă un comportament diferit din punct de vedere cultural fata de ce vă
așteptați, pe baza identității voastre, și un individ care prezintă comportamente problematice.
Dezvoltarea unui diagnostic este un proces complex. Trebuie să examinați aspectele
psihologice, sociale și influentele biologice asupra unui individ și sa încercati sa determinati cele
mai probabile cauze ale comportamentului pe care îl considerați maladaptiv.
Se presupune că elevul va lucra prin exercițiile de diagnosticare din capitolele 3-22
folosind manualul DSM-IV-TR sau un ghid de instruire pentru DSM-IV-TR, cum ar fi Reid și
Wise (1995), Rapoport și Ismond (1996) sau House (2000). Este dincolo de obiectivul acestei
carti sa examineze suportul complex de diagnostic oferit de aceste ghiduri de formare. Mai
degrabă, acest capitol oferă doar o scurtă descriere a modului în care studentul ar putea dori să
procedeze in diagnosticarea clienților utilizând profilurile clinice furnizate în capitolele 3-22.

ÎNCEPETI PROCESUL DE DIAGNOSTIC CU UN INTERVIU DE ANAMNEZĂ

În timpul anamnezei, trebuie să puneti întrebări deschise și închise care va vor da o imagine
cuprinzătoare a punctelor forte și a slăbiciunilor clientului dvs. Este crucial pentru aceasta sa
includeti o evaluare a stării psihice. Morrison (1995) oferă sugestii detaliate pentru a efectua un
examen de stare mintală. Întrebările critice pe care intervievatorul dorește să le rezolve până la
sfârșitul interviului de anamnestic includ: Are clientul probleme organice, cum ar fi leziuni
cerebrale sau demenţă ? Este clientul psihotic? Are clientul o tulburare de anxietate sau
dispozitie ? Are clientul ganduri de suicid sau omucidere ? Abuzeaza clientul de substanțe ?
Clientul este o victimă sau un făptuitor de violență ? Intervievatorul dorește să obțină o viziune
cuprinzătoare despre cum funcționarea actuala a clientului poate fi influențata de factorii
psihologici, biologici și situaționali. În timp ce puneti întrebări relevante despre client, trebuie să
evaluați dacă procesul de relationare interpersonală dintre dvs. și client este potrivit. Sunt starea
de spirit și comportamentul clientului congruente cu subiectul discutat ? Clientul pare să
răspundă la întrebările dvs.sau la ceva ce se petrece in sine ?
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
Fiți conștienți de natura limitată a informațiilor dvs.

  Dacă toate cunoștințele dvs. despre un client sunt desprinse dintr-un interviu de patruzeci
de minute, diagnosticele vor fi mai dificile decât dacă ați fi intervievat clientul timp de două ore,
efectuat testari formale, interogat membri de familie și colectat informații colaterale de la surse
relevante. Cu cat stiti mai mult despre un client, cu atat diagnosticul poate fi mai exact. În situații
confuze sau complexe, poate fi necesară efectuarea unei analize oficiale și a testării personalității
înainte de a putea fi diagnosticat corect. În acest caz, intervievatorul va putea folosi numai
diagnosticări provizorii sau temporizate până la efectuarea acestei testari.

Puneti Intrebări Care Ar Putea Exclude Diagnosticele

În timpul anamnezei, este important să puneti întrebări care ar putea confirma sau infirma
prezența unei tulburări. Să presupunem că în screening-ul pentru prezența halucinațiilor, clienta
dvs. admite ca vede fața soțului ei decedat oriunde merge. Ea îl vede când merge prin mulțimi,
când intră în camerele lor și în plimbare prin parc. Este femeia aceasta schizofrenică ? Poate avea
halucinații din cauza abuzului de substanțe ? Convingerile sale religioase sau spirituale includ
opinia că rudele decedate devin îngeri păzitori ? Există alte explicații? Punerea de intrebari atat
de confirmare potențială, cât și de infirmare este vitala pentru a stabili diagnosticul corect. De
exemplu, dacă întrebați pacienta cât timp a trăit aceste experiențe și spune că au început luna
trecută dupa ce soțul femeii a fost ucis într-un accident de mașină, atunci aveți date care ar putea
sugera ca "halucinatiile" reprezinta mai degraba un comportament de doliu decat halucinatii din
schizofrenie. Cu toate acestea, nu presupuneți ca acest lucru înseamnă că pacienta nu este
schizofrenica; perseverati și puneți mai multe intrebari de urmărire. Este posibil, de exemplu, ca
pacienta să isi "vadă" soțul pentru că abuzează de substanțe. Nu vreti să ratati aceasta importanta
informație penru diagnostic presupunand prematur că ați înțeles situația. În plus, este posibil atât
sa fie îndurerata dupa soț cat și schizofrenica. Așa cum nu vreti sa supradiagnosticati acest client,
de asemenea, nu doriți nici să-l subdiagnosticati.
Să presupunem că, în timpul unui screening pentru iluzii, un client de sex masculin
exprimă o mulțime de gânduri suspicioase. Aplicand întrebări de urmărire, omul exprimă
suspiciuni legate de șeful său, cei patru colegi și cei doi subordonați ai săi. Clientul dvs. afirmă
că toate aceste persoane fac intentionat lucruri care să-i submineze lucrarea. Acest comportament
poate reflecta iluzii paranoice. In orice caz, puneți întrebări care ar putea infirma această
posibilitate. Să presupunem că persoana nu este paranoica și întrebați de ce acești indivizi se
comportă în acest fel cu ea. Sa presupunem că vă spune ca el este singurul latino-american dintr-
o companie populată de americani europeni și crede ca ei au viziuni rasiste. În această situație,
obțineți date care pot infirma ideea că el este delirant și confirma că poate fi victima
bigotismului. In orice caz, ca și în exemplul de halucinații de mai sus, diagnosticul precis
necesită o monitorizare detaliată prin întrebări tintite pentru a nu vă hazarda. Asigurați-vă că vă
întrebați clientul daca are motive de a fi suspicioș față de oricine altcineva în afară de oamenii cu
care lucrează. Dacă indică faptul că nu este "suspicios" la domiciliu, la biserică și în comunitatea
locală, atunci aveți date suplimentare care sugerează că suspiciunea lui nu reflectă gândirea
delirantă.
Ce domenii ar trebui să acopere întrebările de monitorizare ulterioara ? Vreți să faceți o evaluare
amănunțită a influențelor situaționale, biologice și psihologice asupra funcționării clientului.
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 

CONSULTAȚI ALEGERILE DIAGNOSTICULUI

După încheierea interviului anamnestic cu un client din capitolele 3-22, este timpul să
utilizați exercițiile care urmăresc cazul pentru a sprijini dezvoltarea unui diagnostic sau
diagnostice pentru client. Exercițiile vă cer să luați în considerare o axă la un moment dat,
începând cu Axa I și continuând până la Axa V. După ce ați terminat, sunteți încurajați să vă
uitați înapoi la munca dvs.,începând de la Axa V, pentru a analiza dacă nivelul de importanță pe
care l-ați acordat factorii situaționali în detrimentul celor individuali a fost adecvat. Această
strategie de a privi înapoi este preluată de la recomandările din Hays (2001) pentru prevenirea
erorilor în diagnosticele dumneavoastră.
Dacă urmați această abordare pas cu pas, diagnozele dvs. vor reprezenta "adevărul"
despre clientii dvs.? Dacă vă uitați la declarația de avertizare scrisă la începutul DSM-IV-TR,
aceasta avertizează utilizatorii că criteriile oferite pentru fiecare tulburare trebuie să servească
doar ca orientări către înțelegerea clienților. Ele nu reprezintă adevărul despre clienți. Criteriul
pentru fiecare tulburare se află într-o stare de reevaluare periodică și de revizuire ca și cercetarea
noastră privind cunoașterea diagnosticului. Rețineți că scopul diagnosticului nu este acela de a
"eticheta" corect un client. Scopul este de a descrie,cât mai exact posibil, funcționarea clientului.

Fiți stricți în folosirea criteriilor DSM-IV-TR

Diagnosticul multiplu este încurajat de sistemul multiaxial. Cu toate acestea, nu puneți un

diagnostic în cazul în care clientul nu îndeplinește pe deplin criteriile și nu acordați diagnostice
multiple atunci când ghidul consideră că este nepotrivit. De exemplu, dacă analizați criteriile
pentru Tulburarea de comportament opoziționist deviant în DSM-IV-TR, liniile directoare
specifică faptul că acest diagnostic nu ar trebui să fie pus dacă clientul îndeplinește criteriile
pentru Tulburare de conduită sau tulburare de personalitate antisocială. În plus, orientările pentru
Tulburarea de personalitate antisocială indică faptul că acest diagnostic nu este adecvat dacă
clientul nu are 18 ani sau mai mult.

Luați în considerare beneficiile și riscurile diferitelor diagnostice. În timp ce etichetele corecte

pot ajuta clienții să primească tratamentul cel mai adecvat, acestea pot avea, de asemenea,
implicații negative asupra clienților.Cercetarea psihologică socială a demonstrat în multe
domenii puterea etichetelor de a influența percepția oamenilor asupra celorlalți. În studiul său
clasic, Rosenhan (1973) a demonstrat că odată ce o persoană a primit o etichetă de schizofrenic
într-o unitate de sănătate mintală, toate comportamentele acestui individ au fost interpretate prin
lentila psihopatologiei. În mod similar, Langer și colegii (1974, 1980) au constatat că
observatorii au evaluat persoanele intervievate diferit în funcție etichetele avute: ca solicitanți de
locuri de muncă, pacienți psihiatrici sau pacienți cu cancer. Snyder (1984) a constatat că
profesorii au privit comportamentul elevilor în mod diferit atunci când elevul a primit anterior o
etichetă de talentat versus ostil. Astfel, etichetele au o putere extraordinară de a afecta cursul
vieții clientului, așa că trebuie să le folosim cu prudență.

Amintiți-vă că un client nu este un diagnostic. Un client are o viață care include multe lucruri,
inclusiv,uneori, prezența unei tulburări psihologice. Tulburarea descrie problemele cu care
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
clientul se confruntă, nu clientul în sine. Ca urmare a acestui fapt, atunci când oferiți un
diagnostic unui client, să fiți conștienți de faptul că nu toți clienții care au aceeași tulburare au
simptome identice, de același nivel al severității sau au aceeași durată a dificultății. Sistemul
DSM-IV-TR oferă câțiva descriptori suplimentari care se adaugă alegerii diagnosticelor pentru a
le individualiza în funcție de situația actuală a clientului. Descrierile includ informații despre
potențialele subtipuri ale tulburării, severitatea tulburării (ușoară, moderată, severă) și evoluția
clinică a tulburării (în remisie parțială, remisiune completă, istorie anterioară, vârstă de debut,
modul de debut, progres).

Probleme diagnostice diferențiale. Simptomele pot apărea în mai multe tulburări. În plus,unele
tulburări au o suprapunere semnificativă a simptomelor. Acest lucru creează limite neclare între
unele dintre tulburări și face dificilă diagnosticarea exactă. Daca ai dificultăți în diagnosticarea
diferențială, anexa A a DSM-IV-TR prevede șase variante decizionale care pot furniza ajutor în
cadrul categoriilor de (a) tulburări mintale datorate unei Condiții Medicale Generale, (b)
Tulburări induse de substanțe, (c) Tulburări psihotice, (d)Tulburări de dispoziție, (e) Tulburări de
anxietate și (f) Tulburări somatoforme.

Uneori decizia corectă nu este de a diagnostica. La sfârșitul anamnezei, este posibil să realizați
că pacientul nu suferă de niciun diagnostic. În alte momente,clientul poate avea nevoie de
serviciie de sănatate, dar nu sunteți sigur care ar fi diagnosticul corespunzător. În aceste cazuri,
rețineți că manualul statistic vă permite să faceți diagnosticele care includ calificative precum
"provizoriu" sau "nespecificat". Dacă nu sunteți sigur despre ce diagnostic este vorba, dar sunteți
sigur că există o condiție diagnosticabilă, eticheta temporară corectă este ”Diagnostic amânat”.

AXA 1

Exercițiul din primul capitol vă solicită să luați în considerare eventualele opțiuni de

diagnosticare pe axa I. Vă încurajează să luați în considerare câteva diagnostice diferite și apoi
să-l selectați pe cel mai potrivit. Pe axa I codificați ceea ce manualul numește Tulburări Clinice,
Tulburări de adaptare și Alte tulburări Care Pot Fi În Centrul Atenției Clinice. Există o implicită
continuitate de severitate a codurilor Axei I în care Tulburările Clinice sunt cele mai severe,
urmate de Tulburările Adaptative care sunt definite ca reacții limitate în timp, urmate de alte
condiții care pot fi importante pentru atenția clinică dar care nu reprezintă prezența unei tulburări
psihologice în cadrul individului.

Axa II
Exercițiile pentru Axa II vă cer să examinați dacă clientul dvs. îndeplinește oricare dintre
criteriile pentru o Tulburare de Personalitate și / sau Retard Mintal. Dacă clientul nu îndeplinește
criteriile pentru un Diagnostic pe Axa II, diagnosticianul poate utiliza în continuare această axă
pentru a raporta orice trăsături de personalitate sau mecanisme dezadaptive care ar putea fi
relevante pentru tratament. DSM-IV-TR permite diagnosticarea majorității tulburărilor de
personalitate pentru adulți, adolescenți și copii. Cu toate acestea, fiecare tulburare prezintă
conditia ca comportamentele să fie pe termen lung și să reprezinte modele înrădăcinate care
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
diferă de ceea ce se așteaptă de la cultura individului. Cum poți determina dacă un comportament
interpersonal al clientului reflectă o tulburare sau un comportament cultural diferit dar
sanctionat? Hays (2001) avertizează practicienii că acest lucru poate fi dificil de determinat. Ea
le recomandă acestora sa dezvolte o înțelegere globală a influențelor culturale asupra relatiilor
interpersonale ale clienților lor înainte de a analiza dacă un diagnostic pe Axa II este adecvat sau
nu. Rapaport și Ismond (1996) exprimă o precauție similară cu privire la diagnosticarea
tulburărilor de personalitate la adolescenți și copii deoarece baza de cercetare care susține astfel
de diagnostice este redusă. Ca răspuns la aceste precautii, exercițiile de capitol vă îndrumă să fiti
cât mai concreți posibil în descrierea motivelor pentru care ați decis să nu alegeți un diagnostic
pe Axa II. Ca și în cazul Axei I, puteți pune un diagnostic provizoriu, nici un diagnostic sau
indica faptul că un diagnostic este amânat pe Axa II, când acest lucru se impune.

 Axa III

La Axa III raportați orice condiții medicale generale pe care le considerați relevante
pentru managementul condițiilor clientului de pe Axa I sau Axa II. Este posibil ca aceste
afecțiuni medicale să fi jucat un rol cauzal în dezvoltarea dificultăților clientului, pot exacerba
dificultățile clientului sau să facă îngreune controlul stării clientului. Uneori poate veni un client
pentru ajutor în special cu o problemă medicală care are influențe ce pot fi cel mai bine înțelese
ca o tulburare psihică datorată unei probleme medicale. În acest caz, codați aceste informații atât
pe axa I cât și pe axa III. De exemplu, DSM-IV-TR are un cod pe Axa I pentru schimbare de
personalitate datorată unei stări medicale generale. Acest cod ar fi potrivit pentru abordarea unui
client cu o afectare a lobului frontal care a dus la lipsa judecății sau controlului impulsurilor,
stare de spirit inadecvat de exuberanta și așa mai departe. Pe Axa III, veți folosi Clasificarea
Internațională de boli (ICD-10, 2000, citată în DSM-IV-TR) pentru a codifica această afecțiune.
Dacă aveți nevoie de informații suplimentare pentru a determina dacă este potrivit un diagnostic
pentru Axa III, puteți indică faptul că diagnosticul este amânat.

Axa IV

Pe Axa IV, indicați orice probleme psihosociale sau de mediu care sunt relevante pentru
funcționarea clientului. DSM-IV-TR oferă categorii de probleme pe care trebuie să le luati in
considerare, incluzand probleme cu grupul de suport primar, probleme legate de mediul
social,probleme educaționale, probleme ocupaționale, probleme de locuire, probleme economice,
probleme legate de accesul la serviciile de îngrijire a sănătății, probleme legate de interacțiunea
cu sistemul judiciar / criminalitatea și alte probleme psihosociale și de mediu. Manualul oferă o
descriere mai detaliată din fiecare dintre aceste categorii în secțiunea de introducere numită
"Evaluare multiaxială".

Axa V

Pe axa V, indicați evaluarea globală a funcționării clientului dvs. utilizând scala prezentată în
secțiunea Evaluare Multiaxiala a manualului. Este un proces simplu. Pentru fiecare scor numeric
de la zero la 100 pe scală, manualul oferă un set de descriptori pentru modul în care individul
funcționează la acel nivel. Cu cât scorul este mai mic, cu atât mai deficitar funcționează
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
individul, cu excepția faptului că un scor de zero înseamnă că nu aveti informații adecvate pentru
a face o evaluare despre client. O sută reprezintă scorul pe care l-ați da unui client care
funcționează într-un mod superior în toate aspectele lui sau ei de viaţă. Ar trebui acordată o
atenție deosebită determinării scorului clientului. Nu luați în calcul doar opinia clientului,
deoarece pot exista motive, cum ar fi psihoza, care sa-i cauzeze acestuia o judecata inadecvată.
Colectarea informațiilor din surse colaterale poate fi utilă în verificarea nivelului de funcționare
al clientului. După ce ați ales un punctaj care să reprezinte cel mai bine funcționarea clientului
dvs., puneti intre paranteze perioada de timp pe care o reprezintă. De exemplu, ar putea
reprezenta funcționarea clientului la momentul anamnezei sau ar putea reflecta cel mai înalt nivel
de funcționare din ultimul an. Dvs. le puteti da mai mult de un punctaj, fiecare scor reprezentând
funcționarea clientului într-o perioadă de timp diferită, dar specificată.

VERIFICAȚI-VĂ DE 2 ORI JUDECATA CLINICĂ

După ce ați finalizat judecățile inițiale pentru Axele I-V, exercițiile de capitol va vor cere
să vă reconsiderați toate judecățile în ordine inversă, din punctul dvs. de vedere. Ați supraestimat
sau ați subestimat impactul situațional, biologic sau factori psihologici individuali asupra
funcționării actuale a clientului ? Dacă da, corectați diagnozele. Exercițiile vă vor solicita să
indicați de ce ați decis sau nu să vă schimbați diagnosticul după ce ați făcut această primă
revizuire inversă.
Ați avut nevoie să vă modificați diagnosticele? Slattery (2004, cap. 1) sugerează că din
cauza erorii fundamentale de atribuire, intervievatorii pot recunoaște corect impactul influențelor
situaționale asupra propriului comportament, dar sunt predispuse să subestimeze puterea acestuia
asupra comportamentului clientului. Acest lucru poate duce la părtinire în procesul de
diagnosticare. De exemplu, să presupunem că o adolescentă este trimisă pentru un aport din
cauza comportamentului său abuziv verbal cu profesorii, comportamentului său sexual
promiscuu cu adolescenți de sex masculin și lipsurile sale scolare pe termen lung. În plus, acest
client are un istoric de a fi abuzat sexual de mai multe rude de sex masculin. Comportamentul
acestui client reprezintă psihopatologia individuală? Ați putea sa ii dați un diagnostic pe Axa I de
ulburare de conduită și apoi să-I codificați istoricul abuzului sexual pe Axa IV, ca situație
stresanta. Sau, ați putea vedea comportamentele sale externalizatoare ca fiind "normale" pentru
cineva care a încercat să supraviețuiască într-un mediu abuziv sexual. Această credință mai
puternică în influențele situaționale ar putea să vă ducă să oferiți acestui adolescent o
diagnosticare a Axei I de abuz asupra copilului, categoria Alte tulburări care se pot afla în centrul
atenției clinice. Alegerea diferitelor diagnostice implică convingeri implicite diferite cu privire la
importanța influențelor individuale și situaționale. Diagnosticul cel mai potrivit pentru acest
client poate varia în timp in functie de cronicizare, severitatea și frecvența simptomelor sale
externe, precum și schimbările sau lipsa acestor schimbări, în existența sa zilnică.
Când este cel mai probabil să interpretați greșit influențele individuale, biologice sau
sociale ale clientul dvs? Sunteți cel mai vulnerabil la acest lucru atunci când clientul dvs. este
semnificativ diferit de dvs.într-un fel. DSM-IV-TR dispune de resurse pertinente pentru a vă
ajuta să evaluați impactul vârstei, culturii și sexului în procesul de diagnosticare. În descrierile
fiecărui diagnostic, cercetarea relevanta pentru aceste probleme de diferență este discutată.
Anexa I a DSM-IV-TR conține, de asemenea, conturul formulării culturale și glosarul culturilor
legate de sindroame. Această anexă oferă informații importante pentru a vă ajuta să luați în
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
considerare aspectele culturale în efectuarea de diagnostice. DSM-IV-TR a inclus, de asemenea,
în anexa I, unele dagnostice culturale. În cele din urmă, puteți indica influențe culturale asupra
clientului dvs. pe Axa IV. Fiți atenți și la luarea în considerare a problemelor culturale încercând
să nu supraestimați sau să subestimati importanța acestora.
Hays (2001) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile culturale furnizate de
DSM-IV-TR, acestea fiind adesea prea puține și nespecifice pentru a oferi orientări practice în
diagnosticare. Ea sugerează rectificarea acestei situații prin adăugarea unei Axe VI care să
indice factorii culturali relevanți pentru identitatea clientului. Ea definește influențele culturale
pentru a include vârsta, handicapul, etnia, genul, moștenirea indigenă,originea națională,
orientarea sexuală, statutul socio-economic și orientarea religioasă și spirituală. Pentru a
diagnostica corect, Hays vă recomandă să completați mai întâi Axa VI, apoi să vă întoarcețila
Axa V, apoi la IV, și așa mai departe. Acest proces invers poate ajuta la prevenirea prejudecăților
culturale prin situarea culturii în prim-planul procesului de diagnosticare (Hays, 2001).
Să presupunem că ați finalizat o revizuire inversă a opțiunilor de diagnostic, căutând
potențialele prejudecăți în diagnosticare. Ați terminat acum? Ați finalizat procesul de a face un
set responsabil și grijuliu de decizii de diagnosticare? Nu încă. Capitolul exerciții vă cere să vă
revedeți deciziile încă o dată. Faceți această revizuire finală din perspectiva clientului. De ce să
luați în considerare punctul de vedere al clienților dvs.? În primul rând, clienții sunt experții
vieții lor nu dvs. În al doilea rând, clienții au acces legal la diagnosticele lor. Alegerile pe care le
faceți trebuie să sprijine discuțiile pe care le aveți cu clienții dvs. despre viața lor. In caz contrar,
aceste diferențe de diagnosticare pot perturba sau împiedica dezvoltarea unei alianțe terapeutice
cu clientul.
Cercetările au demonstrat în mod constant că munca eficientă apare atunci când
practicianul și clientul construiesc o alianță terapeutică în care ambele părți se trată reciproc cu
respect și colaborează activ pentru realizarea obiectivelor de tratament (Grencavage & Norcross,
1990; Whiston & Sexton,1993). Luarea în considerare a percepțiilor proprii ale clienților, atunci
când vă dezvoltați diagnozele, demonstrează clienților că le înțelegeți punctul de vedere cu
privire la punctele forte și slabe ale acestora. Acest lucru le poate crește motivația de a se
schimba (Prochaska & DiClemente, 1986; Prochaska, DiClemente, & Norcross, 1992). Astfel,
dacă credeți că clientul dvs. ar avea o reacție negativă puternică la opțiunile de diagnosticare,
gândiți-vă serios la ce ar putea însemna aceasta în legătură cu acuratețeaa deciziilor tale; dacă
este cazul, revizuiește-le.

CONCLUZII

Diagnosticul este un proces complex. Luați în considerare influențele psihologice, sociale și

biologice în diagnosticare. Fiți pregătiți să vă revizuiți deciziile de diagnostic pe baza oricăror
informații noi primite. Tratați-vă clientul ca partener în procesul de diagnosticare. Luați în
considerare nu numai precizia alegerilor dvs. de diagnostic, dar și utilitatea acestora pentru
client. Alegerile voastră vă ajuta clientul să câștige servicii necesare? Aceste alegeri vor ajuta la
îmbunătățirea serviciilor primite de client? Clientul și sistemul de asistență al clientului vor fi
împuternicite de informațiile pe care le oferă diagnosticul oferit? Dacă oricare dintre aceste
răspunsuri este NU, atunci revizuiți-vă diagnosticele.

II
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 

PROFILURILE ADULȚILOR PENTRU UTILIZAREA ÎN

SESIUNILE INDIVIDUALE

Prefață la Partea a II-a

Luarea rolului clientului

Citiți următoarele cazuri și încercați să vă puneți în locul clientului. Amintiți-vă că nu

trebuie să memorati detaliile furnizate în profil. Detaliile sunt furnizate pentru a vă ajuta sa-l
aduceti pe client la viață pentru a colabora în procesul de interogare. Puteți schimba orice date
demografice sau detalii despre caz care vă vor ajuta să îl portretizați mai activ. Dacă este cazul
lui Cathy și dvs. sunteti un bărbat, sunteti liber să jucati rolul lui Carl și să schimbați toate
detaliile necesare acestei schimbări de gen.
Înainte de începerea interviului oficial, spuneți intervievatorului detaliile demografice de
bază, motivul interviului și locul în care se desfășoară interviul; toate aceste informații sunt
furnizate în prima secțiune a profilului cazului. La sfârșitul interviului, atât dvs. cât și
intervievatorul ar trebui să recititi profilul cazului așa cum a fost scris și apoi să vă puneți în
rolul intervievatorului pentru a finaliza exercițiile privind diagnosticarea, aprofundarea și
reflectarea asupra interviului cu clientul din perspectiva intervievatorului.

 LUATI ROLUL INTERVIEVATORULUI

Rețineți că înainte de a începe să puneți întrebări despre motivul pentru care clientul este
aici, trebuie să explicați clientului cine sunteți, modul în care funcționează clinica dvs., modul în
care munca dvs. este supravegheată și care sunt limitele confidențialității. Dacă sunteți urmărit
printr-o oglindă sau printr-un echipament video ori audio, acest lucru trebuie, de asemenea, să fie
explicat clientului. Asigurați-vă că sunteți cuprinzător în a explica modul în care toate
informațiile despre clienți vor fi păstrate confidențiale solicitând inainte clienților
consimțământul lor scris pentru a fi intervievați sau implicați în tratament. În unele state, minorii
de anumite vârste pot să consimtă la anumite tipuri de tratament în ambulatoriu sau in afara lui
dar nu la toate. În alte state, minorii nu pot să consimtă la nici un tip de tratament. Prin urmare,
tutorele legal al minorului este cel care trebuie să semneze formularul de consimțământ. Trebuie
să urmați Legea privind Portabilitatea și Responsabilitatea Asigurărilor de Sănătate (HIPAA) sau
legile de confidențialitate ale statului dvs. Se recomandă respectarea oricăror coduri care au cel
mai strict standard (APA, 2002; Newman, 2003). Toate acestea fac parte din ajutarea clienților să
înțeleagă care este rolul dvs și care este rolul lor. Acest proces de inducere a rolului poate
îmbunătăți rezultatele tratamentului atunci când este efectuat (Whiston & Sexton, 1993).

CE VA FI PASTRAT CONFIDENTIAL?

În cele mai multe cazuri, informațiile obținute în timpul interviului vor fi strict
confidențiale în limitele programului dvs. de formare, cu câteva excepții extrem de specifice.
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
Confidențialitatea va fi ruptă în următoarele situații: în cazul în care clientul amenință să isi facă
rău fizic sau sa faca acest rau unei alte persoane anume și în cazul în care clientul este victima
abuzului sau neglijarii infantile. În aceste situații, trebuie să puneți siguranța clientului sau altele
înainte de confidențialitate și să raportati informațiile autorităților competente. Mandatele legale
de raportare variază în funcție de state, astfel încât trebuie să determinați parametrii exacți ai
raportarii în jurisdicția dvs. De exemplu, în Pennsylvania, un practician este obligat să raporteze
la autoritățile pentru abuzul copiilor doar dacă are contact direct cu un copil pe care îl
suspectează a fi abuzat sau neglijat. În alte state, dacă un practician aude  de la altcineva despre
un copil potențial abuzat sau neglijat, este încă un raport mandatat.
Confidențialitatea poate fi de asemenea încălcată dacă clienții dvs. doresc să furnizați
informații cuiva, cum ar fi medicul, școala, instanța și așa mai departe. Potrivit regulamentului de
confidențialitate HIPAA (1996), pacienții au drepturi specifice, iar practicienii au responsabilități
specifice în ceea ce privește modalitatea in care utilizează și dezvăluie informații confidențiale
privind sănătatea. Pentru mai multe informații despre modul în care HIPAA se referă la psihologi
și alți furnizori de sănătate mintală, accesați www.APApractice online.org.
În termeni practici, dacă un client dorește să dezvăluiți informații despre el, trebuie să
semneze o comunicare care să documenteze ce informații dorește să fie eliberate și cui dorește să
fie eliberate. În colaborarea cu minorii, problema consimțământului pentru tratament,
confidențialitatea și eliberarea înregistrărilor sunt mai complexe, deoarece unele sau toate aceste
drepturi sunt numai în mâinile tutorelui legal al minorului.

SUNT DIFERENTE MAJORE INTRE DUMNEAVOASTRĂ SI CLIENT ?

O discuție adecvată privind inducerea rolului la începutul anamnezei trebuie adesea să

depășească explicațiile despre cine sunteți și procedurile pe care le aplicati. S-ar putea să fie
nevoie sa discutați despre așteptările și percepțiile clienților privind interviul. Atât tu, cât și
procedurile de stabilire, puteti fi destul de diferite de ceea ce aștepta clientul. Discutați aceste
diferențe cu.clientul dvs și ascultați cu atenție ceea ce clientul are de spus. În plus față de
schimbul de experiență cu clienții dvs., fiți pregătiți să discutați despre limitele cunoștințelor dvs.
(Hays, 2001). Practicati acest lucru în timpul jocurilor de rol.
După terminarea jocului de rol, nu mergeți direct la exercițiile didactice. Mai întâi,
examinați clientul pentru a vă asigura că ii înțelegeți gândurile, sentimentele și tiparele. Este
posibil ca anamneza să nu fie suficient de aprofundată pentru a vă ajuta să dezvoltați un
diagnostic precis așa că lăsați profilul clientului să completeze orice lacune de cunoștințe pe care
le aveți. În timp ce completați exercițiile care vă ajută să practicati tehnici de intervievare,
încercați să vă adaptați gândirea și stilul comentariilor dvs. la contextul cultural al clientului în
ceea ce privește vârsta, etnia, sexul, religia, situatia socio-economică, statutul și așa mai departe.
Aceasta poate fi o provocare. Pentru a vă ajuta cu această provocare, fiecare profil oferă indicii
despre modul în care un client ar putea răspunde diferitelor aspecte ale interviului. Pentru unele
dintre exerciții,  a fost furnizat un exemplu despre modul în care ați putea să vă adaptați
comentariile.
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
Cazul lui Monisha

1. Care sunt statisticile de bază?

Numele dvs. este Monisha și sunteti o femeie afro-americană de optsprezece ani. Sunteti
o studenta în anul întâi la facultate si cea mai mare dintre cei patru copii. Frații dvs. trăiesc acasă
cu părinții într-un oraș aflat la aproximativ trei ore de universitatea pe care o frecventezi. Părinții
dvs. lucrează într-o fabrică care produce tapițerie pentru automobile. Sunteti prima din familia
extinsa care face colegiu. Ambii părinți au început să lucreze în fabrică imediat după absolvirea
liceului. Imparți un apartament cu alte trei studente și lucrezi cu jumătate de normă. Aveți de
achitat credite de valori mari pentru a încerca să treceți prin cei patru ani de facultate cât mai
curând posibil, astfel încât să puteți câștiga un venit decent și să vă ajutați si familia.

2. Cum vă comportați la interviu?

Îmbrăcămintea dvs. este curată și igiena dvs. este adecvată. Stati liniștită cu mâinile în
poală și picioarele incrucișate, dar tot leganand un picior. Rareori aveți contact vizual. Atitudinea
dvs. față de intervievator este politicoasă, cooperativă și deferențială dar nu oferiți multe
informații și tindeți să vorbiți în propoziții scurte. Rata de vorbire este normală și gândurile dvs.
sunt bine organizate, dar nu sunteți în mod special introspectiv și nu elaborați informațiile pe
care le oferiți intervievatorului.
Când sunteti întrebată ce v-a facut sa căutati un tratament, vă concentrați în primul rând
pe simptome (dureri de cap, anxietate privind testele și notele), dar nu spuneti prea multe despre
emotiile dvs. Cu toate acestea, leganarea piciorului crește in intensitate, schimbati frecvent
pozițiile, va încruntati și vă frecati capul ca și cum ati fi atins de durere când sunteti întrebat
direct despre emoțiile sau experiența dvs. internă. Cu toate ca aveți multe întrebări cu privire la
modul în care terapia vă poate ajuta referitor la durerile de cap, este puțin probabil să oferiți
voluntar raspunsuri, cu excepția cazului în care intervievatorul solicită în mod expres.
Dacă vi se pun întrebări de examinare a stării mentale, nu aveți nici o confuzie, ganduri
neobișnuite sau delirante. Refuzați să vă simțiți deprimată sau anxioasă, cu excepția cazului când
sunteti testată sau va gânditi la performanța dvs. academică. Dacă sunteți întrebată despre
consumul de droguri și alcool, admiteți că ati experimentat puțină marijuana și alcool în liceu.
Uneori, mergeti în baruri la sfârșit de săptămână împreună cu colegele dvs de cameră care va
împing în a lua o pauză de la studiu, dar dvs refuzati să beti suficient pentru a va imbata. Sunteți
prea preocupată de performanța dvs. academică pentru a permite drogurilor sau alcoolului sa
interfereze cu studiile sau participarea la curs.

3. De ce sunteți intervievată ?

O asistentă medicală din centrul de sănătate din campus v-a raportat după ce ati căutat tratament
pentru migrenă. Ați avut aceste dureri de cap rar de câțiva ani, dar ele au devenit mai frecvente și
mai intense de când ați venit la colegiu și simțiți că multele medicamente nu mai sunt eficiente.
Asistenta de la centrul de sănătate a întrebat cum v-ați descurcat la școală și ați recunoscut că ați
avut recent rezultate slabe la mai multe examene importante și v-ati simțit stresat în legătură cu
scăderea notelor. Deși asistenta v-a dat o prescripție pentru medicamente mai puternice pentru
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
durerile de cap, ea a simțit, de asemenea, că ați putea beneficia de instruire privind tehnici de
relaxare sau managementul stresului. Ea a simțit că acest lucru vă poate ajuta cu performanța
școlară împiedicând dezvoltarea unor dureri de cap. Sunteți sceptică, dar durerile de cap încep să
interfereze cu activitatea școlara și sunteți foarte îngrijorată de notele dvs.

4. Cum va simtiti?

Nu oferiți voluntar informații despre sentimente, ci recunoașteți că vă simțiți puțin

inconfortabil dacă vi se cere. Dacă intervievatorul analizează în continuare aceste sentimente,
recunoașteți că sunteți sceptică cu privire la modul în care vorbirea cu un intervievator poate să
vă scadă durerile de cap sau să va creasca notele. Sporirea scepticismului dvs. este data de faptul
că un frate mai mic a avut o problemă emoțională (nu știți cum să o numiți) și a intrat și a ieșit
din sistemul de sănătate mintală de ceva vreme. Sunteți deopotriva curioasă și sceptică în
privința psihoterapiei pentru că, deși nu ați participat niciodată la sesiunile de terapie ale fratelui
dvs., aveti impresia că nu i-a facut foarte mult bine. De asemenea, sunteți obișnuită să fiti cea
puternică în familie și va este incomod să recunoasteti orice vulnerabilitate. Sunteti puțin
anxioasă că intervievatorul ar putea încerca să va facă să plângeti sau să exprimati emoții, iar
asta ar fi jenant pentru dvs. Dacă intervievatorul întreabă în mod special despre anxietate,
recunoașteți că deveniți foarte anxioasă în situații de testare, până la punctul în care inima va
bate cu putere, palmele transpiră și vi se pare dificil sa va concentrati. Aceste simptome par să
aibă loc indiferent de cât de mult ați studiat înaintea examenului și sunteți frustrată de faptul că
atunci când vă simțiți în acest fel, vă pare imposibil să va reamintiti informațiile despre care știți
că ați învățat.

5. Cum gandiți ?

Aveati 10 și 9 în liceu iar profesorii și consilierii v-au spus că este tot ceea ce aveți nevoie
pentru a reuși la colegiu. Scopul dvs. este de a deveni profesor deoarece ati admirat profesorii de
la liceu și ati simțit că au reușit să facă diferența in viata dvs si a altor studenti. Dificultatea dvs.
actuală in privinta notelor este neobisnuita pentru că ati avut întotdeauna rezultate foarte bune în
liceu. Începeti să va întrebati dacă profesorii dvs au făcut o greșeală și într-adevăr aveți ceea ce
este nevoie pentru a reuși la facultate dar dvs nu oferiți voluntar această informație, cu excepția
cazului în care intervievatorul solicită acest lucru. Va gânditi foarte mult la dezamăgirea
părinților dvs. care sunt foarte mândri că au o fiică în facultate. De asemenea, vă faceți griji
despre eșecul prin care frații dvs nu ar primi un bun exemplu. V-ati imaginat ca treceti prin
colegiu rapid, obtineti unui loc de munca la catedra, fiind si in pozitia de a ajuta fratii mai mici sa
mearga la facultate. Aceste gânduri sunt adesea primordiale în mintea dvs. când încercați să
studiați pentru un examen sau cand va aflati la un examen și fac parte din ceea ce vă îngreunează
concentrarea.

6. Ce va place la dvs ?

Sunteți mândra de succesul dvs. în liceu și de rolul dumneavoastră ca prim membru al

familiei extinse care participa la colegiu. De asemenea, vă puteți descrie ca fiind responsabilă și
loială și dacă vi se cere să dați exemple, vă concentrați asupra rolului dvs., de sora cea mai mare
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
din familia dvs și importanței pe care o acordați ridicarii la așteptările părinților dvs. și oferirii
unui bun exemplu pentru frații mai mici.

7. Cum v-ați descurcat la locul de muncă?

Dacă sunteți întrebată despre slujba dvs. cu jumatate de normă de la magazinul

alimentar, recunoașteți că nu vă multumeste cu adevărat și că vă iroseste din timpul de studiu. Cu
toate acestea, aveți nevoie de bani pentru a vă acoperi cheltuielile cu colegiul și încercați să
faceți o treabă bună. În ultimul timp, a trebuit să anulați câteva ture din cauza durerilor de cap și
vă este frică că managerul dvs. vă va percepe ca fiind leneșă sau iresponsabilă, deși ea a fost
simpatică și nu s-a plans incă de timpul pierdut.  
 
8. Cum va descurcati la școală?

Notele dvs. au scăzut recent, după ce nu ați trecut la mai multe examene majore. Ati avut
note de 9 la cele mai multe materii până la cele mai recente examene, dar acum obtineti 8 la
câteva cursuri și sunteti în pericol de a nu absolvi la matematică. Ați pierdut recent câteva cursuri
din cauza durerilor de cap. Nu v-ati căutat profesorii pentru ajutor suplimentar și sunteti jenată de
ideea de a primi meditatii. Recunoașteti că va simtiti îngrijorată de note și afirmati că planul dvs
este "doar să studiati mai mult și să încercati să va descurcati mai bine."

9. Cum stati cu sănătatea ?

Tocmai vi s-a dat o prescripție pentru Imitrex din centrul de sănătate al campusului. Ar
trebui să luați acest medicament ori de câte ori aveti o migrenă. V-ați confruntat cu migrene
ocazionale de la începutul adolescenței, dar până acum ați fost în măsură să le gestionați cu
medicamente fără prescripție medicală. Negati orice alta suferinta fizica. Cu toate acestea, aveti
doar cinci sau șase ore de somn pe timp de noapte între orele de studiu, cursuri și serviciu. Ați
pus și câteva kilograme de cand ati venit la colegiu. Nu considerați că aceasta este o problemă de
sănătate. Nu ati avut timp de exercitii fizice.

10. Cum stati cu viata sociala ?

Dacă sunteți întrebată despre viața socială, râdeți și admiteți că într-adevăr nu aveți
nimic. Mereu ati avut în liceu prieteni și alte persoane cu care sa va intalniti la sfârșit de
săptămână, dar cursurile, programul de studiu, si slujba nu par să ofere prea mult timp pentru
socializare de când ati venit la colegiu. Dacă sunteti întrebat ce faceți pentru a va "deconecta" sau
a vă relaxa, puteți spune că rareori faceți asa ceva. De la venirea la facultate, v-ati simțit ca și
cum ati fi mereu "in actiune", că nu este cu adevărat timp să va relaxati sau să va distraţi. Colegii
de cameră va spun că trebuie să va faceti timp să va distrati și încearcă să va convingă să ieșiți și
să petreceți cu ei. Dar, într-adevăr, nu vedeți cum reușesc alți oameni sa se distreze și sa își
indeplineasca si sarcinile pentru școală. Când ați încercat să va faceți timp pentru a ieși cu colegii
de cameră sau sa mergeti la o petrecere, va simteati vinovată și distrasă de gândul la munca pe
care ar trebui sa o faceti, iar asta va impiedica sa va distrati. Nu considerati asta chiar o
problemă. Prietenii par a fi doar un lux pe care nu vi-l puteți permite acum.
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
Sunteți aproapiată de familia dvs. și discutați cu ei la telefon o dată pe săptămână. Nu
puteti sa sunați mai frecvent din cauza costurilor. Dvs și mama dvs, în special, ati fost foarte
apropiate dupa moartea mamei sale (bunica dvs) anul trecut. A murit de cancer. Dvs și mama
dvs. ați fost ambele foarte apropiate de ea și foarte implicate în îngrijirea ei pana la sfârșitul
vietii. Nu v-ati descărcat cu adevarat pentru ca rolul dvs. in familie trebuie sa fie unul puternic si
competent. Chiar nu va gânditi la asta ca la ceva de nerezolvat, dar, din când în când, sunteti
cuprinsă de emoții când va gânditi la ea sau vi se amintește de ea într-un vis sau în conversațiile
cu mama dvs. A împărți aceste emoții cu intervievatorul depinde de cât de confortabil vă face
acesta să vă simțiți. Nu uitati, credeti ca ar fi jenant să plângeti în interviu și încercați să evitați
acest lucru cu orice pret. Atunci când vine vorba de acest subiect, vă manifestați disconfortul
prin schimbarea poziției în scaun, tremorul piciorului și, probabil, frecarea capului. 
 
11. Cum vă apreciați viața?

Până de curând, v-ati gândit la viața dvs ca la o provocare pe care ati putea-o rezolva.
Erați mândră de succesul dvs. în liceu și foarte mândră de a fi primul membru al familiei dvs.
care studiaza la colegiu. Erați încântată să începeți cursurile și increzatoare în viitor. Apoi,
durerile de cap au început să se înrăutățească și ați descoperit că ar fi fost posibil să nu absolviti
un test în ciuda orelor de studiu. Încrederea dvs a fost zdruncinată și acum deveniti anxioasă
chiar și atunci când anticipați ca veti trece un test. V-ați gândit ca dacă ati muncit din greu și v-
ati concentrat la cursuri, veti reuși. Dar pareti a fi prinsă într-un ciclu neîncetat de a va stradui din
ce in ce mai intens cu performanțe din ce în ce mai slabe. Este deconcertant să va gânditti la un
posibil eșec și, eventual, la nevoia de ajutor. Dar începeti să recunoașteti că aveti nevoie sa
încercați ceva diferit pentru a ieși din acest ciclu. Nu sunteți sigur că psihoterapia este acel "ceva
diferit", dar sunteti motivată să încercati orice în momentul de față, decât să renuntati la
obiectivele dvs.

EXERCIȚII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru Monisha

A. Ce criterii întrunește Monisha pentru o tulburare adaptativa pe axa I?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________ 

Denumiți alte două diagnostice de pe Axa I pe care ați dori să le excludeți pentru
Monisha și indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferența între
opțiunile de diagnosticare pentru ea.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
B. Indeplineste Monisha criteriile pentru o tulburare Axa II, este cazul unui diagnostic amânat,
sau nu este necesar un diagnostic?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ 

C. Ce ați putea raporta despre Monisha pe Axa III (Condiții Medicale Generale care sunt
potențial relevante pentru tulburarea psihică a unui client) ?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

D. Listați toate categoriile relevante de stres psihosocial și de mediu pentru Monisha și precizati
exemple pentru fiecare pe axa IV. Indicați dacă fiecare agent stressant este ușor, moderat sau
sever.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ 

E. Care este evaluarea dvs. globală asupra funcționării Monishei pe Axa V (actual, anul trecut) ?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________ 

F. Verificați din nou opțiunile de diagnosticare pornind de la Axa V și procedând în ordine

inversă prin Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor
psihologici situaționali, biologici sau individuali privind funcționarea actuală a Monishai. Ar
trebui să schimbați ceva ? Fiti specific argumentand pro si contra.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

G. Revedeți din nou optiunile de diagnosticare din punctul de vedere al Monishei. Opțiunile dvs.
susțin discuțiile pe care le-ați avut cu ea? Ar fi deranjată de alegerile tale? Fiți specific în
discutarea pro sau contra.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 

Exercițiul 2: Aprofundarea practică a interviului cu Monisha

A. Monisha lucrează din greu pentru a avea succes la nivel academic și pentru a fi un om
de încredere și o sursă puternică de sprijin pentru membrii familiei sale. Poate că nu știe cât de
mult o supune acest efort unui stres semnificativ. Faceți comentarii cu privire la comportamentul
ei nonverbal care să o ajute să conștientizeze emoțional aceste probleme.

Când Monisha vorbește despre moartea bunicii ei, vocea ei scade și ea vorbește din ce în
ce mai încet, cu pauze lungi. Scrieți un comentariu care îi evidențiază comportamentul nonverbal
și o încurajează să ia în considerare ce stare emoțională sau stări ar putea să reflecte în privința
acesteia moartea bunicii ei.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Atunci când Monisha vorbește despre notele ei scăzute, despre preocuparea că ar putea
să-și dezamăgească părinții și dorința ei de a oferi un bun exemplu pentru frații ei, ea își miscă
agitată piciorul, îsi schimbă poziția în scaun, se încruntă și își freacă capul ca și cum ar fi în
durere. Ce ai putea spune în mod subtil pentru a-i atrage atenția asupra acestor indici nonverbali
și pentru a-i crește gradul de conștientizare emoțională a acestei presiunii de a performa bine la
școală?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

B. Monisha solicită gestionarea stresului pentru simptomele de migrene prezente și

aparent anxietate la testare. Pentru a stabili o măsură de bază a simptomelor ei, tu ar trebui să
obții mai multe detalii despre momentele specifice când aceste simptome sunt prezente.
Utilizând întrebări deschise și închise pentru a obține informații despre frecvența, intensitatea și
durata acestor simptome veți stabili o cale ,pentru dumneavoastră și pentru Monisha, în
evaluarea progresului pe măsura desfăsurării tratamentului. Faceți o listă de întrebări la care să
cereți raspunsuri cu exemple specifice de momente când a experimentat dureri de cap sau
anxietate la testare.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
Efectuați o listă de întrebări pe baza cărora ați putea să stabiliți frecvența, intensitatea și
durata acestor simptome.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

C. Faceți o listă de întrebări pe baza cărora să obțineți exemple specifice despre cum
experimentează aceasta o durere de cap. Evaluați mai multe dimensiuni ale experienței sale
(adică comportamentul, gândurile, emoțiile, percepțiile,senzațiile, etc.) care apar înainte, în
timpul sau după o durere de cap sau un episod de anxietate de testare?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

D. Ce întrebări ați putea pune despre excepțiile la cele de mai sus, de exemplu, când
Monisha este sub presiune, dar nu resimte dureri de cap sau ia un examen fără a fi îngrijorată ?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Exercițiul 3: Întrebări legate de Monisha

A. Luați în considerare cine sunteți ca intervievator și scrieți ce credeți că ar putea fi cel

mai dificil legat de stabilirea alianței cu Monisha pe baza vârstei, etnicității, sexului, statutului
socio-economic, orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate. Ce s-
ar putea întâmpla în mod special?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

B. Există ceva ce puteți face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o alianță

terapeutică eficientă cu Monisha? Fii specific și detaliat în descrierea ideilor dvs.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

C. Având în vedere că Monisha nu a indicat nicio legătură între moartea bunicii ei și simptomele
sale actuale, este investită în menținerea rolului său ca persoană puternică, competentă și este
Purcarea (Gologan) Crinuta 
Master Clincă, Anul II 
Practică , Traducere pag 18 ‐38 
 
oarecum inconfortabilă cu ideea de a face psihoterapie, cum ai putea să o abordați subtil pentru a
obține mai multe informații despre acest eveniment și despre reacția sa la acest eveniment?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

D. Luați în considerare avantajele și dezavantajele concentrării tratamentului asupra

simptomelor prezente ale Monishei (dureri de cap si anxietate) comparativ cu extinderea
tratamentului pentru a include explorarea unui posibil doliu nefăcut.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

E. Ce tratament îl considerați alegerea optimă pentru Monisha, în acest moment ?

Ce factori v-au condus la această alegere?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

F. Decizia privind tratamentul optim pentru Monisha reflecta opinia dvs. generală despre
abordarea scurtă versus abordarea profundă a tratamentului sau reflectă factorii individuali din
cazul lui Monisha?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
CAZUL LUI JIE

1.Care sunt statisticile de baza?

Esti un baiat de 18 ani.Student in Taiwan, care studiaza pentru certificatul in business la

universtatea din Statele Unite. Familia ta apropiata este alcatuita din bunica ta,tata, mama si cele
3 surori mai tinere. Familia ta extinsa cuprinde 3 matusi din partea tatului si 4 din partea mamei
impreuna cu copii lor.Reteaua ta familiala este foarte bine legata.Toti lucreaza impreuna pentru a
asigura succesul unei familii de generatii.Esti un fluent in a vorbii engleza cat si un nativ in
chineza mandarina.

Esti in America de 6 luni.Locuiesti singur,in casa unei famili chinezesti care este o ruda
indepartata a asociatului de afaceri a tatalui tau.Aceasta familie sta la cateva minute de mers pe
jos de universitatea de nord-est unde studiezi tu.Mama acestei famili iti ofera mese si are grija de
rufele tale murdare.Esti intervievat la centrul de consiliere al universitatii.

2.Cum te-ai comportat in interviu?

Stai foarte linistit si privesti in jos in cel mai mult timp. Intregul tau corp este teapan si inghetat
cel mai mult timp din interviu.Nu bati din picioare,nu le incrucisezi,sau sa gesticulezi cu mainile
decat daca esti foarte deranjat.Intrebarile despre starea mentala cresc nivelul tau de discomfort
pana la un punct in care intregul tau corpul devine vizibil de incordat.Mainile tale se strang
puternic de manerele scaunului sau de genunchi.Te impingi in spatarul scaunului iar picioarele
tale tremura cu puterea de a trece prin podea. Este foarte important sa pastrezi o aparenta
matura;asta inseamna ca trebuie sa ai control de sine tot timpul. Totusi, in timp ce corpul tau
arata tensiune tot timpul, vocea ta ramane moale si controlata.

Esti foarte rusinat de orice intrebare care se refera la tine ca avand o problema emotionala. Cu
toate acestea, fara respect pentru interogator, incerci sa raspunzi la aceste intrebari. Crezi ca
interogatorul are o proasta impresie despre sanatatea ta mentala si vrei sa corectezi asta.Incerci sa
faci asta aducand aminte ca profesorul universitar de fizica a simtit ca problemele tale de
sanatate s-ar imbunatati daca ai primi sugestii pentru imbunatatirea rezultatelor academice. Daca
intreaba pentru mai multe detalii, ai spune ca este primul an la Universitate si esate foarte
important pentru tine sa obtii notele cele mai bune. Notele mari iti vor onora familia si iti vor
castiga un loc in scoala de business dupa ce obtii certificatul de student .

Ti s-a spus ca venind la acest interviu te va ajuta sa reusesti si de aceea tu esti anxios sa
usurezi interviul si sa cooperezi la capacitate maxima. Daca te-ar fi intrebat oricare intrebare cu
“de ce”, precum “de ce ai putea fii tu stresat la scoala?”, ai raspunde ca este rezultatul unor
factori externi precum incurcarea examenelor, zgomot in biblioteca, si lipsa de suport familial
deoarece locuiesti foarte departe de casa.
 Daca intreba de de starea mentala cav sa patrunda in memoria ta si in abilitatea de a te
concentra, admiti sa ai o problema tot mai mare cu concentrarea atentiei pe munca scolara si
concentrarea in timpul studiatului. De asemenea admiti,ca in ciuda orelor de studiu, in timpul
examenuluiai probleme amintindu-ti ceea ce ai invatat. Pe langa faptul ca te simti foarte
ingrijorat si tensionat aceste probleme de concentrare, ai si multe probleme somatice. Daca esti
intrebat despre furie sau agresiune, negi orice sentimente de furie sau idei de omucidere. Daca
esti infatisat pentru halucinatii si deziluzii, devii atat de rusinat incat iti va deveni greu sa
vorbesti. Fara respect pentru interogator, te fortezi sa raspunzi prin a nega a avea orice ganduri
neobijnuite sau experiente si notand ca nimeni din familia ta nu a avut astfel de probleme
vreodata.

Daca esti intrebat daca ai avut vreodata ganduri sinucigase, admiti ca la anumite perioade in
care ai avut ganduri sinucigase. Daca esti intrebat sa fii avut vreun plan sinucigas, raspunzi ca
nu. Doar vrei sa indici ca daca tu nu poti reusi in scoala, te vei omori. Nu iti poti face de ras
familia si sa o dezamagesti, intorcandu-te acasa fara certificat de business.

3. De ce esti intervievat?

Ai fost bolnav de-a lungul a 6 luni de scoala. Stomacul tu a fost cea mai mare sursa de
probleme consistente. Ai pierdut 4,5 kg in ultima luna. Simtomele tale include lipsa de apetit,
arsuri si balonare. Fizicianul de la Universitatea Centrului de Sanatate a avut multe teste asupra
ta inainte de a te recomanda Centrului de Consiliere. Ti-a spus ca problemele stomacale si
sentimentele de tensiune si anxietate sunt legate una de cealalta si prin sosirea ta la Centrul de
Consiliere te vor ajuta sa ai grija de aceste probleme pentru ca tu reusesti in Universitate. Gasesti
multe oportunitati sa accentuezi interogatorul cate de important este pentru intreaga ta familie sa
reusesti in scoala cat si cat de dedicat esti pentru a le depasi asteptarile

Admiti sa fi avut probleme mai slabe atunci cand erai mic, dar suportul familial mereu te-a
ajutat sa treci pete acestea. Daca intrebat pentru mai multe detalii, spui ca bunica ta folosea
povesti de-ale familiei ca sa te ajute. In fiecare dintre povesti, un barbat din familie a trecut peste
un obstacol dificil prin persistenta si multa munca. Tatal tau, de asemenea, ti-a dat un poem scris
de bunicul care vorbeste de loialitatea familiala si obligatii. Acest poem a fost mereu foarte
inspirational pentru tine si l-ai citit in fiecare zi de atunci, cand plecai de acasa. Daca intrebau
daca ai avut vreun contact cu familia ta, recent, raspunzi ca ii suni de la o distanta mare la fiecare
doua saptamani. In timpul acestor apeluri, mama si tatal tau iti reamintesc sa lucrezi din greu si
sa aduci onoare familiei. Matusile si unchii sunt uneori disponibili in timpul acestor apeluri. Ei iti
spun despre problemele care apar in afacerea familiei si te indeamna sa gasesti solutii la aceste
probleme.

Nu ai primit niciodata consiliere sau servicii psihoterapeutice inainte si nu ai spus famliei ca te

gandeai la unele pentru ca erai sigur ca asta ii va rusina. Te astepti ca interogatorul sa iti dea ceva
medicatie impreuna cu un sfat cum sa reusesti in scoala. Daca interogatorul este femeie, sau
apare sa fie foarte tanar, te vei ingrijora de faptul ca nu are cunostinte pentru a te ajuta. Nu ai
mentionat niciodata asta,dar te-ai interesat indirect despre certificarea interogatorilor.

4. Cum te simti?

Ai probleme in a raspunde despre problemele legate de sentimente deoarece le gasesti foarte

injositoare, rusinoase. Te intrebi daca interogatorul te intreaba aceste intrebari deoarece el sau ea
te considera imatur si necontrolat. Incerci sa raspunzi la aceste intrebari dar esti ezitant si nesigur
de ceea ce vei sa zici pentru ca nu esti obijnuit sa ai o introspectiva despre emotiie tale.
Intrebarile despre sentimente sunt cele care au de-a face cu anxietatea. Esti capabil sa vorbesti
despre lungile ore pe care le-ai petecut studiind textele de afaceri si felul in care durerile de
stomac deveneau din ce in ce mai acute pe masura ce treceau orele. Mentionezi cum sesiunile de
studiu se terminau doar cand durerile de stomac te faceau sa te intinzi. Cand te intindeai, erai
inundat cu idei despre cum iti vei esua examenele daca nu te concentrezi mai bine si muncesti
mai sarguincios.

Daca erai intebat daca esti dezamagit de performanta ta la Universitate indeajuns de mult incat
sa te sinucizi, iti repeti ca sinuciderea este ultima solutie daca nu reusesti in scoala. Sperantele
familiei se rasucesc in jurul succesului tau si nu poti trai cu ideea de a fi dezamagit pe toata
lumea. Drept cel mai mare fiu al tatalui tau, care este cel mai batran barbat din familie, este
responsabilitatea ta sa asiguri In continuare succesul familiei tale si al afacerii. Vocea ta
incetineste si te ineci cu lacrimi pe masura ce vorbesti despre asta. Aceasta lipsa de control este
foarte rusinoasa pentru tine. Actionezi confuz daca interogatorul spune ceva de genul “este in
regula sa iti lasi sentimentele sa curga afara din tine. Acesta este un loc sigur pentru a-ti eprima
entimentele.” Nu intelegi de ce interogatorul te incurajeaza sa te porti copilareste, dar tu la
autoriattea lui/ei.

5 Cum te gandesti?

Incerci din greu sa fii logic la orice ora. Daca esti intrebat de ce ai putea sa fi stesat, spune ca te-
ai gandit asta inca de la prima intalnire cu farmacistul crede-o deoarece nu o duci atat de bine la
cursurile de afaceri pe cat te asteptai. Ti-ai dedicat tot timpul liber studiind. Totusi, ai avut
probleme cu concentrarea de cand ai primit o nota mica pe o foaie pe care ai scris-o pentru testul
de la cursuri. Esti ingrijorat ca aceasta nota mica inseamna ca nu vei reusi sa stapanesti munca
cursurilor pe care trebuie sa la faci pentru familia ta.

Daca intrebat cum afacerea familiei iti influenteaza stresul, noteaza faptul ca afacerea familiei
a crescut rapid acum 20 de ani pentru ca a obtinut contracte de la cateva companii din Statele
Unite.In ultimii cinci ani, oricum, aceste companii au inceput sa faca afaceri cu tinutul chinezesc
in loc de Taiwan deoarece forta de munca este mai ieftina acolo.Acest lucru a lasat familia
noastra cu mai multi angajati decat aveau nevoie pentru cererea curenta a afacerii lor. Familia ta
are nevoie sa isi pastreze angajatii si s-a zbatut sa o faca. Au fost facute sacrificii pentru a te
treimite in Statele Unite in speranta ca ti vei dezvolta noi contacte si sa te intorci cu idei noi
pentru a ajuta familia sa iasa din probleme. Nu trece nici macar o zi fara sa ne gandim cum ne
vei ajuta familia. Pe masura ce citesti maualele, te chinui sa aplici eea ce inveti la nevoile
familiei noastre. Oricum, este dificil si mintea ti se poate bloca, te holbezi la pagina si nu poti
intelege ceea ce citesti.

In conversatiile de la telefon cu tatal tau, te intreaba cum te descurci cu temele si examenele.

Tatal tau mereu a avut asteptari mari din partea ta si tu inca nu l-ai dezamagit. Nu intentiona sa o
faci acum. Te gandesti ca af fi trebuit sa ii spui ca ai luat un “C” la tema bancara. Ai luat mult
pentru aceasta tema, dar nu ai deprins o usurinta in a scrie engleza corect gramatical asa cum esti
cu vorbitul. Nu i-ai spus tatalui tau despre nota slaba pentru ca nu ai vrut sa-I cada fata. Totusi,
nespunandu-I te-a facut facut sa te simti rusinat si nedemn de incredere. Daca poti obtine numai
note de top pentru restul noptilor, poti sa recapeti simtul vredniciei.

Iti spui in fiecare dimineata ca trebuie sa muncesti din greu si sa te imbunatatesti pentru a aduna
informatia de care familia ta are nevoie. Iti spui ca trebuie sa asculti la instructor pentru ca au
multe sa te invete. O mica voce in capul tau raspunde cu “Dar, daca nu o pot face?” te astepti de
la interogator sa aiba multe idei pe care tu le poti folosii pentru a fii de succes la munca. E
posibil sa incepi sa simti crampe in brate si picioare de la tinutul lor strans in timp ce astepti
acele idei.

6.Ce crezi despre propria persoana?

Aceasta intrebare nu este usor pentru tine de adresat. Familia ta pune o mare valoare pe
umilinta, asa ca iti concentrezi atentia pe ceea ce ai nevoie sa inveti sa nu pe ceea ce poti sa faci.
Iti este mlt mai comod sa vorbesti despre tine in relatia cu familia. Esti foarte mandru de familia
ta si de recordul ei in afaceri. Cel mai mare fiu al familiei a fost in conducerea afacerii pentru
ultimele patru generatii. Tu esti cea de-a cincea generatie. Fiecare fiu a extins si imbunatatit
afacerea. Tatal tau a fost responsabil pentru “Westernificare”, compania este destul de
importanta incat sa atraga atentia companiilor din Statele Unite. Tatal tau a fost capbil sa faca
aceste contacte pentru ca are o engleza impecabila.

Mereu ti-ai adimirat tatal.

7.Ce ai facut la munca in tot acest timp?

Intrebarea nu I se aplica lui Jie de aceasta data.

8.Cum te-ai descurcat la scoala?

In Taiwan mergeai la scoala sase zile pe saptamana. Dupa acea zi de scoala se termina, te
duceai la o scoala de pregatire in care se dezbateau diferite subiecte in diferite zile.Drept
rezultat ai obiceiuri de munca foarte bine definite. Profesorii tai nu s-au plans de
 tine.Mereu ai lucrat bine si te-ai conformat grupului fara dificultati. Ei niciodata nu au
fost atenti la problemele tale de stomac. La momentul de fata asisti la toate cursurile si iti
completezi toata munca ci diligenta. Ai un “A” la toate cursurile introductorii mai putin
la administrarea contului. Administrarea este singurul curs care este necesar sa scrii pe
hartie. Silabisirea asara ca trebuie sa scrii cateva hartii la unele cursuri inainte de
terminarea cursului.

9.Cum este sanatatea ta?

Tatal tau ta-a trimis in Statele Unite cu cateva luni inaintea inceperii scolii. Asta s-a intamplat
datorita sosirii virusului SARS, tatal tau a decis ca multe scoli din afara Asiei ar putea
incepe sa refuze accesul in tara lor din cauza fricii de SARS. Totusi, tatal tau te-a grabit
inainte ca o astfel de intarziere sa aiba loc. Acest lucru nu ti-a dat suficient sa spui la
revedere familiei tale.

Incepi sa te simti saracacios aproape imediat la sosirea in Statele unite. Ai avut o multime de
probleme respiratorii dar nu ai cautat ajutor de frica sa nu fii deportat ca fiind purtator de
SARS. Ai petrecut timp singur in camera, de frica sa nu ii transmit si familiei cu care
locuiai. Din fericire erai sanator deupa cea de-a doua saptamana asa ca scapasei de
SARS. Cand ai luat o nota mica, problemele tale au devenit atat de intense incat te-au
tinut departe de cursuri pentru restul saptamanii.Acest lucru te-a facut sa te decizi sa te
duci la centrul de sanatate. Stiai ca nu puteai lasa stomacul sa iti scada abilitatea de a
munci din greu si de a studia.

Farmacistul de la centrul de sanatate a facut un numar de verificari si nu a gasit probleme

serioase. A prescris un ameliator de aciditate pentru probleme cu refluxul. A recomandat
o dieta care ar putea reduce problemele cu stomacul. Totusi, este greu sa o urmezi
deoarece mancarea chinezeasca amesteca multe incrediente impreuna si doctorul tau vrea
sa experimenteze cu o masa pe rand. Nu ii poti mentiona asta femeii care iti gateste; asta
ar fii o insulta sa ii spui ce ceea ce gateste te-ar putea face bolnav. Te decizi cu regret ca
trebuie sa ignori sfatul doctorului.

10.Cum te intelegi cu altii?

Ai fost mereu un fiu bun care a muncit din greu si persistent al fiecarui set de sarcini pentru tori
membrii familiei. Esti foarte atent la responsabilitatile tale, tu fiind cel mai mare fiu. In
aditie la incercarea ta de a invata tot de la scoala, ai facut tot posibilul in a-ti incuraja
surorile mai mici la scoala si le-ai ajutat daca au avut nevoie. Surorile tale te vad ca fiind
foarte puternic si inteligent, dar nu ai impartasit cu ele niciuna dintre ingrijorarile tale
periodice despre a fii sificient de bun pentru a indeplinii asteptarile tuturor.

Daca esti intrebt despre relatiile cu altii, notezi ca te-ai intalnit de cateva ori pe saptamana cu un
grup de studente taiwaneze care studiau la universitatea ta. Aceste intalniri aveau drept
 scop ajutorarea pentru scoala. Nici nu le-ai spus acestor studenti despre nota slaba
deoarece erai prea rusinat. Totusi le-ai mentionat ca ai ceva probleme cu scrierea
eseurilor. Unul din ceilalti studenti a recomandat o carte de gramatica cu care sa isi
verifice eseurile inainte de a le imana.In timp ce acest sfat a fost de ajutor, a crescut
anxietatea deoarece s-a vazut drept cel mai slab student din grup.

Pastrezi intentionat o distanta de studentii non-taiwanezi din Universitate. Sunt mai multe
europeni-americani sau africani-americani. Ii eviti deoarece comportamentul lor in clasa
ti se pare imatur.Ei par ca petrec mai mult socializand unul cu altul decat sa fie atentie la
instructor. Gasesti asta lispit de respect. La prima impresie esti socat de comportamentul
lor. Acum, ai facut tot ca sa fii invizibil pentru ei. Esti recunoscator ca ai alti studenti
taiwanezi cu care sa te asociezi. Grupul tau taiwanez a auzit cativa studenti din alte tari
au fost tratati prost. Asta nu ti s-a intamplat tie sau vreunuia din grup. Cu cat traiesti mai
mult in State, cu atat apreciezi mai mult viata ta in Taiwan. Planuiesti sa te intorci cat mai
repede dupa ce iti termini cursurile.

11. Cum iti vezi viata?

Te simti foarte norocos ca ai fost nascut intr-o familie instarita si educata unde poti sa fii in
fruntea unei companii decat sa fi unul dintre angajati. Esti mandru de tatal si unchii tai si
vrei sa fii mandru de tine de asemenea. Cauti aprobarea pentru cooperare si munca din
greu. Uneori esti invidiat de surori pentru ca familia se asteapta la mai putin din partea
lor. Imparti aceaqsta informatie numai daca e multa incredere intre tine si interogator.
Exercitii pentru interogator

Excercitiul 1: Dezvolta un diagnostic pentru Jie

Ce criterii indeplineste Jie pentru anxietate si tulburari de comportament?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

Numeste alte doua diagnostice Axa 1 pe care vrei sa I le impui si numeste ce informatii
aditionale ar putea fii nevoie pentru a face diferenta dintre cele doua diagnostice

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

Prezinta Jie toate criteriile pentru o boala Axa 1? Ar trebui ca diagnosticul sa fie diferit, sau nu
este necesar un diagnostic?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

B. Ce criteriu prezinta Jie pentru un diagnostic Axa 2(Probleme de personalitate si retard

mintal)? Ar trebui ca diagnosticul sa fie diferit sau nu este necesar un diagnostic? Explica
si fii cat de specific posibil.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

C. Este ceva care l-ar putea recomanda pe Jie pentru Axa 3?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

D. Noteaza toate categoriile de factori de stres psihologici si inconjuratori si specifica prin

exemple pentru un Axa 4. Indica daca fiecare factor este slab, moderat, puternic.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

E. Care este evaluarea ta totala pentru incadrarea lui Jie in axa 5?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

F. Verifica de doua ori alegerile pentru diagnostic incepand de la Axa 5 si ajungand la Axa 1
pentru a determina saca ai supraestimat sau subestimat impactul situatiei, biologic sau
factorii psihologici individuali ai lui Jie. Ar trebui sa schimbi ceva? Descrie de ce da si de
ce nu.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______

G. Reciteste alegerile tale pentru diagnostic din punct de vedere a lui Jie. Sunt alegerile tale de
ajutor dupa discutia ta avuta cu el? Va fii deranjat de alegerile tale? Fii explicit in
explicatii de ce da si de ce nu.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______
Exercitiul 2: Exerseaza adancirea interviului cu Jie.

Jie a crescut in Taiwan si ar putea arata folosirea limbajului nonverbal care este tipic pentru tara
sa si statutul sau de fiu mai mare. Acesta ar putea fi deiferit de limbajul tau non verbal.
Comportamentul ar putea include contact vizual, orientarea corpului,postura,expresia
faciala,automatisme compostamentale si de atitudine.

Daca este asa, l-ai putea intreba daca il faci sa se simta respectat si ascultat prin comportamentul
tau nonverbal, sau daca are alt impact?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________

B. Avand in vedere autoritatea ta, Jie poate gasii dificil sa iti spuna direct faptul ca nu se simte
comod cu limbajul non verbal. Ce ai putea spune pentru aface acceptabil pentru el sa ii dea un
asemenea raspuns.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________

In situatiile care urmeaza, l-ai intrebat pe jie anumite intrebari si ai observat semne non verbale
de stres. Fa-i cateva declaratii ca sa isi identifice emotiile care ar putea alimenta aceste semnale
de stres. Deoarece el considera ca este imatur sa arate emotiile, alege-ti cuvintele cu grija si
explica-I faptul ca, in circumstantele de fata, recunoasterea emotiilor este un pas crucial inainte
pentru a prelua controlul simptomelor. Un exemplu este oferit pentru prima situatie.

L-ai intrebat multe intrebari despre obiceiurile sale de a invata. Muschii sai faciali s-au incordat
si a inceput sa se scarpine pe burta.

Incordandu-ti muschii faciali si scarpinandu-te pe burta poate fi semn de anxietate.Aceasta

anxietate poate fi un semn de avertizare important pentru a invata sa-l identifici. Cand acest semn
apare, ai putea sa te opresti putin de la studiu astfel incat problemele tale de stomac sa nu se
intensifice si sa te opreasca de la invatat.
Jie ti-a spus, despre lipsa de succes in a invta pentru examene in weekend. A incercat sa invete
pana seara tarziu dar nu a avut succes. Este un strop de transpiratie pe fruntea sa iar mainile sale
se agata de picioare pe masura ce vorbeste.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________

De asemenea, Jie ti-a mai transmis ca irosteste timp pretios de studiu gandindu-se ca va fii un
esec. Aceste ganduri apar la fiecare sesiune de studiu si se opun progresiei lui in studiu. Dupa
cum povesteste, se afunde in scaun iar vocea ii devine greu de auzit.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________

C. Folosteste raspunsuri concrete la remarcile lui Jie. Ai putea sa folostesti o declaratie simpla
prin care sa ii demonstrezi ca il asculti cu atentie sau ai putea folosii o tema care sa se lege de
memoria sa pentru a vrevi drept tranzitie catre o alta idee sau pentru a scadea tensiunea
emotionala.

Jie spune: “De cand am primit o ota mica la un test, nu conteaza ce o sa fac, nu voi putea sa fiu
niciodata studentul de top in clasa. Mereu am fost in varf. In anii de la inceput, mereu am putut
reusi doar incercand mai tare. Nu inteleg de ce nu pot sa fac asta acum? Incerc si incerc, dar
durerea este prea puternica pentru mine sa o ignor.”

Tema: Trebuie sa fie studentul de top.

Sa fii un student de varf este foarte important pentru tine. Ai fost capabil mereu sa faci asta prin
persistenta si multa munca, dar acum durerea te opreste din a te concentra si perderea titlului de
“student de varf” este foarte confuz si stresant pentru tine.

Jim spune: “surorile mele au multe responsabilitati acasa, ele nu sunt responsabile pentru situatia
financiara a familiei si de toti angajatii companiei. Ma gandesc adesea cat de multi oameni
depind de mine. Nu vreau sa ii abandonez. Nu trebuie sa ii abandonez. Dar uneori ma gandesc la
surorile mele si ma intreb de ce trebuie sa fiu mereu eu. Imi doresc sa fac totul corect, dar este
greu sa fii cel mai mare fiu.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________

Jie spune: “Toti ceilalti studenti trebuie sa fie atat de inteligenti decat mine pentru ca pare sa
studieze mult mai putin. Studiam in biblioteca intr-o dupa-amiaza si ii vedeam alergand afara de
parca ar fi fost copii mici. Cum pot fii atat de relaxati cand sunt atat de mult de facut? Am crezut
ca ei lucreaza dimineata sau seara, nu dupa-amiaza, dar ii vad distrandu-se toata ziua. Imi este
greu sa imi inteleg colegii de clasa. Sunt atat de inteligenti sau sunt copii mai tineri?”

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________
Exercitiul 3: Intrebari in relatie cu Jie

Gandeste-te cine esti ca interogator si scrie ce crezi ca este atat de dificil in stabilirea relatiei cu
Jie bazat pe varsta ta, etnie,sex,statutul socio-economic, orientarea sexuala, religie, caracteristici
fizice si stilul de personalitate. Ce s-ar putea intampla?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________

B. Este ceva ce ai putea sa faci pentru a-ti imbunatatii eficienta muncii in relatie cu Jie? Fii
detaliat in descrierea ideilor tale.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________

C. cum ai de gand sa ii explici lui Jie ca esti de incredere dar te-ar putea percepe ca un expert
lipsit de incredere?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________

D. La finalul primului interviu, e posibil sa nu fii pregatit sa formulezi un tratament. Totusi, Jie e
posibil sa nu se intoarca pentru o a doua sedinta daca el nu simte ca a plecat de acolo cu un
beneficiu concret pentru ca a avut incredere in doctor desi nu era sigur ca ii va fii de ajutor.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________

E. Ar putea Jie sa isi atinga telurile academice fara sa lucreze la sentimentele sale? Explica de ce
da sau nu.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________
CAZUL LUI BRENDA

1.Care sunt statisticile tale?

Numele tau este Brenda,si ai 31 de ani, o femeie americana europarlamentar.Esti maritata cu

Bob,34 de ani,ce lucreaza ca inginer pt o companie localizata la 50 de Km de oras.Bob face
naveta ca sa lucreze ,pleaca devreme de dimineata ca sa evite aglomeratia din trafic si de obicei
nu vine acasa pana la 8-9 seara.Esti acasa ci ceu doi copii ai tai,Sarah in varsta de 2 ani jumate si
Steave de 3 1uni.Ai avut un program incarcat cand s-a nascut Sarah pt ca amandoi,tu si Bob,ati
simtit ca trebuie sa fiti acolo pentru copii,iar Bob facea destui bani pentru a sustine familia.Dupa
aceea ,ai lucrat ca editor la un ziar local.Esti intervievata intr-o politica privata.

2.Cum te comporti in interviu?

Esti imbracata casual si iti ceri scuze pentru aparitiile tale,spunand ca ai avut o intarziere la
tuns,si ca ai avut nevoie de haine noi care-ti vin,dar nu ai mai iesit in public in ultima vreme si
te-ai obisnuit sa porti haine transparente si tricouri supradimensionate.De asemenea, dupa
trendurile de bebelus ,sa scuipe sau sa saliveze pe tine de nenumarate ori pe zi,nu par foarte
multe metode in ate imbraca pentru asta.Vorbesti calr si te exprimi corect.In fine,s-ar putea ca tu
sa faci comentarii cu dispret de mai multe ori despre creierul tau,devenind ”terti” de cand ajungi
sa vorbesti rar despre adulti si petreci toata ziua interactionand cu oameni mici cu vocabular
limitat.Cand televiziunea este pornita,e de obicei dat pe ”Seasone Street” sau alte programe
pentru copii,deci nu-i atat de multa stimulare intelectuala acolo.5tai la marginea scaunului ca si
cum ai putea sari si sa pleci in orice moment,si intrebi daca interviatorul se gandeste sa te lase la
telefon pentru ca nu lasi copiii cu o bona foarte des si sunt unpic ingrijorati ca bona ar putea avea
intrebari sau are nevoie sa te contacteze.

Comportamentul tau general este vesel si vorbaret,dar cand interviatorul incepe sa te intrebe
despre ce ti-a venit sa cauti o psihoterapie,vocea ta sovaie si te sufoci si trebuie sa-ti cureti gatul
de multe ori inainte de raspuns.Iti cere scuze pentru asta spunand ca tu chair nu ai vrut sa plangi
azi si ca te simti exact ca un bebelus doar ca mai mare,si chiar ar fi trebuit sa fi capabil sa-l
”imbini” mai bine.In orice caz,continui sa incerci sa raspunzi la intrebarile puse de interviator
pentru ca tu chiar vrei sa fii cooperativ si sa ai un interviator ca tine.Cand te-a intrebat despre
consumul de alcool,ai spus ca nu consumi mai ales pt ca iti alaptezi fiul.De asemenea,refuzi
ideea Suicidala sau de omucidere,insa vocea ta se ingusteaza si te temi pe masura ce recunosti ca
te-ai gandit in ultima vreme daca copiilor le-ar fi mai bine fara tine.Recunosti ca ai plans de mai
multe ori pe saptamana,ca sentimentele par a iesi din albastru si ca te coplesesc atunci cand te
astepti cel mai putin,te ingrijorezi foarte mult de capacitatea ta de a fi o ”mama buna” cand esti
un ”emocaz”Recunosti,de asemenea,ca esti usor iritata cu fiica de doi ani si ca pare sa fie din ce
in ce mai dificil de controlat pe masura ce ai mai putina rabdare cu ea.Nu dormi bine,dar atribui
asta insomniei bebelusului care nu doarme noaptea.Te simti obosita,nimic nu e niciodata
relaxant.ln ultima vreme, ai probleme cu concentrarea.De exemplu,daca tu si sotul tau priviti un
videoclip intr-o seara,atentia ta este foarte slaba.

3.De ce esti intervievat?

Ai fost trimisa de catre pediatru fiului tau ,pentru un incident care a avut loc in biroul lui acum 0
saptamana.Fiul tau are o verificare periodica programata si 1-ai dus la biroul doctorului pentru
asta.0 ai,de asemenea pe fiica ta cu tine,pentru ca programarea a fost de dimineata si sotul tau a
fost la munca.In camera de asteptare,fiica ta a vrut sa se catere pe scaune si devenea din ce in ce
mai sfidatoare si galagioasa cand ii spuineai ”Nu” sau sa nu se mai urec din nou.?ana cand ati
ajuns in camera de examinare,fata ta tipa,baiatu1 tau plangea si tu erai la capatul
puterilor.Asistenta spunea ceva simpatic si tu erai chiar mai suparata,si erai incapabila de ai
linisti pentru ca nu te puteai opri din plans.Doctorul si-a exprimat ingrijorarea despre
posibilitatea de a avea depresie si ti-a recomandat sa mergi la un psihiatru care sa iti dea o
medicamentatie.Nu vrei sa faci asta pentru ca vrei sa continui alaptarea si in afara de asta crezi ca
esti doar stresata din cauza situatiei,nu chiar depresiva la modul asta.Nu ai o istorie anterioara a
depresiei.In oreice caz,dupa ce ajungi acasa si vorbesti lucruri cu sotul tau toata noaptea,in sfarsit
esti de acord ca poate poti folosi cateva psihoterapii ,sa inveti cum sa-ti reduci nivelul de
stres.Deci esti de acord sa incepi ci psihoterapia si doar daca terapia nu va functiona,vei apela la
medicamente.

4.Cum te simti?

Cand te intreaba despre dispozitia ta ,spui ca esti doar foarte obosita tot timpul si ca nu simti mai
nimic.De fapt, uneori te simti vinovata pentru ca nu simti nimic.De exemplu,cand fiica ta spune
ceva dragut,urmatoarea zi nu iti mai place.Te simti ca si cum ai fi vazut asta de la distanta.S-ar
ăputea sa iti scape la interviu si sa ii spui interviatorului ca iti lipsesc cele mai speciale momente
din perioada copilariei tale pt ca ai aceasta incapacitate de bucurie si placere.Esti constienta de
sentimentimentul de tristete pe care il simti ”este langa tine” acest moment,dar nu intelegi de ce
te trezesti uneori plangand ,deci de multe ori crezi ca ar trebui sa fii fericita.Te simti de asemenea
ingrijorata ca nu incepi sa devii o mama buna din cauza toanelor si iritabilitatii.lti iubesti copiii si
crezi ca ei merita o mama fericita si iubitoare si asta esti cu siguranta si nu cum te ai descris in
acest moment.Iti amintesti cat de obosita si lipsita de viata erai cand s-a nascut fiica ta ,dar erai
capabila sa tragi un pui de somn cand ea adormea.Era foarte previzibila in termenii ei de a
dormisi programul de a manca in general intr-o dispozitie buna.Te simteai destul de bine ca si
mama pentru ca ea era fericita si nu a durat mult pana sa iti castigi energia si te-ai simtit destul de
bine.Avand doi copii este ca cum ai o minge de joc complet diferita.Fiu1 tau erate mai putin
previzibil in ceea ce priveste modul de a manca si de a dormi,5pre deosebire de sora sa.E1 se
trezeşte de multe ori plângând în timpul nopţii şi nu poate fi calmat de nimic, cu exceptia cazului
in care nu il plimbi in jurul casei.El nu are un program stabilit al somnului,daca fiica ta doarme
dupa-amiaza,pe el nu il vezi niciodata dormind.In plus faptul ca era mai greu de hranic decat
fiica ta ,era si mai greu de analizat,de cand s-a nascut.Ea a fost foarte greu de educat si inca e
greu,in ciuda eforturilor tale de a-i corecta greselile.Nu de putine ori te-ai considerat incapabila
in a-ti educa fiul,simti ca te-ai pierdut usor,ai avut o relatie destul de buna cu fiica ta inainte de a
se naste el.

5.Ce parere ai?

Nu prezinti nicio evidentiere de halucinatii sau iluzii.Centrul gandurilor tale este cum sa fi o
mama mai buna si de ce lucrurile s-au dovedit altfe1.A1egi sa stai acasa cu copiii tai si chiar vrei
sa te angajezi , sa fii o mama cu norma intreaga.A1tminteri,iti place sa lucrezi ca editor la ziare si
ai fost emotionata cand ai ramas insarcinata si mandra sa renunti la stres,la termenul limita si
presiunea de la munca pentru a ajunge acasa incepand o familie.Tu si sotul tau chiar ati vorbut
mult despre asta si ai crezut ca stiai ce voiai.Ai gasit modalitatea de sincronizare a asteptarilor
tale cu realitatea si iti dai seama cat de nefericita esti acum.Uneori te intrebi daca ar trebui sa te
intorci la munca ,pentru ca asta te facea fericita si poate ar fi fost mai bine pentru copilul tau.Dar
nu-ti poti imagina sa stai departe de timpul incarcat si chiar nu vrei pe cineva care sa le poarte de
grija copiilor.TE-ai gandit de asemenea la incercarea de a fi un scriitor independent doar ca sa te
rupi putin de grijile de mama din cand in cand.Dar oboseala si dificultatile de a te concentra fac
sa para ca-i imposibil.De altfel,ceea ce iti lipseste cel mai mult la munca este contacftul cu alti
adulti si scriind acasa nu-ti satisfaci nevoia.Minteata se simte ca un sobolan in labirint,alergand
in cercuri si sfarsind la fel ca si moartea din nou si din nou fara nicio cale de iesire.

6.Ce-ti place la tine?

Iti plac abilitatile tale de comunicare si folosesti cuvintele corect,a1minteri mai tarziu te simti ca
si cum ai crezut ca aceasta parte din viata ta este atrofiata de neintrebuintare.Iti place angajarea ta
ca mama,dar nu simti ca estu ”tu in frauiri” atat de bine ,asa cum ai sperat.Esti mandra de
realizarile tale educationale si de succesul tau anterior la munca.De asemenea,tu si sotul tau aveti
o relatie destul de solida si sunteti mandri ca v-ati casatorit cu mult inainte de a avea copii.De
fapt cand intervievatorul intreaba despre ce-ti place ,despre tine,spui ca singurul lucru care nu-ti
place la tine este ca nu esti atat de fericta asa cum ar fi trebuit sa fi,acum ca ai tot ce ai crezut ca-
ti doresti.5pui ”Daca as fi putut doar sa-mi fac sentimentele in interiorul meciului in toate
lucrurile bune pe care le am pe dinafara,n-as mai fi aici vorbuind cu tine.”

7.Ce ai facut la munca? N-ai mai lucrat de cand Sarah s-a nascut ,dar daca interviatorul te-ar fi
intrebat despre istoria muncii,ai fi spus ca te-ai simtit bine la lucru.Iti place faptul ca in fiecare zi
par sa apara provocari noi,si ai gasit presiunea termenului limita care te tineau in priza.Ai
prierdut mult din perspectiva pozitiva.Iti lipsesc acele aspecte de la job,cu toate ca odata cu
aspectul tau gasesti greu o imagine cum ar fi trebuit ca energia sa te tina in priza.Te astepti ca
intr-o zi sa lucrezi,cand copiii tai sunt la scoala,dar ai putea uita de rolul de mama,pentru un loc
de munca sau ca scriitor independent pentru a potrivi orele de munca cu programul lor de la
scoala si sa fii acasa cand sunt si ei.

8.Ce-ai mai facut la scoala? Aceasta intrebare nu este aplicata acestui client.

9.Cum este sanatatea ta?

Sanatatea ta pare a fi buna,si nu esti sub un tratament oferit de vreun medic.In orice caz,esti
obosita tot timpul.Crezi ca te-ai putea simti mai bine daca ai face xercitii regulat,dar nu ai gasit
oportunitatea sa faci asta cu doi COPii-Esti de acord ca modeul de alimentatie nu e corect.De
fapt,nu ai fi în stare 53 fBCi un progres spre a da jos dupa nastere.Este greu sa-ti gasesti timp sa-
ti faci planuri pentru mese sau sa gatesti bine si deseori iei ceva repede de imbucat din frigider
sau dulap.Pentru ca sotul tau este rareori acasa la timp pentru cine ,oricum,doar pare simplu sa
pui la cale ceva pentru fiica ta.Unu1 dintre putinele lucruri dragute pe care le poti face pentru
tine in graba este sa apuci sa mananci ceva dulce si vezi ca faci asta din ce in ce mai des,in
ultimul timp.Stii ca ar trebui sa Fii mai atenta la ce mananci pentru a mentine nutrienti pentru
tine si fiul tau,dar lucrand la asta doar pare ca este un alt lucru pentru care nu ai energie acum.

10.Cum te intelegi cu ceilalti?

Esti cel mai mare copil din familia ta si singura fata.Relatia ta cu mama ta a fost intotdeauna
stransa,dar traieste in alt mediu, asa ca n-o vezi prea des.Incerci sa vorbesti la telefon de cateva
ori pe saptamana ,dar e greu 53 gasesti timp in care sa nu fi intrerupta de copiii tai.Te intrebi de
multe ori cum a reusit sa creasca 3 copii ce au varste apropiate si care au standarde inalte.Ea a
fost cosnica,si nu ai auzit-o niciodata ca se plange de asta. Amandoi parintii te-au sustinut în
educarea si alegerea unei cariere,dar stii ca mama ta te-a rugat ,cand a ramas insarcinata ,sa stea
cu copii tai.Ea a vorbit despre locul in care tu vei fi cand tatal tau se va retrage de la postul de
manager la banca,dar tatal tau isi iubeste munca si nu vezi ca asta se va intampla curand.Fratii tai
mai mici sunt neinsurati.Unu1 este in forta aeriana si altul absolve liceul.Iti place sa tii legatura
cu ei si familia ta ,in general stati impreuna in vacante,dar nu iti vezi fratii ca pe niste resurse
acum,pentru ca niciunul nu este casatorit si nu au copii de crescyt,asa ca tu crezi ca nu ar intelege
prin ce treci.

Iti descri relatia cu sotul tau ca fiind una solida si sincera.Impartiti aceleasi valori desprte familie
si copii.V-ati cunoscut la absolvirea liceului si v-ati casatorit cu 4 ani inainte ca Sarah sa se
nasca,deci simti ca va cunoasteti bine.Daca intervievatorul pune presiune sa-ti descri relatia
actuala ,s-ar putea sa eziti si apoi fara tragere de inima sa admiti ca ai fost mai apropiata de sotul
tau ,inainte de a se naste copiii.Jobu1 lui il tine departe cateva ore pe zi si te gandesti daca-si
imagineaza cum e pentru tine sa fi acasa tot timpul cu copiii.Altminteri,incearca sa asculte atunci
cand te descarci,el de aocicei spune ca nu intelege de ce esti nefericita din moment ce»ai spus ,ai
vrut,sau ai incercat sa vii cu solutii care chair nu crezi ca-s folositoare,ca si cum ai spune,daca
vrei sa te intorci la munca ar trebui sa gasesti o bona si fa-o.Este o persoana buna,care te ajuta sa
iti rezolvi problemele fara prea multa agitatie schimbandu-ti decizia.Tu pe de alta parte ,vezi
totul din diferite perspective multiple dupa mai mult timp ,inainte ca tu sa iei o decizie sau sa
actionezi.Iti doresti ca el sa te fi acultat si sa te lase sa faci asta cu el ,dar poti sa spui ca devine
impacientat cand discutia continua pentru mult timp fara a gasi o concluzie.

Ai avut un nr de perieteni cu care ai socializat cand lucrai la ziar,dar nu mai ti legatura cu ei atat
de mult.Pare atat de multa munca sa fi bona si niciunul din priteni nu au copii cu varste apropiate
de ai tai,deci aducandu-i apropae in activitati pe copii pare ca esti o impunere pentru prietenii
tai.Tu si sotul tau obosnuiati sa iesiti afara regulat inainte de a se naste Sarah su dupa ce a facut
un an,ati inceput sa faceti la fel pentru ca te-ai simtit mult mai confortabil lasand-o cu o bona
inainte de a fi intarcata.Dar acum iti alaptezi fiul si pare a Fi greu de lucrat in afara logisticii,sa
ranjezi o intalnire si apoi doar sa stai acasa.Sotul tau este dispus sa stea acasa si sa se uite la
filme,dar deseori este distrasa de fiul care merge sau esti foarte obosita ca nu te poti concentra pe
film.0data saptamana trecuta,ai adormit uitandu-te la un film cu el si era iritat cu tine pentru ca el
ajunsese acaasa mai devreme ca de obicei si ca ati petrecut timp impreuna.

11.Cum iti vezi viata? Spui ca viata ta are tot in ea,ce ai crezut ca vrei ozo cariera interesanta la
care te poti intoarce eventual ,copii frumosi ,un sot iubitor ,o casa confortabila si asa mai
departe."Ar trebui” sa te simti bine de toate astea,dar trebuie sa admiti ca NU.Asta te plictiseste
si simti ca trebuie sa te grabesti sa gesesti o solutie ,o cale sa obtineti sentimentele voastre din
interior pentru a se potrivi cu ce e pe dinafara,deci poti sa fii o mama buna incepand sa-ti placa
viata ta din nou.
 Exercitiile pentru reporter

Exercitiul 1:Alcatuieste un diagnostic pentru Brenda

A.Ce criterii indeplineste Brenda pentru diagnosticul tulburarilor depresive majore?(indicatorul

declansarii depresiei post-partum).

............................................................................................................................................................
...................................................

B. Numeste alte doua diagnostice de pe axa 1 ,pe care sa i le prescrii Brendei si indica ce alte
informatii suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferenta intre tulburarea depresiva
majora si aceste diagnostice.

............................................................................................................................................................
....................................................

C.Indeplineste Brenda toate criteriile pentru tulburarea de pe axa 1,ar trebui sa se tina cont de
diagnostic sai este unul inutil?

............................................................................................................................................................
......................................................

D.Ce criterii indeplineste Brenda pentru diagnosticul de pe axa 2?(tU1b“Pari de personalitate si

retard mintal)Ar trebui sa se tina cont de el sau este inutilPExplica si fii pe cat de clar posibil.

............................................................................................................................................................
.......................................................

E.Exista ceva la care ai putea sa te raportezi pe axa 3,in ceea ce o priveste pe Brenda(Conditii
medicale generale care au o potentiala relevanta pentru tulburarea mintala a clientului)?

............................................................................................................................................................
........................................................

F.Intocmeste o lista cu toate categoriile relevante de factori de stres fie psihologici,fie din mediul
inconjurator ,pentru Brenda si specifica,exemplificandu-i pe fiecare dintre ei -axa .Indica la
fiecare factor de stres ,daca este usor,mediu sau grav.

............................................................................................................................................................
..................................................
G.Care este evaluarea ta per-ansamblu a acrivitatii Brendei pentru axa 5(in prezent,cea mai mare
de anul trecut)?

............................................................................................................................................................
.....................................................

H.Verifica-ti de doua orivalegerile de diagnostic,incepand cu axa 5 si indreapta-te inapoi spre

axa1 pentru a determina daca,cumva,ai supraestimat sau subestimat impactul factorilor de
situatie ,biologici sau psihologici individuali asupra activitatii actuale a Brendei.Ar trebui sa
schimbi ceva?5pecifica printr-o descriere de tipul de ce da sau de ce nu.

............................................................................................................................................................
..................................................

I.Revizuieste-ti alegerile de diagnostic din punctul de vedere al Brendei .Alegerlle tale se

regasesc in discutiilepe care le-ai avut ce eaPAr fi deranjate de alegerile luate de
tine?Specifica,discutand de ce da sau de ce nu?

............................................................................................................................................................
.......................................................

Exercitiul 2:

A. Brenda se simte coplesita atat de factorii externi de stres din viata ei ,cat si de rascoala de
emotii interne,simtite in momentul de fata.oricum,ea crede ca ar trebui sa fie fericita cu viata ei si
nu isi percepe sentimentele ca fiind justificate.Foloseste propozitii concise pentru a o ajuta pe
Brenda sa se simta ascultata de tine,pentru a sublinia o tema ,pentru a tine loc de tranzitie,sau
pentru a-i scadea din excitatia emotionala.Un exemplu a fost prevazut pentru sublinierea unei
teme.

Brenda : Mintea mea e un sobilan intr-un 1abirint.Continui sa caut raspunsuri,un mod ca sa ma

adun,dar imi tot pierd calea.Nu e doar un lucru.Cum as putea face plansului lui Steaven daca
Sarah ar sti cum sa se poarte sau as putea avea mai multa rabdare cu Sarah saca Steaven n-ar fi
mofturos sai mi-as putea da seama ce e de facut doar daca as putea sa dormsi eu,As avea mai
mult ajutor din partea lui Bob,ar fi mai mult prin preajma.Insa depindem devenitul lui acum ca
nu mai lucrezi si ,daca el ar munci mai putin ,probabil as fi nevoita sa imi reiau serviciul,ceea ce
e imposibil in situatia de fata.
Tema: Exista atat de multe nevoi

Continui sa te gandesti ca ai putea macar sa gasesti macar o solutie,totu1 ar trebui sa revina la

norma1,insa sunt atat de multe lucruri de luat in considerare:nevoile lui Steaven,nevoile
Sarei,nevoia ta de somn,programul de munca al lui Bob.

Nu e o problema simpla,care sa se rezolve printr-o solutie simpla.

Alcatuieste un comentariu scris concis,diferit,care sa ajute la reducerea nivelului de stimulare

emotionala al Brendei astfel incat sa poata cugeta in mod eficient ,asupra situatiei sale din
prezent.Sa presupunem ca ea a prezentat simptom foarte intens,de excitare emotionala,in tonul
vocii folosit in relatarea informatiilor de mai devreme,in gesturile nonverbale de agitatie, dar si
in semnalele involuntare(respiratia rapida, transpiratia)

Brenda: Am mintea varza si nu mai pot gandii clar. Imi lipsesc stima din timpul serviciului si
discutiile mature. Strada Sesame chiar nu face asta pentru mine.Cateodata cred ca trebuie sa
gasesc moduri de a avea mai multcontact cu adultii, dar foarte lucruri ma impiedica. Sa gasesti o
bona pentru doi copii moci e greu;nu pot nici macar sa ma dercurc cu ei de una singura, deci cum
pot sa ma astept sa o faca altcineva si prietenii de la serviciu.

Nu ma pot vedea ca pe o mama cu norma intreaga,care nu-si mai vede capul,la cate griji
are;vreau sa spun;doar uita-te la mine! Inainte nu obijnuiam sa ies deloc in public,aratand in
halul asta.chiar daca incerc sa dau un telefon,copii ma intrerup si e destul de greu sa ma
conventrez fara sa fac doua lucruri deodata. Ma fac sa ma simt obosita chiar gandul de a face un
efort sa sun pe cineva.

..............................

B. Brenda trece printr-un mare conflict concretizat intre ceea ce simte ea si ceea ce vrea ea sa
simta sau ceea ce crede ea ca ar trebui sa simta. Gândește-te la ce spune Brenda într-un mod care
sa surprinda ambele fete ale conflictului trait de ea. Un exemplu este dat.

Brenda: Am tot ce mi-am dorit vreodata: o cariera interesanta, la care ma pot intoarce pana la
urma, copii frumosi, un sot iubitor, libertatea de a sta acasa cand copii sunt mici, o locuinta
minunata. Ar trebui sa fiu foarte fericita, insa sunt trista. Sentimentele dinauntrul tau nu se
potrivesc cu imaginea vazuta din afara.

Brenda: am un sot minunat si avem o relatie solida. Ne ghidam dupa aceleasi valori si ne
respectam opiniile reciproc cand avem de luat o decizie in familie. Dar in ultima vreme chiar nu
ma mai simt atasata de el.

E ca si cum am traii in doua lumi diferite si chiar nu cred ca intelege cat de mult s-a schimbat
viata mea de cand cu copii. El oncearca sa faca sugestii si sa fie folositor, dar lui i se pare simplu
si evident ca" găsește o bona si intoarce-te la serviciu daca nu esti fericita" si nu stiu cum sa-l fac
sa realizeze ca e mult mai complicat decat atat.

..................

Brenda: Imi e rusine sa plang asa. Azi mi-am spus ca nu o sa vars lacrimi si iata-ma, plangand in
hohote ca un copil mare. Asta s-a intamplat in cabinetul doctorului, fapt care zic eu, l-a
determinat sa creada ca am nevoie de ajutor. Chiar sunt o persoana de treaba, cu capul pe umeri
si cu o viata modesta, chiar daca, acum, nu ti-ai putea face o astfel de parere despre mine.

Exercitiul 3:

A. Gândește-te ca esti reporter si trebuie sa scrii ceea ce consideri a fi cel mai dificil in stabilirea
unei relatii cu Brenda, bazate pe varsta, etnie, sex, statutul socialeconomic, orientarea sexuala,
religia trasaturile fizice si tipul de personalitate. Ce s-ar putea intampla mai exact?

B. Exista ceva ce ai putea face pentru a-ti imbunatati abilitatile astfel incat sa stabilesti o relatie
eficienta cu Brenda? Ce ai putea sa faci in acest sens?

C. Una din provocarile pe care le intampina un reporter cu o clienta ca Brenda este aceea de a
decide cat de mult din ceea ce traieste ea poate fi considerat in limite normale, date fiind ultimele
sale circumstante, precum si cat de mult experienta ei reflecta o tulburare, ca de exemplu,
depresie. In ce feluri este experienta Brendei una normala pentru o mama cu copii mici si in ce
feluri aceasta experienta dezvaluie depresia?

D. Ce fel de informatii ar trebui sa strangi pentru a face o alegere intre aceste doua posibilitati?
Fii precis in identificarea factorilor de care ai nevoie pentru a cantarii situatia.

E. In ce feluri crezi ca ideile lui Bob si ale Brendei despre rolurile de gen pot avea o contributie
la dificultatile pe care Brenda si copii le experimenteaza?

F. Cum ar putea fi socializarea despre rolul de gen, precum si ideile despre aceasta sa va
influenteze abilitatea de a stabili o relatie cu Brenda si/sau Bob, daca, mai tarziu, el decide sa
participe la tratamentul ei?
G. Medicul pediatru recomanda ca Brenda sa ia niste pastile antidepresive. Brenda ezita sa
procedeze astfel, intrucat isi hraneste fiul la san. Credeti ca Brenda ar trebui sa urmeze aceasta
medicamentație? Specificati de ce da si de ce nu, dar si ce sfat i-ati putea da Brendei pentru
problema ei.

............
CAZUL ARON
1. Care sunt statisticile de bază?
Numele tău este Aaron și ești un tanar afro-american de douăzeci și cinci de ani. Esti singur și
trăiesti
în prezent cu mama ta într-un oraș urban mare. Nu ai frați și nici surori si nu ai avut contact cu
tatăl tău
de când erai foarte mic. Esti absolvent de liceu si un comportament ciudat din cauza istoricului
problemelor psihologice. Esti intervievat într-un cadru de spitalizare si soliciti o spitalizare
voluntară.

2. Cum te comporți la interviu?

Esti de inteligență medie și înțelegi întrebările dacă sunt concrete și specifice. Devii foarte
confuz cu
privire la ceea ce să spui ca răspuns la intrebarile abstracte . De exemplu, dacă esti întrebat ce iti
place
să faci, vei deveni confuz . Întrebat ce muzică iti place să asculti, enumeri cu ușurință titlurile
melodiilor
preferate. Ești foarte pasiv și nu inițiezi niciodată o conversatie în timpul interviului, dar încerci
să
răspunzi la orice întrebare a intervievatorul. Vorbești întotdeauna încet, iar răspunsurile tale
sunt vagi
și tangențiale. Nu-ți place să te uiți în ochii inrervievatorului pentru că te face să simți incomod.
Preferi
să privesti în jos la picioare sau in pamant atunci când vorbesti .
Nu te gândești prea mult la tine și la modul în care trăiești. Ești rau îngrijit și te speli rareori.
Ca urmare, te mananca pielea si te scarpini frecvent . Dacă esti intrebat de ce te scarpini ,
raspunzi
lucruri de genul: "Toată lumea se scarpina, trebuie sa te scarpini."
Dacă intervievatorul te întreabă daca ai auzit voci in timpul interviului . îl consideri lipsit de
respect,
devii furios la astfel de intrebari . Cu toate acestea, te calmezi repede si intervievatorul face orice
încearcand să te calmeze. Fiind intrebat, recunosti că ai auzit voci în timpul interviului. Vocile
spun că trebuie să te protejezi de oamenii răi și că poate si intervievatorul este rău. Ești foarte
nesigur
dacă trebuie să te comporți violent pentru a te proteja.
Cu toate acestea, dacă intervievatorul face afirmatii empatice sau de susținere, răspunzi pozitiv
spunând lucruri precum: "Ești bun/a ca mama mea".
Cand esti intrebat, recunosti ca utilizezi zilnic cocaina și marijuana De asemenea, bei și bere
dar nu la fel de frecvent. Ultima dată când ai băut o băutură a fost acum două zile. Nu-ți
amintești cat de
mult ai băut. Negi orice sentimente de depresie sau orice gânduri de sinucidere cand
intervievatorul
întreabă aceste probleme. Recunoști că te simți neliniștit atunci când ești în afara casei pentru că
ai impresia ca oamenii te spionează. Recunoști că ai atacuri de panica atunci când ești afară,
și răspunzi la acestea, alergând acasă și ascunzându-te în camera ta. Apoi ascultați muzică
și anxietatea dispare. Negi că ai vreodată gânduri violente, dar recunosti că auzi voci care spun
multe
lucruri violente.

3. De ce esti intervievat?
Mama ta ți-a sugerat să ai o întâlnire pentru acest interviu și tu ai adus-o sa te astepte
jos la spitalul comunității locale pentru a cere acceptarea in spital din respect pentru dorinta ei.
Cand
intervievatorul te întreabă ce speri să obțineții de la spitalizare, spui ca vrei să-ti multumesti
mama.
Cand esti intrebat de ce mama ta a vrut să vii, spui ca mamei tale ii e frică de tine. Ii este frica de
două săptămâni când i-ai spus ai avut gânduri de a o ucide, pentru că vocile ti-au spus ca ea a
devenit
foarte rea.
Cand esti intrebat, recunosti că ai căutat ajutor de mai multe ori. Îți amintești de diagnosticările
anterioare care au fost de schizofrenie, schizofrenie paranoidă și tulburare de personalitate
antisociala
dar aceste diagnostice nu înseamnă nimic pentru tine.

4. Cum te simți?
Niciodată nu raspunzi spontan despre ce sentimente ai. Ai fost emoționat în timpul interviului ,
dar
admiti că ai sentimente, dacă esti întrebat în mod special despre ele. De exemplu, dacă esti
întrebat
cum te simți atunci când te aflii în jurul altor persoane, spui că te simțiți adesea anxios și apoi
speriat,
chiar dacă cunosti oamenii de foarte mult timp. Aceste sentimente rele dispar, cand nu mai sunt
oameni in jurul tau . Nu te simți anxios când ești singur.
Te simți cel mai relaxat când ești acasă singur în camera ta. Iti petreceți cea mai mare parte a
timpului în
fiecare zi singur . Nu te simți singur ; vocile iti oferă întotdeauna companie sau te asigura de ceea
ce ai
nevoie. Esti foarte ingrijorat când spui asta. Dacă intervievatorul observă acest lucru și întreabă
dacă ești
îngrijorat, nu spui decât dacă intervievatorul a fost foarte susținător.
Cand esti intrebat, negi orice depresie sau idee suicidară. Nu-ți amintești vreodată să te fi simțit
trist și
nemultumit de viata ta. De asemenea, negi orice simptome de manie. Cand esti intrebat despre
furie,
spunspui ca te simți foarte furios acum, dar nu ești sigur de unde vine furia. Cand esti întrebat,
recunosti că acum aauzi voci care iti spun că mama ta este afară si te asteapta.
Spui deschis că vocile obișnuiau să-ți spuna sa iti iubesti mama, dar acum ele nu știu cum dar
sunt sigure
că într-un fel, mama ta iti va face rău. Nu aveți nicio idee clara despre cum ea ți-ar face rău.
Cand esti întrebat, negi că mama ta te-a abuzat vreodată și sustii că ea a avut întotdeauna grijă
de tine
în trecut. Îți iubești mama și ești sigur că si ea te iubește. Cand esti intrebat si alte întrebări, iti
exprimi ambivalența cu privire la faptul dacă vocile sunt corecte, iar mama ta a devenit rea sau
dacă
vocile sunt greșite ar trebui să te certi cu ele. Pe de o parte, sustii că vocile tale au fost
întotdeauna prietenii tai și ti-au oferit întotdeauna sfaturi bune. Aceste voci spun acum sa iti
ataci
mama fizic pentru a te proteja. Pe de altă parte, nu si reușit sa ai dovezi ca mama ta a devenit rea.
Încă te lasă în pace la tine cameră. Încă mai face mancarurile tale preferate și observă dacă esti
sănătoș
sau bolnav. Tu exprimi aceste idei cu voce blândă și să nu iti este clar dacă esti un risc iminent
pentru
mama ta sau nu.

5. Ce crezi ?
Prezinti semne de pierdere de concentrare, gândire tangențială și blocare a gândirii atunci când
răspunzi
la întrebări. Raspunzi la intrebarile intervievatorului cu alte intrebari. Pui aceste întrebări într-o
manieră
suspectă. Iti privesti cu atenție la intervievator atunci când raspunde la intrebarile tale. Apoi,
cand te
simti in siguranta, răspunnzi cu sinceritate la întrebări. Dacă te simti prea fortat de intervievator,
totul
se blochează.
Gândirea ta s-a schimbat recent, deoarece mesajele vocilor tale s-au schimbat. In loc sa fie
mesaje utile,
ele sunt deranjante. Ele o numesc pe mama ta diavol și îți spun că trebuie să o rănești înainte de
a te
rani ea pe tine . Cand esti intrebat, recunoaști că ai avut gânduri violente asupra mamei tale . Te-
ai
gândit cum ai putea să o bați, pentru ca ea să fie prea rănită să-ți facă ceva rau.
Vocea ta suna conflictual cand spui asta, pe măsură ce descrii acest lucru, iar tu esti ambivalent.
Ai o
dorință puternică de a asculta sa faci ce spun vocile, dar esti constient la fel de mult că ar fi foarte
greșit să-ți rănești mama sau pe oricine altcineva. Esti interest despre ceea ce intervievatorul iti
spune
ca trebuie sa faci . Crezi că toată lumea aude voci ca si tine.
Cand esti intrebat, admiti ca ai idei paranoice despre oamenii din vecinătatea ta. Mentionezi
că atunci când ieși afară, simți ca oamenii te privesc din spatele draperiilor de la ferestre. Spui că
adesea
te grăbesti pe stradă deoarece simți că, altfel, oamenii vor să te urmeze și să încerce să-ți faci
rău. Nu ai
idei clare despre cum te-ar putea ei urmari sau cum ar putea sa iti faca rau.
Cand esti intrebat direct, privesti în jos, si recunosti ca vrei sa fii ajutat in legatura cu mama ta .
Reacția
Ta inițială la unele întrebări ale intervievatorului este că intervievatorul este ostil față de tine;
totuși,
orice ti s-ar spune intervievatorul te asigura ca esti în siguranță in timpul interviului.

6. Ce îți place la tine?

Devi confuz cand esti intrebat ce-ți place la tine. Te uiți in gol si devii tacut.
Dacă esti luat mai usor si ajutat de intervievator, spui că iti place mama ta și muzica ta

7. Ce ai facut la locul de muncă?

În prezent, esti șomer și beneficiezi de prestații de invaliditate în materie de securitate socială.
Anterior
experiența de lucru a fost în industria construcțiilor. Nu te-ai descurcat foarte bine la locul de
muncă pentru că alții au vrut sa iti faca rau. Uneori trebuia să te lupți cu ei să-i faci sa nu te mai
priveasca . Odată, ai bătut un bărbat atât de rău încât ai fost trimis la închisoare pentru un an. A
fost un moment rau pentru tine, pentru că acolo nu ai putut să fugi de oameni. Nu ai putut sa
consumi cocaină sau bere când erai în închisoare și astfel nu aveai nimic ca sa te ajute sa scapi
de stres. Ai fost forțat să iei pastile de către gardieni tot anul cat ai fost in inchisoare. Vocile erau
atât de furioase cand luai pastile incat te-au abandonat. Te-au iertat cand ai plecat acasă și ai
aruncat pastilele. Cand ai fost intrebat ce inseamna "te-au iertat ", ai raspuns ca au început să te
sfătuiască din nou asupra vietii tale . După această intamplare / experienta în închisoare, mama
ta a trimis formulare despre tine și a trebuit să faci un test si atunci ai primit pensie de
invaliditate și nu mai trebuit să muncesti.

8. Cum ai făcut liceul ?

Nu ai avut niciodată probleme să ții pasul cu invatatura la liceu și să ai o medie "C" pe tot
parcursul liceului. Iti amintesti că ați fost evaluat în primii ani de liceu, deoarece profesorii tai
au avut unele preocupări cu privire la tine dar nu stii care au fost aceste preocupări. Îți amintești
că mama ta a mers la o serie de întâlniri la școală. Ai întrebat-o despre ce au fost acestea și ea a
spus că reprezentantii scolii se întrebau dacă ai avut o problemă de învățare dar că notele tale au
fost bune; nu ai avut un handicap de învățare și nu ai avut nevoie de servicii speciale. Cand esti
intrebat, spui că școala a fost OK. Cand esti intrebat despre relația ta cu colegii, spui că nu ai
avut prieteni. Dacă esti presat sa dai mai multe informații, spui că ceilalți copii te-au sicanat
mult. Te-au numit "zombie" și "ciudat". Atunci vocile te-au ajutat foarte mult. Puteai să le
asculți și să nu-i auzi pe ceilalți copii. Aceste voci au fost intotdeauna prietenii tai si ti-au dat
confort atunci cand ai fost stresat. Vocile au spus că esti o persoană foarte importantă și că
drogurile și consumul de alcool îți sporesc puterea; ai descoperit că acest lucru este adevărat. Ai
încercat droguri pentru prima dată în weekend si vocile au devenit prietenii tăi.
Îți amintești că ți-a plăcut experiența cu droguri, dar nu-ți amintești detalii despre asta. Nu ai avut
mulți bani și nu ți-ai fi cumparat droguri, cu excepția faptului că vocile te-au încurajat să faci
acest lucru. A fost ușor să continui să obții droguri și alcool de la vânzătorii care veneau în
apropierea școlii și în alte colțuri de lângă casa ta; și ei te-au încurajat să continui să încerci
lucruri noi. Medicamentele te-au ajutat de multe ori. Dacă ti se cere un exemplu specific, spui că
la sfârșitul anului de juniori ai liceului trebuia să alegi cursurile pentru anul urmator. A fost
foarte dificil să iei aceste decizii. Vocile ți-au amintit că drogurile te-au ajutat întotdeauna, așa că
ai ieșit și ai cumpărat cocaină. Ai descoperit că consumul de cocaină ți-a sporit puterea și că nu
ai avut probleme în a decide ce cursuri vroiai să faci. Vocile au lăudat deciziile ta și te-au
încurajat să continui să utilizezi si pastile ca droguri. Ai descoperit că liceul a devenit mult mai
puțin stresant când ai inceput scoala. Când esti mare, nimic nu mai pare greu.
9. Cum stai cu sănătatea ?
Negi ca ai avea probleme fizice. Dormi în medie de nouă ore; cu toate acestea,ai tendința de a
dormi în timpul zilei, mai degrabă decât pe timp de noapte. Mânanci cele trei mese pe zi pe care
mamata le pregateste pentru tine dar spui că medicamentele te fac atât de puternic încât de multe
ori nu simți nevoia sa mananci.
Cand esti intrebat, declari că ti s-au prescris unui număr de medicamente în trecut. Nu iti
amintesti ce s-a întâmplat, dar ai putea descrie ca pastile ti-au dat somn.
De asemenea, spui că vocilor nu le-a plăcut atunci când ai luat pastile ca medicament. Vocile nu
au mai vorbit cu tine. Deci, ai luat pastilele pentru câteva zile pentru a o bucura pe mama ta dar
după o săptămână, te-ai oprit să le iei, pentru ca vocile să te ierte.

10. Cum relationezi cu ceilalți?

Esti o persoană liniștită care preferă să fie singură. Mama ta este singura persoană care a înțeles
asta vreodată. Te lasă să rămâi în camera ta atâta timp cât vrei. Singura dată când te încurajează
să ieși din camera ta este duminica. Întotdeauna vrea să te duci la biserică cu ea. În trecut, nu te-a
deranjat prea mult pentru că oamenii nu vorbeau cu tine; il ascultai doar pe Reverend. Era multa
muzică la biserică și mereu ti-a plăcut să ascultați muzică. După serviciu, mama te lua
întotdeauna acasă și te lăsa să mănânci în camera ta. Recent, a devenit inconfortabil pentru tine
la biserică, deoarece Reverendul continuă să vină la tine să vorbiți. Nu vrei să vorbești cu el, dar
nici nu vrei să fii nepoliticos. Crezi că mama ta l-a rugat pe reverend să vorbească cu tine despre
droguri și alcool. Crezi că reverendul se holbeaza la tine să încerce să faca vocile să dispară. Din
acest motiv, recent , ai început să refuzi să mergei la biserică, chiar dacă mama ta este trista din
aceasta cauza. Când vorbești cu mama ta, vorbiti mai ales de lucruri pe care îți place să le
mănânci sau dacă te întreabă, ii spui ceea ce ai ascultat la radio. Până de curând, te-ai simțit
întotdeauna confortabil cu mama ta. Acum, lucrurile sunt infricosatoare, deoarece nu stii ce sa
faci cu ea. Ea s-a uitat la tine ciudat în ultimele săptămâni. Asa ti se pare. Vocile iti spun că
planifică ceva rău și că trebuie să fie oprită. Esti îngrijorat că vocile vor pleca dacă nu faci ceea
ce iti spun.
Nu ai multe amintiri despre tatăl tău. Îți amintești că obișnuia să te lovească și să o lovească
foarte mult pe mama ta. Asta o facea pe mama ta să plângă. Te ascundeai sub pat când incepeau
bataile. Apoi ai văzut-o pe mama ta, acoperită cu vânătăi si ii venea greu să aibe grija de tine.
Ai făcut tot ce ai putut să stai departe de tatăl tău.
Esti suspicios față de vecinii tai. Vrei să nu te mai uite la tine și să te lase în pace. Mama ta ți-a
spus să nu-ți faci griji față de vecini, dar vocile nu sunt de acord cu ea. Vocile cred că vecinii
sunt gelosi pe puterea ta. Dealerii de droguri sunt singurii vecini cu care te simți confortabil. Ei
nu încearcă să vorbească deloc cu tine. Când te apropii, trebuie să le dai bani doar pentru a obține
medicamentele pe care le vrei.

11. Cum iti vezi viața?

Acum ești confuz și nemulțumit. Te simți sfâșiat între mama ta și vocile tale. Ori de câte ori ai
avut o problemă în trecut, vocile au fost cele care te-au ajutat. Dar acum, vocile iti provoacă
probleme.

EXERCIȚIILE PENTRU INTERVIEWER

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru Aaron

A. Ce criterii întâlnește Aaron pentru un diagnostic de schizofrenie și / Tulburări asociate?

Denumiți cel puțin două alte diagnostice de la Axa I pe care ați putea să le excludeți pentru
Aaron și indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a diferenția opțiunile de
diagnosticare.

Aaron îndeplinește toate criteriile pentru o tulburare din Axa I? Ar trebui ca diagnosticul să fie
amânat sau este necesar un diagnostic?

B. Ce criterii îndeplineste Aaron pentru diagnosticul Axei II (tulburări de personalitate și

retardare mentală)? Ar trebui ca diagnosticul să fie amânat sau nu este necesar? Explicați, fiind
cât mai concret posibil.
C. Există ceva care sa va faca să-l raportați pe Aaron pentru Axa III (Condiții medicale generale
care sunt potențial relevante pentru tulburarea mentală a clientului)?

D. Enumerati toate problemele psihosociale și de mediu specifice care il influențează pe Aaron

în acest moment pentru Axa IV. Indicați dacă fiecare stressor este ușor, moderat sau sever.

E. Care este evaluarea dvs. globală a funcționării lui Aaron pentru Axa V (actuală și cea mai
importanta în ultimul an)?

F. Verificați dublu opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și continuând înapoi spre

Axa I

pentru a determina dacă ați supraestimat sau subestimat impactul factorilor psihologici
situaționali, biologici sau individuali asupra funcționării actuale a lui Aaron. Ar trebui să
schimbați ceva? Fii specific în descrierea motivului , de ce da sau de ce nu.

G. Revedeți din nou opțiunile de diagnosticare din punctul de vedere al lui Aaron. Opțiunile
dumneavoastra sprijină discuțiile pe care le-ați avut cu el? Ar fi deranjat de alegerile tale? Fii
specific în sustinerea opiiniilor tale, de ce da sau de ce nu.

Exercițiul 2: Practica aprofundarea interviului cu Aaron

A. Cum s-ar putea schimba neintenționat comportamentul tău nonverbal, cand Aaron începe să-
ți spună despre vocile auzite de el și cum ar putea reacționa la asta? Comportamentele care
trebuie luate în considerare includ contactul cu ochii, orientarea corpului, postura, expresia feței
și comportamentul autonom.

Ce ar trebui să faceți, în ceea ce privește comportamentul nonverbal, pentru a vă asigura că

Aaron se simte ascultat și respectat, chiar dacă experiențele sale sunt neobișnuite sau
problematice?
B. Scrieți o serie de întrebări deschise și cu mai multe intelesuri ( inchisa) pentru a evalua vocile
lui Aaron folosind indicațiile următoare. Includeți întrebări care ar putea ajuta la clarificarea
faptului dacă auzirea vocii este dependentă sau independentă de consumul de alcool și / sau de
droguri. Un exemplu este o întrebare deschisă și o întrebare închisă ca răspuns prompt la prima
problema .

Prompt 1: sursă percepută de voci

Când auzi vocile, de unde par să vină? Vin după ce bei?

Prompt 2: Calitatea / caracteristicile vocii (intensitate, durată, claritate)

Prompt 3: Frecvența vocii

Prompt 4: Reacțiile lui Aaron la voci

Prompt 5: Predictibilitatea vocii

Prompt 6: Conținutul vocii (directive, întrebări, nivel de periculozitate)

Rândul 7: Nivelul de control pe care îl are Aaron asupra vocii

C. Aaron este confuz și supărat de relația sa actuală cu vocile sale. După ce își exprimă
gândurile, scrieți două tipuri de comentarii. Primul trebuie să fie un comentariu simplu,
reflectorizant, iar cel de-al doilea să fie un comentariu empatic mai complex, fie pentru a-și
valida experiența, fie pentru a-l lăsa să înțeleagă ca il intelegeti prin ce trece . Utilizați
informațiile de la profilul lui Aaron pentru a vă ghida în elaborarea comentariilor dvs. empatice.
Aveți grijă să nu vă sprijiniți pe validitatea vocii sale în declarațiile voastre. Un exemplu va este
furnizat.

Aaron: Vocile spun că trebuie să-mi rănesc mama, dar nu vreau.

1. Nu vrei să o rănești (ascultare reflectivă).

2. Vocile iti spun să-ți rănești mama, dar nu vrei. Pot înțelege sentimentele tale. Nu aș vrea
niciodată să-i fac rău mamei mele (comentariu empatic).

Aaron: Mă vor părăsi dacă le voi unfuria și apoi voi fi singur.

1.

2.

Aaron: Dacă o lovesc, ea va plânge, dar vocile mele spun că mama este rea.

1.

2.

Exercițiul 3: Întrebări legate de Aaron

A. Luați în considerare cine sunteți în calitate de intervievator și scrieți ceea ce credeți că ar

putea fi cel mai dificil să stabiliți cu Aaron în raport cu vârsta, etnia, sexul, statutul socio-
economic, orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice, vârsta și stilul de personalitate.

Ce s-ar putea întâmpla în mod special?

B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de lucru
eficientă cu Aaron? Fii specific și detaliat în descrierea ideilor tale.

C. Ce ai putea spune dacă te întreabă Aaron dacă crezi că e nebun?

D. Ce ai putea spune dacă te întreabă Aaron dacă auzi sau vezi vocile lui?

E. Ce ai putea spune lui Aaron dacă te întreabă dacă crezi că medicamentele sunt bune pentru el?
Amintiți-vă că el a încetat să meargă la biserică pentru că el a bănuit că reverendul său va
condamna consumul de droguri.
CAZUL MARIEI

1. Care sunt statisticile de bază?

Numele dumneavoastra este Maria și sunteti o femeie europeană-americană de cincizeci și opt de
ani. Soțul dumneavoastra a murit într-un accident de mașină cu aproximativ un an în urmă
venind acasă de la serviciu în timpul unei furtuni puternice. Ati fost căsătorita cu el treizeci și doi
de ani. Aveti trei copii.

Acum toți sunt căsătoriți. Doi dintre copiii tăi, Beverly și Jason, trăiesc în orașe îndepărtate, dar
Cynthia trăiește cu familia ei cam la douăzeci de minute de la tine. Sunteti managerul unui
magazin nu prea mare și locuiti singura într-un apartament lângă magazin. Ati venit pentru ajutor
la practician care face practică privată.

2. Cum va comportati în interviu?

Sunteți bine îngrijita, inteligenta, vorbiti elevat, foarte analitica și introspectiva. Puteți explora cu
ușurință gândurile, dar vă luptați mai mult pentru a vă gândi la sentimentele pe măsură ce tindeti
să funcționați foarte mult ca un gânditor. Răspundeti în mod deschis și articulat tuturor
întrebărilor generale despre viața dumneavoastra. Vă simțiți confortabil la contactul vizual și nu
ezitați să întrebați intervievatorul dacă nu înțelegeți ce vi se cere să faceți. Puneți întrebări, nu
într-o manieră provocatoare, ci mai degrabă să obțineți clarificări, astfel încât să puteți răspunde
în mod corespunzător.

Va doriti foarte mult să vă comportați în mod corespunzător în toate circumstanțele și vă simțiți

inconfortabil atunci când nu știți ce vor oamenii de la dumneavoastra.

Când ați fost întrebata despre simptomele care v-au adus pentru tratament, sunteți ezitant și
răspundeți ezitant. Începeți să răspundeți fără ezitare la orice întrebări care vi se adresează, dar
apoi va întrerupeți și va interiorizati, pe măsură ce vă luptați să răspundeți în mod clar. Ideile
dumneavoastra se desfășoară în mod logic și nu există semne de confuzie cognitivă, gânduri
neobișnuite sau gândire delirantă, în ciuda faptului că vă simțiți nesigura cum să răspundeți.

Cand sunteti intrebata de examinare a stării mentale, admiteți unele depresii și anxietate, dar
refuzați orice ideație suicidară. Dacă se insista pe problema sinuciderii, spuneți sincer că
considerați sinuciderea un act ilogic. Refuzați orice utilizare a substanțelor ilegale și nu
consumati alcool frecvent. Beti un pahar de vin la ocazii cum ar fi nunți și aniversări. Cand
sunteti intrebata mai multi despre alcool, spuneți că nu sunteti de accord cu persoanele care beau
prea mult.

3. De ce sunteți intervievați?

Ati venit la tratament la insistentele fiicei dumneavoastra Cynthia. Ea a venit la apartamentul

dumneavoastra săptămâna trecută fără a anunta. V-a găsit într-un halat de baie murdar si priveati
in gol. Deoarece sunteți de obicei o persoană foarte vitală, care este întotdeauna îngrijită, fiica
dumneavoastra a fost foarte ingrijorata de această situație. Fiica s-a așezat lângă dumneavoastra
și a refuzat să plece până când nu ati sunat pentru această întâlnire. Sunteti supărata că Cynthia
se amestecă în viața dumneavoastra și tu simțiti că acțiunile ei au fost condescendente și inutile.

Pe de altă parte, recunoașteți că recent v-ati simtit neobisnuit și că v-a afectat munca. V-ați simțit
în general ca nu va puteti concentra în ultimele luni.

Va luptati pentru a lua decizii simple, cum ar fi ce să purtati la lucru. Aveți dificultăți în a vă
face programări. V-ați pierdut pofta de mâncare și aveti probleme cu somnul. Dureaza mai mult
de o oră ca să vă adormiți în cele din urmă și apoi vă treziți la ora 4:00 și nu puteți să vă culcați.
Aceste dificultăți de somn au aparut imediat după accidentul soțului dumneavoastra. În acel
moment, aveați dificultăți episodice de somn, dar de cele mai multe ori adormeati fara dificultate
. În ultimele trei săptămâni, aveti probleme în fiecare noapte și a aparut insomnia.

Dacă sunteți întrebata ce credeți că veți obține de la terapie, spuneți că vă așteptați sa primiti
ajutor pentru a evalua logic ce s -a întâmplat și ce trebuie să faceți diferit. Nu ați mai fost tratata
înainte și cand sunteti întrebata cum vă simțiți în prezent, spuneți că sunteți jenata să fiți aici.

4. Cum va simțiti?

Spuneti că v-ați simțit foarte îngrijorata în ultimele trei săptămâni pentru că nu ați ajuns la
biserică la pomana soțului dumneavoastra. Era ceva neobișnuit că nu ați participat pentru că ați
fost mereu la biserică în mod regulat, iar credința dumneavoastra protestantă a fost o importantă
sursă de îndrumare în viața dumneavoastra. Evenimentul pe care l-ați pierdut a fost special
pentru că a fost în onoarea soțului dumneavoastra și toți copiii au venit in oras pentru a
participa.

Ei au mers la biserică înaintea dumneavoastra pentru a ajuta la aranjamente. Au așteptat trei ore
ca să veniti dar nu ați mai aparut. Ati petrecut cea mai mare parte a timpului la spitalul
dumneavoastra local, dar nu le-ati spus asta. Au sunat deseori acasa la dumneavoastra și au lăsat
mesajele telefonice pe care le-ați ignorat intenționat odată ce ați ajuns acasă de la spital. Când s-
au întors acasă, ati mințit și le-ati spus că mașina s-a stricat pe drumul spre biserică și ca a trebuit
să fti remorcata la un service . Cand sunteti intrebata, va răsuciți mâinile și spuneți că vă simțiți
foarte vinovata pentru că i-ati mințiți și recunoașteți că le-ați spus copiilor dumneavoastra că nu
ați nu ati avut numarul de telefon de la biserica astfel încât a fost imposibil să-i apelați din
service sa le spuneti ce s-a întâmplat.

De fapt, cu o jumătate de oră înainte de a pleca la biserică, ati simțit un sentiment copleșitor ca
sunteti pedepsita. Ati făcut o plimbare pentru a încerca să va calmati. Asa faceati de ani de zile
de ani de zile și de obicei a fost destul de eficient să vă liniștiți când arati supărata. Cu toate
acestea, în acest caz, nu a funcționat. Mai degrabă, la jumătatea drumului spre parc, inima
dumneavoastra a început să bata atât de tare încât erati sigura că si alții o aud. Ati simtit ca nu
mai puteti respira și ati transpirat foarte rau dintr-o data. Un vecin, care a jogging, v-a văzut și v-
a condus la camera de garda temându-se că ati avut un atac de cord. Ati avut examinare
medicala completa și toate testele au iesit bune. Doctorul v-a spus că probabil ati avut un atac de
panică. In loc sa fiti ușurata să auziti acest lucru, v-ai simțit extrem de jenata că ati fost în
camera de urgență fără nici un motiv real.

V-ati cerut scuze în repetate rânduri medicului că i-ati irosit timpul.

Nu ați spus nimănui, nici macar vecinului dvs, despre rezultatele evaluării tale medicale . Cand
sunteti intrevbata, vă exprimați multă furie față de dumneavoastra pentru ceea ce considerați
"nebunia dumneavoastra ". Nu șiti ce s-a intamplat cu dumneavoastra. Nu negati că a fost un
atac de panica, dar cauza lui este un mister pentru dumneavoastra . Dacă intervievatorul va ajută,
atunci puteti să reflectati asupra acestei experiențe și să ajungeti încet la concluzia că atacul a
fost legat de amintirile dureroase ale morții soțului dumneavoastra. Cand ati fost intrebata cum
ati facut fata mortii sotului, spuneti că ati fost foarte indurerata la început, dar că v-ati întors la
lucru după o săptămână și ati făcut tot ce trebuia să faceti. Simtiti ca v-ati adaptat bine la situatia
pierderii sotului, avand in vedere circumstantele.

Credeți că credința vă determină să vă controlați emotiile și să le acceptați.

Dumnezeu va avea grija de dumneavoastra cu privire la pierderea sotului.

Cand sunteti intrebata despre soțul dumneavoastra, izbucniti in plâns și sunteti coplesita de
durere. Răspundeti la observațiile empatice ale intervievatorului, dezvăluind mai multe detalii
despre accidentul soțului dumneavoastra și cum v-a afectat. Accidentul a avut loc atunci când
soțul dumneavoastra. se grăbea acasă, pe o vreme rea, ca sa ajunga la botezul unui nepoțel.

Nu i-ati spus sa se grabeasca si sa să conducă pe o asa vreme rea, dar ati simtit că știa

cât de mult ați vrut să fie acasă și că acest lucru l-a dus probabil sa conduca cu viteza.

Recunoșteti că ati suferit de la moartea lui de singurătate și tristete intensă. Întrucât

ați continuat să lucrați și să faceti fata bine ca si manager, viața dumneavoastra personală a
devenit goală. Odată cu apropierea pomenii, sentimentul dumneavoastra de pierdere a sotului,i s-
a adâncit.

Reusiti să ajungeți la lucru, dar petreceti mult timp in biroul dumneavoastra și simțiți că vă
aflați într-o ceață. Când vă aflați acasă, aproape că ați încetat sa faceti lucruri de gospodarie
deoarece simțiți că nu mai are rost să îngrijiti casa acum că sotul și copiii dumneavoastra au
plecat.

5. Ce credeti?

Cand sunteti intrebata de mintea dumneavoastra, spui că în trecut v-ati mândrit cu logica și
capacitatea dumneavoastra de a rezolva probleme. Toti din familia dumneavoastra, inclusiv
soțul, depindeau întotdeauna de ceea ce ei numesc bunul dumneavoastra simț și judecata bună.
Analizați activ orice problemă și întotdeauna găsiți un plan de acțiune extrem de organizat pentru
a o rezolva.

În acest moment, cu toate acestea, într-adevăr nu puteți gândi clar. V-ați confruntat cu probleme
în a afla cum să mergeti "înapoi pe drumul cel bun". Acest lucru va face supărata pentru că simți
că ar trebui să puteti face față logic acestei situații curente. Ar fi trebuit să va calmati și să
ajungeti la biserică. Ar fi trebuit să stati lângă copiii dumneavoastra. I-ati lasat pe toti sa astepte
si nu ati aparut.

Vă vedeți atacul de anxietate ca fiind complet irațional. Cand sunteti întrebata de ce credeți că
ați avut atacul în acea zi, vă faceți griji și spuneti că nu înțelegeți de ce nu puteți continua cu
viața dumneavoastra deoarece a trecut atât de mult de când soțul. a murit.

Sunteți credincioasa si ferma în luarea de măsuri pentru a rezolva toate problemele. Deci, cand
sunteti intrebata ce vreti de la terapie, spuneti că venirea în această sesiune este o idee bună
pentru că nu ati ajuns la biserică și aceasta este o problemă care trebuie privită serios și rezolvată.

6. Ce va place la dumneavoastra?
Va place cât de sigura sunteti și cât de ușor puteti schimba focalizarea de la o sarcină la alta,
pentru a obține totul bine făcut. De asemenea, credeți că este bine ca alți oameni să vină la
dumneavoastra atunci când au nevoie de ajutor. Cand sunteti intrebata de ce va place acest lucru
la dumneavoastra, spuneți că vă place să știți că sunteți o persoană pe care toată lumea se poate
baza.
7. Cum v-at simtit la locul de muncă?
Ați lucrat ani de zile în locuri de muncă pe posturi la nivel mai scazut până a ajunge sa fiti
manager. Sunteți foarte mândra de abilitățile pe care le-ați dezvoltat și vă bucurați de ocazia de a
da tot ce puteti și de a vedea cât de bine va faceti treaba pentru functia pe care o aveti
la magazin. De asemenea, credeți că munca grea și succesul înseamnă că trăiți o viață buna,
Astfel, nu sunteți niciodată mulțumita de performanța dumneavoastra ca manager. Întotdeauna
simțiti că există ceva de descoperit care poate face lucrurile mai bune. Sunteți foarte mândra că
în fiecare an ați primit un bonus de merit mare deoarece proprietarul magazinului vă apreciază
munca. Spuneti că magazinul merge bine, dar totuși sunteti sigura că lucrurile ar putea merge
chiar mai bine.

76 CAPITOLUL 7
8. Ce ati făcut la școală?
Această întrebare nu se aplică acestui pacient.

9. Cum stati cu sănătatea?

Sunteți în stare bună de sănătate. Analizele dumneavoastra recente de la Urgențe au arătat că
funcțiile inimii și plămânilor sunt excelente. Ați început să prezentați câteva semne de
osteoartrită care au fost deranjante pentru o vreme, dar acum luati tratament de două ori pe zi,
care vă păstrează disconfortul sub control. Nu aveți efecte secundare deranjante din partea
medicamentelor. Medicul de la urgențe v-a dat o reteta pentru Xanax pe care l-ati cumparat dar
nu l-ati luat.
Faceti control medical complet la fiecare doi ani, așa cum este obligatoriu conform politicii
companiei. Nu simți cu adevărat că este necesar, dar vredeti ca este logic daca asa cere politica
firmei. Nu v-ați hotărât ce veți spune când va va vedea internistul, pentru că acest medic a primit
un raport complet de la camera de urgență

10. Cum te raportezi la ceilalți?

Toată lumea din viața personală și profesională vă vede ca o resursă. Ați fost întotdeauna de
încredere, de baza și de ajutor. Copiii au învățat de la dumneavoastra bune abilități și, de obicei,
își rezolvă singuri problemele. Cu toate acestea, ei au încredere că, atunci când au nevoie de
dumneavoastra, veti fi întotdeauna acolo. Fiecare dintre cei trei copii ai dumneavoastra v-au spus
cât de șocați au fost atunci când nu ati venit la biserică. S-au temut ca nu ati venit din cauza
vreunui accident ca si tatal lor
Ați avut întotdeauna fire foarte calmă și prietenoasă de a vă adresa oamenilor la locul de muncă,
ceea ce a făcut angajații să aibă încredere în deciziile dumneavoastra. V-ati îngrijorat pentru
viața angajaților fără a fi intruzitiva. Acest lucru i-a determinat pe mulți dintre ei să-și confeseze
problemele de viață cu dumneavoastră. Le vedeți ca fiind responsabilitatea dumneavoastra și
simțiți că viața fericită de acasă face angajații fericiți și productivi. Nu vă exprimați nici un
resentiment direct că atât de mulți oameni se sprijină pe dumneavoastra referitor la sprijinul lor
social. Cu toate acestea, cand sunteti intrebata, vă exprimați unele sentimente de a fi copleșia de
încercara de a munci pentru a trece mai usor peste moartea soțului dumneavoastra, în timp ce
mulți oameni v-au cerut acest lucru. Angajații au încercat să vă ajute si au trimis flori și mâncare.
Dar, considerați că este inadecvat ca un manager să se bazeze pe ajutorul angajaților săi in astfel
de situatii. Ati reactionat pozitiv , astfel incat ei sa creada ca v-ati adaptat bine la pierdere.
Dumneavoastra și soțul dumneavoastra obișnuiați să socializați în mod regulat cu alte câteva
cupluri. De obicei, jucati cărți împreună si luati cina. Evitați aceste cupluri acum. Va simțiti în
afara grupului fiind singura . Imediat după moarte, sotiile v-au chemat în mod regulat să
vorbească cu dumneavoastra și să luati masa impreuna. Cu toate acestea, nu le-ați sunat
niciodată, iar apelurile lor s-au rarit și s-au oprit în cele din urmă. Simti ca aceasta faza a vietii
dumneavoastra s -a incheiat

EXERCIȚIILE PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru Maria

Care sunt criteriile pe care Maria le întâlnește pentru diagnosticul Axei I a tulburării depresive
majore
și / sau deces?

Denumiți alte două diagnostice de la Axa I pe care ați putea dori să le eliminați pentru Maria și
indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferența între opțiunile de
diagnosticare pentru ea.

Indeplinește Maria toate criteriile pentru o tulburare pe Axa I? Ar trebui ca diagnosticul să fie
amânat sau este necesar un diagnostic?

B. Ce criterii îndeplineste Maria pentru o diagnosticare pe Axa II (tulburări de personalitate și

retard mintal)? Ar trebui ca un diagnostic să fie amânat sau un diagnostic nu este necesar?
Explicați și fiți cât mai concret posibil.

C. Există ceva care l-ati putea raporta pentru Maria pe Axa III ( Condiții medicale generale
care sunt potențial relevante pentru tulburarea mentală a pacientului ) ?

D. Listați toti stressorii specifici psihosocial și de mediu care o influențează Maria în acest
moment pentru Axa IV. Indicați dacă fiecare stressor este ușor, moderat sau sever.

E. Care este evaluarea dumneavoastra globală a Mariei pe Axa V (actuală și cea importanta în
ultimul an)?

F. Verificați dublu opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și continuând înapoi

la Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor
psihologici situaționali, biologici sau individuali asupra funcționării actuale a Mariei.

Ar trebui să schimbați ceva? Fiti specifici în descrierea motivului , de ce da sau de ce nu.

G. Revedeți alegerile de diagnostic din nou din punctul de vedere al Mariei. Opțiunile
dumneavoastra susțin discuțiile pe care le-ați avut cu ea? Ar fi deranjata de alegerile
dumneavoastra? Fii specific în sustinerea afirmatiilor, de ce sau de ce nu.

Exercițiul 2: Practica aprofundarea interviului cu Maria

A. Ce ai putea să faci, nonverbal, când o asculți pe Maria ca sa participi îndeaproape la ceea ce

se confruntă cu ea? Comportamentele care trebuie luate în considerare includ contactul vizual,
orientarea corpului, poziția, expresia feței și comportamentul autonom.

B. Maria tinde să facă comentarii care sunt prea generale pentru ca tu să înțelegi situația ei.
Ca răspuns la următoarele comentarii din partea ei, scrieți o întrebare deschisă, care o urmareste ,
pentru a profita mai profund de experiența ei.
Mary: Lucrurile sunt mai bune decât au fost in primul an după ce soțul meu a murit.
Mary: Fiica mea a fost surprinsă de modul în care aratam și de starea apartamentului meu.
Maria: Sănătatea mea este buna , cred.

C. Maria are multe sentimente stranse în interiorul ei care trebuie să fie exprimate și înțelese.
Ca răspuns la observațiile ei, scrieți două tipuri de comentarii. Primul este un comentariu simplu,
reflectorizant, iar cel de-al doilea este un comentariu mai complex și empatic, fie pentru a-și
valida experiența, fie pentru ai lăsa să știe că înțelegi ceea ce trăiește. Dacă Maria exprimă mai
mult de un sentiment sau este ambivalentă cu privire la o situație, asigurați-vă că faceți
comentarii
care iau în considerare acest lucru. Utilizați informațiile de la profilul Marei pentru a vă ghida.
Este furnizat un exemplu.

Mary: De ce fiica mea intervine atât de mult în viața mea? Sunt atât de obosită de atitudinea ei
condescendentă.
1. Ii găsești comportamentul ei condescendent (ascultare reflectivă).
2. Ești un adult și înțelegi de ce nu ti-ar place ca fiica să-ți spună ce să faci. Se simte lipsita de
respect (comentariu empatic).
Mary: Nu vreau să fiu aici în terapie si sa cer ajutor. Sunt o persoană puternică.
1.
2.
Mary: Vorbesc cu angajații mei când sunt în pericol și așa au încredere în mine. Sunt mândra de
asta, dar uneori este prea mult.
1.
2.

D. Să presupunem că Maria a sugerat ideea suicidală. Elaborați o serie de întrebări deschise și

închise (cu dublu sens) pentru a evalua riscul de sinucidere folosind fiecare dintre instrucțiunile
de mai jos ca ghid. Un exemplu este o întrebare deschisă și două întrebări închise pentru
întrebarea 1.
Rândul 1: Nivelul / valoarea durerii psihologice curente
Cum ati descrie cum simti durerea asupra morții soțului dumneavoastra? Ați fost vreodată atât de
rău încât ați simțit că nu mai puteți continua? Pe o scară de la 1 la 10, cum v-ati evalua durerea
chiar acum?
Rândul 2: Nivelul / valoarea stresului de viață curent
Prompt 3: Existența unui plan de sinucidere
Prompt 4: Abilitatea de a realiza planul de sinucidere
Prompt 5: Utilizarea substanțelor care cresc impulsivitatea
Prompt 6: Motive pentru care doreste să moară
Prompt 7: Motive pentru existența și calitatea sistemului actual de sprijin (familie, prieteni,
muncă, religie)
Prompt 8: Încercări anterioare
Rândul 9: Prieteni sau rude care au încercat să se sinucidă

Exercițiul 3: Întrebări legate de Maria

A. Luați în considerare cine sunteți în calitate de intervievator și scrieți ceea ce credeți că ar

putea fi cel mai dificil pentru dumneavoastra în stabilirea raportului cu Maria în funcție de
vârsta, etnia, sex, statutul socio-economic, orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice,
vârsta și stilul de personalitate. Ce s-ar putea întâmpla în mod special?

B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de lucru
eficientă cu Maria? Fiti specific și detaliat în descrierea ideilor.

C. Să presupunem că Maria a pierdut partenera lesbiana în locul soțului. Cum ar putea aceasta să
vă schimbe reacția față de ea?

D. Ce veți spune Mariei dacă credeți că are un risc serios de sinucidere?

Cum ar putea protestanta Mariei să muncească asupra eticii și dorineia culturale de a-și controla
întotdeauna emoțiile care influienteaza sentimentele de intristare pentru soțul ei?

E. Cum ar putea credinta Protestanta a Mariei să actioneze asupra eticii și dorința ei culturală de
a-și controla întotdeauna emoțiile influențând capacitatea ei de a suferi pentru soțul ei?
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
Cazul lui Mark

1.Care sunt datele de bază?

Numele tău este Mark și ești un bărbat european-american de optsprezece ani. Esti student
în anul întâi la o facultate specializată în afaceri. Acum locuiesti in dormitor cu un coleg de
cameră pe care il stii din liceu. Voi doi ați discutat despre obținerea unui apartament în
afara campusului anul viitor. Părinții tăi locuiesc într-un oraș situat la aproximativ o oră de
mers cu mașina de aici. Tatăl tău lucrează ca vânzător de mașini, iar mama ta lucrează ca
funcționar bancar. Ai doi frați mai mari. Unul este căsătorit și locuiește într-un alt
stat. Celălalt este intr-un an mai avansat la același colegiu pe care-l urmezi. Ai, de
asemenea, o sora mai mică, de 15 ani, care locuiește acasă. Esti intervievat la centrul de
consiliere a colegiului.

2. Cum te comporți în interviu?

Esti imbracat smart-casual și bine îngrijit. Stai înclinat pe scaun, cu coatele așezate pe
genunchi. Iti privesti in ochi intervievatorul și doresti să fii perceput ca fiind prietenos,
deschis și cooperant. Ești inteligent, dar nu foarte introspect. Răspunzi la întrebări factuale
despre familie, situație de viata și planuri viitoare destul de ușor, dar eziți când ti se pun
întrebări despre sentimentele sau experiența ta interioară. Întrebat despre ce te-a adus la
interviu, îți descrii problema ca și cum ar fi una exterioara tie, o anomalie incurcata, ceva ce
se întâmplă cu alți oameni și pe care ar trebui să-l intelegi și sa-l rezolvi repede. Iti bati
degetele în genunchi, iti misti picioarele, sau altfel, expui fizic nerăbdarea ta de a "termina
cu asta". Esti obișnuit să te ocupi de provocări într-un mod direct și concret și iti place să te
gandesti la tine ca fiind independent și autosuficient. Atitudinea ta față de intervievator este
una ambivalentă: ai nevoie de ajutor pentru a "trece peste acest lucru ", dar esti jenat să
ceri ajutor și te îngrijorezi că intervievatorul te poate percepe ca slab, vulnerabil sau
inadecvat cumva. Dacă esti întrebat cu privire la starea psihică, disconfortul tau crește,
deoarece iti este teamă că un "răspuns greșit" poate determina intervievatorul să isi facă o
impresie negativă asupra ta. Dacă esti întrebat despre gânduri neobișnuite sau despre idei
suicidare, de exemplu, le-ai negat vehement, insistând că nu esti "nebun". Recunoști
dificultăți de somn, pe care le atribui coșmarurilor pe care le-ai avut. Admiti, de asemenea,
unele iritabilități și dificultăți de concentrare uneori. Spui că acest lucru se datorează,
probabil, faptului că nu dormi bine, dar admiti că aceasta este o schimbare

1 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
pentru tine, pentru că ai fost întotdeauna o persoană destul de fericită și libera înainte.
Refuzi să fii deprimat sau anxios, deși accepti că te îngrijorezi mai mult decât ai făcut-o în
liceu. De exemplu, suni acasă pentru a-ti verifica sora mai mică, deoarece te gandesti
adesea că "ceva rău i s-ar putea întâmpla", deși nu esti sigur de ce te îngrijorează acest
lucru. Dacă esti întrebat despre droguri și alcool, negi orice probleme în acest domeniu.
Dacă esti presat, admiti că ai avut o viață socială "destul de activă" în liceu, care a inclus un
pic de băutură și petreceri. Deși ai reîncercat petrecerile când ai venit pentru prima oară la
colegiu, într-un fel nu părea la fel de distractiv ca atunci. De fapt, descoperi că te simți
"crispat" în loc să te relaxezi în aceste situații, ceea ce ti se pare ciudat. Recunosți că bei
"din când în când" pentru a te relaxa, mai ales atunci când ai probleme cu somnul, dar
refuzi să bei pentru a te îmbăta sau sa bei in orele de studiu.

3. De ce esti intervievat?
Esti aici pentru că ai probleme in a "depăși" un incident care a avut loc vara trecută, la
scurt timp după absolvirea liceului. Ti sa cerut să participi în calitate de cavaler de onoare la
nunta unui prieten bun. În seara de vineri, înainte de nuntă, tu și câțiva dintre prietenii tăi
care erau și ei la nuntă, inclusiv mirele, conduceati la un restaurant catre o petrecere a
burlacilor improvizata. Un șofer beat v-a lovit mașina frontal. Cei doi prieteni de pe scaunul
din față (dintre care unul era cel care urma sa fie mire) au fost uciși. Tu și cei doi de pe
bancheta din spate ati fost duși la spital. Te-ai trezit în spital fără să-ți amintești ce s-a
întâmplat și a trebuit să afli de la părinții tăi că ai pierdut doi prieteni și ai putea pierde un
altul. Te-ai recuperat și ai ieșit din spital o săptămână mai târziu, dar unul dintre cei doi
prieteni ai tăi este încă în comă și celălalt a pierdut un braț. Explici că ai petrecut mult timp
imediat după accident, reluand evenimentele acelei serii și te întrebi dacă ai fi putut face
ceva pentru a preveni accidentul. A fost o discuție in noaptea aceea daca să ieșiti și ai
fortat excursia pentru că ai susținut că este ultima ta șansă să ieșiți împreună și să petreceți
bine ca niste băieți unici. Deși nimeni nu te învinovățește pentru asta, ai petrecut mult timp
imaginându-ti cum lucrurile ar fi putut fi diferite dacă nu ai fi insistat sa iesiti. De asemenea,
iti aduci aminte că ai întrebat de ce ai ajuns in cel mai sigur loc din mașină, în mijlocul
banchetei din spate. Ai dori să poți trece peste acest eveniment, dar continui să ai
coșmaruri despre el. În aceste vise, este ca și cum ai relua evenimentul și știi ce va urma,
dar nu poti sa impiedici nimic. Te trezesti transpirat și cu inima înțepenită și uneori durează
o oră sau două pentru a te culca. În mod secret, te întrebi dacă acest lucru este normal și

2 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
speri că intervievatorul va putea să te liniștească. Eziti să exprimi acest lucru în mod direct,
deoarece înseamnă admiterea faptului că te îngrijorezi și nu doresti sa pari vulnerabil.

4. Cum te simți?
Te simți vinovat de faptul că ai supraviețuit accidentului într-o formă mai bună decât oricare
dintre prietenii tăi. De asemenea, te simți vinovat de faptul că i-ai încurajat să iasă în seara
aceea, chiar dacă nimeni nu te învinovățește pentru asta. De asemenea, te simțiți îngrijorat
daca vei mai fi vreodata fericit si norocos. Nu te bucuri de viață așa cum ai făcut-o în liceu
și iti faci mult mai multe griji despre lucrurile rele care se pot întâmpla cu oamenii de care iti
pasă. În liceu, te-ai simțit invincibil și nu ai înțeles niciodată ingrijorarea parintilor tăi cand ai
uitat de timp si ai sfidat curbele sau ai neglijat să le spui unde erai sau când vei fi acasă.
Credeai că sunt prea supărători. Acum descoperi că te îngrijorezi de sora ta mai mică în
același mod. Te simți obligat să suni acasă și să afli unde este și dacă părinții tăi
supraveghează îndeaproape venirea ei. Aceste sentimente par să atingă apogeul vineri și
sâmbătă noaptea, iar tu nu te simți liniștit decât dacă dai telefon duminică și afli că este
acasă și că nu i s-a întâmplat nimic rău. Acest lucru ți se pare prostesc, dar nu poți să-l
controlezi. Chiar și colegul tău de cameră a observat și s-a plâns că pari foarte nervos la
sfârșit de săptămână. În general, te descurci bine, dar l-ai lovit pentru chestii minore
aproape în fiecare weekend. El obișnuia să te faca sa iesi si sa petreci cu el pentru a
"detensiona" situatia, dar acum te evită atunci când esti iritat.

5. Ce crezi?
Ești mai mult un "om de actiune” decât un "gânditor". Îți plac orele de afaceri pentru că iti
prezintă probleme pe care le poți rezolva în mod direct. Ai fost întotdeauna în măsură să
dezvolti o situație, să stabilesti o strategie pentru atingerea scopului și să o indeplinesti. Ai
facut o mulțime de sporturi în liceu, iar această abordare a funcționat bine în acea arenă. Ai
avut calificative B și C în liceu, deoarece ai fost abil să inveti suficient pentru a trece, astfel
încât să iti poti pune energia în activitățile preferate extrașcolare și de socializare. De fapt,
te descurci mai bine în colegiu decât în liceu, pentru că poți vizualiza scopul concret de a
obține un loc de muncă intr-o firmă mare și de a putea călători și locui în diferite părți ale
țării după absolvire. Din păcate, problema coșmarurilor și a sentimentelor tale anxioase și
iritabile nu este ceva care să răspundă stilului obișnuit de rezolvare a problemelor. Nu știi
ce să faci cu privire la sentimentele care te coplesesc fără o cauză sau soluție clar definită.
La urma urmei, nu poți să te întorci și să schimbi trecutul. Ai dori să treci peste asta și să

3 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
lasi trecutul în urmă, dar trecutul pare hotărât să te bântuie. Deși esti bine în timpul
săptămânii, atâta timp cât te concentrezi asupra cursurilor tale, nu știi cum să faci față
coșmarurilor care te atacă atunci când dormi sau sentimentelor care par prostești, dar nu
pot fi indepartate atunci când weekendul revine din nou . Nu ți se pare logic că aceste
coșmaruri și sentimente încă persistă și că nu ai nicio idee cum să scapi ele. Speri că
intervievatorul va avea un rol similar celui al antrenorilor tăi din liceu, oferindu-ți sfaturi
despre cum să fii mai puternic și să te îndrepți spre abilitățile de care ai nevoie pentru a
rezolva problema curentă. Iti este teamă că intervievatorul va fi mai mult ca un medic,
concentrându-se asupra a ceea ce este în neregulă cu tine, oferindu-ti un diagnostic
înfricoșător sau sa iti spuna că ai nevoie de medicamente.

6. Ce îți place la tine?

Îți place abilitatea ta de a te întâlni cu ceilalți și de a face o impresie bună oamenilor. Ti-a
plăcut întotdeauna capacitatea ta de a rezolva problemele și de a face față provocărilor,
deși esti încurcat atunci când este vorba de a decide cum să rezolvi provocările actuale ale
sentimentelor tale tulburi. Îți plac abilitățile tale atletice, deși nu ai fost la fel de activ în
ultima vreme și nu ai simțit aceeași bucurie ca si in liceu, fie că participi sau privesti
sporturi.

7. Cum te descurcurci la locul de muncă?

Această întrebare nu este relevantă pentru acest client.

8. Cum te descurci la școală?

Ai primit calificativele A și B la cursuri. Notele tale la cursurile cu profil de afaceri tind să fie
A, în timp ce la unele dintre cursurile tale. de cerințe generale, calificativele sunt B.
Consideri că este mai ușor să te concentrezi la cursurile de afaceri, care par mai practice și
te provocă cu probleme solvabile. La unele din cursurile generale, este mai greu să te
concentrezi. Cu toate acestea, pana acum, ai reușit să păstrezi pasul cu lucrările și esti
mulțumit de notele tale. Materia mai puțin favorită este cea introductivă în psihologie. Ai
studiat tulburările psihologice în ultima vreme și nu te-ai simtit confortabil cu acest lucru
deoarece te temi în mod secret că ai descoperit ceva rău despre tine. Nu împărtășesti
acest lucru cu intervievatorul dacă el sau ea nu te face să te simți foarte confortabil, ci spui
că pur și simplu nu este relevant pentru ceea ce doresti să faci în viață.

4 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 

9. Cum stai cu sănătatea?

Esti în stare bună de sănătate. Nu ai avut probleme de durată din cauza accidentului din
vara trecută și ai fost întotdeauna destul de activ și cu o conditie fizica buna. Nu ai plângeri
în legătură cu apetitul, deși ai admis că nu dormi bine din cauza coșmarurilor.In prezent, nu
esti în grija unui medic pentru ceva și nu iei niciun medicament. Te-ai mirat despre felul in
care inima ta galopeaza cand te trezesti dintr-unul din coșmarurile tale, dar nu ai consultat
niciun medic in legatura cu asta.

10. Cum te raportezi la ceilalți?

Ai avut întotdeauna o mulțime de prieteni și te-ai simtit bine in prezenta celorlalti. Erai activ
la sport în liceu și ai fost popular printre colegii de clasă. A fost o decizie ușoară de a alege
colegul de cameră, care a fost unul dintre prietenii tăi în liceu (dar nu un membru al nunții la
care s-a produs accidentul de vara trecută). Te descurci bine, cu excepția momentelor în
care te simți nervos și orice lucru mic pe care îl face, te enerveaza. De exemplu,
săptămâna trecută a venit baut la 3:00 a.m. și a dat jos un scaun în întuneric. Zgomotul te-a
trezit și ai fost foarte supărat și l-ai pocnit. Ti-ai dat seama retrospectiv că reacția ta a fost
cu adevărat disproporționată, pentru că nu erai in pat de mult timp și nu a încercat în mod
deliberat să te deranjeze. Dar ai "explodat". Ți-ai cerut scuze a doua zi, iar lucrurile sunt
bine din nou între voi, iar atunci a subliniat că ai fost foarte iritabil în ultima vreme și apoi a
inceput sa te evite mai mult, mai ales la sfârșit de săptămână. Ti-ai făcut prieteni noi la
colegiu și te-ai intalnit si cu câteva fete, dar niciuna dintre aceste relații nu s-a dezvoltat în
tipul de apropiere pe care ai avut-o cu prietenii tăi din liceu. Spui că te gândești că e nevoie
de timp, dar ai observat că pari puțin detașat în aceste relații și recunoști, dacă esti presat
de intervievator, că nu știi dacă chiar vrei să fii atât de aproape de cineva în viitorul
apropiat. Este prea ciudat să fii așa de aproape de cineva și să dispara brusc din viața ta.
Nu te-ai gândit niciodată la asta, dar acum se pare că de fiecare dată când întâlnești o
persoană nouă, ai această mică întrebare în mintea ta despre cât timp va fi ea în viața ta și
dacă merită într-adevăr să intri în necazul de a o cunoaste. Tu și colegul tău de cameră
uneori călătoriti acasă împreună in week-end; el are o mașină și tu contribui cu banii de
benzina, așa că, este bine pentru amândoi. Cu toate acestea, în timp ce el pare a fi dornic
să folosească timpul petrecut acasă pentru a se întâlni cu mulți dintre vechii dvs. prieteni și
pentru a se distra bine, vei descoperi că esti mai puțin interesat să iti vezi prietenii și, cel
5 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
mai probabil, rămâi acasă cu familia sau petreci sfârșitul săptămânii dormind. Nu te-ai
gandit de ce este asa, dar daca intervievatorul insista, recunosti ca majoritatea locurilor si
persoanelor pe care le-ai vedea sunt locuri si oameni care iti reamintesc de prietenii care
au fost în mașină cu tine. Nu vrei cu adevărat să intri în discuții cu prietenii tăi despre
accident și ideea de a merge in locuri și de a face lucrurile pe care le-ai făcut cu prietenii tăi
care au fost în accident te face să te simți inconfortabil. În primele momente când te-ai dus
acasă, ai încercat să intri în contact cu prietenul care si-a pierdut un braț, dar interacțiunea
era atât de ciudată și ati avut atât de puțin de spus unul altuia că nu ai încercat să-l mai
contactezi de atunci. Recunoști că acest lucru ți se pare ciudat - că erati prieteni atât de
buni inainte și că vă simțiți atât de departe unul de celălalt acum. Nu ai mers să vizitezi
prietenul care este în comă, deoarece nu doresti să te întoci la spital și să iti amintesti cum
a fost să te trezesti după accident. Nu faci legatura direct intre aceste schimbări în relațiile
tale cu accidentul, dar spui că ai ghicit că pur și simplu nu ai prea multe în comun cu vechii
prieteni de când ai început colegiul. Descrii relația cu părinții ca fiind bună. Îți iubești și
respecti părinții și ai mai multă compasiune acum pentru ei decat atunvi cand obișnuiai să-i
consideri "supraprotectivi".De fapt, sora ta mai tânără se plânge că ai devenit un al treilea
părinte din cauza modului în care ii verifici prietenii, activitățile și deciziile, atunci când ești
acasă.

11. Cum iti vezi viața?

În general, simți că viața ta este destul de bună. Ti-ai fixat o traiectorie in cariera și iti plac
cursurile tale. Ai o familie de sprijin și ai avut întotdeauna mulți prieteni, chiar dacă te simți
puțin deconectat de ei în acest moment. Adesea te gandesti că dacă ai putea să te întorci
in timp si să ștergi cu buretele vara trecută, totul ar fi grozav. Dar nu poti sa nu te întrebi
dacă vreodată o vei da uitarii astfel incat sa-ți recapeți atitudinea fără griji față de viață.
De fapt, sora ta mai tânără se plânge că ai devenit un alt părinte din cauza modului în care
ii dai acordul referitor la prietenii, activitățile și deciziile ei, atunci când ești acasă.

6 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 

Pagina lasata libera in mod intentionat

7 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 

Exercitii pentru intervievator

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru Mark

A. Ce criterii indeplineste Mark pentru tulburarea de stres posttraumatic pe axa I?

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Denumiți alte două diagnostice de pe Axa I posibile pentru Mark și indicați ce informații
suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferența între tulburarea de stres
posttraumatic și fiecare dintre aceste diagnostice.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Mark îndeplinește toate cerințele pentru o tulburare din Axa I? Ar trebui ca diagnosticul să
fie amânat sau nu este necesar un diagnostic?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

8 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
B. Mark îndeplinește criteriile pentru tulburarea Axei II (tulburări de personalitate și
retardare mentală), diagnosticul at trebui amânat sau nu este necesar un diagnostic?
Explicați și fiți cât mai concret posibil.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
C. Există ceva pe Axa III pe care să-l raportați pentru Mark (Condiții medicale generale care
sunt potențial relevante pentru tulburarea psihică a unui client)?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
D. Listați toate categoriile relevante de stres psihosocial și de mediu pentru Mark și
specificați exemple ale fiecăruia pe Axa IV.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Indicați dacă fiecare factor stresor este ușor, moderat sau sever.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

E. Care este evaluarea dvs. globală a funcționării lui Mark pentru Axa V (actuală, cea mai
înaltă în ultimul an)?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
F. Verificați dublu opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și continuând înapoi spre
Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor
psihologici situaționali, biologici sau individuali asupra funcționării actuale a lui Mark. Ar
trebui să schimbați ceva? Fiti specific în descrierea motivului: de ce da sau de ce nu.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

9 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
G. Revedeți din nou opțiunile de diagnosticare din punctul de vedere al lui Mark. Opțiunile
dumneavoastra sprijină discuțiile pe care le-ați avut cu el? Ar fi deranjat de alegerile dvs?
Fiti specific în discutarea de ce da sau de ce nu?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Exercițiul 2: Exerseaza aprofundarea interviului cu Mark

A. Mark are probleme în a-și pune sentimentele în cuvinte, în parte pentru că simte emoții
necunoscute pentru el și, în parte, pentru că stilul obișnuit de a face față este mai degrabă
o acțiune decât o introspecție. Ajutați-l pe Mark să ia legătura cu experiența sa emoțională,
dand două tipuri de răspunsuri la comentariile sale. Faceți primul comentariu simplu, prin
ascultare reflexiva și faceți al doilea comentariu mai complex și mai empatic, sa
depășeasca suprafața pe care a afisat-o Mark pentru a-l invita să exploreze emoțiile mai
profunde despre care el nu s-ar putea să fie pe deplin conștient. Utilizați informațiile de la
profilul lui Mark pentru a vă ghida în dezvoltarea acestor comentarii. Spre exemplu

:
Mark: Nu sunt sigur de ce, dar întotdeauna sun acasă pentru a o verifica pe sora mea mai
mică și ma îngrijorează că s-ar putea întâmpla ceva rău cu ea. Nu m-am gândit niciodată la
chestii de genul ăsta. Este ciudat.

1. Îți faci griji pentru sora ta mai mult decât obișnuiai și nu ești sigur de ce (
ascultare reflexiva).

2. Este ca și cum ar exista această nouă vulnerabilitate, această nouă conștiență că se pot
întâmpla lucruri foarte rele cu oamenii pe care îi iubești și este posibil să nu le poți
împiedica (comentariu empatic).

Mark: Eu am fost cel care a împins tipii să iasă în acea noapte, să aibă o ultima distractie
împreună ca niste băieți unici. Uneori aș vrea să dau timpul inapoi și să schimb asta. Nu mi
se pare corect că i-am presat să ieșim afară și am obținut cel mai sigur loc în mașină.

10 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
1._______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
2._______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Mark: Întotdeauna am fost destul de bun în a gasi rezolvarea problemelor, și am părut
întotdeauna să știu cum să mă ocup de chestii care mi s-au întâmplat în viața.Dar cum te
descurci cu coșmarurile care te atacă atunci când dormi? Mă pot descurca cu orice când
sunt treaz, dar nu știu cum să opresc coșmarurile.

1._______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
2._______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Mark: Nu știam ce să spun când mi-am vizitat prietenul în spital; cel care a pierdut un
braț. Era doar cu un bandaj și un ciot, și a fost atât de evident, dar nu am vrut să
comentez. Dar nici el nu a comentat acest lucru, și totuși era ca și cum numai la asta ne
gândeam, dar am încercat din greu să nu vorbim despre asta că nu mai era nimic de
spus. Nu am mai revenit de atunci.

B. Lui Mark ii este greu sa vorbeasca despre accident si de obicei schimba subiectul cand
incerci sa-l atragi sa spuna ceea ce s-a intamplat. Scrieți un comentariu care
redirecționează mesajul care îl susține pe Mark, dar îl încurajează să se confrunte cu
subiectul pe care îl evită. Aveti un exemplu mai jos:

Intervievatorul: Spune-mi ce-ți amintești despre acea noapte și despre accident?

Mark: Nu mi-am amintit prea mult despre asta la început. Cred că este destul de normal, de
la ceea ce au spus doctorii. E ceva amnezie sau ceva, nu-i așa?

Intervievatorul: Nu ți-ai amintit prea mult la început, dar spune-mi ce-ți amintești. Mă va
ajuta să înțeleg prin ce treci acum.

Intervievatorul: Ai pierdut doi prieteni foarte buni în accident. Spune-mi despre prietenii tăi,
cum erau, daca ți-e dor de ei.

11 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
Mark: Am avut mulți prieteni în liceu. Întotdeauna am avut un moment bun. E diferit în
colegiu. Nu am făcut prea multe conexiuni aici. Dar sunt ocupat să țin pasul cu orele, așa
că e bine că nu am prea mulți prieteni.
_________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Intervievator: Aveați cel mai sigur loc în mașină și ați ieșit din accident cu cele mai puține
răni. Cum te face sa te simti?
Mark: Nu m-am gândit niciodată unde am stat înainte. N-am știut nici măcar că a făcut vreo
diferență, in ceea ce privea siguranța. Dar acum, când o iau pe sora mea mai mică, o pun
să stea în mijlocul banchetei din spate. Se plânge, dar nu nu risc sub nicio forma cu ea.
De fapt, sora ta mai tânără se plânge că ai devenit un alt părinte din cauza modului în care
ii controlezi prietenii, activitățile și deciziile, atunci când ești acasă.
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Exercițiul 3: Întrebări legate de Mark

A. Luați în considerare ca sunteți intervievator și scrieți ceea ce credeți că ar putea fi cel

mai dificil obstacol in stabilirea unui raport cu Mark pe baza vârstei, etniei, sexului, statutului
socio-economic, orientării sexuale, religiei, caracteristicilor fizice și stilului de personalitate.
Ce s-ar putea întâmpla în mod special?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de
lucru eficientă cu Mark? Ce anume ati putea să faceti?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
C. Intervievarea clienților care au trecut prin experiențe teribile poate provoca emoții
puternice în intervievator. Aceste emoții pot varia de la curiozitatea fascinată și de la dorința
de a cerceta fiecare detaliu, de a evita anxietatea și de a colabora cu clientul pentru a
păstra discuția superficială și nonemoțională. Dacă clientul devine supărat și copleșit de
emoție în interviu, intervievatorul se poate simți responsabil pentru tulburarea clientului și

12 
 
 Popa Oana Smarandita, Master Clinica, Anul II
 
se poate simți obligat să furnizeze reasigurare sau să minimizeze emoțiile clientului. Luați
în considerare ce emoții interne ar putea să se trezească în timp ce Mark dezvăluie detaliile
accidentului și / sau devine supărat și coplesit de amintirile traumatice din sesiune.
Descrieți emoțiile pe care le puteți simți și discutați despre modul în care aceste emoții vă
pot afecta comportamentul față de Mark în interviu. Fiti specific în descrierea a ceea ce s-ar
putea întâmpla și a impactului posibil asupra lui Mark și asupra procesului de intervievare.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
D. Să presupunem că reacția personală a șocului de a auzi despre accidentul auto a avut
un impact negativ asupra lui Mark. Ce puteți face și spune pentru a readuce sesiunea într-o
atmosferă terapeutică?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

13 
 
Cazul Sarah

 
1. Care sunt informaţiile de bază?

Numele tău este Sarah și ești o femeie europeană-americană în vârstă de 70 de ani. Tu

trăieşti cu soțul tău, Robert, care are 74 de ani și a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. Încă
mai trăiești în casa ta de părintească, unde ai crescut cei patru copii ai tăi. Copiii tăi sunt
Robert (50 de ani), Daniel (49 de ani), Mary (46 de ani) și Janet (44 de ani). Toți copiii voștri
sunt căsătoriți, au familiile lor și trăiesc la o distanță semnificativă de tine. Janet este cea mai
apropiată. Ea locuiește într-un oraș la aproximativ două ore de mers cu mașina de la tine, dar
lucrează cu normă întreagă la o școală elementară și nu o vedeți des. Copiii tăi păstrează
legătura cu tine telefonic și te vizitează în preajma sărbătorilor, dar nu sunt disponibili pentru
a te ajuta în îndeplinirea sarcinilor zilnice de îngrijire a casei de familie, de gestionare a
întâlnirilor cu doctorii și așa mai departe. Tu eşti într-un centru comunitar de sănătate mintală,
la îndemnul fiicei tale, Janet, care este îngrijorată că pari din ce în ce mai copleșită de sarcina
de a avea grijă de Robert și poate că ai avea nevoie de ajutor pentru a lua diverse decizii, de
ajutor pentru a te putea ocupa mai bine de situația actuală și de a planifica acţiuni pentru
viitor. Janet şi-a luat o zi liberă de la slujba ei pentru a rămâne cu tatăl ei, ca să poți veni la
această întâlnire.

2. Cum te comporți la interviu?

Eşti îmbrăcată frumos și igiena ta este bună. Te mişti oarecum rigid din cauza artritei
articulațiilor. Stai liniștită pe acel scaun și răspunzi politicos la toate întrebările
intervievatorului și cooperativ. Eşti inteligentă, dar preocupată și poţi cere intervievatorului să
repete întrebări din când în când, cerând scuze pentru "a avea multe în mintea mea".
Principalul obiectiv este despre cum să îţi gestionezi responsabilitatea de a-l putea îngriji pe
soțul tău și vei găsi răspunsuri despre starea ta emoţională sau starea de bine, răspunsuri la
care nu te gândeşti în mod obişnuit. Dacă ţi se pun întrebări care îţi cer să fi oarecum
introspectivă, ia-ţi timpul tău, ca și cum ai căuta un răspuns și apoi răspunzi fie spunând
intervievatorului ceea ce fiica ta a spus pe această temă sau prin returnarea discuției la
problema cum să ai grijă de soțul tău.

Întrebată despre problemele pe care le întâmpini în îngrijirea soțului și întreținerea

familiei de acasă, tu pari tristă și poate chiar plângi puțin. Vrei să clarifici şi să vezi că aceste
probleme care cer să fie în responsabilitatea ta se vor rezolva, însă nu eşti interesată de soluții
care implică plasarea soțului într-o casă de îngrijire medicală sau renunțarea la îngrijirea sa de
către alte persoane. Deși recunoști că ai o perioadă încărcată, insişti pe faptul că mariajul este
pentru tine un angajament pe toată durata vieții și că trebuie să vă luați în serios jurămintele
de a "iubi și a prețui soţul sau soţia în boală și în sănătate până când moartea vă va despărţi".
Apreciezi îngrijorarea fiicei tale și nu te-ar deranja să accepți ajutor de la ea sau de la ceilalți
copii ai tăi dacă ei ar locui mai aproape. Cu toate acestea, nu te aştepţi ca ei să renunțe la viața
lor pentru a te ajuta și eşti hotărâtă să te ocupi singură.

Nu ai nici o problemă cu întrebările privind starea de spirit, deși este posibil ca unele
din ele să necesite mai mult timp pentru a răspunde şi care implică memorie sau concentrare
și îţi pot cere să ai întrebări repetate. Negi necondiționat ideea suicidală, spunând că aceasta
este împotriva religiei voastre. În afara de asta, oamenii care se sinucid sunt "quitters" și nu
sunteți un quitter. Recunoști senzația de tristeţe și îngrijorare de mult timp sau cea de dormit
prost, dar îţi manageriezi timpul acordat somnului la eforturile tale de a monitoriza soțul pe
timp de noapte în cazul în care încearcă să iasă din pat sau are nevoie de ajutor ajunge la baie.

3. De ce ai fost intervievată?

Copiii tăi sunt preocupați de capacitatea ta personală de a continua să îl îngrijeşti pe

soț și de a susţine casa familiei astfel încât starea lui să nu continue să se deterioreze. Ei te-au
îndemnat să te gândeşti la posibilitatea de a-l plasa într-o casă de asistență medicală din
apropiere, cu îngrijire specializată pentru pacienții cu Alzheimer. Tu ai refuzat cu fermitate să
faci acest lucru, spunând că ar fi și mai confuz decât este acum și că tot crezi că poți avea grijă
de el în mod adecvat în în mediul familial. Cu toate acestea, au existat recent câteva incidente
care i-au alarmat cu adevărat pe copiii tăi. De exemplu, a trebuit să suni o ambulanță în
mijlocul nopții, deoarece Robert a încercat să iasă din pat, a căzut și tu ai fost fizic incapabilă
să-l ridici de pe podea și înapoi pat. De asemenea, într-o zi când te-ai întors dintr-o rapidă
fugă la magazinul alimentar, l-ai găsit pe Robert încercând să aspire capul păpădiei de pe
gazon cu aspiratorul. El are, de asemenea, ocazional tendinţa de a pornit un ochi de pe aragaz
și apoi uită să-l oprească. Aceste incidente au condus la creșterea presiunii din partea copiilor
de a face ceva pentru a obține ajutor pentru amândoi. În cele din urmă ai fost de acord cu
oferta de compromis a lui Janet că vei face cel puțin o programare la centrul comunitar de
sănătate mintală, pentru a vedea dacă ai putea obține un sprijin.

Nici tu, nici Robert nu aveţi niciun antecedent de tratament pentru sănătatea mintală și
nu ești conștientă de vreo istorie a tratamentului de sănătate mintală în oricare dintre familiile
voastre extinse. Robert are un frate mai mare care a murit acum câțiva ani și a suferit și de
boala Alzheimer. Tu ai o sora mai veche care locuieşte impreuna cu sotul ei intr-o comunitate
de pensii din Florida si un tanar frate care s-a retras recent de la locul de muncă ca agent de
asigurări și intenționează să se mute cu soția în Florida.

Speri că intervievatorul nu se va alătura copiilor dvs. și nu îţi va spune să îţi plasezi

soțul într-o casă de îngrijire medicală. De asemenea, speri că participarea la acest interviu va
reasigura copiii de faptul că faci tot ce poti și că nu trebuie să îşi facă griji. Nu te deranjează
ideea de a vorbi cu cineva, deoarece ar putea fi o ușurare pentru a-ţi împărtăși sentimentele,
dar nu vrei să-ți fie impus ce să faci. Eşti sceptică de faptul că intervievatorul o să te ajute să
găsiți o modalitate de a-ţi menține soțul la domiciliu în timp ce îi linișteşti pe copii cu situaţii
pe care le poţi gestiona, dar adevărul este că incidentele recente de acasă i-au speriat, de
asemenea și eşti dispusă să ai șansa de a te ajuta să discuţi cu cineva din afara situației.
4. Cum te simţi?

Te simți îngrijorată tot timpul de Robert și de teamă că se va întâmpla ceva cu tine,

ceva ce nu se va putea anticipa, preveni sau manipula. Când a căzut în timpul nopții, ai
experimentat un sentiment de deznădejde și eșec pentru prima dată. Nu ai vrut să apelezi la o
ambulanță, dar nici nu l-ai lăsat să stea pe podea și ai încercat în repetate rânduri să-l ridici
fără succes însă. Te-ai simțit supărată că încearcă să iasă din pat fără să apeleze la ajutor, dar
în același timp, te-ai simţit vinovată. Chiar și atunci când zilele trec fără un mare incident, te
simți tristă destul de mult timp. Este dificil să fii în jurul lui Robert când nu întotdeauna te
recunoaşte. Uneori crede că ești mama lui sau una dintre fiicele tale. Este la fel. doar că omul
care a fost soțul tău a dispărut și încă nu a plecat. De cele mai multe ori, acest amestec de
vinovăție, de tristețe, de furie și de eșec pare să însumeze experiența ta emoțională. Cu toate
acestea, există momente în care încă mai ai vedenii ale vechiului Robert. De exemplu, noaptea
trecută ai pus mâna pe un vechi album de melodii de dragoste pe care voi doi v-ați bucurat, și
el a ținut mâna ţi-a zâmbit așa cum obișnuia el și tu erai sigură că știa cine ești. În acele
momente te simțeai din nou plină de speranță și se pare că merită efortul de a avea grija de el
în casa voastră. Consideri că este insuportabil să te imaginezi cu el într-o casă unde nimic nu
este familial și chiar acele momente vor fi pierdute.

Cât de mult din aceste sentimente pe care le împărtăşeşti cu intervievatorul depinde de

cât de confortabil e sau te face să te simți. Dacă intervievatorul este foarte tânăr, te îndoieşti
că el sau ea poate înțelege experiența ta și ai putea fi mai puțin dispusă să te deschizi în
interviu. Poţi pune întrebări pentru a te asigura de capacitatea intervievatorului de a înțelege,
de exemplu, dacă se întreabă dacă intervievatorul a avut un membru al familiei cu Alzheimer
sau a lucrat vreodată cu Alzheimer înainte de pacienți. Dacă intervievatorul răspunde suportiv
și pare capabil sau este empatic cu experiența ta, atunci vei putea împărtăși mai multe
sentimente decât dacă pare un judecător sau nerăbdător să continue rezolvarea problemelor.

5. La ce te gândeşti?

Gândirea ta este clară și gândurile tale sunt bine organizate. Gândurile tale sunt axate
pe dorința de a te îngriji de soțul tău în propria casă și de teama că alții (copiii, intervievatorul,
medicul soțului) sau alte împrejurări (de exemplu, căderea soțului tău în altă noapte) va
interfera cu capacitatea ta de a face această alegere. Crezi că este responsabilitatea ta ca o
soție bună să ai grijă de sotul tău până când moare și ești îngrijorată că vei fi fizic incapabilă
să faci acest lucru. De asemenea, recunoşti că eşti din ce în ce mai mult în imposibilitatea
pentru a ține pasul cu curățarea casei și a curţii, dar crezi că poţi gestiona aceste sarcini
angajând pe cineva ocazional pentru a te ajuta. Ești mai dispusă să angajezi pe cineva pentru a
face asta decât pentru a te ajuta cu îngrijirea reală a soțului. De exemplu, acum trebuie să-l
ajuţi să se îmbăieze și să se îmbrace pentru că nu poate aceste lucruri el însuși. Deși acest
lucru este extrem de dificil din punct de vedere fizic pentru tine, nu-ți place ideea de a avea pe
cinev altfel invadând intimitatea sa pentru a face aceste lucruri pentru el.
 Apreciezi îngrijorarea copiilor tăi, dar simți că ar trebui să se concentreze pe ei înșiși și
nu vrei să fie împovăraţi de încercarea de a avea grijă de tine sau de tatăl lor. Deși este o
ușurar de fiecare dată când Janet își poate lua liber o zi să vină și să te ajute să faci curat sau
să stea cu Robert ca să poți face tu asta, nu te-ai gândit niciodată să o îi ceri să facă acest
lucru. Dacă copiii tăi ar trăi mai aproape de tine, ai fi mai dispusă să-i accepți ajutorul și,
uneori, în secret îţi imaginezi cât de drăguț ar fi să îi ai la dispoziție, dar nu te-ai gândit
niciodată să exprimi asta pentru ei de teama ca ei s-ar simti vinovati de faptul ca duc o viata
atat de departe.

6. Ce îți place despre tine?

Ești mândră de copiii tăi și de familiile lor și simți că tu și Robert ai făcut tot ce era
ami bine ca să se realizeze. Îți place faptul că ești muncitoare și loială, și te gândești tu eşti o
persoană responsabilă și o soție devotată. Te consideri a fi destul de bună la lucrul cu ace și la
copt. Odată ai câștigat un premiu la târgul județean pentru placinta ta de mere și copiii îţi cer
mereu plăcinte făcute la cuptorul de acasă atunci când te vizitează în vacanță. Te-ai bucurat,
de asemenea. că ai participat frecvent la biserică și ai fost membră activă a grupului de femei
timp de mulți ani. Cu toate acestea, deoarece nevoia lui Robert de supraveghere a crescut și
din această cauză nu mai poţi petrece atât de mult timp la biserică, ai renunțat treptat la aceste
activități și nu ştii dacă vei mai avea vreodată timp sau energie pentru ei din nou.

7. Cum erai la locul de muncă?

Această întrebare nu este relevantă pentru acest client.

8. Cum a fost perioada școalară?

Această întrebare nu este relevantă pentru acest client.

9. Cum este starea ta de sănătate?

Spui că ai o sănătate rezonabilă. Artrita ta te deranjează puțin, dar nu esti în

incapacitate de a mai face lucruri. Ai fost întotdeauna activă și te-ai bucurat de mersul pe jos
de acasă la biserică și la magazin alimentar, deși ai devenit treptat mai puțin activă pe măsură
ce ai devenit mai implicată în îngrijirea lui Robert. Recunoști că te-ai simțit foarte obosită în
ultima vreme, dar cred că acest lucru se datorează faptului că nu dormi bine noaptea, datorită
ascultării lui Robert în caz că iar va cădea sau că va striga după tine. Recunoşti, de asemenea,
dacă ţi se cere, că nu ai o alimentaţie corepunzătoare. Este greu să te motivezi, să gătești o
masă bună doar pentru tine și Robert şi nu pare să-ți pese de ceea ce pregăteșt pentru el.
Uneori ești prea obosită după ce l-ai hrănit și ai grijă să-l hrăneşti şi cu altceva decât o cutie de
supă sau un suc de mere. Dacă eşti întrebată dacă ai scăzut în greutate spui că nu, dar apoi
spui că nu te-ai mai cântărit de ceva vreme, însă în ultima perioadă ai scăzut în greutate pentru
că hainele sunt mai largi pe tine.

10. Cum te raportezi la ceilalți?

Tu și Robert aveai întotdeauna o viață socială activă înainte de a se îmbolnăvi. Ai fost

activă în biserica voastră și aveați prieteni de vârsta voastră cu care mergeaţi la cină sau ați
participat la spectacole sau concerte la universitatea din oraș. Și voi v-ați oferit voluntar și
pentru Crucea Roșie, și Robert obișnuia să joace golf cu câțiva dintre prietenii săi pensionari.
Grupul tău de femei de la biserică mereu are un număr de proiecte care continuă să genereze
bani pentru caritate și vă plăcea să participați în acestea. De asemenea, ați fost voluntari activi
în bucătăria bisericii, ajutând la pregătirea și curatarea pentru numeroase evenimente
bisericești, recepții de nuntă și mese funerare pe tot parcursul anului. Înainte de boala lui
Robert, ai făcut și mai multe călătorii în fiecare an pentru a-ți vizita copii și nepoții, și
amândoi v-ați bucurat să vedeți locuri noi și să aveți experiențe noi din aceste călătorii. Ați
renunțat însă la majoritatea acestor activități sociale și ați devenit din ce în ce mai izolati,
datorită cerințelor de îngrijire a lui Robert. Dacă eşti întrebată despre aceste activități, spui că
nu numai Robert s-a schimbat, dar și tu te-ai schimbat şi nu mai eşti persoana care a fost. Îți
lipsește aceste interacțiuni cu alte persoane, dar simti ca Robert este important si el trebuie sa
fie prioritatea ta acum.

Descrii frumos relația cu copiii și nepoții, dar recunoşti că nu mai ai cu ei atât de multe
contacte cum ţi-ai fi dorit. Sunteți mai aproape de Janet doar pentru că ea trăiește cel mai
aproape de voi. Dar chiar și relația ta cu Janet s-a schimbat, ca tine au devenit din ce în ce mai
reticenți, iar pentru că trebuie să ai mereu grijă de Robert, nu vă mai permiteţi nici măcar să
ieşiţi la masă împreună. Relația ta cu Robert, de asemenea, s-a schimbat. Voi doi ați discutat
întotdeauna în luarea fiecarei decizii. Acum tu iei toate deciziile pentru amândoi. Spui că te
simți mai mult ca o mamă decât o soție de cele mai multe ori. Chiar dacă înțelegeți de ce nu te
recunoşte întotdeauna şi de ce nu îţi ami arată afecţiunea corespunzătoare, încă doare atunci
când eeste reticent vis a vis de tine, iritabil sau arţăgos sau crede chiar că eşti altcineva.

11. Cum îşi vezi viața?

Viața ta o vezi ca fiind destul de sumbră în prezent. Știi că Robert nu o să se facă

niciodată bine şi nu o să ami fiţi din nou ca înainte, chiar dacă speri pentru mai multe dintre
acele momente când el pare să fie el însuși din nou. Într-un fel, simţi că toată viaţa de acum
încolo a ajuns să fie formată din aşteptarea ca el să moară și să încerce cel mai bun mod de a-
ți putea onora angajamentul de a iubi și de a avea grij până când se va întâmpla asta. Nu mai
așteptați cu nerăbdare viitorul, așa cum ați făcut odată, iar Robert obișnuia să viseze să se
mute în Florida pentru a fi aproape de frații tăi sau de a te apropia de unul dintre copiii și
nepoții tăi. Nici nu te poți lăsa să gândești cu speranță despre un viitor după ce moare Robert,
pentru că asta te face să te simți vinovată și pentru că nu ai nimic în mod cert despre cât
durează starea lui sau care va fi ultima stare în care se va afla înteinte să moară. Fără un viitor
de anticipat și în mijlocul unui cadou cu puțină bucurie sau ușurare ai un singur scop: să oferi
soțului tău cea mai bună îngrijire posibilă atâta timp cât eşti capabilă să faci acest lucru.

EXERCIŢII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru Sarah

A. Care sunt criteriile pe care Sarah le îndeplineşte pentru diagnosticul axei I în

tulburarea de ajustare (cu stare de spirit depresivă, stare de spirit anxioasă sau
anxietatea mixtă și starea depresivă)?

Denumiți alte două diagnostice pe Axa I pe care ați putea dori să le excludeți pentru
Sarah și indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a diferenția
între o tulburare de ajustare și fiecare dintre aceste diagnostice.

Sarah satisface toate cerințele pentru o tulburare din Axa I? În cazul în care
diagnosticul va fi amânat, sau nu este necesar un diagnostic?

B. Ce criterii se regăsesc în cazul lui Sarah pentru diagnosticul Axei II (tulburări de

personalitate și tulburări psihice privind întârzierea psihică)? Ar trebui ca un
diagnostic să fie amânat sau un diagnostic nu este necesar? Explicați și fiți cât mai
specific posibil.

C. Există ceva pe care să-l raportați pentru Sarah pe Axa III (Condiții medicale generale
care sunt potențial relevante pentru tulburarea psihică a unui client)?

D. Listați toate categoriile relevante de stres psihosocial și de mediu pentru Sarah și

specificați exemple pentru fiecare dintre ele pe axa IV. Indicați dacă fiecare stresor
este ușor, moderat sau sever.

E. Care este evaluarea dvs. globală a funcționării lui Sarah pentru Axa V (actuală, cea
mai înaltă în anul trecut)?
 F. Verificați dublu opțiunile de diagnosticare pornind de la Axa V și continuând înapoi
prin Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul
factorilor psihologici situaționali, biologici sau individuali privind funcționarea actuală
a lui Sarah. Ar trebui să schimbați ceva? Fiţi specific în descrierea motivului
schimbării sau de ce nu ar trebui schimbat ceva.

G. Revedeți alegerile de diagnostic din nou din punctul de vedere al lui Sarah. Alegeți
opțiunile dvs şi prin prisma discuțiilor pe care le-ați avut cu ea. Ar fi deranjată de
alegerile tale? Fiţi specific în discutarea de ce da sau de ce nu.

Exercițiul 2: Practică aprofundarea interviului cu Sarah

A. Sarah este obișnuită să se concentreze asupra nevoilor altora și îi este greu să

vorbească despre propriile ei nevoi și emoții. Întrebată despre dificultățile actuale, ea
răspunde frecvent referindu-se la ceva ce a spus fiica ei sau ceva ce soțul ei are nevoie,
în loc să vorbească despre propria experiență emoțională. Pentru fiecare dintre
următoarele schimburi, generați o redirecționare printr-un comentariu care o va
încuraja pe Sarah să se concentreze asupra propriilor nevoi și emoții. Utilizați
informațiile de la profilul lui Sarah pentru a vă ghida. Un exemplu a fost furnizarea
informaţiilor folosind redirecționarea pentru a schimba atenția clientului.

Intervievator: Cum este pentru tine cand esti atat de obosită si totusi nu te poti
lasa sa cazi adormită de frică ca Robert va încerca să se ridice sau să aibă nevoie de
ajutorul tău noaptea?

Sarah: Fiica mea crede că ar trebui să angajăm pe cineva care să fie acolo
noaptea în cazul în care Robert încearcă să se ridice, dar nu cred că ar fi cu adevărat
confortabil ca un străin să îi apară lângă pat noaptea și nu vreau să fie speriat.

Nu mă simt confortabil cu altcineva care se ocupă de Robert noaptea, pentru că

știu că doar eu pot să-l liniștesc mai bine decât oricare alt străin, dar dacă dormi
întrerup în fiecare noapte ți se ia o taxă privind sănătatea proprie.

Îmi poţi spune mai multe despre modul în care lipsa de somn te afectează?

Intervievator: Cum te-ai simțit când Janet şi-a luat o zi liberă ca să vină și să
rămână cu tatăl ei ca tu să poţi ajunge la această întâlnire astăzi?

Sarah: Copii mei au vieți proprii și nu mă aștept să fie la cheful meu la fiecare
apel. Janet lucrează cu normă întreagă și are copii care au nevoie de ea. Imi doresc
doar ca ea să nu se fi îngrijorat atât de mult în ceea ce mă priveşte.
 Intervievator: Cum te-a afectat faptul că ai renunţat la participarea la biserică
și la participarea la grupul de femei acolo?

Sarah: Robert obișnuia să iubească atât de mult biserica. Dar nu poate să stea
liniștit pe tot parcursul unei slujbe întregi de biserică. Nu-l văd trăgându-l acolo doar
ca să trebuiască să facă o scenă și să fiu nevoită să plec în mijlocul discuţiilor, în plus,
dacă nu primește nimic de acolo, de ce am mai merge împreună?

B. Sarah nu oferă voluntar informații verbale despre sentimentele ei. Ea este obișnuită să
se concentreze cu privire la nevoile altor persoane și a face ceea ce trebuie pentru a
răspunde acestor nevoi, mai degrabă decât să se concentreze pe propria experiență
emoțională. Ajut-o pe Sarah să identifice și să-și exploreze sentimentele prin
sensibilitate comentând cuvintele sale nonverbale în interviu. Un exemplu este
furnizat.

Sarah vorbea despre noaptea când Robert a căzut și nu a reușit să-l ridice de pe podea
și să îl pună înapoi în pat. În timp ce vorbește, ea îşi încleștează și își desface mâinile
și îşi murmură vocea. Se pare că e pe cale să plângă.

Te văd stând acolo înțepenindu-ţi și descleștându-ţi pumnii și am auzit murmur în

vocea ta, și nu pot să nu mă întreb dacă tu trebuie să fi fost atât de neajutorată, atât de
neputincioasă să ai grijă de Robert în acea situație, indiferent cât de mult ai vrut să-l ajuți.

Sarah vorbea despre cât de mult s-a bucurat de activitățile grupului de femei înainte de
a renunța la participarea de acolo, deoarece trebuia să fie prezentă la îngrijirea nevoilor
crescânde ale lui Robert la domiciliu. Ea zâmbește și vorbește într-un ton animat de voce, așa
cum descrie distracția de glume și coacere cu aceste femei și cu râsul și camaraderia pe care
le-au împărtășit.

Sarah descrie ziua în care a venit acasă și l-a găsit pe Robert încercând să-şă ridice
capul de pe păpădia din curtea din spate. Tonul ei din voce este aspru și apasă pe ea pumnul
strâns pe brațul scaunului, în timp ce descrie incapacitatea lui Robert de a recunoaște
pericolele din acest comportament și să se mențină în siguranță fără o supraveghere constantă.

Sarah vorbește despre copiii ei care au presat-o să îl trimită pe Robert într-o casă de
îngrijire medicală. Spune că ea și Robert au făcut întotdeauna fiecare decizie majoră împreună
și dorește că ar trebui consultat acum, dar el este singura persoană care nu poate să o ajute să
ia această decizie, deși această decizie se referă la el. Așa cum spune ea, vocea ei cade și se
îndepărtează aproape spre o șoaptă, își strânse mâinile împreună în poală și ochii începură
înainte și înapoi căutând în poala ei să privească la ușă.
Exercițiul 3: Întrebări legate de Sarah

A. Luați în considerare cine sunteți ca intervievator și scrieți ce credeți că ar putea fi cel

mai mult dificil de stabilit în relațiile cu Sarah pe baza vârstei, etnicității, sexului,
statutului socio-economic, orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice și stilul de
personalitate. Ce ar putea să se întâmple?

B. Există ceva ce puteți face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o muncă

eficientă relație cu Sarah? Ce anume ai putea să faci?

C. Sarah este probabil să aibă îndoieli cu privire la abilitatea intervievatorului de a

înțelege situația ei, în special dacă intervievatorul este mult mai tânăr decât este ea sau
este necăsătorit. Probabil va întreba anumite lucruri pentru a determina dacă
intervievatorul este competent să o ajute. De exemplu, ea poate întreba dacă sunteți
căsătorit, dacă ați avut un membru al familiei cu Alzheimer sau ați lucrat vreodată cu
pacienții cu Alzheimer sau ai vreun curs în acest domeniu. Întrebări care cer nevoia de
auto-dezvăluire din partea intervievatorului. Discutați despre opiniile dvs. cu privire la
oportunitatea auto-dezvăluirii în această situație de interviu și descrieți modul în care
puteți răspunde la astfel de întrebări de la Sarah. Fiţi specific.

D. Sarah este în conflict cu copiii ei privind decizia ei de a se îngriji de soțul ei acasă.

Care este părerea dvs. despre decizia ei? V-ați împărtăși această opinie cu ea? Fiţi
specific cu ea de ce ai face acest lucru sau de ce n-ai face-o.

E. Ce știți despre boala Alzheimer? Cât de relevantă este cunoașterea sau lipsa de
cunoaștere a acestei boli până la asigurarea unui tratament eficient pentru Sarah?
Cazul David

1. Care sunt informaţiile de bază?

Numele tău este David și ești bărbat european-american de treizeci și patru de ani. Tu
esti un absolvent de liceu. Ai divorțat de soția ta acum câțiva ani. Acum trăieşti cu Susanna, în
vârstă de douăzeci și șapte de ani. Tu și Susanna ați fost împreună timp de doi ani. Tu eşti de
când ai absolvit, angajat în calitate de agent de vânzări la o companie de automobile. Trăiți
într-un apartament pe care îl dețineți în zona centrală a unui oraș mic, în nord-estul Statelor
Unite. Conduci o masina sport închiriată de la angajator. Eşti intervievat de un practician din
domeniul privat.

2. Cum te comporți în interviu?

Ești bine îngrijit și ai mare grijă de aspectul tău. Ești foarte inteligent și bun la crearea
unei impresii pozitive în momentul inițial. Tinzi să vorbești repede, dar tu sunt întotdeauna ai
exprimărri logice și coerente. Pui întrebări intervievatorului într-un mod prietenos, încercând
să păstrezi controlul subiectului conversației. Eşti rapid şi prompt în discuţia cu cineva, mai
ales atunci când nu te simţi ameninţat. Tu nu eşti foarte interesat de alte persoane şi nu pui
preţ pe primele impresii.

Atunci când intervievatorul adresează întrebări sensibile, despre relația ta, locul de
muncă sau tip de substanţe consumi, devii uşor defensiv. Priveşti spre podea şi îţi freci
mâinile atunci când ai de rîspuns la întrebări mai grele. Dacă eşti întrebat despre
comportamentul de consum, devii nervos, însă nu recunoşti acest lucru: "Este doar un obicei,
întotdeauna am făcut-o."

Dacă eşti întrebat cu privire la starea psihică, nu ai semne de confuzie cognitivă,

halucinații sau iluzii. Negi orice idee de omucidere sau suicidare. Dacă eşti chestionat într-un
mod compasional, dezvălui o anxietate profundă în legătură cu pierderea locului de muncă.
Fiind un "vânzător de stele" este foarte important să afli, într-un fel, că ai pierdut recent
această poziție de "stare" la locul de muncă. Dacă ţi se acordă şi sprijin, devii tensionat şi trist,
deoarece Susanna te amenință că te va lăsa. Recunoşti consumarea regulată a alcoolului și a
heroinei, dar devii în defensivă la orice sugestie care nu este este așa normală pentru toată
lumea.

3. De ce eşti intervievat?

Ai acceptat să discutăm pentru că ești în pericol de a fi concediat. Tu ai a lucrat în

calitate de agent de vânzări la o firmă reprezentantă de autovehicule de când ai absolvit de la
şcoala. Ai fost angajatul direct al șefului tău, dar performanța ta s-a deteriorat în ultimul an și
jumătate. Șeful tău ți-a spus să te ajuți și să îşi rezolvi problemele sau ești dat afară de la locul
de muncă. Ai pierdut o mulțime de lucruri în ultimele trei luni. De asemenea, ai ajuns la
muncă sub influența drogurilor. Eşti sigur că nu vrei să îşi pierzi slujba, dar negi că alcoolul
sau drogurile sunt într-adevăr o problemă. Dacă eşti întrebat, eşti deschis să afirmi că tu
consumi alcool după muncă și heroină de mai multe ori pe săptămână în ultimul an. În timp ce
insişti că aceste substanțe nu sunt o problemă pentru tine, eviţi de fiecare dată contactul vizual
şi te mişti constant pe scaun. Recunoști că slujba ta este în primejdie. Pur și simplu nu poţi
recunoaşte faptul că folosirea de substanțe este adevăratul factor al acestei probleme. Dacă
eşti întrebat despre orice alte probleme, recunoști că prietena ta te amenință că vrea să te
părăsească. Ea face acest lucru pentru că a descoperit că ai fost necredincios față de ea în
timpul vizitei la părinții ei săptămâna trecută. Ai avut de multe ori întâlniri sexuale scurte cu
femei pe care le-ai întâlnit la baruri după muncă. Aceasta este prima dată când Susanna a
aflat. Vrei să te căsătorești cu Susanna în cele din urmă, dar nu intenţionezi să te laşi de
consum. Nu ai primit niciodată servicii psihologice şi nu ştii la ce să te aştepţi.

Dacă eşti întrebat ce aşteptări ai de la acest interviu, nu faci altceva decât să ridici din
umeri. Apoi, priveşti în jos şi spui că nu ştii ce anume trebuie să faci pentru a îndrepta
lucrurile.

4. Cum te simți?

Nu oferi în mod voluntar nicio informaţie despre modul în care te simti pentru că acest
lucru te face să te simţi inconfortabil. Faci tot ce îţi stă în putinţă pentru a evita discuţile legate
de anxietate, depresie, furie etc. În timpul evitării zâmbeşti şi spui că tu poţi să ai in control
toate problemele. Dacă ţi se cere, negi senzația de anxietate sau de depresie cu privire la
situația actuală, dar te uiţi în podea și freci picioarele. Disconfortul tău se ridică cu cât
focalizarea convorbirii se centrează mai mult pe sentimentele tale. Cu toate acestea, dacă
intervievatorul este suficient de empatic, recunoşti că eşti neliniştit cu privire la posibilitatea
pierderii relaţiei şi a locului de muncă. Dacă eşti întrebat despre posibilitatea de sinucidere,
răspunzi sincer că nu ai luat în calcul niciodată acest lucru ca pe o opțiune. Crezi că poţi găsi
întotdeauna o cale de ieșire din problemele tale.

5. La ce te gândeşti?

Ești impulsiv în a răspunde la întrebări, dar gândurile tale sunt foarte bine organizate și
clar exprimate. Ai o inteligenţă medie şi te gândeşti destul de mult înainte de a adopta un
comportament. Te aştepti ca oamenii să te placă şi să te accepte pentru că tu eşti mereu bun în
relaţii. Deci, dacă eşti rugat să te pui în locul şefului tău, ajungi să înţelegi de ce acesta a
decurs la o asemenea decizie. Accepţi faptul că nu eşti în cea mai bună variantă a ta atunci
când consumi substanţe, însă nu eşti de acord să le laşi. Tu percepi consumul de droguri și
alcool ca fiind unul foarte comun. Știi că modul tău de băut și de consumat droguri s-a
schimbat. În trecut, consumai doar câte două sticle de bere înainte de a ajunge acasă şi te
îmbătai doar în weekend. Acum, ai ajuns să te îmbeţi în fiecare zi după muncă. Cu toate
acestea, crezi în dorinţa de a te opri. Ca dovadă, ai spus că nu ai consumat nimic atunci când
ai avut întâlnire cu şeful săptămâna trecută. Dacă ai bune îndrumări, înțelegi și punctul de
vedere al Susannei și de ce se simte trădată de tine. Intenţionezi să spui că dacă te-ar lăsa ea,
nu te-ai putea lăsa nici tu de consum. Ești frământat că, pentru prima dată, tu ești aici ca să-i
faci pe șeful tău și pe Susanna să te ierte și să uite incidentele. Știi că poți fi un succes la locul
de muncă, astfel încât nu ai renunțat la speranța că îţi vei putea relua rolul de vânzător de
stele. Ești mai puțin încrezător în faptul că ai putea salva relația cu Susanna. Nu arăți semne
de tulburare de gândire, manie sau pierderea controlului. Dacă ţi se cere, negi, de asemenea,
orice gândire delirantă sau halucinații.

6. Ce îți place la tine?

Îți place faptul că ești bun pentru a convinge oamenii. Îți place că poți schimba minţile
oamenilor aducţndu-i astfel de partea ta. Te vezi ca un muncitor care lucrează din greu. Ai
simţit-o şi ai trăit visul american. Locuieşti într-un apartament plin de gadget-uri electronice,
conduci o maşină rapidă și locuieşti împreună cu frumoasa Susanna; aceasta este ceea ce
meriţi şi ceea ce îţi doreşti.

7. Cum este la locul de muncă?

În prezent, locul de muncă este în pericol. În ultimii câțiva ani, ai fost pe culmi înalte.
Ai avut multe recomandări de la clienți anteriori, datorită cunoștințelor tale. Te simţi
confortabil atunci când ai clienţi noi, mai ales că ai mereu vorbele la tine şi ştii cum să îi
convingi să cumpere. Aceasta a fost o adevărată sursă de mândrie pentru tine. Dacă ţi se cere
să vorbeşti mai mult despre asta, recunoşti că au fost mulţi clienţi care au cumpărat maşini
numai datorită ţie.

8. Cum a fost perioada școlară?

Această întrebare nu este relevantă pentru David.

9. Cum este sănătatea ta?

Nu ai probleme de sănătate. Dacă ţi se cere, recunoşti faptul că alți oameni ţi-au cerut
să te îmbolnăveşti în ultima vreme. Dacă eşti presat, spui faptul că ceilalţi ţi-au spus că arăţi
mai palid şi mai transpirat în ultima vreme.
10. Cum te raportezi la ceilalți?

Părinții tăi au murit într-un incendiu când ai avut treisprezece ani. Dacă te întreb, spui
că nu-ți amintești multe despre părinți. Îți amintești doar că tatăl tău avea o reputație proastă
din cauza femeilor și a consumului de alcool, iar tu spui că era un băiat prost. Ai amintiri vagi
despre mama care plângea foarte mult și tatăl tău care mergea singur la baruri. Încerci să
schimbi subiectul ori de câte ori se leagă de părinții tăi. Dacă eşti presat, spui că nu te simţi
confortabil şi încerci să eviţi dicuţiile legate de această temă.

După aceste decese, tu ai fost crescut de mătușa ta maternă și de unchiul tău. Ai doi
verişori mai tineri decât tine. Unchiul și mătușa ta au lucrat cu normă întreagă pentru a vă
sprijini pe toţi trei. Recunoști că mătușa și unchiul tău au luptat foarte mult, dar nu știi de ce.
Te-ai simțit întotdeauna foarte mult apropiat de unchiul tău. El a fost "grozav" pentru tine.
Unchiul tău a fost un vânzător la un dealer de mașini și te-a prezentat pe tine și pe verișorii tăi
în această afacere de când eraţi adolescenți. Tu ai fost singurul care are un talent pentru
vânzări. Unchiul tău te-a încurajat să vii la acel loc de muncă după terminarea şcolii. După
muncă, unchiul tău te-ar duce la baruri pentru a sta de vorbă și a vedea cum "adevărații
vânzători" s-au ocupat de magazin. Unchiul tău a murit acum cinci ani și mătușa ta s-a mutat
în California pentru a fi aproape de verii tăi. Ei s-au mutat în California cu cinci ani în urmă
ca să lucreze în Los Angeles. Nu ai auzit prea multe de la nici unul dintre ei în ultimii ani.

Te-ai întâlnit cu prima ta soție la o petrecere de vacanță aranjată de un prieten comun.

În timp ce te-ai bucurat "jucând pe teren" pentru ultimii cinci ani, ai dezvoltat rapid o
atitudine foarte reticentă faţă de Cathy. Te-ai căsătorit cu Cathy după o curtoazie de șase luni.
Această căsătorie a durat trei ani. Către sfârșitul acestei căsnicii, beaai foarte mult și tu și soția
ta aţi ajuns să vă evitaţi reciproc sau chiar să vă certaţi în mod constant. Ești foarte vag despre
ceea ce a mers gresit. Recunoști că ai făcut uneori relaţii extraconjugale cu alte femei pe care
le-ai întâlnit după ce ai băut în diverse baruri. Spui că nu ai avut vreun interes serios cu nici
una dintre ele. Sexul cu ele era doar o cale de a te relaxa. Chiar înainte de divortul final cu
soția ta, unul dintre vecinii tăi a venit să aibă o discuție cu soția ta. Această femeie a fost
furioasă că ai avut o aventură de o noapte cu ea în ultima lună și ai ignorat-o de atunci. Soția
ta te-a confruntat cu povestea acestei vecine. Ai încercat să negi, dar Cathy a spus că depune
la divorț. Poţi accepta că acest lucru este deprimant, însă raţionalizezi faptul că dacă vorbeşti
despre aceste lucruri ajungi să te simţi mai uşurat. Timp de câteva săptămâni după divorț, ai
băut doar ocazional. Cu toate acestea, ai reluat rapid o practică de consum regulat în fiecare zi
și băuturi mai tari în weekend.

Ai avut o serie de relaţii scurte care nu durau mai mult de câteva zile. Acest model a
fost întrerupt acum doi ani când te-ai întâlnit cu Susanna. Nu îşi poţi explica ce anume ţi-a
creat atât de rapid un interes atât de serios pentru ea. După câteva săptămâni intense, ai
început o relaţie cu Susanna și ai încetat să te ami vezi cu alte femei. La început, consumul de
alcool se rezuma la o singură bere după muncă și poate două seara în timpul weekend-urilor.
Dacă ţi se cere, negi că o băutură zilnică este o problemă. Insişti că "toată lumea" face asta și
că de multe ori ți-ai cumpărat băuturi cu șeful și colegii de muncp după ce ați avut o zi de
vânzare deosebit de "caldă".
 După un timp, tu și Susanna ați început să petreceți mai mult timp prin baruri. Luna
trecută, Susanna a petrecut o săptămână în vizită la părinții ei și ai decis să te bucuri cu
adevărat de această vacanță. L-ai invitat pe un prieten, Peter, să meargă la bar cu tine. La bar,
tu și Peter le-aţi întâlnit pe Brenda și Karen. După aproximativ treizeci de minute de băut, voi
toți v-ați întors în apartamentul lui Petru. Odată ajunşi acolo, Peter a sugerat tuturor să încerce
să consume niște heroină. Odată ce ai consumat, te-ai cuplat cu Karen și ai condus-o în
dormitorul lui Peter pentru a face sex. Tu și Karen v-aţi despărţit de dimineaţă şi tu ai
continuat să ţşi vezi de trebutile tale. În momentul în care ai ajuns la apartamentul tău, te-ai
prăbușit și te-ai culcat pe podea. Telefonul a sunat la 9:30 a.m. a doua zi. Ai fost o mizerie. Ai
adormit în hainele tale și ai vărsat în somn. Capul tău parcă exploda. Dealerul de mașini striga
la tine că ai intarziat. La locul de muncă, ai fost capabil să vorbeşti despre problemele tale cu
șeful tău, dar din acel moment s-a îngreunat procesul de vindere a maşinilor. Pentru a te
înveseli, ai sunat-o pe Karen și ai luat-o din nou. Tu și Karen ați devenit parteneri de heroină
în mod regulat. Heroina ți-a dat stare insomnie în majoritatea nopților și apoi ai întâmpinat
probleme de concentrare la locul de muncă. Recordul de vânzări s-a deteriorat și ai avut
frecvent probleme cu seful. Karen nu știe încă de faptul că tu eşti într-o relaţie cu Susanna.

11. Cum îţi vezi viața?

Vrei să faci nişte schimbări în viaţa ta, dar nu îţi este clar ceea ce vrei să schimbi. Dacă
eşti întrebat, nu recunoşti că ai probleme cu alcoolul sau drogurile. Spui că ai în control aceste
substanțe și doar te bucuri de acestea, deci nu ai niciun plan să te laşi de ele. Totuși, tu faci o
anumită confuzie cu privire la modul în care ai reușit să îşi pierzi statutul de "vânzător de
stele" și doreşti această stare înapoi. Nu vrei să o pierzi pe Susanna așa cum ai făcut cu soția.
Insişti pe faptul că Susanna nu știe că infidelitatea ta este o problemă pe termen lung. Ea stie
despre consumul de alcool, dar nu şi despre consumul de heroină. Știi că ea a devenit
nemulțumită cu tine. A amenințat că va ieși din relaţie de două ori în ultima lună, dar nu a
facut-o încă. Negi că există vreo asemănare între comportamentul de acum și ceea ce a condus
la faptul că soția ta a cerut divorțul.
EXERCIȚIILE PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru David

A. Ce criterii îndeplineşte David pentru un diagnostic de tulburări legat de substanțe?

Denumiți cel puțin două alte diagnostice de la Axa I pe care ați putea dori să le
excludeți de la David și să indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a
face diferența între diagnostice. David îndeplinește toate criteriile pentru o tulburare din Axa
I? Există cazul în care un diagnostic este amânat sau este nu este nevoie de un diagnostic?

B. Ce criterii îndeplineşte David pentru o tulburare Axa II (Tulburarea de personalitate și

tulburarea psihică - Întârziere)? Ar trebui ca un diagnostic să fie amânat sau un diagnostic nu
este necesar? Explicați specific.

C. Există vreuun criteriu care pe care David îl îndeplineşte pe Axa III (Condițiile generale de
sănătate sunt relevante pentru tulburarea mentală a clientului)?

D. Listați toate problemele psihosociale și / sau de mediu specifice care îl influențează pe

David în acest moment, specifice pentru Axa IV. Indicați dacă fiecare stresor este ușor,
moderat sau sever.

E. Care este evaluarea dvs. globală a funcționării lui David pentru Axa V (actuală și cea mai
înaltă în ultimul an)?

F. Verificați de două ori opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și continuând înapoi

prin Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor
psihologici situaționali, biologici sau individuali asupra funcționării actuale a lui David. Ar
trebui să schimbați ceva? Fii specific în descrierea motivului de ce da sau de ce nu.

G. Revedeți din nou opțiunile de diagnosticare din punctul de vedere al lui David. Alegeți
opțiunile dvs. din discuțiile pe care le-ați avut cu David. Ar fi deranjat de alegerile tale? Fii
specific în discutarea de ce da sau de ce nu.
Exercițiul 2: Practica aprofundată în interviul cu David

A. David nu are o stare foarte bună din cauza utilizării substanței, iar aceasta trebuie evaluată.
Scrieți o serie de întrebări deschise și închise pentru a vă ajuta să evaluați dacă utilizarea lui
este scăzută, moderată sau ridicată, folosind următoarele solicitări. Un exemplu de două
întrebări deschise și unul de întrebări închise este prevăzută în Prompt 1.

Prompt 1: Nivelul de utilizare a substanței de către David: Cum ați descrie consumul
de alcool? Care a fost nivelul consumului de heroină de către dvs. săptămâna trecută? Mai
exact, cât de mult ati folosit heroina sambata?

Prompt 2: Semne de toxicitate sau retragere în David

Prompt 3: Funcția substanțelor în viața lui David (stres intrapersonal sau interpersonal,
de obicei)

Prompt 4: Suportul de mediu pentru utilizare

Prompt 5: Suporturile ecologice pentru abstinență

Prompt 6: Impactul pozitiv al utilizării substanței

Rândul 7: Impactul negativ al utilizării substanței

B. David nu consideră în prezent că utilizarea substanțelor este adevărata problemă. Ca

raspuns la fiecare dintre următoarele observații obţinute despre el, utilizează confruntări de
susținere depunând un efort să se gândească mai profund la consecințele negative ale folosirii
substanței. Nu uitați să includeți empatie sau sprijin pentru David (afirmare), precum și
informații specifice despre consecințele negative pentru ceea ce face el (confruntarea).
Utilizați informații din istoricul cazului pentru a vă oferi exemple concrete ale
comportamentului lui David, pe care să le utilizaţi în confruntările cu el. Utilizarea unuia
dintre următoarele patru stiluri: aliminarea etichetării; accentuarea alegerii și responsabilității
personale; demonstrați că ați ascultat nevoile sale; sau fiți sincer cu el despre problema sa în
ceea ce privește probabilitatea ca acestea să-i aducă consecințe pozitive sau negative. Un
exemplu este furnizat folosind stilul 1, care elimină etichetarea.

David: Mă obosesc oamenii care mă acuză că sunt dependent de droguri.

Eu pot auzi frustrarea ta de a atunci când eşti numit dependent de droguri, mai ales
atunci cândtu nu crezi că ești. Cu toate acestea, consumul de heroină a fost un factor care te-
a împiedicat să fii un căutător de stele. Tu mi-ai spus că, după consumul pe timpul nopții, ai
avut probleme să te concentrezi destul de mult în vâanzarea maşinilor în a doua zi.

David: Folosirea substanțelor nu este o problemă și nu pot rezista la toate acestea.

David: Nu vreau sa-mi pierd slujba, dar ma descurc cu alcoolul si heroina şi nu vreau să mă
opresc din consum.

C. David schimbă adesea subiectul când încerci să discutaţi un subiect pe care îl găsește
incomod. Utilizați redirecționarea pentru a preveni evitarea lui David. Aveți grijă să
redenumiți redirecționarea ca fiind un mod de a începe discuţia şi îi arătaţi că îl ascultaţi pe
David (element de susținere) și apoi continuaţi să-l redirecționaţi înapoi la subiectul pe care
încerca să-l evite. Un exemplu este furnizat.

Intervievator: Ce ți-a spus Susanna despre relația ta cu alte femei?

David: Aici încerc să stabilizez lucrurile și e dracu '. Când se va opri toată această presiune?

Te simţi sub presiune constantă. Dacă te gândești la ceea ce ți-a spus Susanna, tu ai
putea să te simți și mai presat. Pe de altă parte, vorbitul despre asta te-ar putea ajuta.

Intervievator: Ce anume ți-a spus șeful tău despre munca ta recentă?

David: Am un succes mare în acel loc. Aș putea merge oriunde și să obțin un loc de muncă.

Intervievator: Ce se întâmplă acum cu Karen?

David: Sunt angajat în relaţia cu Susanna.

Exercițiul 3: Întrebări legate de David

A. Luați în considerare cine sunteți ca intervievator și scrieți ce credeți că ar putea fi cel mai
mult dificil de stabilit în relaţia cu David bazat pe vârstă, etnie, sexul, statutul socio-
economic, orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate. Ce ar
putea să se întâmple?

B. Există ceva ce puteți face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o muncă eficientă
relație cu David? Fii specific și detaliat în descrierea ideilor tale.

C. David are o istorie complicată în a se implica sexual cu o femeie atunci când stresul din
viața lui este crescut. Dacă sunteți femeie ca intervievator, ce ați putea spune lui David dacă la
sfârșitul sesiunii, vă invită să aveţi mai multă intimitate pentru ca "să-şi discute cazul"? Dacă
sunteți un intervievator de sex masculin, ce aţi spune lui David dacă, imediat după ce aţi
discutat, merge săinvite pe cineva la cină?

D. Care este părerea dvs. despre rolul alcoolului și / sau substanțelor ilegale în socializare și
cum ar putea acest lucru să influențeze tratamentul tău față de David?
Cazul Lisei
 

1.Care sunt datele de baza?

Numele dumneavoastra este Lisa si sunteti european-american, nonconformista, studenta in
primul an la varsta 45 de ani. Sunteti casatorita. Sotul dumneavoastra este proprietarul unei
afaceri locale. Cei doi copii mai mari (unul de 23, iar celalalt de 25 de ani) au absolvit
colegiul, iar cel mai mic (in varsta de 18 ani) a inceput colegiul semestrul acesta, deci
dumnevoastra si sotul dumneavoastra sunteti singuri in casa voastra pentru prima data de
cand ati intemeiat o familie. V-ati casatorit si ati intemeiat o familie imediat dupa terminarea
liceului si nu v-ati gandit niciodata serios sa incepeti o facultate, pana cand cel mic a adus
acasa informatii despre facultate de la liceu. Niciodata n-ati crezut ca sunteti potrivita pentru
facultate, dar copiii v-au incurajat, asa ca ati facut-o. Sotul dumneavoastra a terminat o
facultate si nu a avut nimic impotriva continuarii studiilor, insa au aparut resentimente in
ultima perioada pentru ca nu ati avut timp sa pregatiti cina sau sa pastrati curatenia in casa
asa cum ati obisnuit. Sunteti intervievata la centrul de consiliere al colegiului.
2. Cum te comporti in timpul interviului?
Sunteti imbracata casual putin neatent, dar esti ingrijita. Faceti contact vizual si cooperati cu
intervievatorul. Raspundeti complet si deschis la intrebari, dar va cereti scuze ocazional
pentru ca esti nesigura daca ceea ce raspunzi il intereseaza si are importanta pentru
intervievator. Teama dumnevoastra legata de faptul ca sunteti “in afara grupului” sau ca nu
va potriviti s-ar putea sa fie evidentiata cand sunteti intrebata despre cum relationati cu alti
studenti (majoritatea fiind mai tineri decat dumnevoastra) sau profesori (care sunt de aceeasi
varsta cu dumneavoastra). Cand sunteti intrebata ce v-a adus la tratament, va axati initial pe
ideea de consiliere ca oportunitate de imbunatatire personala, fiindu-va oferita gratis pentru
ca sunteti studenta. Daca intervievatorul continua sa repete, sunteti constienta ca intorcandu-
va la scoala treceti prin multe schimbari si nu mai puteti sa va mai faceti rutina, iar
dumnevoastra si sotul inca faceti modificari. Sperati sa obtineti ceva in viitor facand aceasta
modificare mai lina. Desi in adancul dumneavoastra sunteti putin ingrijorata daca aveti sau
nu ceea ce va trebuie pentru a reusi la scoala dupa toti acesti ani, totusi nu recunoasteti asta
intervievatorului. Totusi sunteti rusinata sa recunoasteti aceste frici in special
intervievatorului care pare mult mai tanar decat dumneavoastra.
Daca vi se pun intrebari privind starea psihica, nu manifestati nici o confuzie, ganduri
neobisnuite sau gandire deliranta. Cu toate acestea, exprimati un disconfort considerabilcu
intrebarile menite sa masoare inteligenta sau abilitatile academice (de exemplu sapte serii sau
intrebari de memorie), scuzandu-va sau avand comentarii similare. Negati ca v-ati simti
deprimata sau anxioasa, insa admiteti unele dificultati de somn, in special in timpul noptilor
dinaintea examenelor mari. Daca sunteti intrebata de consumul de droguri sau de alcool,
admiteti doar consumul de vin ocazional atunci cand mancati impreuna cu sotul. Nu aveti
nici o istorie de connsum de droguri sau alcool si sunteti confortabila cu acest lucru.
3. De ce esti intervievata?
Ati inceput un curs introductiv de psihologie, iar profesorul dumnevoastra a reamintit ca
studentii au dreptul la servicii gratuite la centrul de consiliere al facultatii. Nu v-ati gandit
niciodata sa apelati la consiliere sau psihoterapie inainte, dar studiind psihologia, ai inceput
sa aii curiozitati privind aceasta profesie si din moment ce incercati o multime de lucruri noi
in viata chiar acum, ati crezut ca ar fi oportun sa invatati cateva lucruri si despre
dumnevoastra. De asemenea, ati ccrezut ca nu ar strica putin ajutor cu unele aspecte mai
stresante cum ar fi revenirea la facultate ca student nonconformist.
4. Cum va simtiti?
Sentimentele tale sunt un amestec de entuziasm cu privire la toate experientele noi pe care le
ai si teama privind reusita ta din punct de vedere academic. Va bucurati sa acumulati
informatii noi si idei din manuale si de la cursuri, dar va simtiti in afara grupului si va intrebati
ce cred ceilalti tineri despre dumevoastra. Daca intervievatorul este mai tanar, s-ar putea sa
va inrebati si ce crede el despre dumnevoastra. De asemenea, sunteti putin inconfortabila in
legatura cu tensiunile de acasa, datorate schimbarilor care au aparut in ultima perioada in
casatoria dumneavoastra.
5. Cum gandesti?
Gandurile dumnevoastra sunt coerente si va exprimati destul de clar. Nu aveti nici o dovada
de halucinatii sau delir. Cu toae acestea, sunteti foarte preocupata de modul in acre va percep
altii, iar acest lucru va face sa va simtiti ingrijorata in legatura cu evaluarea dumnevoastra de
catre intervievator. Va asteptati ca ceilalti sa nu inteleaga ce de vreti sa va intoarceti la
facultate in acest moment din viata dumneavoastra si ca intr-adevar nu v-ati gandit foarte
mult la ceea ce veti face cand veti absolvi. In cea mai mare parte a timpului, va indoiti ca veti
absolvi facultatea, asa ca nu va asteptati ca ceilalti sa va ia in serios. Stiti ca sotul
dumnevoastra a fost confuz si suparat de schimbarile produse in familie si credeti sa sunteti
responsabila pentru gasirea unei modalitati de ajustare a lui, cat si a dumnevoastra. La urma
urmei, el se apropie de pensionare si intelegeti de ce nu accepta ideea construirii unei cariere
impreuna in acest stadiu al vietii.
6. Ce iti place la tine?
Sunteti mandra de copiii dumnevoastra si simtiti ca prin felul in care o-ati crescut, ati facut o
treaba foarte buna. Nu regretati faptul ca ati stat acasa sa va ocupati de cresterea si educatia
lor. Intotdeauna ati fost o persoana careia i-a placut sa aiba grija de ceilalti, chiar daca alegand
asta, ati renuntat la ceva pentru dumneavoastra. Sunteti mandra de aceasta decizie si de faptul
ca recent ati obtinut note mai bune pentru sarcinile de la facultate (desi simtiti si vina si
incertitudinea ca ati fi “egoista”).

7. Cum a fost la locul de munca?

Aceasta intrebare nu este relevanta pentru client.
8. Cum apreciati parcursul scolar?
Ati obtinut note decente pana acum si aveti o medie B. Ati fost placut surprinsa de
comentariile pozitive pe care unii profesori le-au facut cu privire la unele din lucrarile
dumnevoastra. Adesea aveti idei sau comentarii pe care ati dori sa le faceti in clasa, dar de
obicei nu vorbiti, pentru ca nu doriti sa atrageti atentia asupra dumevoastra. Sunteti
ingrijorata de viitoarele sarcini in care vi se cere sa faceti o prezentare in fata clasei sau sa
lucrati in grupuri mici cu alti studenti. A este teama ca ceilalti studenti nu vor dori sa lucreze
cu dumnevoastra si ca ideile voi parea “depasite” pentru ei.
9. Cum apreciati starea de sanatate?
Sanatatea dumnevoastra este in general buna. Cu toate acestea, in ultima vreme ati fost
constienta de unele simptome perimenopauzale: bufeuri, transpiratii nocturne, cresterea in
greutate si perioadele fara menstruatie. Nu ati mentionat aceste simptome medicului
dumneavoastra si s-ar putea sa va simtiti jenata sa discutati aceste aspecte cu intervievatorul.
Unul dintre cele mai dureroase comentarii ale sotului dumnevoastra, este acela in care blama
decizia dumnevoastra de a va intoarce la scoala, punandu-o pe seama “hormonilor
dumneavoastra”. Ati observat ca starea dumnevoastra oscileaza intre echilibru, stabilitate si
starile de nervozitate si iritabilitate mai ales atunci cand va cofruntati cu un examen sau cu o
sarcina provocatoare. De asemenea, observati in ultima perioada ca deveniti mai iritabila cu
sotul dumnevoastra si uneori va intrebati daca are dreptate cu privire la chestiunea cu
“hormonii”.
10. Cum va raportati la ceilalti?
Sunteti aproape de copiii dumnevoastra si va bucurati ca puteti vorbi constant cu ei la telefon.
De asemenea, pastrati legatura cu parintii si cu o sora care traieste la aproximativ o ora
distanta de mers cu masina de la casa dumneavoastra. Cercul de prieteni de pana acum a fost
in principal alcatuit din femei, mame casnice ca si dumnevoastra, iar acum cand va intalniti
va simtiti straniu, pentru ca pare ca si cum nu mai aveti atat de multe lucruri in comun una
cu cealalta. Nu aveti prea mult timp sau sansa sa legati noi relatii la facultate, mai ales din
cauza faptului ca este primul semestru si pana acum ai stat acasa, dar si din cauza diferentei
de varsta. Casatoria dumnevoastra destul de confortabila pana acum, cu o diviziune destul de
traditionala a rolurilor si a unor interese si hobby-uri comune (amandoi se bucura de camping
si sunt activi in evenimentele de la biserica locala). Se pare insa ca acum au intervenit
schimbari in mariajul dumneavoastra. Cand venit acasa, obosita de la orele de curs, nu va
simtiti bine ca sa gatiti, mai ales acum ca sunteti doar doi. Ati prefera sa mancati un sandvis
si sa petreceti seara studiind, pe cand sotul dumneavoastra, se asteapta inca la o masa gatita
la domiciliu. El si-a exprimat un anumit resentiment atunci cand l-ati rugat sa aspire
covoarele sau sa aiba grija sa faca cumparaturile, ambele fiind sarcini pe care dumnevoastra
le faceati in trecut. In concluzie, simtiti ca toate relatiile se schimba in acelasi timp si ca intr-
adevar nu aveti nici o persoana care pare sa inteleaga sau sa se raporteze corect la toate
experientele dumneavoastra din prezent. Este o experinta noua pentru dumnevoastra, va
simtit singura si ati avea nevoie ca cineva cunoscut sa fie alaturi de dumnevoastra in aceste
momente.
11. Cum va vizualizati viata?
Opinia pe care o aveti asupra vietii dumneavoastra, este ca si cum ati calari un roller coaster:
sunteti incantata de calatorie, dar sunteti agatata de viata dumneavoastra obisnuita. Sau pareti
ca si cum ati face un caleidoscop: tot ce a fost familiar se descompune si, desi va plac culorile
pe care le vedeti, va intrebati care va fi noul model. Nu ati renunta la decizia pe care ati luat-
o de a va intoarce la scoala, dar va doriti un mod in care calatoria un pic mai lina si mai putin
complicata pentru dumeavoastra si sot.
EXERCITII PENTRU INTERVIEVATOR
Exercitiul 1: Stabilirea diagnosticului pentru Lisa
A. Ce criterii indeplineste Lisa pentru o tulburare pe Axa I or o problema in aceasta faza a
vietii?

Denumiti alte doua dignostice de pe AxaI pe care doriti sa le excludeti in cazul Lisei si
indicati informatii suplimentare ce pot fi necesare pentru a face diferenta intre optiunile de
diagnostic pentru ea.

Exista vreo alta diagnoza pe Axa I pe care doriti sa o excludeti de la Lisa? Si daca da, pot fi
necesare informatii suplimentare?

B. Indeplineste Lisa criteriile pentru o tulburare pe Axa II, diagnosticul ese amanat sau nu
este necesar?
C. Ce ati putea raporta pentru Lisa pe Axa III (conditii medicale generale care sunt relevante
pentru tulburarea psihica a unui client)?

D. Listati toate categriile relevante de stres psihosocial si de mediu pentru Lisa si specificati
exemple pentru fiecae dintre ele pe Axa IV. Indicati intensitatea fiecarui factor stresor (usor,
moderat, sever).

E. Care este evaluarea dumnevoastra globala a functionarii Lisei pe Axa V (actuala, in urma
cu un an)?

F. Verificati de doua ori optiunile de diagnosticare pornind de la Axa V si continuand inapoi

pe Axa I pentru a determina daca ati supraestimat sau ati subestimat impactul factorilor
psihologici, situationali, biologici sau individuali in ceea ce priveste functionarea actuala a
Lisei. Ar trebui sa schimbati ceva? Fiti specific in argumentarea motivului, de ce, da sau de
ce, nu.

G. Reevaluati din nou optiunile de diagnosticare in ceea ce o priveste pe Lisa. Alegeti sa

discutati cu ea optiunile pe care le-ati ales? Ar fi deranjata de alegerile pe care le-ati facut?
Fiti specific si argumentati de ce, da si de ce, nu.
Exercise 2: Practice deepening interview with Lisa

A. In timpul interviului, Lisa a facut o multime de comentarii, care par sa reflecte o

preocupare cu privire la “a se potrivi” sau a fi perceputa ca “diferita”. Ea a facut, de asemenea,
o serie de afirmatii care sugereaza temerile ca ar fi gresit intorcandu-se la scoala “atat de
tarziu”. In cele din urma, ea a facut cateva comentarii care sugereaza ca se confrunta cu un
conflict intre rolul sau anterior de ingrijitor al altora si concentrarea ei actuala asupra propriei
dezvoltari. Rezumatele declaratiilor sau alte exemple de clienti, pot ajuta impreuna, un client
sa simta ca intervievatorul acorda cu adevarat atentie si ajuta la concentrarea constiintei
clientului in organizarea de teme ca leaga o serie de procupari. Pentru fiecare grup de
afirmatii de mai jos, identificati mai intai tema care leaga aceste exemple impreuna si mai
apoi generati o declaratie sumara care o va ajuta pe Lisa sa simta ca ati acordat atentie
preocuparilor ei si ca o ajutati sa devina constienta de aceste teme de conectare. Un exemplu
este oferit.
Lisa: Studentii din grupa mea par draguti, dar nu am reusit sa cunosc pe nicunul dintre ei.
Cei mai multi dintrei ei traiesc in campus, iar eu fac naveta. In plus, ei probabil ar prefera sa
stea impreuna cu alti studenti de varsta lor. Mai apoi, ea spune: “am o multime de idei la
cursuri, dar de obicei le pastrez pentru sarcinile scrise. Cred ca nu vreau sa atrag atentia
asupra acestei “doamne de moda veche” din clasa, sau pentru a ceilalti ar crede ca sunt la
acelasi nivel cu pofesorul (ciar daca avem aceeasi varsta)”. In cele din urma, spune: “Cand
ma intalnesc cu prietenele mele acasa, nu mai patin asta, pentru ca avem multe in comun.
Toate suntem casnice, am facut multe activitati in acelasi timp cu copiii nostri, sport si asa
mai departe, dar acum nu ma mai regasesc in toate aceste lucruri. Cu tooate acestea, nu cred
ca vor sa auda despre cursurile mele sau despre ceea ce invat, ceea ce as vrea cu adevarat sa
impartasesc cu cineva.

Care este tema reflectata in aceste afirmatii?

Lisa se simte “diferita” sau in “afara locului” atat acasa, cat si la scoala.

Rezumand marturia:
Te aud spunand ca daca esti cu prietenii tai acasa sau cu ceilalti studenti din grupa, nu te simti
complet legata de nici un grup de oameni. E ca si cum nu te-ai potrivit cu nimeni si nimic.

Lisa: Probabil ca va trebui sa fii rabdator cu aceasta minte invechita cu aceste intrebari
matematice. Sunt putin ruginita dupa toti acesti ai de scoala. Mai tarziu ea spune: “ Am fost
foarte multumita de otele mele de pana acum, dar nu sunt sigura ca voi putea sa tin pasul
cand vor veni examenele mari sau sarcini mai lungi. Probabil ca as fi putut asta cand tocmai
absolvisem liceul, dar asta a fost cu mult timp in urma”. In cele din urma, ea spune: “cei mai
multi dintre studentii din clasele mele par sa aiba o idee destul de bine conturata despre ceea
ce vor face dupa facultate. Eu nu am idee ce voi afce cad voi absolvi, sau mai bine zis daca
voi absolvi facultatea.”
Care este tema?

Rezumand declaratia:

Lisa: Ma simt foarte mandra de felul in care au iesit/s-au dovedit copiii mei. Nu regret ca am
ramas acasa cu ei, chiar daca ar fi fost frumos sa merg la facultate cand eram mai tanara. Imi
place sa simt ca am fost alaturi de ei si ca i-am putut ajuta atunci cand au avut nevoie. Mai
tarziu ea spune: “Sotul meu este pti scos din sarite auci cand sunt prea obosita ca sa gatesc
noaptea sau cand ii cer sa faca cumparatturi de la bacanie. Nu pot da vina pe el. La urma
urmei, el se pregateste sa se retraga si aici intorc totul cu capul in jos de la ceea ce el obisnuia
sa faca”. In final, ea spune: “Sunt atat de entuziasmata uneori cand ma pricep la o idee noua
legata de lectura sau la ceva din ceea ce spune profesorul meu. Apoi cand vin acasa si incerc
sa-I spun sotului meu despre asta, el primeste un fel de aspect glazurat. Cred ca ma simt putin
egoista punand atat de multa energie la cursuri, si atat de putina energie in ceea ce priveste
gospodaria si casnicia mea”.

Care este tema ?

Rezumand declaratia:
B. Lisa este ingrijorata de modul in care o percep ceilalti. Pare sa fie ingrijorata de modul in
care itervievatorul o va percepe, mai ales daca sunteti mai tanar decat ea, ati fi facut alegeri
de viata diferite sau aveti valori diferite decat cele ale Lisei. Puteti atrage atentia Lisei asupra
acestor sentimente si o putem invita sa le exploreze impreuna cu voi, facand o schimbare de
continut in proces, sub forma de intrebari sau comentarii despre ceea ce se intampla in
interactiunea actuala. Aceste observatii ar putea fi formulate intr-un mod provocator, ca o
invitatie pentru Lisa de a se expune situatiilor riscante, mai degraba, decat o acuzatie sau o
judecata a intervievatorului. Pentru fiecare dintre afirmatiile Lisei de mai jos, folositi
comentariile procesului pentru a-I atrage atentia asupra propriilor senimente si asupra
perceptiei tratamentului in sine. Un exemplu a fost furnizat.

Lisa: Cred ca nu sunt foarte interesanta sa fiu intervievata mai ales cand vine vorba de droguri
sau alcool. Probabil observati asta la studentii cceva mai “tipici” cu care lucrati.

Comentariul procesului:
Suna ca si cum ai fi putin ingrijorata de faptul ca preocuparile tale vor fi sau nu interesante
pentru mine sau daca chiar as vrea sa lucrez cu cineva ale carui probleme nu sunt tipice
studentilor.
Lisa: Nu stiu cat de mult stii despre hormoni sau despre chestia asta de “schimbare de viata”.
La urma urmei, probabil ca sunt destul de mare ca sa fiu mama ta. Mai sunt multi ani pana
sa te ingrijorezi de chestia asta.
(Daca aveti aceeasi varsta sau sunteti mai batran decat Lisa, schimbati continutul ultimelor
doua propozitii. Sa presupunem ca Lisa considera ca ati progresat cu usurinta prin aceasta
schimbare in dezvoltare, stiind intotdeauna cum sa va ocupati de asta, in timp ce ea trebuie
sa se lupte cu aceste dificultati fiind foarte confuza.)

Lisa: Probabil, pentru majoritatea oamenilor pare de moda veche ca am decis sa stau acasa
cu copiii mei si sa-mi abandonez scoala pentru atat de mult timp. Nu arati destul de batran ca
sa ai copii, dar iata ca acum esti absolventa! (Daca sunteti de aceeasi varsta sau mai batran
decat Lisa, schimbati continutul acesteia. Sa presupunem ca Lisa considera ca ati facut alegeri
foarte diferite fata de ale ei si ca alegerile ei vi se par inferioare.)

Exercitiul 3: Gandeste-te la intrebari pentru Lisa

A. Considerad ca sunteti in rolul de intervievator, scrieti ceea ce credeti ca ar putea fi cel ai

dificil sa stabiliti cu Lisa in ceea ce priveste varsta, etnia, sexul, statutul socio-economic,
orientarea sexuala, religia, caracteristicile fizice si stilul de personalitate. Ce ar putea
interveni in mod special?

B. Exista ceva ce ati putea face pentru a va imbunatati capacitatea de a stabili o relatie de
lucru eficienta cu Lisa? Fiti specific si descrieti in detaliu aceste idei.

C. Luati in considerare propriile valori si asteptari privind rolurile de gen. Cum ar putea
atitudinile si experienta dumnevoastra profesionala fata de familia traditionala versus
egalitara in casatorie sa va afecteze capacitatile de a empatiza si de a stabili relatii cu Lisa?
De asemenea, daca sotul Lisei a venit cu ea pentru sesiuni de casatorie, cum ar putea
atitudinile si valoriletale sa afecteze capacitatea de a stabili relatii cu el ?
D. Dat fiind faptul ca Lisa pare sa prezinte simptome ale perimenopauzei, cat de important
ar fi ca evaluarea dumneavoastra sa includa si cunsultarea cu un medic si cum ati putea sa-I
sugerati Lisei acest lucru? (Ea este sensibila in legatura cu acest subiect din cauza tendintei
sotului sau de a spune ca "hormonii au ratacit"). Ce comentariu specific ai putea sa-i faci cu
privire la asta?

E. Aveti vreo credinta cu privire la existenta unor caracteristici generale ale femeilor aflate
la perimenoauza sau menopauza? Fiti specifica in conturarea acestor credinte.Cum ar putea
aceste credinte sa influenteze munca ta cu Lisa?
 Cazul lui Gary

1. Care sunt statisticile de bază?

Numele tău este Gary și ești un bărbat european-american, de douăzeci și trei de ani, dintr-
un fundal de clasă superioară din clasa mijlocie. Ai participat la colegiu în ultimele șapte luni
în timp ce ai trăit împreună cu părinții tai. În prezent, ești într-o unitate de psihiatrie în spital.
Ai fost acolo timp de două zile. Ai fost internat pentru că ai fost considerat "un pericol pentru
ceilalți".

2. Cum te comporți în interviu?

Esti bine îngrijit, inteligent, vorbești rapid și dramatic. Ca răspuns la întrebările generale, nu
ai probleme în ați articula ideile și încerci să încânți intervievatorul. Stai într-o manieră
relaxată și zâmbești foarte mult în timp ce privesti direct la intervievator. Fața ta de prietenie
este ruptă numai dacă percepi că intervievatorul te comandă. Dacă se întâmplă acest lucru,
îi spui repede intervievatorului să se întoarcă și să nu te împingă. Dacă intervievatorul nu te
place imediat, ridici tonul și devii furios și agitat. Atunci când intervievatorul pune întrebări
despre ceea ce te-a făcut să fii spitalizat, începi să zâmbești și spui că a fost o greșeală
nebună. În cazul în care intervievatorul te presează, te lansezi într-o dezbatere împotriva
părinților dvs. și prostia medicilor în credința părinților tai. Spui acest lucru intens, dar calm,
dacă nu înțelegi că intervievatorul ia partea părinților tai. Dacă se întâmplă acest lucru, devii
supărat și agitat. Dacă ți se pun întrebări despre depresie, anxietate sau sinucidere, razi și
spui lucruri de genul: "Asta este pentru perdanți. Sunt un câștigător". Dacă sunteți întrebat
despre agresiune sau violență, insiști că ești un tip care te simți bine, dar dacă trebuie, poti
sa te aperi. Nu manifestezi semne de confuzie cognitivă, halucinații sau iluzii în timpul
ecranelor de stare mentală. Dacă ești evaluat pentru consumul de substanțe interzise,
recunoști că te-ai bucurat adesea utilizând alcool și anumite stimulente, cum ar fi cocaina, în
scopuri recreative în weekenduri și poate uneori în timpul săptămânii de lucru. Ești vag și
neclar dacă ești întrebat dacă ai furnizat vreodată substanțe altor persoane.

3. De ce ești intervievat?

Ai fost internat într-un spital de boli mintale pentru observație după o luptă violentă care a
izbucnit între tine și tatăl tău la cină. Tatăl tău ți-a spus să nu mai bei și ai luat o sticlă de vin
și l-ai lovit de mai multe ori cu ea. Mama ta a sunat la poliție, care te-a forțat să vii la camera
de urgență a unui spital de psihiatrie. Ai auzit medicul psihiatru spunând părinților că trebuie
să fi internat în spital pentru o perioadă de observație. Dacă ai fost întrebat de ce l-ai atacat
tatăl tău, ai spus ca ai fost supărat, pentru că tatăl tău te deranja. Tatăl tău a meritat ceea ce
a obținut pentru că se comporta ca un ratat, iar tu te-ai săturat de oameni care exagereaza.
Dacă ți se solicită mai multe detalii despre acest lucru, îi spui intervievatorului să renunțe.
Dacă ești întrebat ce dorești de la acest interviu, îi spui intervievatorului că doresti să te
scoată din spital și să te întorci acasă.

4. Cum te simți?
Ați fost foarte dramatic în discursul dvs. și expuneți o mulțime de emoții, în special furie. Cu
toate acestea, nu sunteți obișnuit să vorbiți despre sentimentele dvs. Orice comentarii ale
intervievatorului care sugerează că el sau ea este interesat de tine sau are simpatie pentru
experiența ta te face să te simți fericit, relaxat și expansiv. Dacă te simțiți așa și
intervievatorul te întreabă despre părinții tai, îi spui cât de singur și cat de deprimată a fost
copilăria ta, deoarece părinții tai nu au avut niciodată timp pentru tine. Spui cum această
tristețe sa transformat în furie în ultimii câțiva ani, pe măsură ce ai câștigat o perspectivă a
adulților asupra comportamentului părinților tăi. Spui că este ultimul lucru pentru tine că
părinții tăi te-au internat în spital. În mod evident, niciodată nu vei obține dragostea și
sprijinul pe care îi dorești de la acești oameni reci și calculați. Dacă ești întrebat de ce ți-au
făcut acest lucru, spui că au decis să te scape de responsabilitatea pentru tine o dată pentru
totdeauna, acuzându-te că ești periculos. Acum, ei au o scuză să vă desființeze și să nu vă
deranjeze niciodată din nou. Dacă te întrebi dacă îți poți controla mânia la tatăl tău, spune cu
dezgust că nu ai reușit decât să-ți pierzi controlul cu tatăl tău pentru că se comporta ca un
astfel de ipocrit. El ți-a spus că ai avut prea multă băutură când a fost alcoolic. Se pare că nu
ai nicio strategie pentru a-ți controla furia. După părerea dvs., dacă alții vă vor trata în mod
corect, nu veți pierde niciodată controlul. Nu ați pierdut-o niciodată cu oricine, cu excepția
părinților dvs., deoarece chiar și străinii au o mai mare sensibilitate față de nevoile dvs.
decât ei. Dacă vi se solicită mai multe detalii despre acest lucru, spuneți că atunci când vă
simțiți tensiunea acumulată și avertizați-i pe oameni să se întoarcă sau să arunce în aer, ei
se întorc întotdeauna. Doar părinții dvs. sunt suficient de egoiști pentru a vă împinge peste
limitele voastre. Dacă vă simțiți confortabil cu intervievatorul, puteți întreba intervievatorul să-
i cheme și să-i spuneți să vă scoată din spital. În cazul în care intervievatorul vă face să vă
simțiți confortabil, recunoașteți că sunteți destul de plictisit în spital. Spuneți că nici unul
dintre medicii de sex feminin sau asistente medicale nu este suficient de atractiv pentru a
flirta și că nici unul dintre ceilalți pacienți nu are nimic interesant de spus. Vă simțiți în cusca
și stresați într-un mediu atât de mic, iar tensiunea se ridică în fiecare zi când rămâneți
cooptați. Te-ar face să te simți mai bine dacă ai putea avea ceva de băut sau de snort. Dacă
intervievatorul pare înțelegere, sugerați că orice medicamente pe care le luați acum, ați
putea plăti cu ușurință după ce ați ieșit din spital.

5. Cum gândești?

Sunteți un gânditor rapid și răspundeți repede la orice întrebare vi se cere. Toate gândurile
tale sunt clare și urmează logic unul de celălalt, dar tu ești o judecată slabă despre impactul
a ceea ce spui altora. Orice a greșit în viața ta este vina altora. Vă așteptați ca alți oameni să
răspundă cererilor dumneavoastră și să vă ajute. Vă considerați deosebit și meritați o atenție
deosebită. Înțelegeți că unii oameni sunt mai susceptibili să vă ajute dacă acționați trist și
anxios, așa că veți "juca jocul" pentru a obține ceea ce doriți. Dacă intervievatorul vă arată
semne de îngrijorare pentru dumneavoastră, "laptezi" acest lucru pentru simpatie și apoi
cere ajutor pentru a ieși din spital. Ești indignat dacă ți-ai spus că trebuie să faci ceva care ar
lua timp sau efort. Nu credeți că ar trebui să vi se ceară să pierdeți timpul. Regulile sunt
pentru alți oameni, nu pentru voi.

6. Ce îți place la tine?

Vă bucurați de faptul că puteți depăși majoritatea oamenilor și folosiți această capacitate
pentru a vă controla relațiile. Vă considerați a fi bine, pentru a avea un gust bun și pentru a
avea o atitudine "de neoprit" care de obicei vă obține ceea ce doriți. Râzi foarte mult vorbind
despre tine - este un subiect preferat. Îți place să bei și să iei droguri, pentru că e foarte
mare. Nu vă faceți griji cu privire la retragere; unele lucruri merită să fie plătite.

7. Cum te-ai descurcat la locul de muncă?

Aveți un loc de muncă cu jumătate de normă, care durează aproximativ cincisprezece ore pe
săptămână. Sunteți agățat de marginea pierderii, deoarece șeful dvs. este foarte pretențios
și vă așteaptă să apară în același timp și în aceleași zile în fiecare săptămână, indiferent de
planurile dvs. personale ar putea fi. Șeful dvs. a fost dispus să vă aranjeze orele în jurul
programului dvs. de colegiu, dar nu în jurul valorii de alte activități "joacă". Dacă vi se solicită
alte întrebări legate de muncă, spuneți că părinții dvs. au insistat că lucrați cu jumătate de
normă pentru a vă ajuta să plătiți facturile colegiale pentru că ei "vă lăsau" să locuiască
acasă. Crezi că sunt nebuni să te aștepți să lucrezi și să mergi la școală în același timp; este
prea constrângătoare în timpul tău. Uneori, te grăbești cu programul tău de lucru doar pentru
a-ți irita părinții, deoarece șeful tău este prieten cu tatăl tău și știi că "vorbesc" despre tine.
Nu ai ajuns niciodată împreună cu colegii tăi, pentru că sunt ca șeful tău și sunt conduse
incredibil de reguli plictisitoare.

8. Ce ai făcut în școală?

Sunteți înscris la facultate și aceasta este a doua încercare de a vă învăța la un colegiu. Ai

fugit prima oară pentru că nu te-ai dus niciodată la clasă și nu ai făcut nici o treabă. După
prima dată, tatăl tău te-a împins în armată. Tu ai fost în slujba armatei doar trei luni. V-ați
urât toate regulile, dar v-ați bucurat de socializare atunci când ați fost în afara bazei. La
ultimul tău pasaj, te-ai dus într-o luptă de bar cu alți recruți asupra unor "doamne". Poliția
militară te-a arestat. Te-au pus într-o celulă mică și te-a speriat cu adevărat să fii atât de
închisă. Tu ai continuat să țipi la gardieni care trebuiau să te scape. Te-au ignorat. Acest
lucru te-a făcut să începi să-ți bați capul în fața barelor până când fața și gâtul tău erau
acoperite de sânge. Când un gardian a observat asta, ai fost trimis la secția de psihiatrie a
spitalului de bază. Dacă ți-ai pus întrebări despre incident, spui că nu este nimic. Tocmai v-
ați speriat pentru că ați venit de la un alcool și de cocaină. Negi să ai vreo dorință reală de a
te face rău; era doar impulsul unui moment rău. După o scurtă evaluare, ați fost eliberați din
serviciu. Ai venit aproape de a obține o "descărcare disonorabilă", dar tatăl tău a promis
comandantului de bază că vei primi ajutor psihiatric, așa că recordul tău rămâne "curat".
Admirați-vă pe tatăl tău ca pe un vorbitor neted. E un tâmpit, dar poate fi incredibil. Tatăl tău
a promis că te va ajuta să încerci încă o dată colegiu dacă ai lua-o serios de data asta și vei
primi un loc de muncă cu fracțiune de normă. Voi ați fost de acord, dar nu v-ați așteptat
niciodată să vă "păstrați" treaba mult timp. În această perioadă ați participat la mai multe
cursuri, iar dvs. primiți puncte. Cu toate acestea, sunteți motivat să rămâneți în facultate
pentru viața socială și nu pentru că vă interesează obținerea unei educații.

9. Cum stai cu sănătatea?

Te simți minunat și te-ai săturat de oameni care ți-au spus să renunți la droguri și alcool din
motive de sănătate. Nu vă îngrijorați de ficat; ficatul tău nu este nimeni altcineva. La spital, vi
sa dat o întreagă întrebuințare medicală și fiecare asistență medicală și doctorul ți-au dat
peste ficat; a fost foarte enervant.

10. Cum te raportezi la ceilalți?

Considerați că relația dvs. cu părinții dvs. este o pierdere totală. Spuneți lucruri de genul:
"Părinții mei sunt într-adevăr mirositori, sunt chiar proști". Ele sunt doar "încărcate cu bani",
dar refuză să vă dea orice. Crezi că este o "încărcătură de prostii" pe care tatăl tău l-ai
spitalizat pentru că l-ai lovit. Dacă vi se solicită detalii despre acest incident, schimbați
subiectul și criticați părinții. Spui că mama ta folosește sedative și alcool pentru a scăpa de
tatăl tău abuziv verbal. Spui că tatăl tău a fost întotdeauna un băiat greu care devine ostil și
abuziv verbal atunci când bea. Ești neliniștit și supărat pe măsură ce spui că părinții tăi te-au
ignorat pe măsură ce ai crescut. Spui că tatăl tău este "plin de el" când spune că trebuie să
fii în spital pentru a învăța de sine stăpân. Tatăl tău are un temperament de două secunde și
leagă pumnii la o clipă. Prin urmare, el este un bastard ipocrit care te preda asupra
autocontrolului. La începutul copilăriei tale, nimeni nu a făcut aceste cerințe stupide asupra
ta. Dacă părinții v-ar fi dorit să rămână singuri, ei v-ar da doar câțiva dolari pentru ca să
mergeți să cumpărați lucruri. Ca adolescent, ai fugit de acasă de câteva ori când părinții tăi
au făcut viața prea plictisitoare pentru tine. Vei trăi cardurile de credit pe care le-ai furat de la
ei. În cele din urmă, te-ai întoarce acasă pentru că părinții tăi și-ar anula cardurile, iar asta
te-a lăsat fără bani simpli. Ați fost întotdeauna mulțumit de părinții voștri dând drumul cu
banii lor. Din moment ce ați "fluturat" militarii, totuși, părinții dvs. au început să treacă prin
spurturi de reținere a banilor pentru a "învăța" să fie mai "independenți". Nu aveți niciun
interes să fiți independenți din punct de vedere financiar, iar comportamentul lor vă va călca.
Cu o lună înainte de a fi forțați în acest spital, ați realizat că au nevoie de o lecție. Ai spart
toate ferestrele din casă și ai lăsat o notă spunând că vei face mai multă pagubă dacă nu se
va opri să fii atât de ieftin cu tine. Ei au înmânat un control mare a doua zi și au fost de acord
să nu te mai supună. Întotdeauna ați găsit oameni cu care să vă petreceți, dar singura relație
pe termen lung pe care ați avut-o a fost cu Brenda. Te-ai întâlnit când ai venit înapoi la
colegiu. Aceasta a fost întâlnirea "perfectă" la început. Avea banii ei și era mereu dispusă
să-ți finanțeze distracția împreună. Voi doi ați avut mereu râde bune în mașină și luând
vacanțe la casa de plajă a familiei sale. Treptat, a început să piardă interesul față de droguri
și ea voia să te oprești. A fost prea controlat pentru tine și tu ai scăpat-o. Îți lipsește orele
distractive pe care le-ai avut împreună, dar crezi că vei găsi pe altcineva care să o
înlocuiască când vei fi eliberat din spital.

11. Cum iți vezi viața?

Nu sunteți motivat deloc să vă schimbați stilul de viață actual. Voi da vina pe toate
problemele tale altora. Nu înțelegi de ce alți oameni cer mereu să-ți urmezi regulile. Vreți
doar să vă relaxați și să vă petreceți și doriți părinților să se formeze și să vă ajute ușor.

EXERCIȚIILE PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Dezvoltați un diagnostic pentru Gary

A. Ce criterii întrunește Gary pentru diagnosticul de tulburare explozivă intermitentă și / sau
tulburări legate de substanțe?

Denumiți alte două diagnostice de la Axis I pe care ați putea dori să le recomandați pentru
Gary și indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferența între
opțiunile de diagnosticare pentru el.

Gary îndeplinește toate criteriile pentru o diagnoză a tulburărilor axei I? Ar trebui ca

diagnosticul să fie amânat sau este necesar un diagnostic?

B. Ce criterii îndeplinește Gary pentru o Tulburare Axă II (tulburări de personalitate și retard

mintal)? Ar trebui ca un diagnostic să fie amânat sau un diagnostic nu este necesar?
Explicați-vă și fiți cât mai concret posibil.

C. Există ceva care ar putea fi raportat pentru Gary pe Axa III (Condiții medicale generale
care sunt potențial relevante pentru tulburarea mentală a clientului)?

D. Listați toți stresorii psihosociali și de mediu care îl influențează pe Gary în acest moment
pentru Axa IV. Indicați dacă fiecare stresor este ușor, moderat sau sever.

E. Care este evaluarea dvs. globală a funcționării lui Gary pentru Axa V (actuală și cea mai
înaltă în ultimul an)?

F. Verificați de doua ori opțiunile de diagnosticare pornind de la Axa V și continuând înapoi

prin Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor
psihologici situaționali, biologici sau individuali asupra funcționării actuale a lui Gary. Ar
trebui să schimbați ceva? Fii specific în descrierea motivului sau de ce nu.

G. Revedeți din nou opțiunile de diagnosticare din punctul de vedere al lui Gary. Opțiunile
voastre sprijină discuțiile pe care le-ați avut cu el? Ar fi deranjat de alegerile dvs.? Fii specific
în discutarea de ce sau de ce nu.

Exercițiul 2: Practicați aprofundarea interviului cu Gary

A. În timp ce stați în cameră cu Gary, el devine din ce în ce mai agitat atunci când se plânge
de tratamentul său din partea părinților și a personalului spitalului. Pe măsură ce se întâmplă
acest lucru, el și-a mutat scaunul mai aproape de al tău, se înclină spre tine și vocea lui
devine din ce în ce mai tare. Cum poate acest lucru să influențeze comportamentul dvs.?
Comportamentele care trebuie luate în considerare includ contactul cu ochii, orientarea
corpului, poziția, expresia feței și comportamentul autonom. Dacă te simți inconfortabil, cum
poți să-l iei pe Gary?

B. Gary vă face o serie de observații care arată că nivelul de excitare este prea mare pentru
a gândi. În trecut, când sa întâmplat asta, a devenit violent. Faceți un comentariu empatic
care validează experiența lui Gary sau îi spune că înțelegeți experiența lui în încercarea de a
scădea nivelul de excitare și de a reduce riscul de violență. Utilizați informațiile din profilul
Gary pentru a vă oferi idei despre ceea ce ați putea spune. Un exemplu este furnizat.
Gary: Atunci când ma întrebi despre incidentul cu sticla, suni ca și tatăl meu! De ce îi luați
partea? / pot înțelege de ce te-ai simți așa de supărat. Simți ca tatăl tău a fost foarte nedrept
cu tine și adaugi ca o insulta la rănire dacă iau parte (validând dreptul de a fi supărat).

Gary: Mă simt închis în acest spital. Nu am nici un loc să respir. Nu sunt niciodată singur. Nu
pot tolera asta.

Gary: Tu spui că îți pasă de mine, dar nu ai făcut nimic de nici un fel ca să mă ajuți. Dacă v-
ar păsa, m-ați elibera rapid!

Gary: Sunt bolnav și obosit de când mi se spune sa fiu pe picioarele mele. Părinții mei sunt
plini de ei și asa sunteți și voi!

C. Gary se află pe o cale distructivă. Utilizați confruntări de susținere ca răspuns la

comentariile sale, în încercarea de al determina să se gândească mai atent la consecințele
negative ale comportamentului său. În comentariile dvs., nu uitați să includeți empatie sau
sprijin pentru Gary împreună cu informații specifice despre consecințele negative ale
activității sale. Utilizați informațiile de la profilul lui Gary pentru a vă ghida în a veni cu
exemple concrete ale comportamentului lui Gary pentru a le folosi în confruntările dvs.
Utilizați unul din următoarele patru stiluri: de-accentuați etichetarea, subliniați alegerea și
responsabilitatea personală, demonstrați că ați ascultat nevoile sale sau că sunteți sincer cu
el în legătură cu comportamentele sale problematice în ceea ce privește probabilitatea ca
acestea să-i aducă consecințe pozitive sau negative . Este prevăzut un exemplu care
subliniază alegerea sa personală și responsabilitatea pentru comportamentul său.

Gary: Părinții mei sunt niște idioți care m-au pus aici. Nu aveau nici un motiv să mă lase
încuiați. Înțeleg de ce n-ar plăcea să fii forțat să stai la spital. Pe de altă parte, ați ales să
atacați tatăl tău cu o sticlă și l-ai fi putut răni grav.

Gary: Oamenii mă întreabă dacă vreau să-i rănesc pe oricine. Toată lumea e un prost.

Gary: Ar trebui să fac ceea ce vreau. Părinții mei mă datorează.

Gary: Drogurile sunt doar pentru distracție. Niciodată nu mi-au făcut rău și e vorba de un
taur.

D. Gary nu vă amenință niciodată în mod deschis, dar ori de câte ori faceți declarații de
confruntare redirecționate sau de susținere, el începe să folosească un comportament
nonverbal mai agresiv. De exemplu, își mișcă scaunul aproape de tine, se sprijină aproape
de tine și vorbește chiar în fața ta. Ori de câte ori îi indicați că mutarea sa atât de aproape te
face incomod, el râde, schimbă subiectul unei plângeri față de cineva și își retrage scaunul
mai departe de tine. Ce comentariu de proces ai putea face pentru a descrie modul în care
se referă la tine?

Exercițiul 3: Întrebări legate de Gary

A. Luați în considerare cine sunteți intervievator și scrieți ceea ce credeți că ar putea fi cel
mai dificil să stabiliți cu Gary în raport cu vârsta, etnia, sexul, statutul socio-economic,
orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate. Ce s-ar putea
întâmpla în mod special?

B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de
lucru eficientă cu Gary? Fii specific și detaliat în descrierea ideilor tale.

C. Ce informații trebuie să cereți pentru a determina dacă Gary este un pericol imediat sau
pe termen lung pentru ceilalți? Cât de periculos credeți că este? Explicați-vă și fiți cât mai
concret posibil.

D. Ce ați putea face pentru a vă asigura siguranța în timp ce îl evaluați pe Gary?

E. Ce rol crezi că au alcoolul și substanțele ilegale și ce rol joacă ele în comportamentul

agresiv al lui Gary?

Prefață la partea a III-a

Dacă ați citit prefața la cazurile adulților, puteți sări peste secțiunile "Luarea rolului clientului"
și "Luarea rolului intervievatorului".

PRIN ROLUL CLIENTULUI

Citiți următoarele cazuri și încercați să vă puneți în viața clientului. Rețineți că nu trebuie să

memorați detaliile furnizate în profil. Detaliile sunt furnizate pentru a vă ajuta să aduceți
clientul în viață pentru colaboratorul dvs. în procesul de interviu. Puteți schimba orice
demografie sau detalii despre un caz care vă va ajuta să o portrați mai activ. Dacă cazul
este al lui Cathy și ești un bărbat, nu ezitați să o faceți în cazul lui Carl și să schimbați
detaliile de care aveți nevoie pentru a se potrivi acestei schimbări de gen. Înainte de
începerea interviului oficial, spuneți intervievatorului care sunt demografiile dvs. de bază,
motivul pentru care vi s-a făcut referire la interviu și locul în care are loc interviul; toate
aceste informații sunt furnizate în prima secțiune a profilului cazului. La sfarsitul interviului,
atat dumneavoastra cat si intervievatorul ar trebui sa recititi profilul cazului asa cum a fost
scris si apoi sa va puneti in rolul de "intervievator" pentru a finaliza exercitiile de diagnostic,
aprofundarea interviului si reflectarea asupra clientului interviu din perspectiva
intervievatorului.

PRIN ROLUL INTERVIEVATORULUI

Amintiți-vă că, înainte de a începe să puneți întrebări despre motivul pentru care clientul este
aici, trebuie să explicați clientului cine sunteți, cum funcționează clinica dvs., modul în care
munca dvs. este supravegheată și care sunt limitele confidențialității. Dacă sunteți vizionat
printr-o oglindă sau pe o bandă video sau pe un echipament audio, acest lucru trebuie, de
asemenea, să fie explicat clientului. Asigurați-vă că sunteți cuprinzătoare în explicarea
modului în care toate informațiile despre clienți vor fi păstrate confidențiale înainte de a cere
clienților consimțământul lor scris pentru a fi intervievați sau angajați în tratament. În unele
state, minorii de anumite vârste pot consimți la anumite tipuri de tratament în ambulatoriu
sau ambulatoriu, dar nu și la alții. În alte state, minorii nu pot să consimtă la orice tip de
tratament. Prin urmare, tutorele legal al minorului este cel care trebuie să semneze
formularul de consimțământ. Trebuie să respectați Legea privind portabilitatea și
responsabilitatea asigurărilor de sănătate (HIPAA) sau legile privind confidențialitatea de stat
în acest sens. Se recomandă urmărirea oricăror coduri care au un standard mai strict (APA,
2002, Newman, 2003). Toate acestea fac parte din ajutarea clienților să înțeleagă rolul dvs.
și rolul acestora. Acest proces de "inducere a rolului" poate îmbunătăți rezultatele
tratamentului atunci când este efectuat eficient (Whiston & Sexton, 1993).

CE VA FI CONFIDENTIAL?

În cele mai multe cazuri, informațiile obținute în timpul interviului vor fi strict confidențiale în
limitele programului dvs. de formare, cu câteva excepții extrem de specifice.
Confidențialitatea va fi ruptă în următoarele situații: dacă clientul amenință să facă rău
corporală pentru el sau pentru un alt identificabil și dacă clientul este victima abuzului sau
neglijării copilului. În aceste situații, trebuie să puneți siguranța clientului sau a altor
persoane în fața confidențialității și să raportați informațiile autorităților competente.
Mandatele legale de raportare variază între state, astfel încât trebuie să stabiliți parametrii
exacți ai rapoartelor din jurisdicția dvs. De exemplu, în Pennsylvania, un ajutor este obligat
doar să se raporteze autorităților responsabile de abuzul de copii dacă are contact direct cu
un copil despre care bănuiesc că este abuzat sau neglijat. În alte state, dacă un ajutor
ascultă despre un copil potențial abuzat sau neglijat de la altcineva, acesta este încă un
raport mandatat. Confidențialitatea poate fi ruptă și în cazul în care clienții dvs. doresc să
furnizați informații altcuiva, cum ar fi medic, școală, instanța de judecată și așa mai departe.
Potrivit regulii privind confidențialitatea HIPAA (1996), pacienții au drepturi specifice, iar
practicienii au responsabilități specifice în ceea ce privește modul în care folosesc și
dezvăluie informații confidențiale privind sănătatea. Pentru mai multe informații despre
modul în care HIPAA se referă la psihologi și alți furnizori de sănătate mintală, accesați
www.APApractice online. org. În termeni practici, în cazul în care un client dorește să
dezvăluiți informații despre el însuși altcuiva, trebuie să semneze o comunicare prin care să
documenteze ce informații doresc să le publice și la cine doresc să le elibereze. În lucrul cu
minorii, problemele de consimțământ pentru tratament, confidențialitate și eliberarea
înregistrărilor sunt mai complexe, deoarece unele sau toate aceste drepturi sunt în mâinile
tutorelui legal al minorului.

CE ÎNȚELEG COPIII?

Abilitățile cognitive cresc cu vârsta, nivelul de inteligență și experiența. Astfel, cu cat sunt
mai tineri clientii dvs., cu atat abilitatile lor cognitive stabilesc limite asupra cat de mult pot
intelege despre interviu si rolul lor in el. Dacă doriți să obțineți cât mai multe informații din
partea clienților tineri, trebuie să luați în considerare nivelul lor de dezvoltare cognitivă în
organizarea tipurilor de întrebări pe care le veți adresa și a limbii pe care o veți folosi pentru
a pune aceste întrebări. Primul pas în realizarea unui interviu reușit cu copiii este de a
evalua înțelegerea lor a limbajului și a conceptelor-cheie. Vreți să faceți acest lucru înainte
de a încerca să le puneți întrebări importante; doriți să fiți siguri că puteți spune diferența
dintre clienții care nu doresc să răspundă și clienții care nu știu cum să răspundă. Boat și
Everson (1986) oferă îndrumări practice pentru evaluarea înțelegerii de către copii a
întrebărilor care încep cu cine, ce, când, unde, de ce și cum. După ce ați determinat ce tipuri
de întrebări poate înțelege copilul, puteți să ajustați apoi tipul de întrebări pe care îl întrebați
pe tot parcursul interviului. Boat și Everson subliniază că întrebările care încep cu "de ce"
sunt adesea confuze pentru copiii foarte mici deoarece sunt foarte susceptibili să acționeze
fără să se gândească. Cu cât copilul este mai în vârstă, cu atât este mai adult decât formatul
și limbajul interviului. Acest text face trei recomandări de bază pentru adaptarea interviului la
nevoile de dezvoltare ale clientului: folosiți un vocabular simplu, utilizați întrebări direcționate
și concrete și concentrați-vă asupra unei probleme clare la un moment dat. Aceste
recomandări sunt discutate în profunzime.

Utilizați limba simplă

Cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai critic să folosești un limbaj simplu în încadrarea
întrebărilor și comentariilor tale. Ascultați cum vă răspunde copilul și încercați să nu folosiți
cuvinte vocabulare pe care copilul nu le utilizează. De exemplu, să presupunem că o fată în
vârstă de șase ani se mișcă foarte mult în scaun și căută lacrimi. Dacă spui, "Arăți
înfricoșat", poate că nu te înțelege. Distresul nu este un cuvânt pe care copiii mici îl vor
cunoaște. Dacă spui: "Arăți trist", este mai probabil să înțelegi ce ai spus și să răspunzi în
mod pozitiv atenției tale față de comportamentul ei nonverbal.

Utilizați întrebări direcționate și concentrate

Abilitatea noastră de a înțelege conceptele abstracte și de a ne angaja în raționamentul

abstract este foarte mult legată de nivelul nostru de dezvoltare a creierului. Cercetarea lui
Jean Piaget (1952) a demonstrat că copiii încep să înțeleagă conceptele abstracte și să se
angajeze în raționamente abstracte pe măsură ce intră în anii adolescenței. Copiii din anii
școlari timpurii au nevoie ca conceptele să fie exprimate în mod concret sau demonstrate cu
ajutoare concrete pentru a le înțelege. Acești copii de vârstă școlară pot aplica logică doar
informațiilor atunci când raționamentul implică ceva concret. Copiii din instituțiile preșcolare
și cei mai tineri nu pot aplica raționamente logice dacă problemele sunt abstracte sau
concrete. Astfel, în timp ce solicită unui adolescent o întrebare nedirectivă și foarte deschisă,
cum ar fi: "Ce se întâmplă acasă?" vă poate obține o mulțime de informații, vă poate da doar
o privire neobișnuită de la un copil de opt ani. Copiii mici pot furniza informații exacte atunci
când întrebările sunt încadrate într-o manieră mai directă și mai precisă. Pentru copiii mai
mici, puteți obține mai multe informații prin împărțirea întrebării dvs. mari în probleme mai
mici și mai concrete. De exemplu, puteți pune o întrebare despre jocurile pe care le joacă
acasă pentru a se distra, o altă întrebare despre regulile de la domiciliu care îi fac să se
înfurie și așa mai departe. Unii copii mici vor fi intimidați de situația interviului. Acest lucru îi
poate determina să răspundă la întrebările dvs., chiar dacă nu înțeleg ce cereți. Când se
întâmplă acest lucru, răspunsurile lor nu vor avea sens; acest lucru le poate face să pară
nesigure sau în imposibilitatea de a furniza informații exacte (Saywitz, 1995). Cu toate
acestea, această concluzie este incorectă. Copiii mici vă pot oferi informații exacte dacă
aveți grijă să le cereți într-o manieră adecvată dezvoltării (Saywitz, 1995).

Concentrați-vă pe o problemă clară la un moment dat

Cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai important să puneți întrebări care se
concentrează pe o singură problemă la un moment dat. Poate confunda un copil mic cu
întrebări complexe care le obligă să ia în considerare mai multe lucruri la un moment dat și
să-și organizeze răspunsurile. De exemplu, dacă întrebați "Spune-mi ce faci acasă pentru a
te distra cu părinții tăi, cu fratele tău și cu prietenul tău Sam", copilul poate să se simtă
confuz. Pe cine ar trebui să vorbească mai întâi? Ce ar trebui să spună? Ei nu fac aceleași
lucruri cu toți acești oameni, deci de ce întrebați împreună despre ei? Pentru a obține mai
eficient acest tip de informații, începeți cu o relație, cum ar fi relația dintre ei și tatăl lor, și
întrebați: "Ce faci pentru a te distra cu tatăl tău?" După ce discutați aceste informații, treceți
la o altă întrebare, cum ar fi: "Ce faceți pentru distracție cu mama dvs.?" Împărțind
întrebarea complexă inițială în bucăți mai mici, acum îi clarificați copilului ceea ce cereți.
Dacă fiecare dintre întrebările dvs. este direcționată și concentrată în mod concret, copilul ar
trebui să poată răspunde în mod clar fiecăruia. Poate fi o provocare pentru a vă adopta
abilitățile de intervievare în funcție de nevoile de dezvoltare ale clientului. Pentru îndrumări
suplimentare în acest proces, consultați câteva dintre exercițiile care urmează capitolele 11-
20, care vă oferă exemple despre modul în care ați putea dori să vă modificați răspunsurile
la clienți pe baza nivelului lor de dezvoltare.

CUM SUNT COPIII SI TEHNICI AI COMUNICAT CU TINE?

Cu cât este mai mare copilul sau adolescentul, cu atât vor folosi mai mult limbajul pentru a
comunica cu tine. Dimpotrivă, cu cât sunt mai tineri, cu atât mai mult pot comunica prin
comportamentul lor fizic. Dacă sunt furioși, ei pot răspunde la întrebările dvs. prin retragerea
și refuzul de a vorbi sau pot acționa prin jurământ, lovituri etc. În mod clar, acest lucru va
cere să fiți deosebit de atenți la indicii nonverbali dacă doriți să înțelegeți stările lor de
dispoziție. Pentru că un copil mic sau un adolescent furios poate să acționeze fizic, să fie
strategic în folosirea sinei voastre fizice. În general, păstrați-vă o lungime a brațului de la
client în timpul interviului, așa că, dacă percepeți că un client este pe cale să vă lovească,
aveți timp să vă protejați prin trecerea de la drum. În mod similar, aranjați situația interviului
astfel încât să stați mai aproape de ușă decât sunt. Dacă un client primește dorința de a fugi
de interviu, vrei să fii în controlul ușii. Pentru o analiză mai aprofundată a abilităților de
intervievare eficientă a copiilor și adolescenților, consultați Sugestii pentru lecturi
suplimentare (p. 251).

CLIENTUL DIFEREAZA DUMNEAVOASTRA DE TINE IN CAZURI IMPORTANTE?

O discuție adecvată privind inducerea rolului de la începutul aportului trebuie adesea să

depășească explicația cine sunteți și procedurile de stabilire în care lucrați. Este posibil să
aveți nevoie să discutați despre așteptările și percepțiile clienților privind aportul. Atât dvs.,
cât și procedurile de setare pot fi destul de diferite de ceea ce aștepta clientul. Discutați
aceste diferențe cu clientul dvs. și ascultați cu atenție ceea ce are de spus clientul. În plus
față de schimbul de experiență cu clienții dvs., fiți pregătiți să discutați despre limitele
cunoștințelor dvs. (Hays, 2001). Practicați acest lucru în timpul jocurilor de rol. După
terminarea jocului de rol, nu mergeți direct la exercițiile didactice. În primul rând, examinați
profilul clientului pentru a vă asigura că înțelegeți gândurile, sentimentele și tiparele
clientului. Este posibil ca aportul să nu fie suficient de amănunțit pentru a vă ajuta să
dezvoltați un diagnostic precis, astfel încât profilul clientului să completeze orice lacune de
cunoștințe pe care le aveți. Pe măsură ce completați exercițiile care vă ajută să faceți abilități
de intervievare, încercați să vă adaptați gândirea și stilul comentariilor dvs. la contextul
cultural al clientului în ceea ce privește vârsta, etnia, sexul, religia, statutul socio-economic și
așa mai departe. Aceasta poate fi o provocare. Pentru a vă ajuta cu această provocare,
fiecare profil oferă indicii despre modul în care un client ar putea răspunde diferitelor aspecte
ale situației de interviu. Pentru unele dintre exerciții, a fost furnizat un exemplu de modul în
care ați putea să vă adaptați comentariile.
Cazul lui Jeffrey

1. Care sunt statisticile de baza?

Esti un mascul de 16 ani, European-american de clasa a 11-a. Locuiesti cu tatal

tau, John (49 ani), mama ta, Sandra (48 ani) si un frate mai mare, James (18 ani) si
un frate mai mic, Jason (14 ani). Parintii tai sunt ambii profesori la acelasi liceu pe
care tu il frecventezi. Ai si o sora mai mare, Sarah (20 ani), care frecventeaza
facultatea intr-un alt stat. Esti intervievat de catre un practitioner intr-o locatie
private.

2. Cum te comporti in timpul interviului?

Stai cocosat in scaun si nu mentii contact visual cu intervievatorul. Parul tau

este lung sic and iti apleci capul inainte iti acopera fata intr-un mod convenabil.
Vorbesti incet si in cea mai mare parte monosilabic. Cand iti sunt adresate
intrebari inschise oferi raspunsuri de un cuvant. Cand esti intrebat mai multe
intrebari deschise ridici din umeri sau spui “nu stiu”. Pentru anumite intrebari
nu raspunzi deloc pana cand intervievatorul nu repeat intrebarea. Atitudinea ta
este mai degraba una de indiferenta decat ostilitate, totusi, daca intervievatorulu
reuseste cu success sa stabileasca raport te poti indrepta putin si ocazional sa
mentii contactul visual sis a depui effort in a raspunde la intrebari.

Cand intervievatorul te intreba despre problemele tale care te-au adus la

interviu, initial te inchizi si te retragi si mai mult. In functie de abilitatile
intervievatorului de a trece de defensivele tale poti afisa furie sau durere
emotionala exprimata intr-o voce rastita, agitatie, pumni stransi, dar cand se
intampla asta incerci sa o acoperi cat mai repede devenind tacut din nou si
intrerupand contactul vizual, cadere in fata pe scaun pentru a-ti ascunde fata de
intervievator.

Daca esti intrebat despre statusul mental, nu afisezi nici o dificultate de

memorie, concentrare sau atentie. Negi orice simptom de depresie sau anxietate.
Negi consumul de droguri sau alcool, desi tinzi sa te aperi de astfel de intrebari
privind consumul de aceste substante spunand „Nu toata lumea de varsta mea
incearca ceva daca au ocazia?” Intrebat despre suicid sau ideatie criminala eziti
cat poti de mult inainte de a raspunde. Daca esti presat sa raspunzi de catre
intervievator spui ca nu ai nici un plan in aceasta privinta in momentul de fata.
Presat si mai mult, spui ca te infurii cateodata atat de mult incat sa te gandesti la
ceva care „sa scada tensiunea” dar din nou, negi vreun plan de a rani pe cineva
sau pe tine insuti. Daca intervievatorul sondeaza tot mai mult spui ceva de
genul „nu sunt prost. Daca planuiam ceva, cu siguranta nu as fii spus cuiva ca
tine. Dar nu-ti face griji. Nu am sa fac nimic in viitorul apropiat. Acum putem
vorbi despre altceva?”

3. De ce esti intervievat.

Parintii tai au facut programarea pentru tine la insistentele directorului scolii si

ghidului consilier. Esti pe punctul de a pica clasa a 11-a. Notele tale majoritatea
sunt D si F, desi in ai un B la orele de computer. Parintii si profesorii sunt
frustrati cu tine si nimeni nu isi da seama cum sa ajunga la tine si sa te
motiveze. Parintii tai au incercat sa angajeze un tutor dar erai prea obraznic si
non-cooperativ cu tutorele asa ca a renuntat.

Pe langa notele tale slabe scoala te-a suspendat pentru 10 zile pentru ca
unul dintre profesorii tai au gasit un caiet in clasa in care ai scris versuri legate
de arme si de moarte. Ai ilustrat aceste versuri cu ceea ce parea a fii desene cu
oameni care sangerau si mureau. Si mai alarmant pentru profesor este lista cu
„persoane pe care iubesc sa le urasc” care include numele catorva dintre
profesorii si colegii tai. Profesorul a predat caietul catre directorul scolii care te-
a chemat intr-o conferinta cu profesorul, consilierul scolar, asistentul pricipal si
 parintii tai. Ti-a cerut o explicatie, ai dat din umeri si ai spus ca te-ai plictisit la
ora si asta a fost modalitatea ta de a te distra. Directorul a continuat sa te
chestioneze si in final te-ai enervat si ai tipat ca sunt multe persoane din scoala
asta de care te-ai bucura daca „ar disparea” inclusiv toti cei din incapere. Scoala
te-a suspendat si au sfatuit pe parintii tai sa te duca la o evaluare psihologica.

Ai mai vazut un psiholog in clasele primare pentru ca profesroii erau

ingrijorati pentru ca pareai ca ai probleme in a te integra din punct de vedere
social. Erai adesea tachinat si nu aveai prieteni cu exceptia unuia sau doi alti
pusti care, ca si tine, nu pareau sa se integreze. Psihologul a vorbit cu tine
despre cum sa-ti faci prieteni si te-a incurajat sa intri intr-un club sau o alta
activitatea after-school. Nu erai interesat in sporturi sau sa inveti sa canti la un
instrument intr-o formatie asa ca iti era greu sa gasesti o activitatea care sa ti se
potriveasca. Totusi cand ai ajuns in clasa a 7-a, erau mult mai multe activitati
disponibile. Te-ai implicat intr-un club de computere si pareai fericit asa ca
parintii tai au incetat sedintele cu psihologul.

Tot ceea ce voiai sa obtii din interviu era sa treci peste fara sa lasi
intervievatorul sa treaca peste „zidul” pe care l-ai ridicat pentru a tine oamenii
la distanta de la sentimentele tale. Nu ai incredere in adulti care mereu par ca
vor sa te controleze si nici nu-ti plac majoritatea celor de-o-seama cu tine care
fie te ignora sau fac misto de tine. Vrei doar „sa fii lasat in pace” sa-ti asculti
muzica, sa te joci jocuri video, sa te prostesti pe calculator si in general sa te
inchizi fata de lume.

4. Cum te simti?

Esti furios pe parintii tai si pe scoala pentru ca te-au fortat sa vii aici. Simti
ca parintii tai nu te vor intelege pentru ca in calitate de profesori scoala este „lumea
lor” si se fac de ras daca te descurci atat de slab sau daca ai probleme. Presupui ca
vor alege tot timpul perspectiva scolii in detrimentul sentimentelor sau nevoilor
tale.

Te simti instrainat de cei de-o-seama cu tine care par superficiali si critici.

Tot ceea ce isi doresc este sa obtina note bune sa se descurce bine la sport sa-si
faca prieten sau prietena. Scoala pentru ei pare a fii un joc pe cand pentru tine pare
a fii ca o tortura. Nu-ti plac cursurile, nici profesorii si scoala pentru tine este ceva
ce trebuie sa induri pana cand esti destul de in varsta astfel incat sa renunti la ea.
Amenintarea de a fii exmatriculat sau facut sa repeti anul nu pare a fii o amenintare
pentru tine pentru ca oricum nu planuiesti sa termin scoala, oricum. Din contra,
suspendarea ta a fost ca o usurare pentru tine pentru ca poti sa ramai la tine in
camera, acasa, si sa te joci jocuri video fara sa te gandesti la scoala pentru o vreme.

In adancul tau este foarte multa durere pentru ca ai sentimentul ca toata lumea
si-a dat seama cum „sa joace jocul” vietii mai bine ca tine. Cateodata simti ca ar fii
mai bine daca ai muri doar pentru a nu mai fii nevoit sa te trezesti in fiecare zi cu
aceleasi sentimente de singuratate si instrainare. Urai scoala primara pentru ca
ceilalti copii faceu misto de tine pentru ca erai neindemanatic, pentru ca erai mai
mic decat ceilalti copii, pentru ca aveai un nas mare, pentru orice alt lucru pe care
il considerau ca te facea „diferit”. Liceul nu a fost cu mult mai grozav cu exceptia
clubului de computere unde erai la fel de bun sau chiar mai bun decat oricine
altcineva si puteai sa fii completa absorbit in proiectele de pe calculator care iti
permiteau sa blochezi pe oricine si orice te deranja. Inca erai tachinat dar cel putin
aveai un loc in care putea evada de tot. In liceu, ca senior, nu mai esti tachinat asa
de mult pentru ca ti-ai dat seama cum sa fii „invizibil”. Pastrezi pentru tine sau
umbli cu unu sau doi prieteni care sunt la fel ca si tine „inadaptati” si care ar
prefera sa se joace jocuri video, sa stea pe calculator sau sa asculte muzica decat sa
faca orice altceva. Cateodata tu si acesti prieteni va imaginati cum ar fii sa reusesti
ceva precum incidentul Columbine. Se simte bine sa-ti imaginezi fetele tuturor
daca ai veni la scoala intr-o zi cu o arma si ai prelua controlul. Defapt nu ai acces
la o arma si nu ai intentionat niciodata in serios sa transformi fantezia in actiune
dar singurul moment in care te simti bine si puternic este cand iti imaginezi acest
scenariu.

Esti jelos pe fratii tai care exceleaza la sporturi. James este fundas, un star la
fotbal si Jason exceleaza la hockey. Parintii tai participa la jocurile lor si discuta
mult despre cat de mandri sunt ca sunt fratii tai. Sora ta mai mare era prima pe
clasa la absolviresi a castigat tot felul de burse pentru a merge la facultate. Parintii
tai sunt foarte mandrii de ea. Cateodata consideri ca nu este vina parintilor tai ca nu
te inteleg. Le era mult mai usor sa fie mandri de ceilalti copii ai lor, care excelau in
in mod evident. Nu gasesti nici un motiv pentru care ar fii mandri de tine si nu te
astepti ca vor fii vreodata dar totusi te doare sa te gandesti ca nu te poti compara cu
nivelul lor. Cand erai mai mic, obisnuiai sa te intrebi daca nu cumva ai fost adoptat
pentru ca pareai atat de diferit de toti cei din familia ta.

5. Cum gandesti?

Nu afisezi semne de halucinatii sau iluzii. Desi ii percepi pe ceilalti ca avand

o parere negativa despre tine, aceasta perceptie este in mare parte exacta. Parintii
se ingrijoreaza pentru tine, profesorii tai sunt frustrati cu tine, administratia scolara
se teme de tine, alti copii te cred ciudat si fratii tai te ignora mai putin atunci cand
apare un conflict legat de accesul la calculator, TV sau orice altceva ce vor ei. Te
astepti sa fii respins de ceilalti si cel mai adesea asa este. Ceea ce nu recunosti este
felul in care contribui la aceasta respingere.

Te astepti ca intervievatorul sa te respinga sau sa fie frustrat de tine. Incerci sa

tii intervievatorul la distanta dezvaluind cat mai putin posibil. Totusi,
intervievatorul insista in probarea zonelor sensibile sau mai exact pare interesa in a
cunoaste cum gandesti tu despre lucruri, incerci sa-l sperii pe el sau pe ea devenind
furipos folosind limbaj vulgar sau spunand lucruri provocatoare in privinta a ceea
ce ai vrea sa li se intample unora dintre acei copii de la scoala.

6. Ce-ti place la tine?

Nu sunt multe lucruri care-ti plac la tine. Esti mandru de abilitatile tale pe
calculator si abilitatile de la jocurile video. Esti cel mai fericit cand te poti pierde in
lumea jocurilor video provocatoare sau al unui proiect pe calculator. Esti local
pretenilor tai care impartasesc aceste interese si te mandresti cu faptul ca se pot
increde in tine ca le vei pastra secretele.

7. Cum te-ai descurcat la munca?

Aceasta intrebare nu se aplica la acest client.

8. Cum te-ai descurcat in scoala?

Ai obtinut note bune in scoala elementara si, din contra, ai fost considerat
ca fiind inzestrat in clasa a doua. Totusi in liceu notele tale au inceput sa scada si
parintii tai, fara tragere de inima, te-au mutat de la clasele de avansati la cea
medie. Abia ai trecut de clasa a zecea si acum pici clasa a 11a. Iei note de B la
cursurile de computer si profesorul spune ca ai fii putut obtine cu usurinta A doar
ca tu ai tendinta sa aloci timpul proiectelor care te intereseaza pe tine decat sa
atingi cerintele scolare. Pici la matematica si engleza si in prezent ai C atat la
stiinta cat si la istorie. Nu ai un program incarcat si ai Sali de studiu pe care le-ai
putea folosi pentru a obtine ajutor in plus de la laboratorul de matematica dar alegi
ori sa mergi in camera calculatoarelor sau sa stai degeaba in sala de studiu decat sa
cauti ajutor. Parintii tai doreau sa-ti obtii permisul de conducere dar ti-au spus ca
trebuie sa ai note de trecere inainte sa te lase sa faci asta. Ai decis ca nu-si pasa
destul de mult de condus pentru a-ti ridica notele si nu ai depus nici un efort pentru
a-ti obtine permisul. In concluzie astepti sa faci 17 ani pentur a renunta la scoala si
nu-ti pasa ce note obtii intre timp.

9. Cum stai cu sanatatea?

In prezent nu ai nici o problema semnificativa de sanatate. Ai avut un examen

fizic vara trecuta anterior intrarii in clasa a 11 si erai intr-o stare de sanatate buna.
Aveai probleme cu astmul in scoala elementara care era inca o cauza a tachinarii
din partea celorlati copii care te numeau „respiratie fluieratoare” si radeau de tine
cand trebuia sa pleci de la cursuri la asistenta pentru a folosi inhalatorul. Acest
lucru s-a imbunatatit pe masura ce ai crescut si rareori mai folosesti inhalatorul.

10. Cum interactionezi cu ceilati?

Interactionezi cu ceilalti in principal pastrand distanta fata de ei. Aceasta este o

strategie pe care ai dezvoltat-o de-a lungul anilor ca o reactie la stress si
dezamagirea pe care ai experimentat-o cand altii au ras de tine sau te-au ignorat.
Preferi sa te retragi la tine in camera si sa asculti muzica sa te joci jocuri video sau
sa intri pe calculator. Rezisti eforturilor parintilor tai de a initia o conversatie cu
tine. De asemenea rezisti eforturilor parintilor tai de a discuta cu tine despre cum te
descurci la scoala. Te intelegi cu profesorul tau de computere atata timp cat te lasa
sa urmaresti proiectele care te intereseaza pe tine. Este singurul profesror care are
ceva pozitiv de spus despre tine legat de munca ta scolara.

Petreci timpul cu unu sau doi prieteni carora le plac jocurile video si
computerele si care par sa impartasesca sentimentele tale de alienare fata de cei de-
o seama. Simti ca te inteleg si poti avea incredere in ei. Sunt singurii prieteni cu
care vorbesti despre sentimentele tale despre scoala si despre colegii tai pentru ca
si ei simt la fel.

11. Cum iti vezi viata?

Iti vezi viata ca fiind fara sens si nesatisfacatoare. Ai sentimentul ca doar „o

astepti”sa treaca pana cand poti sa scapi de mediul scolar si sa fii pe cont propriu.
Totusi, in realitate nu ai nici o imagine clara despre cum ar fii viata ta pe cont
propriu pentru ca nu planuiesti sa termini scoala si nu ai nici o abilitate de a obtine
un loc de munca cu exceptia abilitatilor pe computer. Cateodata iti imaginezi cum
creezi un joc video nou sau programe pe computer si facand foarte multi bani din
vazarea lor. Majoritatea timpului te focusezi mai mult pe a scapa de situatia
curenta nesatisfacatoare decat pe ce o sa urmeze. Nu-ti imaginezi viitorul.
Motivatia ta este centrata pe a scapa din circumstantele curente mai degraba decat
sa te indrepti catre ceva pozitiv.

EXERCITII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercitiul 1: Elaboreaza un diagnostic pentru Jeffrey

A. Ce criterii intalneste Jeffrey pentru un diagnostic de tulburare opozitionala

sau Tulburare Depresiva Majora pe Axa I?
Numeste alte doua diagnostice de pe Axa I pe care le-ai exclude pentru Jeffrey si
indica informatii aditionale de care ai avea nevoie pentru a diferentia intre toate
diagnosticele posibile pentru el.

Jeffrey intalneste toate criteriile pentru o tulburare de pe Axa I? Ar trebui ca

diagnosticul sa fie amanat sau nu este necesar un diagnostic?

B. Ce criterii intalneste Jeffrey pentru un diagnostic pe Axa II (Tuburare de

personalitate si Retard Mental)? Ar trebui amant diagnosticul sau nu este
necesar unul? Explica si fii cat mai concret posibil.

C. Exista altceva ce ai raporta pentru Jeffrey pe Axa III (conditii medicale

generale care sunt relevante pentru tulburarea mentala a unui client)?

D. Listeaza toate categoriile psihosociale si stresorii de mediu ai lui Jeffrey si

specifica exeple din fiecare pe Axa IV. Indica daca fiecare stresor este usor,
moderat sau sever.
 E. Care este evaluarea globala de functionare a lui Jeffrey pe Axa v (curent, cea
mai mare de anul trecut)?

F. Verifica de doua ori daca alegerile de diagnostic incepand cu Axa V pana la

Axa I a fost supraestimat sau subestimat impactul situational, biologic sau
factorul individual psihologic al functionarii curente a lui Jeffrey. Ar trebui
sa schimbi ceva? Fii cat mai specific in a descrie de ce si de ce nu?

G. Revezi alegerile de diagnostic din punctul de vedere al lui Jeffrey. Alegerile

tale sustin discutiile avute cu el? Ar fii el deranjat de alegerile tale? Fii
specific in a discuta de ce sau de ce nu?

Exerseaza aprofundarea interviului cu Jeffrey

A. Jeffrey incearca din greu sa afiseze o atitudine de indiferenta si detasare in

interviu, dar, prin comportamentul sau nonverbal adesea ofera indicii ale
emotiilor interne neverbalizate. Pentru fiecare dintre scenariile urmatoare
raspunde-ti comportamentului non-verbal a lui Jeffrey prin comentarea
asupra emotiilor ce par sa reflecte. Folositi informatii de pe profilul lui
Jeffrey pentru a te ghida. Un exemplu este oferit.
 Jeffrey spune „nu-mi pasa daca ma integrez. Majoritatea copiilor din scoala
mea sunt prosti, oricum. Le pasa doar sa obtina note bune, sa fie sportivi sau
sa si-o puna cu cineva popular. Eu nu sunt interesat de aceste lucruri.”
Ridica vocea, strange pumnii si loveste cu ei in bratele scaunului. „Imi
doresc sa inceteze sa ma deranjeze si sa ma lase in pace”
Aud ca spui ca nu-ti pasa daca te integrezi cel putin nu in felul in care o fac
ceilalti copii. Dar aud cum iti ridici vocea, vad cum strangi pumnii si am
impresia ca ai sentimente foarte puternice despre asta pana la urma ca in
adancul tau ai putea fii foarte furios pentru ca acestea par a fii singurele
modalitati prin care te poticompara sau integra.

Jeffrey: Sunt obisnuit sa fiu tachinat. In scoala elementara era nasul meu
mare, astmul sau faptul ca nu sunt bun la nici un sport. In liceu nu purtam
hainele potrivite sau nu stateam la masa potrivita. Obinsnuia sa ma doara (cu
vocea tremurand, se apleaca asa incat parul sa-i acopere fata) dar am tecut
peste. Imi vad de treaba mea si stau departe de toti.

Jeffrey: Cateodata imi imaginezi facand ceva ca in cazul Columbine. Ar fii

extrem de misto sa apar intr-o zi cu o arma si sa preiau controlul. Gen, deja
pot sa vad privirea pe fetele lor cand vor realiza ca eu detin toata putere si e
prea tarziu sa te intorci si sa repari felul in care s-au purtat cu mine.

B. Desi Jeffrey nu se simte confortabil sa-si impartaseasca emotiile cu ceilalti

mentioneaza sentimentele lui intr-o maniera superficiala din cand in cand in
timpul interviului. Ajutati-l pe Jeffrey sa se simta inteles si in siguranta sa-si
exploreze emotiile aducand doua tipuri de raspunsuri la comentariile lui.
 Primul comentariu sa fie simplu, ascultare activa si cel de-a-l doilea intr-o
maniera mai complexa, un comentariu empatic care sa mearga dincolo de
suprafata asupra a ceea ce Jeffrey a spus pentru a-l invita sa-si impartaseasca
emotiile profunde din spatele afirmatiilor sale. Un exeplu a fost oferit.

Jeffrey: Pentru alti copii scoala este acest joc mare, in care toti urmaresc un fel de
premiu mare. Pentru mine, este mai degraba ca o camera de tortura ca sa merg mai
departe pana cand evadez.

1. Este ca si cand ei s-ar juca jocuri in timp ce pentru tine este ca si cand ai
trece prin iad (ascultare reflectiva)
2. Pare ca ai trai in doua realitati total diferite. A lor este un joc de jucat cu
premii de castigat. Tu abia te mai agati incercand sa induri de pe o zi pe
alta asteptand tortura sa se incheie (comentariu empatic)

Jeffrey: Scoala este intreaga lume a parintilor mei. Trebuie sa te descurci bine in
lumea lor pentru ca ei sa fie mandri de tine. Sunt praf la lumea lor. Ii fac de ras.

1.

2.

Jeffrey: e diferit in cursul de calculatoare. Apuc sa evadez din camera de tortura o

perioada. Intru in ceva pe computer si ma pricep la ea si acum stiu ca sunt probabil
la fel de bun sau chiar mai bun decat oricine de la mine din clasa si timpul zboara.

1.

2.

Jeffrey: Aloc timp pana ma dau afara sau pana sunt destul de mare incat sa renunt.
Cateodata ma gandesc ca nu o sa mai suport o alta zi. Atunci ma gandesc sa ma
sinucid, ca ar fii o usurare sa fii mort.
Exercitiul 3: Intrebari legate de Jeffrey

A. Ia in considerare cine esti ca intervievator si scrie ce gandesti ca ar fii cel

mai dificil in stabilirea raportului cu Jeffrey bazat pe varsta ta, etnicitate,
sex, statut socioeconomic, orientare sexuala, religie, caracteristici fizice si
stil de personalitate. Ce s-ar intampla mai specific?

B. Este ceva ce ai putea face pentru a-ti augmenta abilitatea de a stabili o relatie
functionala eficienta cu Jeffrey? Ce ai face mai specific?

C. Scoala a recomandat ca parintii lui Jeffrey sa-l evalueze pentru ca se

ingrijorau pentru riscul de violenta. Parintii lui ar putea fi ingrijorati de riscul
de suici. Jeffrey admite ca fantazeaza ca se comporta violent si cateodata se
gandeste ca ar fii mai bine daca ar muri. Dar neaga orice intentie „in viitorul
apropiat” Si rezista in mod activ in a vorbi despre aceste probleme. A le
urmari mai departe ar pune in pericol raportul cu el si l-ar face mult mai
rezistent la tratament. Esti responsabil, ca intervievator sa adresezi atat
ingrijorarile parintilor lui Jeffrey cat si cele ale scolii pe de o parte si sa
stabiliesti raportul necesar cu Jeffrey pentru a-l angaja in tratament, pe de
alta parte. Cum ai echilibra aceste doua sarcini potential in conflict? Fii
specific in identificarea a ceea ce tu crezi ca este cel mai important sa obtii
 in interviu si ce ai spune sau ce ai face in interviu pentru a evalua riscul de
suicid sau/ si de comportament violent in timp ce incerci sa stabilesti
raportul.

Cazul Cynthia

1. Care sunt statisticile tale de baza

Te numesti Cynthia si esti o femela de 13 ani European-
Americana in clasa a 8-a. Locuiesti cu mama ta care munceste intr-un
magazine universal si de asemenea participa, part-time, la cursuri la
colegiu. Nu ai frati. Ti se ia interviul de catre un practitioner intr-o
practica private la cerintele mamei tale.

2. Cum te comporti in timpul interviului?

Ai o greutate medie sit e imbraci cu haine casual dar scumpe.
Ai suvite in par si unghiile tale sunt pictate cu oja stralucitoare. Nu
stai locului, te joci cu parul tau, cauti in poseta un pieptane sau o
perie, iti inspectezi unghiile si in general esti mai preocupata cu
aranjarea ta decat cu a vorbi cu intervieviatorul. In cateva momente
ale interviuluiu intrebi cat timp mai dureaza si pari nerabdatoare sa se
termine cat mai repede cu interviul.
Esti de inteligenta medie si nu esti foarte introspective.
Raspunzi intrebarilor intr-un mod concret si te prefaci confuza cand
intervievatorul iti pune intrebari deschise la care iti este mai greu sa-ti
dai seama care este raspunsul “correct”. Devii iritabila sau chiar
nepoliticoasa daca percepi ca intervievatorul ar pune la indoiala
alegerile tale sau te critica in orice fel. In mod frecvent te referi la
mama ta ca “proasta” si la interviu ca “inutil”.
Daca esti intrebata despre starea mentala, te plangi cum ca
intrebarile sunt “stupide” si il acuzi pe intervievator ca se gandeste ca
esti “psihopata”. Negi ideatia suicidara dar razi sarcastic si spui ca te-
ai gandit adesea sa o “ucizi” pe mama ta. Daca intervievatorul
investigheaza mai departe aceste sentimente, negi orice intentie de a-
ti rani mama dar spui ca te enerveaza cate-o-data incat iti vine sa tipi.
Daca esti intrebata de consumul droguri sau alcool, spui “N-ai vrea tu
sa stii?” Totusi, cand esti presata, negi sa fii experimentat cu droguri
sau alcool dar mentionez ca daca ai fii vrut ti-ar fii fost usor sa sa
droghezi pentru ca sunt destui pusti in scoala de la care poti face rost
de droguri cu usurinta. Daca esti intrebata de dispozitia ta, spui
“Bineinteles ca sunt deprimata. Cine n-ar fii cu o mama ca a mea care
incearca sa imi controleze toata viata”. Totusi negi orice symptom al
depresiei daca iti sunt adresate intrebari specific.

3. De ce esti intervievata?

Esti intervievata deoarece mama ta a devenit ingrijorata, de curand,

legat de obiceiurile alimentare. Nu mai mananci micul dejun
inainte de a merge la scoala si a observant ca nu mai mananci la fel
de mult la fiecare cina cand voi doua stati si mancati impreuna. A
fost surprinsa cand ai refuzat invitatia de a merge la McDonald’s
care era locul tau preferat atunci cand muncea pana tarziu si nu
avea timp sa gateasca. Cand ai fost intrebata de ce mancai mai
putin ii spunea ca te-ai saturat sa fii grasa sic a nu vei avea vre-o
sansa sa intri in trupa de majorete daca nu slabesti. Parea sa
inteleaga acest lucru pentru ca si ea a tinut numeroase diete pe
 parcursul vietii si in prezent este, oarecum, supraponderala. S-a
oferit sa ajute cumparand suc dietetic in locul celui normal si
batoane de fructe si de dieta pentru a lua la pachet la scoala.
Totusi, s-a alarmat acum cateva saptamani cand a auzit ca vomitai
in baie. Incercai sa-I spui ca nu te simti bine dar nu te-a crezut. L-a
contactat pe consilierul scolar care a recomandat tratament si a
facut o programare. Desi mama ta a vorbit la telefon, in privat, cu
practitionerul anterior programarii si te-a insotit la programare ai
spus ca nu o sa vorbesti daca este si ea prezenta la interviu asa ca a
fost de acord sa ramai singura cu intervievatorul.
Nu ai mai fost in tratament pana acum si nu crezi ca ai nevoie
sa fii aici acum. Daca ai fii intrebata ce te astepti de la interviu ai
spune ca “nimic”. Totusi, daca intervievatorul te face sa te simti
comfortabila si intr-adevar interesat de punctual tau de vedere, spui
ca ai avea nevoie de ceva ajutor sa o faci pe mama ta sa o lase mai
moale. Simti ca intervine in viata ta mult prea mult, ca ar trebui sa
ai mai multa libertate pentru a lua propriile decizii si ca ea nu te
intelege deloc. Spui ca “toti” de la scoala fac diferse lucruri pentru
a pierde in greutate sic a mama ta, clar, nu stie nimic despre asta
pentru ca este supraponderala si ca nu ar trebuie sa te mai bata la
cap despre asta. Tanjesti sa fii mai populara in special cu baietii de
la scoala, care par sa nu te observe. Daca tu credeai ca
intervievatorul te-ar putea ajuta sa rezolvi asta ai putea fii intr-
adevar interesata de tratament dar nu exprimi aceste sentimente
decat daca te simti intr-adevar inteleasa si acceptata de
intervievator.

4. Cum te simti?
 Te simti furioasa pe mama ta pentru ca a facut aceasta programare
pentru tine si ca “s-a bagat” in viata ta. Te simti ca si cand nimeni
nu te intelege cu adevarat. Petreci mult timp singura dupa scoalaa
in timp ce mama ta munceste si te simti ofensata de asta. Nici cu
cei de-o-seama nu te simti comfortabila. Ai incercat sa te integrezi
purtand hainele potrivite sau facandu-ti unghiile sau parul in feleul
in care o fac celelalte fete dar ai sentimental ca prietenii pot vedea
prin tine, prin exerirul aceste imagini, “adevaratul” tu si nu
consideri ca adevaratul tu este cool sau cu stil sau cineva cu care
ceilalti copii ar dori sa petreaca timpul. Mama ta a incercat sa
creasca implicarea ta sociala prin inscrierea ta la Fetele Cercetase
sau la corul bisericii sau te-a incurajat sa participi la activitati
extracuriculare precum trupa sau corul scolii. Daca intervievatorul
intreba despre aceste activitati, spui ca nu esti intr-adevar interesata
de ele sau ca sunt “plictisitoare” Adevarul este ca nu te-ai simtit
acceptata de ceilalti copii cand ai participat la aceste activitati. Nu
stii ce sa spui sau cum sa te comporti pentru a te integra dar nu
recunosti acest lucru intervievatorlui dar in schimb te plangi de
activitati. Crezi ca ti-ar placea sa fii majoreta pentru ca acestea par
a fii fetele populare si ele sunt cele care par a prieteni (iubiti). Te
gandesti mult la baieti si cateodata sentimentele pe care le ai cand
te gandesti la baieti te fac sa vrei “sa-ti iesi din piele”.

5. Cum Gandesti?
Crezi ca esti destul de mare pentru a lua propriile decizii si ca
mama ta nu intelege asta. Crezi ca te trateaza „ca pe un copil”.
Crezi ca daca ai putea sa arati asa cum ai vrea tu sa arati si daca ai
fii majoreta totul s-ar aseza si ai fii fericita. Ai incercat sa-ti
restrictionezi mancatul pentru a pierde din greutate dar nu ai avut
foarte mult succes. Acum crezi ca ai o solutie posibila. Erai in baie
 la scoala dupa pranz, intr-o zi, cand ai auzit pe cineva vomitand in
stand-ul de langa. Ai observat ca una dintre majorete a iesit afara
imediat dupa, ai intrebat-o daca este in regula. A ras si a spus ca
este in regula. O alta colega era in toaleta si a facut un comentariu
cu privire la „lucrurile stupide pe care oamenii le fac pentru a fii
subtire si popular”. Ai invatat despre tulburarile alimentare in
cursul de sanatate dar asta a fost prima data cand ai intalnit pe
cineva care vomita pentru a-si mentine greutatea. Cand ai invatat
despre tulburarile alimentare la scoala, ai considerat intreaga idee
ca fiind „dezgustatoare” dar nu ai conectat acesasta idee cu cineva
pe care percepi ca fiind popular si dragut. Te-ai gandit mult la
aceasta idee si intr-o zi cand erai singura acasa, ai decis sa vezi
daca te poti face sa vomiti. Spre surpinderea ta, a functionat, si nu
te-ai simtit atat de rau dupa. DE fapt, s-a simtit bine sa detii
controlul asupra corpului tau si sa-l faci sa faca ceva ce voiai sa
faca. Dintr-o data o cu totul noua cale de a-ti controla greutatea
parea posibila, una care nu necesita ca tu sa fii stricta cu ceea ce
mancai sau sa te simti deprivata. Ti-ai dat seama ca poti controla
acest comportament si sa-l folosesti doar cand ai nevoie. Nu crezi
ca exista vre-un risc al unei tulburari alimentare si ai devenit foarte
defensia cu intervievatorul daca el sau ea parea sa insinueze ca ai
putea fii supusa riscului sau ca ai avea nevoie de ajutor cu privire
la acest comportament. Ai pierdut cateava kilograme de cand ai
inceput sa folosesti aceasta strategie si iubesti felul in care te te-ai
simtit cand, recent, ai fost capabila sa cumperi o pereche de blugi
cu o marime mai mica decat purtai inainte

6. Ce-ti place la tine?

Iti place sentimentul ca poti controla ce se intampla cu propriul
corp. Te simti ca si cand nu ai avea prea mult control asupra vietii
 tale in general si este captivant sa te gandesti ca-ti poti controla
greutatea si felul in care arati. Daca intervievatorul te intreaba ce-ti
place la tine, totusi, ai dificultati in a raspunde. Spui ca-ti plac
noile haine si alegeri de coafura sau oja de unghii. Ai dificultati
mai mari in a identifica trasaturi de personalitate ce indica calitati
interne care sa-ti placa.

7. Cum te-ai descurcat la munca?

Aceasta intrebare este irelevanta pentru client.

8. Cum ai fost in scoala?

Notele tale sunt in medie, B si C. Crezi ca, probabi, te-ai
descurca mai bine in scoala dar nu esti destul de motivata pentru a
munci mai mult. Iti plac cursurile in care profesorii par sa-ti acorde
atentie dar nu-ti plac cursurile in care profesorul te corecteaza si te
mustreaza. Tu in mod special, se pare ca ai o relatie iubire-ura cu
profesori de sex masculin pe care ori ii idolatrizezi ori
dispretuiesti, depinde daca sunt draguti cu tine sau nu. Ai probleme
cu matematica in prezent dar nu te deranjeaza deoarece profesorul
de matematica, un barbat tanar, s-a oferit sa ramana dupa ore
pentru a te ajuta in plus. Ai prefera sa primesti ajutor dupa cursuri
de la el decat sa fii singura acasa, plictisita si singura.

9. Cum stai cu sanatatea?

Nu ai mai fost la doctor in ultima perioada dar nu ai nici o
plangere semnificativa cu privire la sanatate. Utimul examen
medical l-ai avut in clasa a 6-a la scoala. Mama ta te duce la doctor
pentru raceala si infectii virale, dar nu ai avut nici o boala pe
termen lung si in prezent nu iei medicamente. Te-ai simtit mai
obosita ca de obicei in ultima vreme. Dormeai dupa amiaza si tot ai
 probleme cu a te trezi dimineata pentru scoala. Dar ti-ai dat seama
ca este normal pentru ca ai citit undeva ca adolescentii au nevoie
de mai mult somn comparativ cu alte persoane, oricum.

10. Cum relationezi cu ceilalti?

Relatia cu mama ta, in ultima vreme, a fost tensionata.
Obisnuiai sa fii foarte apropiata de ea si obisnuiati sa petreceti mult
timp facand diverse lucruri impreuna, doar voi doua. Nu ti-ai
cunoscut tatal niciodata si mama ta ti-a spus ca nu era maritata cu
tatal tau cand a ramas gravida cu tine dar nu cunosti nici un detaliu
legat de acesta perioada din viata ei. De cand tii minte familia ta a
constat din tine si mama ta. Mama ta a incercat sa se intalneasca cu
alti barbati de-a lungul anilor dar relatiile nu durau mult si tu
mereu erai usuratata cand se incheiau si avea mai mult timp sa-l
petreaca cu tine. Te asteptati sa te duca in excursii, sa cheltuie
banii cu tine la cumparaturi si sa-si dedice timpul liber tie. Iti
displace cand trebuie sa munceasca pana tarziu sau sa studieze
pentru unul dintre cursurile ei sau cand este prea obosita pentru a
face ceva cu tine dupa munca. Nu faci nici o munca casnica si nu
vezi asta ca fiind responsabilitatea ta. Pana la urma, este casa ei,
asa ca ea ar trebui sa aiba grija de asta. Iti displace cand incearca
sa-ti spuna ce sa faci sau este „in fata ta” in legatura cu alegerile
legate de haine, muzica sau strategiile de a pierde in greutate.
Ai una sau doua prietene cu care iti place sa iesi la film sau
sa-ti petreci noptile la ele. Nu-ti place sa ramana la tine pentru ca
mama ta tot timpul pare sa stea prin imprejurimi sa asculte
conversatiile tale private. Preferi sa mergi acasa la ele pentru ca
mamele lor par mai relaxate si te lasa sa faci ce vrei sa faci fara sa
te monitorizeze prea mult. Prietenele tale sunt ca tine, in sensul ca
nu sunt foarte populare si au probleme in a se integra a scoala. In
 ultima vreme ai incercat sa te distantezi de ele stand la o alta masa
la pranz si refuzand invitatiile lor de a petrece noaptea impreuna.
Ai decis, probabil, petrecand timpul cu ele are legatura cu faptul ca
nu esti populara la scoala si ca ai nevoie sa-ti faci prietene cu fetele
mai populare daca vrei sa „cresti” in popularitate la scoala.
Te intereseaza baietii dar nu stii cum sa te apropii de ei. Petreci
mult timp uitandu-te la reviste pentru adolescenti si fantazand
despre cantareti tineri si star-uri de filme dar, in general, eviti
baietii de varsta ta. Ii spui intervivatorului ca sunt prea „imaturi”
pentru tine si de aceea ii eviti. In realitate, ti-e teama ca or sa
spuna ceva stupid sau or sa rada de tine daca incerci sa faci o
conversatie cu ei.

11. Cum iti vezi viata?

O sa spui ca viata ta e „naspa”. Mama ta e „o idioata” care
incearca sa te „controleze” pe tine. Scoala este ‚plictisitoare” sa
stai acasa si sa nu faci nimic e „plictisitor” si interviul acesta este
„plictisitor”. Daca mama ta ar inceta sa mai intervina si sa te lase
sa fii persoana care vrei sa devii (pierzand in greutate, aplicarea
pentru majorete, si cresterea pe scala popularitatii) lucrurile ar fii
grozave. Singura parte din viata ta in care te-ai simtit de succes a
fost cea in pierderea in greutate si nu vrei ca intervievatorul, mama
ta sau orice altcineva sa-ti rapeasca asta.

PENTRU INTERVIEVATOR

Eexercitiul 1: Dezvolta un diagnostic pentru Cynthia

A. Ce criterii intalneste Cynthia pentru Bulimie Nervoasa sau

Tulburare alimentara pe Axa I?
Numeste alte doua diagnostice de pe Axa I pe care ai dori sa le scoti de
la Cynthia si sa indici ce informatii suplimentare ai mai avea nevoie
pentru diferentia intre alegerile de diagnostic pentru ea.

Cynthia intalneste toate cerintele pentru o tulburarea de pa Axa I, ar

terbui ca diagnosticul sa fie amanat sau un diagnostic nu este necesar?

B. Ce criteriu intalneste Cynthia pentru un diagnostic pe Axa II

(tulburare de personalitate si retard mental)? Ar trebui amanat un
diagnostic sau diagnosticul nu este necesar? Explica si fii cat mai
specific posibil.

C. Exista altceva ce ai raporta despre Cynthia pe Axa III (Coditii

Medicale care pot fii potential relevante pentru tulburarea mentala
a clientului)?

D. Listeaza toate categoriile psihosociale relevante si stresorii legati

de evenimente pentru Cynthia si specificati exemple pe fiecare
dintre ele pe o Axa IV. Indica daca fiecare stresor este usor,
moderat sau sever.
E. Care este evaluarea globala asupra functionarii Cynthieie pe Axa V
(in prezent, cea mai mare in anul precendent)?

F. Verifica de doua ori alegerile de diagnostic incepand cu Axa V

catre Axa I pentru a determina daca ai supraestimat sau subestimat
impactul factorului situational, biologic sau psihologic asupra
modului curent de functionare are Cynthiei. Ar trebui sa schimbi
ceva? Fii sepcific in a descrie de ce sau de ce nu.

G. Revezi alegerea de diagnostic din punctul de vedere al Cynthiei.

Alegerile tale sprijina conversatiile pe care le-ai avut cu ea? Ar fii
tulburata de alegerile tale? Fii specific in a discuta de ce sau de ce
nu.

Exercitiul 2: Practica aprofundarea interviului cu Cynthia.

A. Pentru a fii la punct cu diagnosticul Cynthiei si sa stabilesti o

baza de tratament ai nevoie sa obtii informatii mai detaliate
despre practicile ei de a manca, imaginea de sine si atitudinea
despre a castiga in greutate sau a se ingrasa. Genereaza o lista
de intrebari deschise si inchise care sa te ajute sa obtii o imagine
globala a comportamentului Cynthiei, gandurile, emotiile,
imageria si senzatiile fizice cu privire la aceste trei zone.
Foloseste urmatoarele sugestii pentru a te ajuta. Un exemplu de
o intrebare deschisa si una inchisa este oferita in sugestie 1.
Sugestie 1: Practicile de mancat ale Cynthiei
(comportament) ce faci ca sa-ti controlezi mancatul? Vomiti dupa
ce mananci?
(ganduri) la ce te gandesti cand mananci? Iti spui sa vomiti?
(sentimente) cum te simti cand mananci? Te simti in control sau nu
cand vomiti? (imagerie) ce imagine iti vine in minte in timp ce iei
in considerare sa mananci ceva? Este imaginea placuta sau
neplacuta pentru tine? (senzatii fizice) ce senzatii simti in corp in
timp ce mananci? Senzatiile corporae iti spun ca este important sa
mananci sau nu?

Sugestie 2: Imaginea de sine a Cynghiei

Sugestie 3: Atitudinea Cynthiei cu privire la luarea in greutate sa a

se ingrasa

B. Cynthia s-a prezentat intr-o maniera oarecum ostila si este

rezistenta idei de a-si schimba practicile de a manca. Raspunde
fiecare afirmatii ale Cynthiei cu un comentariu empatic care ar
pute sa o ajute sa se simta inteleasa, confortabila sa
impartaseasca sentimentele ei in mod deschis in interviu.
Foloseste informatii din profilul Cynthiei pentru a te ghida in a
face aceste comentarii. Un exemplu este oferit.

Cynthia: Imi doresc ca mama mea sa ma lase in pace. Se tot baga

in viata mea si crede ca stie ce e mai bine pentru mine dar greseste
in totalitate. Lucrurile nu mai sunt asa cum obisnuiau sa fie atunci
cand era de varsat mea. Oricum, e viata mea, nu a ei.
Te simti de parca ea tot incearca sa-si impuna ideile asupra ta si
cumva nu se potiveste cu experienta ta. Este frustrant ca ea nu
intelege felul in care vezi tu lucrurile. Si vrei sa ai mai multe de
spus in luarea deciziilor tale.

Cynthia: daca ai fii in locul meu, ai vrea sa pierzi in greutate si tu.

Uita-te la mine. Port hainele potrivite, imi fac parul si unghiile in
felul in care o fac fetele populare, dar as putea fii invisibila la
scoala. Dar daca pierd in greutate, ma vor observa. Este singura
cale in care voi reusi ca majoreta. Doar stiind canturile si rutina nu
este de ajuns. Trebuie sa fii observat; trebuie sa fii popular pentru a
intra in trupa.

Cynthia: mi-a placut cand mi-am luat blugi acestia noi care erau cu
o marime mai mici. M-au facut sa ma simt puternica, ca si cand as
putea face orice voiam, sa devin orice imi doresc sa fiu. Nimeni,
nu tu, nici mama, nici ghidul scolar sau unul dintre profesorii mei
imi vor rapi asta.

C. In ciuda rezistentelor ei de a-si modifica practicile alimentare,

Cynthia a identificat un numar de lucruri pe care le vrea.
 D. Listeaza toate categoriile psihosociale si evenimentele stresante
pentru Cynthia si specifica exemple din fiecare pe Axa IV.
Indica daca fiecare stresor este usor, moderat sau sever

E. Care este evaluarea globala a functionarii Cynthiei pe Axa V

(curent, cea mai ridicata anul trecut)?

F. Verifica de doua ori diagnosticul incepand cu Axa V si

terminand cu Axa I pentru a determina daca ai supraestimat sau
subestimat impactul situational, biologic sau factorii psihologici
ai functionarii curente Cynthiei. Ar trebui sa schimbi ceva? Fii
specific in a descrie de ce sau de ce nu?

G. Revezi alegerile de diagnostic din punctul de vedere al Cynthiei.

Alegerile tale sustine discutiile avute cu ea? Ar fii tulburata de
alegerile tale? Fii specific in a discuta de ce sau de ce nu?

Exercitiul 2: Practica adancirea interviului cu Cynthia

 A. Pentru a pune un diagnostic exact pentru Cynthia si pentru a stabili
o baza de tratament ai nevoie sa obtii informatii detaliate despre
practicile ei alimentare, imaginea de sine, atitudinile despre
cresterea in greutate sau ca se ingrasa. Genereaza o lista cu
intrebari deschise cat si intrebari inchise care sa te ajute sa obtii o
imagine mai in detaliu al comportamentului, gandurilor, imaginilor
si senzatiilor fizice ale Cynthiei cu privire la aceste trei zone.
Folositi urmatoarele sugestii pentru a va ajuta. Un exemplu de
intrebari deschise si intrebari inchise sunt oferite pentru fiecare
aspect releant in sugestie 1.

Sugestie 1: Practicile alimentare ale Cynthiei

(comportament) Ce faci pentru a-ti controla mancatul? Vomiti dupa ce
mananci?
(ganduri) Ce gandesti in timp ce mananci? Iti spui ca trebuie sa vomiti?
(sentimente) Cum te simti cand mananci? Te simti in control sau simti
ca pierzi controlul in timp ce vomiti?
(imagerie) Ce imagini iti vin in minte in timp ce iei in considerare
consumarea unui aliment? Este o imagine placuta sua neplacuta pentru
tine? (senzatii fizice) Ce senzatii apar in corpul tau in timp ce mananci?
Senzatiile din corpul tau iti spun ca e important sa mananci sau nu?

Sugestie 2: Imaginea de sine a Cynthiei

Sugestie 3: Atitudinea Cynthiei despre cresterea in greutate si a te
ingrasa

B. Cynthia s-a prezentat intr-o maniera ostila si rezistenta ideii de a-si

schimba obiceiurile alimentare. Raspunde-ti fiecarei afirmatii ale
Cynthiei cu un comentariu empatic care sa o ajute sa se simta
inteleasa si confortabila cu imparatasirea sentimentelor ei intr-un
mod deschis in timpul interviului. Folositi informatiile din profilul
Cynthiei pentru a va ghida in a face aceste compentarii. Un
exemplu este oferit.

Cynthia: imi doresc ca mama mea sa ma lase in pace. Se tot baga in

viata mea si crede ca stie ce e mai bine pentru mine dar se inseala in
totalitate. Lucrurile nu mai sunt cum erau inainte cand era de varsta mea.
Oricum, e viata mea, nu a ei.
Te simti de parca tot incearca sa-si impuna ideile asupra ta si intr-un fel
nu se potrivesc cu experienta ta. Este frustrant pentru ca nu pare sa
inteleaga felul in care vezi tu lucrurile. Vrei sa ai mai multe de spus in
alegerile tale.

Cynthia: daca ai fii in locul meu si tu ai pierde in greutate. Uita-te la

mine. Port hainele potrivite, imi fac parul si unghiile in felul in care o
fac fetele populare dar mai degraba sunt invizibila la scoala. Dar daca
pierd in greutate vor fii nevoiti sa ma observe. Este singura modalitate in
care voi reusi ca majoreta. Doar stiind canturile si rutinele nu este de
ajuns. Trebuie sa fii observata; trebuie sa fii popular pentru a intra in
trupa.
Cynthia: imi placea atunci cand mi-am luat acesti blugi noi care erau cu
o marime mai mici. M-a facut sa ma simt puternica, de parca as putea
face orice voiam, sa devin ce voiam sa devin. Nimeni, nici tu, nici
mama, nici ghidul consilier nici unul dintre profesorii mei nu o sa-mi
rapeasca asta.

Cynthia: Toti de la scoala care sunt cineva fac ceva in privinta

controlului greutatii. Mama mea este, evident, prea proasta ca sa
inteleaga asta. Adica, uitate cat de supraponderala este. Nu e mare
chestie. E corpul meu si ar trebui sa fiu capabila sa aleg ce fac cu el.

C. In pofida rezistentei ei de a-si schimba obiceiurile alimentare.

Cynthia a identificat un numar de lucruri pe care le doreste.
Priveste peste afirmatiile Cynthiei in exercitiile precedente si vino
cu o sumarizare, care sa contina toate lucrurile pe care le doreste,
pe care ai putea sa i-o spui. Ofera concluzia intr-o asemenea
maniera incat sa serveasca pe post de tranzitie de la ceea ce
Cynthia ar avea nevoie pentru a-si atinge obiectivele fara sa isi
afecteze corpul.

Exercise 3: Intrebari gandite legate de Cynthia

A. Luati in considereare cine sunteti ca intervievator si scrieti ce
credeti ca ar fii cel mai dificil in stabilierea raportului cu Cynthia
bazandu-va pe varsta, etnicitate, sex, statut socio-economic,
orientare sexuala, religie, caracteristici fizice si stil de
personalitate. Ce s-ar intampla mai specific?

B. Exista ceva ce ati putea face pentru a va mari abilitatea de a stabili

o relatie functionala cu Cynthia? Ce ati face mai concret?

C. Luati in considerare rolul de dezvoltare in cazul Cynthiei. Ce stiti

mai concret despre stadiul curent de dezvoltare al Cynthiei care v-
ar putea ajuta sa explicati unele dintre dificultatile ei curente.

D. Mai concret, ce ati face intr-un interviu sau ce ati spune Cynthiei
sau mami sale in privinta influentelor in dezvoltarea Cynthiei.

E. Luati in considerarea absenta tataului Cynthiei care a contribuit la

dificultatile ei curente. Cum ar putea afecta absenta tatalui pe
Cynthia, pe mama ei si relatia dintre ele doua, abilitatea Cynthiei
de a relationa cu barbatii, imaginea de sine a Cynthiei, smd.
F. Luati in vedere influentele culturale in dificultatile Cynthiei, mai
specific, valorile culturale ce privesc supletea. Comportamentul
alimentar al Cynthiei reflecta o patologie individuala sau este o
reactie „normala” la o norma culturala toxica? Care este rolul
practittionerului in a interveni pentru a schimba aceste norme
culturale toxice in societate versus a trata indivizii care sunt
afectati de normele culturale?
15
Cazul lui Melissa

1.Care sunt datele tale personale?

Numele tău este Melissa, ești o fată european-americană în clasa a cincea și ai zece ani. Părinții tăi
au divorțat recent și sunt implicați într-o luptă amară de custodie pentru tine și pentru sora ta,
Jessica, în vârstă de patru ani. Părinții tăi, Jack (38 de ani) și Denise (36 de ani), trăiesc în același
oraș. Jack este un vânzător de mașini, iar Denise lucrează cu jumătate de normă la un salon de
înfrumusețare. Judecătorul a ordonat recent ca tu și sora ta să vă împărțiți timpul între ambii părinți,
petrecând săptămâni alternante la domiciliul fiecărui părinte. Intervievatorul a obținut aceste
informații despre statisticile de bază înainte de a se întâlni cu tine, din conversațiile telefonice cu
ambii părinți. Ești intervievat într-un cadru de practică privată.

2. Cum te comporți în cadrul intervievului?

Părul și hainele sunt îngrijite și curate. Stai liniștită și vorbești încet, într-o voce supusă. Ești
cooperativă și este clar din eforturile tale de a răspunde la toate întrebările pe deplin, că vrei ca
intervievatorul să te placă. Dacă nu ești sigură că știi răspunsul corect la o întrebare, ezitezi, te
scuzi și cei ca întrebarea să fie repetată. Vocabularul tău este bun și demonstrează inteligență. Ai
adus o carte cu tine pentru a citi în sala de așteptare înainte de programare. Dacă te întreabă
intervievatorul, spui că îți place să citiți și de multe ori îți este greu să pui o carte jos, dacă ești cu
adevărat interesată de ea.
Dacă intervievatorul te întreabă despre situația ta trai și sentimentele tale despre divorțul părinților,
vorbești și mai încet. Vocea ta poate tremura și ochii tăi se pot umple de lacrimi. De asemenea, îți
freci stomacul ca și când te-ar durea și întrerupi interviul pentru a întreba dacă puteți lua o pauză
și poți folosi toaleta. Recunoști că te simți adesea tristă și îngrijorată și că uneori stai treaz noaptea
gândindu-te la divorțul părinților tăi și întrebându-te dacă vor deveni vreodată din nou un cuplu.
Plângi des când te gândești la asta. Mama ta a vorbit cu profesoara ta la școală, și a fost foarte
înțelegătoare. Ea ți-a spus că poți să părăsești camera pentru a discuta cu asistenta sau consilierul
școlar ori de câte ori te simți prea supărată să stai în clasă. Dacă ți se pun întrebări privind starea
psihică, tu negi orice gând suicidar sau impulsuri agresive. De asemenea, nu arăți semnele
gândurilor confuze sau ideilor ciudate.

3. De ce ești intervievat?

Mama ta a sunat să facă rezervarea pentru tine. Ți-a spus că ea crede că ai nevoie de cineva,
pe lângă părinții tăi, care să vorbească cu tine despre divorț. Ea observase că te-ai plâns foarte în
legătură cu problemele de stomac și nu mănânci sau dormi bine. Stomacul tău a devenit atât de rău
recent că ai întrebat-o pe mama ta dacă poți sta acasă și să nu te duci la școală. Ea a fost surprinsă
pentru că iubești școala și nu vroiai niciodată să pierzi o zi. Săptămâna următoare, când ai stat
împreună cu tatăl tău, la școală ai avut o arsura atât de puternica la stomac, încât ai cerut asistentei
școlare să-l cheme pe tatăl tău iar el a venit și te-a luat acasă. Tatăl tău ia spus mamei tale ce s-a
întâmplat când te-a adus înapoi la casa ei. Mama ta te-a dus la pediatrul tău, care a spus că nu este
nimic medical în neregulă cu tine și a sugerat că ai fost "stresată". După asta, mama ta ți-a spus că
a vorbit cu tatăl tău că te vei întâlnii cu cineva iar el a fost de acord, atâta timp, cât el putea să
vorbească cu intervievatorul la telefon înainte de a se întâlnii cu tine, să se asigure că va fi informat
despre ce a avut loc. Ambii părinți ți-au spus că înțeleg că este greu să fii "blocat în mijloc" și că
ei cred că ar fi o idee bună dacă ai avea pe cineva, care să vorbească cu tine și care nu este pe
partea niciunui părinte.

4. Cum te simți?

Te simțiți tristă și anxioasă de cele mai multe ori. Te sperie când stomacul te doare pentru
că tu crezi că ar putea fi ceva rău cu tine. Ți-e teamă că s-ar putea să te îmbolnăvești cu adevărat
sau chiar să mori în timp ce ești cu un părinte și să nu mai vezi vreodată din nou pe celălalt părinte.
Te sperii cu adevărat când îți auzi unul dintre părinți că se certa cu celălalt la telefon, pentru că
țipă unul la celălalt și spun lucruri înfricoșătoare în legătură cu păstrarea custodiei tale și a surorii,
fără a lăsa niciodată părintele celălalt să te vadă din nou. Nu prea crezi că vorbesc serios, ei încearcă
mereu să te liniștească dacă observă că ai ascultat conversația, dar e înspăimântător să vezi părinții
tăi devenind atât de furioși și emoționali. Încerci foarte mult să nu lași nici părinții să creadă că ai
ales fi pe parte unuia dintre ei. Când ești cu tatăl tău, te întreabă des despre lucrurile pe care le-a
spus și le-a făcut mama ta. Când ești cu mama ta, face același lucru, punând întrebări despre tatăl
tău. Îți este frică că vei spune ceva greșit și vei avea probleme. Nu vrei ca părinții tăi să strige așa
la tine cum strigă unul la celălalt. Traiul în două case este, de asemenea, confuz, deoarece părinții
au reguli atât de diferite. De exemplu, mama ta te va face să faci temele înainte de a te putea juca
sau a te uita la televizor, dar tatăl tău uneori îți lasă să-ți faci temele mai târziu noaptea sau uită să
întrebe despre teme. Tocmai ai început să înveți să joci flautul și, în timp ce mama ta vrea să
exersezi în fiecare zi, tatăl tău îți spune că depinde de tine dacă faci acest lucru. Ultima dată când
te-ai dus în casa tatălui tău, ți-ai uitat flautul și nu ai vrut să-l rogi să se întoarcă, pentru că părea
ocupat și se-ar fi putut supăra pe tine. Când mama ta și-a dat seama că ai uitat-o, a sunat și a strigat
la tatăl tău, care a strigat la tine. De asemenea, te simțiți responsabil pentru sora ta mică, care te
întreabă de ce trebuie să trăiești acum în două case sau când mama și tata vor fi din nou împreună.
Când te afli în casa tatălui tău, Jessica plânge pentru mama ta și trebuie să o mângâi noaptea, ca să
nu-ți trezească tatăl. Când ești la casa mamei tale, Jessica face scandal atunci când mama o face să
facă lucruri pe care nu are de facut la casa tatălui și simți că trebuie să încerci să o calmezi iar așa
mama nu se va supăra. Uneori încerci să-i corectezi tu comportamentul, astfel încât mama să nu
trebuiască, și te simți rănită când mama nu pare să aprecieze acest lucru, ci te critică pentru că
acționezi ca părintele lui Jessica. Nu-l învinovățești pe Jessica, care are multe sentimente și este
prea mică pentru a înțelege ce se întâmplă, dar te simți foarte răspunzătoare să o ajuți pe ea,
deoarece tu ești singura persoană care înțelege cu adevărat prin ce trece.
 5. Cum te gândești?

Ești deșteaptă și te exprimi bine, deși îți faci griji pentru a nu da "greșeli anormale". Nu ai
semnele unei gândir dezorganizate. Te aștepți să fi în stare să îi mulțumești pe alții și să depui
eforturi pentru a face acest lucru. Crezi că dacă încerci cu greu să îți dai seama ce vor alte persoane
de la tine și cum să te păstrezi de la a le supăra sau a le dezamăgi, ar trebui să poți menține pe toată
lumea fericită. Te deranjează când o găsești pe mama ta plângând în camera ei sau când tatăl tău
pare preocupat și supărat. Vrei ca toată lumea să fie fericită și crezi că ar trebui să încerci cât mai
să faci acest lucru. Ai observat unele schimbări pozitive în părinții tăi de la divorț, iar acest lucru
te surprinde. De exemplu, tatăl tău a început să gătească și să spele, lucruri pe care nu l-ai văzut
niciodată când a trăit împreună cu mama ta. Mama ta, pe de altă parte, a început să se gândească
la deschiderea propriului salon de înfrumusețare, în loc de a lucra pentru altcineva. Crezi că este
bine că ambii părinți fac unele schimbări pozitive, dar nu înțelegi de ce au trebuit să se divorțeze
pentru ca acest lucru să se întâmple. Ai sentimente mixte despre intervievator. Pe de o parte, este
frumos să ai pe cineva să-ți asculte partea ta de poveste și să fie interesat în modul în care te
afectează lupta cu divorțul și custodia. Pe de altă parte, ești suspicios în legătură cu modul în care
pot fi utilizate informațiile pe care le oferi intervievatorului. La urma urmei, ai fost deja intervievat
de un evaluator de custodie, care ia spus părinților tăi lucruri pe care le-ai spus, pe care nu le-ai fi
dorit să le cunoască, și de către un judecător, care ți-a spus că instanțele judecătorești ar lua decizia
despre locul în care ai trăit, a vrut să știe cum te-ai simțit în legătura cu asta. Îți este teamă că dacă
spui ceva negativ despre oricare dintre părinți, acel părinte va afla ce ai spus și crezi ca ei vor crede
ca vrei să trăiești împreună cu celălalt părinte. Nu dorești să alegi între părinți, dar, de asemenea,
nu îți place să mergi înainte și înapoi în fiecare săptămână într-o casă diferită. Vei căuta o mulțime
de reasigurări din partea intervievatorului de a-ți păstra sentimentele "private" înainte de a te
deschide în interviu.

6. Ce îți place la tine?

Îți place că ești un student bun și un cititor bun. Îți place că încerci să ajuți să ai grijă de
micuța ta soră. Îți place să fii "ajutor" pentru mama și tatăl tău. De asemenea, îți place să fi un bun
prieten și ai mai mulți prieteni la școală care au încredere să îți spună secretele lor, deoarece știu
că nu le vei spune niciodată nimănui.

7. Cum te descurci la locul de muncă?

Această întrebare nu se aplică acestui client.

8. Cum te descurci la școală?

Ai majoritatea de A la școală. Îți place școala. Îți place să înveți lucruri noi, te înțelegi bine
cu profesorii și colegii tăi, și îți place faptul că școala este previzibilă și oamenii rar țipă unul la
celălalt. Te simți confortabil să mergi la asistenta școlară sau consilierul școlar atunci când ești
supărată și simți că profesorul vă înțelege și este "drăguț". Recent, totuși, a fost mai greu să te
bucuri de școală pentru că ți-a durut stomacul. Nu vrei să pierzi din ore, dar nu te poți concentra
asupra ceea ce te învață profesorul atunci când îți doare stomacul, și pare că e mai ușor atunci când
mergi la biroul asistentei.

9. Cum este sănătatea ta?

Potrivit medicului pediatru, nu este nimic în neregulă cu tine, cu excepția "stresului". Ai

dureri de stomac de câteva ori pe săptămână, mai ales la începutul unei săptămâni după ce tocmai
ai fost transferat de la o casă la alta sau la sfârșitul unei săptămâni când te gândești să te muți înapoi
în cealaltă casă. Nu ai alte preocupări medicale.

10. Cum te raportezi la ceilalți?

Te înțelegi bine cu adulții și cu colegii tăi de clasă. Dorința ta de a-i mulțumi pe alții și de
a "păstra pacea" te face foarte plăcută. Ești grijulie și sensibilă, și adesea observi când cineva
trebuie să fie bucurat sau încurajat. Prietenii tăi te consideră a fi loială și de încredere. Sora ta mica
se bazeaza pe tine pentru siguranță, în mișcările înainte și înapoi între casele parinților tăi. Părinții
tăi te-ar descrie, de asemenea, că ești de ajutor și cooperativ. Cu toate acestea, mama ta ți-a spus
uneori că ești "supraresponsabilă" iar tatăl tău a spus că ești "prea sensibilă". Nu sunti sigur de ce
au spus aceste lucruri, deoarece crezi că acestea sunt lucruri bune.

11. Cum îți vezi viața?

Viața ta este în prezent confuză și supărătoare pentru tine. Nu poți face pe toți fericiți și
"regulile" par să se schimbe. Dorești ca toată lumea să se poată "înțelege unul cu celălalt". Chiar
vrei ca părinții tăi să se întoarcă împreună, dar nu vezi cum se poate întâmpla realist, cu toate
lucrurile care le-au spus reciproc. Dacă nu se pot să fie împreună, dorești să nu se mai lupte unul
cu celălalt. Nu îți place să trăiești în două case, dar crezi că ai putea să rezolvi asta dacă nu trebuie
să te îngrijorezi tot timpul să faci un părinte supărat spunând sau făcând ceva care a făcut să pară
că ați ales partea unui părinte. Vrei ca lucrurile să se stabilească pentru toată lumea și dorești să nu
mai ai probleme cu stomacul. Mai presus de toate, vrei să știi ce poți face pentru a face lucrurile
mai bine pentru toată lumea.
EXERCIȚII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Faceți un diagnostic pentru Melissa

A. Ce criterii se găsesc la Melissa pentru un diagnostic de tulburare de reglare pe

Axa I?

Denumiți alte două diagnostice de pe Axa I pe care ar putea fi valabile

pentru Melissa și indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a
diferenția între tulburarea și fiecare dintre aceste diagnostice.

Melissa îndeplinește toate cerințele pentru o tulburare din Axa I? Ar trebui

pus diagnosticul?

B. Ce criterii găsește la Melissa pentru diagnosticul Axei II (tulburări de

personalitate și retard mintal)? Ar trebui ca un diagnostic să fie amânat sau un
diagnostic nu este necesar? Explicați și fiți cât mai concret posibil.

C. Există ceva pe care să raportați pentru Melissa pe Axa III (Condiții

medicale generale care sunt potențial relevante pentru tulburarea psihică a unui
client)?

D. Listați toate categoriile relevante de factori de stres psihologic și de

mediu pentru Melissa și specificați exemple ale fiecăruia de pe Axa IV. Indicați
dacă fiecare stresor este ușor, moderat sau sever.
 E. Care este evaluarea globală a funcționării lui Melissa pentru Axa V
(actuală, cea mai înaltă în ultimul an)?

F. Verificați dublu opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și

continuând înapoi prin Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați
subestimat impactul factorilor psihologici situaționali, biologici sau individuali
asupra funcției curente a Melissei. Ar trebui să schimbați ceva? Fii specific în
descrierea motivului.

G. Revedeți din nou opțiunile de diagnosticare din punctul de vedere al lui

Melissa. Opțiunile dvs. susțin discuțiile pe care le-ați avut cu ea? Ar fi deranjat de
alegerile tale? Fii specific în discutarea de ce da sau de ce nu.
Exercițiul 2. Exersează adâncirea interviului cu Melissa

Melissa internalizează sentimentele ei și le trăiește sub forma simptomelor

fizice (dureri de stomac). Ajut-o pe Melissa să devină conștientă de legătura
dintre emoțiile ei și senzațiile ei fizice, comentând sensibil ceea ce
comportamentul ei nonverbal poate comunica în următoarele scenarii. Utilizați
profilul lui Melissa pentru a vă ghida în realizarea acestor conexiuni. Aveți grijă
să folosiți limbajul corespunzător dezvoltării. Exemplu propus, cu un vocabular
simplu.

Melissa: Nu-mi place să trăiesc în două case. (Vocea ei scade, ea vorbește

aproape în șoaptă, iar ochii ei se umple de lacrimi.) Mi-a plăcut mai bine când eram
împreună, cu excepția strigătelor și a luptelor.
auzi cum vocea ta devine liniștită și îți văd ochii plini de lacrimi și mă întreb dacă
te simți foarte trist că trăiești în două case.

Melissa: Când sunt la tatăl meu, mi-e dor de mama. Dar când sunt la mama mea, mi-e dor de tatăl
meu. (Își rupe stomacul, ca și cum ar avea dureri.) Ai aici o toaletă undeva?

Melissa: Ai putea să repet această întrebare? Îmi pare rău, nu am înțeles. (Își rupe mâinile
împreună, se încruntă, își mușcă buza și se uită la podea.)

Melissa: Nu-mi place să vorbesc despre lucrurile astea. După ce am vorbit cu cealaltă persoană,
mi-a spus părinților mele ce am spus, dar a făcut să pară că m-am supărat pe tatăl meu și pe mama
și nu asta am vrut să spun. ... (Se desprinde, își aruncă ochii pe podea și își prinde piciorul nervos
pe piciorul scaunului.)

B. Stabilirea unei linii de bază în ceea ce privește simptomele legate de stomac, în ceea ce privește
frecvența, intensitatea și durata lor vor ajuta vă înregistrați progresul în tratamentul de-a lungul
timpului. Generează o listă de întrebări deschise și închise care vă vor ajuta să obțineți informații
detaliate despre stomacul ei folosind următoarele sugestii.
Exemple de întrebări deschise și două întrebări închise sunt oferite pentru întrebarea 1.

1: Arsurile de stomac la casa mamei tale

Cum au fost arsurile de stomac când ultima dată ai rămas cu mama ta?
Câte arsuri de stomac ai avut?
Cât a durat ultima ta durere de stomac?

2: Arsuri de stomac la casa tatălui ei

3: Arsuri de stomac la școală

4: Nu are arsuri de stomac

C. Melissa nu are încredere în intervievator pentru că, în timpul evaluării custodiei, evaluatorul ia
spus părinților lucruri care le-a făcut supărați. Nu vrea să se întâmple din nou.
Folosește ascultarea reflectiva ca răspuns la comentariile lui Melissa, pentru a te ajuta să te
consideri ca pe cineva care înțelege experiența ei și va fi demn de încredere. Răspunzând la
Melissa, ai grijă să folosiți un limbaj simplu pe care să-l înțeleagă cu ușurință.

Un exemplu:

Melissa: Încerc să-l ajut pe mama, asigurându-mă că Jessica se comportă frumos. Dar mama țipă
la mine și spune că nu sunt mama. Încerc doar să ajut! Încerci să-l ajuți pe mama ta cu Jessica, dar
mama ți-a strigat că ai ajutat. Melissa: Cealaltă doamnă a spus părinților mei lucruri pe care le-am
spus. Dar nu înțelegea ceea ce am vrut să spun. Și nu știam că îi va spune, altfel nu aș fi spus ce
am spus!

Melissa: Toată lumea mă întreabă unde vreau să trăiesc, cu mama sau cu tatăl meu. Vreau ca toți
să fim o familie într-o casă. Nu-mi place să merg înainte și înapoi, dar nu pot să aleg un singur
părinte tot timpul și să nu-l văd pe celălalt.

Melissa: Trebuie să fiu atât de atent la ceea ce spun, astfel încât nici unul dintre ei să nu credă că
sunt pe partea celuilalt. Mama mă întreabă despre chestiile pe care le-a spus tata și tata mă întreabă
despre lucrurile care se întâmplă la casa mamei și nu vreau să spun nimic pentru a nu face pe
cineva supărat.

D. Pentru fiecare din următoarele afirmații de la Melissa, răspundeți cu un comportament empatic

care va ajuta la aprofundarea conștiinței emoționale. Folosește un comentariu empatic care arată
că înțelegi semnificația experienței ei, care validează experiența ei sau că o ajută să-și recâștige
controlul emoțional. Utilizați informații de la profilul lui Melissa pentru a vă ghida în a determina
ce emoții se află în spatele cuvintelor ei.
Exemplu pentru un comentariu empatic care subliniază semnificația experiențelor sale:

Melissa: Vreau ca părinții mei să fie împreună. Uneori noaptea nu pot dormi, pentru că vreau atât
de mult să se reîntoarcă împreună. Dar apoi îmi amintesc cum stăteam in pat și ei se certau, îmi
amintesc cum îmi doream sa înceteze, dar nu am vrut niciodată să se termine așa, și să divorțeze.
Ești prins între a vrea părinții tăi să se întoarcă împreună și teama de luptele care au avut loc când
erau împreună. Și poate o mică parte din tine se teme că într-un fel, dorind să se oprească luptele,
i-ai făcut să divorțeze?

Melissa: Uneori am auzit-o pe mama și pe tata care țipau unul pe celălalt la telefon, chestii de a
lua custodia și de a nu lăsa celălalt să ne vadă din nou. Și uneori, atunci când stomacul meu doare,
mă tem că dacă mi se întâmplă ceva când sunt la o casă, nu mai pot să-l mai văd pe celălalt. Nu-
mi place să-mi iau la revedere pe oricare dintre ei când merg la școală. Nu m-am gândit niciodată
la chestii de genul ăsta.

Melissa: Când suntem la tatăl meu, Jessica, uneori, plânge pentru mama mea și trebuie să o fac,
așa că tatăl meu nu se trezește. Nu vreau să se simtă rău. Dar nu-i spun mamei când o văd pentru
că nu vreau să-și facă griji pentru Jessica. Vreau ca toată lumea să fie bine.

Melissa: Este ciudat să-l vezi pe tatăl meu spălând, gătit și alte lucruri. Spaghetele lui sunt destul
de bune! Și mama se schimbă. Face multe lucruri pe care le-a lăsat întotdeauna tatălui meu înainte.
Nu credeam despre nici unul dintre ei că s-ar putea schimba atât de mult. E destul de tare, dar mi-
aș dori să fi făcut-o fără divorț.
Pagina asta e inteționat albă
Exercițiul 3. Pune întrebări legate de Melissa.

A. Luați în considerare cine este intervievatorul și scrieți ce credeți că ar putea fi cel mai dificil să
stabiliți cu Melissa în raport cu vârsta, etnia, sexul, statutul socio-economic, orientarea sexuală,
religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate. Ce s-ar putea întâmpla în mod special?

B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de lucru
eficientă cu Melissa? Ce anume ai putea să faci?

C. Care sunt avantajele și dezavantajele specifice ale custodiei fizice comune pentru Melissa pe
baza profilului ei?

D. Pe baza profilului lui Melissa, care sunt avantajele și dezavantajele de a participa singură sau
împreună cu Jessica și părinții lor la întâlniri?

E. Ce confidențialitate are Melissa de la părinții săi?

Pagina asta e inteționat albă
 16
Cazul lui Edward

1. Care sunt datele tale personale?

Numele tău e Edward și ești un băiat african-american în vârstă de douăsprezece ani, în

clasa a șasea. Locuiești cu mama ta, Melita, și cu fratele tău mai mic, Manuel, în vârstă de zece
ani. Mama ta este o imigrantă de primă generație din Angola, după ce a fugit ca refugiat cu tatăl
tău, Antonio, în timpul revoluției angoleze. Tatăl și mama ta s-au separat când aveai doi ani, la
puțin timp după nașterea fratelui tău, și nici tu nu-l amintești și nici nu știi nimic despre unde este
acum. Tu și fratele tău v-ați născut în această țară și sunteți cetățeni americani. Numele tău dat era
Eduardo, dar preferi Edward sau Eddie, pentru că pare mai puțin străin. Sunteți văzut într-un centru
de sănătate mintală din comunitatea ambulatorie.

2. Cum te comporți la interviu?

Ești elegant, dar îmbrăcat în culor închise. Stai relativ liniștit în timpul interviului, dar
răsfoiești din când în când în scaunul tău ca și cum ar fi inconfortabil. Privirea ta se rătăcește în
jurul camerei, cu imaginile de pe perete, cu priveliștea din fereastră și cu ușa, mai ales când atenția
ta este distrasă de sunetele din hol sau din birourile din apropiere. Dai răspunsuri concrete la
întrebări și nu prezinți prea multe informații. Nu volonezi prea multe informații, iar răspunsurile
la întrebări sunt cât mai scurte posibil. Ești necomunicativ, dar nu și necooperant. Dacă
intervievatorul întreabă de ce ești aici, spui că nu știi. Dacă ești presat, spui că mama ta ți-a spus
că trebuie să vii să vorbești cu un doctor, dar nu știi de ce. Dacă intervievatorul întreabă dacă acest
lucru are legătură cu notele tale slabe la școală, recunoști că acesta ar fi motivul pentru care te afli
aici, dar nu ești sigur. Negi orice simptome de depresie sau anxietate. Dacă intervievatorul
te întreabă dacă ai amenințat vreodată că te vei omorâ, recunoaști că s-a întâmplat, dar spui că
aceasta a fost doar pentru că ai fost supărat pe mama în acel moment. Negi orice folosire de droguri
sau alcool. Dai răspunsuri adecvate întrebărilor privind starea de spirit. Cu toate acestea, te cerți
un pic, dacă ți se cere să faci o aritmetică mentală. Dacă intervievatorul folosește cuvinte mari,
poate arăți confuz, eziți sau spui că "nu știți".

3. De ce ești intervievat?

Mama ta te-a adus la centrul comunitar de sănătate mintală, la sfatul consilierului de

orientare școlară. Ai fost identificat ca având un handicap de învățare în clasa I. Ai repetat clasa
întâi deoarece școala a crezut că ai putea avea mai mult succes dacă ai avea mai mult timp pentru
a stăpâni abilitățile de bază necesare pentru citire și matematică. Veți primi sprijin pentru învățare
la școală, dar totuși ești slab la ortografie și lectură. Aptitudinile tale de matematică sunt ceva mai
bune, dar ai probleme atunci când faci probleme în cuvinte, ceea ce înseamnă că poți citi și înțelege
problema înainte de a încerca să o rezolvi. Deși cooperezi cu profesorul de sprijin în învățământ
la școală și par să beneficiezi de atenția unu la unu, mama ta nu a reușit să lucreze cu tine acasă
pentru că ai modificări de temperament atunci când încearcă să te aducă la ortografie sau citire .
Te plângi că nu pronunță cuvintele în mod corespunzător, din cauza accentului ei, iar acest lucru
"vt încurcă" ortografia chiar mai mult. Mai multă îngrijorare față de mama ta este faptul că aii
început recent să te așezi împreună cu niște copii mai mari, despre care crede că îți va face
probleme. Locuiți în locuințe subvenționate și există o mulțime de copii în dezvoltare care sunt
nesupravegheați de multe ori. Mama ta lucrează ca un funcționar într-un magazin alimentar și
trebuie să ia orele care i se dă. Aceasta înseamnă că ea este, de obicei, la lucru atunci când ajungi
acasă de la școală și ești singur pe cont propriu câteva ore înainte de a ajunge acasă. Recent,
proprietarul a dat mamei tale un avertisment scris, deoarece te-a prins cu niște băieți mai în vârstă
care au aprins focuri cu brichete în iarba înaltă din spatele complexului de apartamente. Obținerea
unui avertisment într-adevăr a deranjat-o pe mama ta, deoarece nu știe ce ar face dacă ar pierde
locuința subvenționată. Când a încercat să te disciplineze prin faptul că te pedepsise, te-ai înfuriat
și ai amenințat că te-ai omorî. Aceasta a alarmat-o. Ea a contactat consilierul de orientare școlară,
care ia spus că centrul comunitar de sănătate mintală local ar putea să ajute. Nu ai mai fost niciodată
în tratamentul de sănătate mintală. Ai fost la doctori și ai presupune că este vorba de un alt "doctor"
de genul ăsta. S-ar putea să te întrebi de ce acest medic nu te îngăduie fizic și îți adresează atât de
multe întrebări.

4. Cum te simți?

Nu vorbești cu nimeni despre sentimentele tale și, de fapt, dacă ești întrebat despre
sentimentele tale, ai dificultăți în a le identifica. Recunoști sentimentul de furie, dar sentimentele
pe care le ai despre școală sunt mai greu de etichetat. Spui că te simți "plictisit", dar pari trist și
descurajat când spui asta. Cu toate acestea, în cazul în care intervievatorul sondează în mod
specific sentimentele de tristețe sau îngrijorare, respingi orice conștientizare a acestor sentimente.
Îți este rușine că ți-ai supărat mama, dar chiar mai rușinat că are un accent și obiceiuri care o fac
diferită de mamele prietenilor tăi. Când vine la un eveniment la școală, încerci să ignori modul
curios în care oamenii se uită la ea când începe să vorbească. Nu puteți să stați să studiați ortografia
sau să faceți lectură împreună, deoarece atunci când pronunță cuvintele în mod ciudat, intrii în
confuzie. Chiar și fără ajutorul ei, lectura este confuză pentru tine. Trebuie să muncești atât de tare
pentru a arăta cuvintele pe care nu-ți poți aminti ceea ce tocmai ai citit când ajungi la sfârșitul unei
linii sau al unei propoziții. Preferi să citești sau să scrii ortografia cât mai mult posibil, deși acest
lucru înseamnă că de multe ori obții F pe testele tale de ortografie. Încerci să ascunzi aceste teste
de la mama ta, dar ea întotdeauna descoperă chiar și atunci când vine momentul cardului de
raportare sau primește un apel de la profesorul tău.
Ești mult mai fericit când tu și fratele tău puteți să stați cu prietenii tăi după școală. Lor nu le place
prea mult școală, și nu le pasă de propriile note sau de ale tale. Poții fugii rapid și să sari în sus și
să te urci pe orice copac, iar aceste abilități îți câștigă admirație și acceptare de la acești copii. O
mare parte a timpului petrecut cu ei este petrecut în competiție unul cu celălalt pentru a vedea cine
poate conduce cel mai rapid, să urce cel mai înalt sau să prindă cele mai multe șerpi din zona
mlaștină din jurul pârâului care trece peste spatele complexului de apartamente. Ești excelent la
aceste activități și simțiți că ești bine acceptat printre acești prieteni. Știi că unele dintre lucrurile
pe care le fac sunt lucrurile pe care mama ta nu le-ar fi aprobat, dar atâta timp cât este la lucru și
nu vă prinde, nimeni nu trebuie să știe. Dacă ești presat de intervievator, recunoști că acești băieți
fumează, strecoară berea din frigiderele părinților lor și ocazional fură obiecte mici cum ar fi
brichete sau bomboane din magazinul din apropiere. Negi să faci oricare dintre aceste lucruri, dar
devii incomod în timp ce ești întrebat despre aceste activități.

5. Cum gândești?

Te gândești foarte concret. Nu ești un mincinos bun, iar dacă intervievatorul persistă să îți
pună întrebări strânse sau să te confrunte cu ceva despre care a spus deja mama ta despre tine,
recunoști adevărul. Ai observat că, deși prietenii tăi par să poată scăpa cu tot felul de
comportamente, întotdeauna par să fii prins, dar nu ești sigur de ce este acest lucru. Profesorii și
mama ta îți spun întotdeauna că trebuie să te gândești la consecințele acțiunilor tale înainte de a
face ceva. Niciodată nu ai fost capabil să gândești dincolo de situația imediată și care este cea mai
atrăgătoare pentru tine în acel moment sau ceea ce pare să câștige aprobarea prietenilor tăi. Crezi
că ești prost când vine vorba de lectură și ortografie. Nu te aștepți să devii mai inteligent și atunci
când te gândești să fii în școală timp de încă șase ani până când absolvi, ți se pare un timp imposibil
de lung.

6. Ce îți place la tine?

Lucrurile care iți plac despre tine au de-a face cu abilitățile tale fizice sau atletice. Îți place
că poți alerga mai repede, sări mai departe și urci copaci mai înalți decât oricare alt băiat din
cartierul tău. Îți place să urmărești sportul la televizor și, uneori, să fii fantazezi despre a fi un
jucător de fotbal de stele. Îți place că ai grijă de fratele tău mai mic și tu ești foarte protector față
de el. N-ai lăsa niciodată pe nimeni să-l rănească sau să își bată joc de el și îți place că el se bazează
pe tine pentru protecție.

7. Cum te descurci la locul de muncă?

Această întrebare nu se aplică acestui client.

8. Cum te descurci la școală?

Notele tale sunt în mare parte C și D. În prezent, ai obținut un F la ortografie. La o întâlnire

recentă cu părinții, ai auzit cum profesorul tău a zis mamei tale că școala va deveni și mai greu
pentru tine dacă nu înveți să citești, deoarece celelalte discipline, cum ar fi știința și studiile sociale,
vor cere mai multă pricepere la citire. Profesorul vrea să faci un curs de lectură în școala de vară.
Urăști școala și aștepți cu nerăbdare să vacanța de vară să iei o pauză de la școală. Speri cu adevărat
că mama ta nu va fi de acord cu profesorul și nu te va face să mergi la școala de vară. De fapt, când
te-ai întors acasă după ședința de părinți, ai spus mamei tale că dacă ea încearcă să te facă să mergi
la școala de vară, o să îi pară rău pentru că tu vei fugi sau te vei sinucide. Ai spus asta pentru că
știai că asta o va speria și ai sperat că va renunța la ideea de școală de vară dacă s-a speriat destul.
 9. Cum este sănătatea ta?

Ești în stare bună de sănătate. Mergeți la un medic pediatru de mai multe ori pe an pentru
răcerile obișnuite și durerile de gât, dar faci tratament pentru nicio afecțiune cronică. Mama ta se
plânge că nu mănânci mâncarea pe care o gătește pentru tine, dar spui că nu-ți place mâncarea
africană și dorești ca ea să învețe să gătească hotdog-uri, hamburgeri și "sloppy joes" ca și alte
mame.

10. Cum te raportezi la ceilalți?

Te înțelegi bine cu fratele tău. Chiar și luptele tale ocazionale dintre frați sunt, de obicei,
bune și, de moment ce ești mai mare decât el, poți să câștigi, de obicei, aceste concursuri oricum.
Îți place să fi cu prietenii tăi din cartier, dar aceste relații constau în a te îndrăzni să faci provocări
fizice sau să joci jocuri în aer liber, în loc să vorbiți despre ceea ce credeți sau simțiți. Nici măcar
nu vorbești cu fratele tău despre cum te simți. Nu este faptul că încerci să îți acunzi sentimentele
față de el sau față de oricine altcineva, dar într-adevăr nu ești introspectiv și nu ai cuvinte pentru
experiența ta interioară. Tu cooperezi cu profesorii tăi la școală și faci ce ți se cere. Cu toate acestea,
dacă munca în clasă este dificilă și nu o înțelegeți, sti și desenezi personajele de desene animate
pe hârtie până când se termină ora sau profesorul vine și te pune să îți faci treaba. Nu îți pui întrebări
atunci când ești confuz și profesorii rareori știu dacă înțelegi ceea ce te învață până când aceștia
verifică munca pe care ai făcut-o sau te găsesc că nu faci nimic. Nu ai o problemă de comportament
în școală, iar profesorii te plac în general, dar sunt frustrați că nu cauți ajutor atunci când ai nevoie
de ea. Singura dată când devii dificil de gestionat este în timpul unui test, când renunți uneori și
refuzi chiar să încerci să completezi răspunsurile. Dacă profesorul te trimite la profesorul de suport
pentru învățare pentru a lua testul, el poate, de obicei, să te facă să perseverezi, dacă sta acolo și te
roagă să răspunzi la fiecare întrebare sau să recitezi întrebările pentru a le face mai ușor de înțeles.
Relația ta cu mama ta nu este aproapiată. Ești cel mai fericit când ea este m la lucru și tu și fratele
tău sunteți acasă. Nu ajuți în jurul casei și de multe ori se plânge că trebuie să facă totul pentru tine
și pentru fratele tău. Ea vă cere să scoateți gunoiul și să vă curățați camera, dar ați învățat că va
cere de mai multe ori și apoi o va face singură dacă așteptați și o ignorați suficient de mult. Nu
vorbești cu ea despre ceea ce se întâmplă la școală și, de fapt, încerci să ascunzi notele proaste cât
mai mult posibil. În mod activ, reziști oricărui efort pe care-l face pentru a te ajuta să studiezi sau
să exersezi cuvintele. Când se înfurie pe tine sau încearcă să pună în aplicare reguli sau timp pentru
studiu, ai temeri și ameninți că vei fugii sau te vei omorâ. Aceasta este, de obicei, eficient pentru
a o face să renunțe.

11. Cum îți vezi viața?

Nu crezi că viața ta este atât de rea, cu excepția școlii. Te distrezi împreună cu prietenii tăi
și cu fratele tău când nu ești în școală. Câteodată dorești ca mama ta să fie ca și alte mame și mai
puțin "africană" și adesea dorești ca familia ta să aibă mai mulți bani, astfel încât să poți avea mai
multe lucruri pe care le vezi în reclamele de la televizor. Când nu ești presat de profesorii sau de
mama ta să te gândești la școală, ești "bine". Îți dorești ca școala să dispară și s-o poți uita de tot.
Deși ai vrea ca mama ta să fie mândră de tine, în loc să se supere, nu crezi că este posibil. Nu crezi
că există nicio modalitate prin care să poți avea succes în școală, așa că mai degrabă ar trebui să o
eviți decât să încerci să schimbi ceea ce faci.
EXERCIȚII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Elaborarea unui diagnostic pentru Edward

A. Ce criterii se întâlnesc la Edward pentru diagnosticul unei tulburări de învățare (a se specifica

care) pe Axa I?

Denumiți alte două diagnostice de pe Axa I pe care ați dori să le excludeți pentru Edward și indicați
ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a diferenția între o tulburare de învățare și
fiecare dintre aceste diagnostice.

Edward îndeplinește toate cerințele pentru o tulburare axă I? Ar trebui diagnosticat sau nu este
necesar un diagnostic?

B. Ce criterii se întâlnesc la Edward pentru diagnosticul pe Axa II (Tulburări de personalitate și

retard mental)? Ar trebui pus un diagnostic sau nu este necesar? Explicați-vă și fiți cât mai concret
posibil.

C. Există ceva despre care ați putea să raportați pentru Edward pe Axa III (Condiții medicale
generale care sunt potențial relevante pentru tulburarea psihică a unui client)?

D. Listați toate categoriile relevante de stres psiho-social și de mediu pentru Edward și specificați
exemplele fiecăruia de pe Axa IV. Indicați dacă fiecare stresor este ușor, moderat sau sever.
E. Care este evaluarea dvs. globală a funcționării lui Edward pe Axa V (actuală, cea mai înaltă în
ultimul an)?

F. Verificați dublu opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și continuând înapoi prin Axa
I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor psihologici
situaționali, biologici sau individuali asupra situației curente a lui Edward. Ar trebui să schimbați
ceva? Fii specific în descrierea motivului în caz de “da” și în caz de “nu”.

G. Revedeți alegerile de diagnostic din nou din punctul de vedere al lui Edward. Opțiunile voastre
sprijină discuțiile pe care le-ați avut cu el? Ar fi deranjat de alegerile tale? Fii specific în discutarea
de ce “da” sau de ce “nu”.
Exercițiul 2: Fă un interviu mai profund cu Edward.

A. Edward nu este introspectiv și, în general, nu-și poate identifica emoțiile, cu excepția furiei. El
tinde să folosească cuvinte cum ar fi "plictisitor" atunci când se confruntă cu o emoție neplăcută
pentru care nu are o etichetă mai precisă. Cu toate acestea, limbajul corpului îi transmite indicații
emoțiilor sale, pe care le puteți folosi pentru ai ajuta să devină conștient de experiența sa interioară
și să dezvolte un vocabular mai bogat pentru această experiență.
Răspundeți la următoarele scenarii comentând sensibil asupra comportamentului nonverbal al lui
Edward pentru a-l ajuta să-și identifice și să-și eticheteze mai bine sentimentele. Utilizați
informații de la profilul lui Edward pentru a vă ghida în identificarea sentimentelor sale.
Un exemplu.

Edward: Școala e plictisitoare. (El își mișcă nerăbdător picioarele, joacă tobe cu degetele pe brațul
scaunului și oftează cu voce tare).

Felul în care îți miști picioarele și bați cu degetele pe scaun și acel suspin mare chiar acum, mă
face să cred că școala te frustrează, și te-ai săturat să te simți frustrat.
L-ai întrebat pe Edward cum se simte atunci când primește un alt test de ortografie cu un "F" mare
rosu pe el.

El spune: "Este plictisitor". Când spune asta, rupe contactul vizual, își pune capul în mână, se
încruntă și se uită la podea. Edward îți spune că are un alt test de ortografie mare mâine.
Îl întrebați cum se simte.

El ridică din umeri, spune: "Nu știu." Între timp, el se strecoară pe scaun și își freacă palmele pe
pantaloni ca și cum ar fi transpirați. Întrebă pe Edward ce se întâmplă atunci când mama lui
încearcă să-l ajute să-și exerseze cuvintele.

El spune: "Nimic, mă înnebunesc, atâta tot, doar nu vreau să fac cu ea, este prostă, în modul în
care spune cuvintele". El se răsucește și rupe contactul vizual; fața îi se încruntă.

B. Generați atât întrebări deschise, cât și întrebări închise, care îl vor ajuta pe Edward să se
deschidă și să împărtășească mai mult despre viața sa folosind următoarele instrucțiuni. Asigurați-
l că acestea sunt adecvate dezvoltării.

Un exemplu de două întrebări deschise și o întrebare închisă pentru întrebarea 1 care utilizează
limbajul direcționat și concret care îl va ajuta pe Edward să răspundă:
1: Comportament atunci când are probleme la școală

Ce ai făcut ultima dată când ți s-a cerut să citești cu voce tare în clasă? Ce ai făcut ultima dată când
ai avut un test de ortografie? Ceilalți studenți își pot da seama dacă ai probleme la școlară?

2: Sentimentele față de mama lui

3: Sentimentele față de fratele lui

4: Sentimentele legate de partea lui “africană”

Exercițiul 3. Întrebări în legătură cu Edward

A. Luați în considerare cine sunteți ca intervievator și scrieți ce credeți că ar putea fi cel mai dificil
să stabiliți cu Edward în raport cu vârsta, etnia, sexul, statutul socio-economic, orientarea sexuală,
religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate. Ce s-ar putea întâmpla în mod special?

B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de lucru
eficientă cu Edward? Ce anume ați putea să faceți?

C. Luați în considerare situația lui Edward ca fiind unul dintre cei doi frați crescuți de o mamă
singură, care trebuie să lucreze ore îndelungate pentru a-și susține fiii, are resurse financiare
limitate și nu are o familie care ar putea oferi sprijin. Cum credeți că această situație a contribuit
la dezvoltarea problemelor lui Edward? Fiți specific.

D. Cum ar putea fi situația diferită dacă Edward ar avea un tată în casă sau în străinătate pentru a
oferi sprijin familiei sale?

E. Cum ar putea planul dvs. de tratament și alegerea intervențiilor să răspundă problemelor

specifice cu care se confruntă o gospodărie cu venituri mici? Fiți specific.

F. Discutați despre cum au contribuit conflictele de cultură la dificultățile lui Edward. Fiți specific
și oferiți exemple.
Pagina asta e inteționat albă
Mîrșolea Andreea 
 

Cazul lui Raoul

1. Care sunt informațiile de bază?

Sunteți un bărbat american mexican cu vârsta de 17 ani. Locuiți cu mama, care este
singură și cu cei doi frați mai mici, într-o casă cu 3 dormitoare cu chirie, într-o mică comunitate
rurală agricolă. Nu v-ați văzut tatăl de 3 ani. Aveți o bunică și un bunic care trăiesc de asemenea
în Statele Unite, dar care nu sunt cetățeni americani. Aveți foarte multe rude care încă trăiesc în
Mexic. Mama a devenit cetățeană acum 10 ani. V-ați născut în Statele Unite împreună cu frații.
Casa în chirie se află în cartierul „Mexican”, într-o comunitate predominant european-americană.
Învățați la un liceu local. Sunteți intervievat într-un centru de sănătate mentală din comunitate.

2. Cum vă comportați?

Sunteți bine îngrijit, tăcut și reținut. Sunteți foarte atent la tot ceea ce vă spune
intervievatorul și cântăriți foarte bine fiecare cuvânt. Răspundeți la întrebări, dar într-un mod
foarte succint. De exemplu, atunci când sunteți întrebat despre compoziția familiei, răspundeți „e
formată din mama și cei doi frați”. Când sunteți întrebat dacă vă simțiți incomfortabil în timp ce
sunteți intervievat, răspundeți „Da”. Sunteți furios pentru că sunteți intervievat și considerați
intervievatorul ca fiind „un intrus care are impresia că le știe pe toate”. În ciuda acestei atitudini
ostile, aveți un autocontrol ridicat si vă comportați respectuos. Singurul lucru care v-ar putea
trăda furia este accentuarea evidentă a anumitor cuvinte din răspunsuri. De exemplu, atunci când
sunteți întrebat dacă știți de ce sunteți intervievat, răspundeți „Da, DOMNULE” sau “da,
DOAMNĂ”. În timp ce răspundeți la întrebări, aveți privirea ațintită în pământ. Dacă
intervievatorul face suficiente comentarii încurajatoare, deveniți ușor ușor mai deschis și mai
vorbăreț.

Dacă intervievatorul vă pune întrebări cu privire la droguri, deveniți agitat. Susțineți că

sunteți acuzat doar pe baza originii mexicane și că mulți studenți albi sunt consumatori și că
acest lucru este ignorat de profesori. Deși sunteți foarte furios, nu ridicați tonul și nu folosiți
cuvinte vulgare. Furia este mai degrabă dată de intensitatea cuvintelor. Tumultul intern este de
asemenea trădat prin comportamentul nonverbal; picioarele sunt agitate și pumnii sunt încleștați.
Dacă intervievatorul arată înțelegere față de victimizarea dumneavoastră, vă calmați imediat. Vă
uitați spre intervievator și îi spuneți „Mulțumesc că mă credeți”. Dacă aveți impresia că
intervievatorul nu pare să vă creadă sau minimizează experiențele negative pe care le-ați trăit,
tensiunea și furia se intensifică și loviți cu pumnii în picioare. Totuși, nu spuneți și nu faceți
nimic amenințător.
Mîrșolea Andreea 
 

În evaluarea stării mentale, negați prezența gândurilor suicidare și a simptomelor

depresive, dar recunoașteți că vă simțiți ca un „intrus” în oraș și că nu vă place acest lucru.
Admiteți cu greu prezența anxietății în legătură cu această situație. Anxietatea vine mai ales din
cauza faptului că poliția a fost foarte agresivă când ați fost arestat. Unul dintre polițiști v-a lovit
în stomac în timp ce ceilalți nu se uitau și un altul v-a amenințat în timp ce o așteptați pe mama
dumneavoastră în secția de poliție. Gândirea dumneavoastră este coerentă și clară, dar sunteți
foarte suspicios cu privire la motivele tuturor albilor din oraș, iar asta ar putea fi catlogat drept
„paranoid”. Admiteți consumul zilnic de marijuana, dar negați că ar fi avut vreun efect negativ
asupra dumneavoastră. Atunci când sunteți rugat să vorbiți mai mult despre consum, spuneți
ceva de genul „Toată lumea fumează acasă în Mexic, iar legea de aici împotriva consumului este
pur și simplu stupidă”. Dacă vi se adresează întrebări de evaluare a violenței, negați prezența
gândurilor de omucidere sau a acceselor de agresivitate. Aceste întrebări vă înfurie și arătați
foarte tensionat și apăsat pentru că vă gândiți că aceste întrebări arată că intervievatorul
consideră că toți mexicanii sunt periculoși.

3. De ce sunteți intervievat?

Mama dumneavoastră a insistat să veniți la interviu. Ați venit din respect pentru ea. Este
îngrijorată că ați fost arestat pentru consumul de droguri în școală și urmează o audiere la
tribunal peste două săptămâni. Dacă intervievatorul este suportiv, recunoașteți că sunteți
neliniștit cu privire la asta. Cei de la poliție au avut un comportament agresiv atunci când v-au
arestat si vă gândiți că va fi mai rău la audiere. Nu cunooașteți pe nimeni care să mai fi fost
vreodată la tribunal și ați aprecia niște sfaturi cu privire la ce ar trebui să spuneți la audiere. Nu
vreți să ajungeți la închisoare, dar în același timp nu vreți să admiteți că ați făcut ceva greșit în
condițiile în care chiar nu credeți că ați făcut. Nu puneți întrebări directe intervievatorului cu
privire la acest lucru; în schimb, încercați să observați intervievatorul și să determinați dacă știe
ceva care ar putea să vă fie de ajutor. De exemplu, ridicați privirea pentru puțin timp și întrebați
„Ați fost vreodată la o astfel de audiere?”.

Nu ați primit niciodată servicii psihologice, până acum. Nu sunteți „nebun” și credeți că
ați fost trimis aici deoarece ofițerul de probațiune crede că toți mexicanii sunt nebuni. Vă
displace acest lucru și sunteți curios în legătură cu ce urmează să se întâmple. Mama v-a spus că
intervievatorul va vrea să promiteți că nu veți mai consuma marijuana. Nu aveți nicio intenție de
a face această promisiune și deveniți defensiv, în cazul în care intervievatorul vă cere să faceți
asta.

4. Cum vă simțiți?

Simțiți o furie profundă față de comunitatea albilor. Considerați că toți albii din oraș sunt
nerespectuoși și se cred superiori atunci când intercaționează cu familia dumneavoastră.
Angajatorii magazinelor vă urmăresc și “vă privesc”. Observați aceste priviri oricând faceți
cumpărături și vă gândiți că toți cred că sunteți un hoț. De multe ori, ieșiți din magazin fără să
Mîrșolea Andreea 
 

cumpărați ceva și spuneți în timp ce plecați „Puteți să mergeți toți în pauza de cafea, hoțul
pleacă”. Mama dumneavoastră muncește mult ca să întrețină familia și chiar o respectați pentru
asta. Sunteți furios pentru că vi se are că albii din oraș nu au respect față de ea. De exemplu,
credeți că șeful ei o privește îndelung și are sentimente nepotrivite. Sunteți mânios la școală
deoarece vă simți criticat, blamat.

Singurul moment în care vă simțiți relaxat este atunci când consumați marijuana cu
prietenii. Lumea pare mai bună și vă simțiți calm. Petreceți timp cu prietenii la școală și acest
lucru vă dă un sentiment de apartenență. Nu vă vedeți cu ei în afara școlii, pentru că aveți prea
multe responsabilități de familie.

5. Cum gândiți?

Nu simțiți că sunteți grăbit în a lua decizii sau a face alegeri. Când vi se adreasează o
întrebare, vreți să analizați totul foarte atent înainte de a da un răspuns. Vă așteptați să fiți tratat
ca un adult și pe cei din afara familiei îi considerați ca fiind superiori. Credeți că sunteți pregătit
să luați decizii și să aveți responsabilități. Considerați că bunăstarea mamei și a fraților este
responsabilitatea dumneavoastră deoarece sunteți fiul cel mai mare și pentru că “l-ați determinat”
pe tata să plece când aveați 14 ani. Ați fost martor ani la rând la abuzurile fizice ale tatălui asupra
mamei. Într-un weekend, după ce ați privit o astfel de scenă, ați ajuns la concluzia că nu puteți
respecta un bărbat care se comportă violent cu soția sa. Aceasta a fost o conlcuzie dureroasă. Ați
acționat urmăoarea dată în care tatăl și-a pierdut controlul. Într-o zi, ați intrat în casă și ați văzut
cum tatăl o lovește pe mamă. Ați sărit între ei și v-ai lovit tatăl în față. Tatăl v-a privit pentru un
moment după care a plecat fără a mai spune ceva. Nu s-a mai întors niciodată, de atunci.

În calitate de „bărbat al casei”, v-ați gândit îndelung la problemele financiare ale mamei
și ați făcut tot posibilul să ajutați. În primă fază, ați contribuit prin asumarea responsabilităților
din casă și față de frați. Apoi, v-ați angajat part-time la bunicul dumneavoastră. Când ați realizat
cât de mult avea bunciul nevoie să păstreze din ceea ce câștigați, v-ați decis să vindeți marijuana
ca să vă descurcați. Părea o soluție simplă pentru o problemă copleșitoare. Dacă ați fi renunțat la
munca cu bunicul și v-ați fi angajat altundeva, bunicii ar fi suferit. Vânzarea de marijuana
consumă foarte puțin timp pentru că puteți face asta între orele de la școală.

6. Ce anume apreciați la dumneavoastră?

Vă considerați a fi un fiu și un frate mai mare bun. Adesea, pregătiți masa pentru frați și îi
ajutați la teme atunci când mama vine mai târziu de la muncă. Fratele a avut dificultăți în a
învăța să citească și datorită ajutorului acordat după școală, se descurcă foarte bine acum. Mereu
căutați să vă ajutați mama prin treburi gospodărești. Sunteți mândru că ați contribuit financiar în
familie și că mama a putut să plătească facturile.

7. Cum este situația la muncă?

Mîrșolea Andreea 
 

Lucrați part-time ca grădinar cu bunicul. Are o afacere activă, având în grijă un număr de
case din zona influentă a orașului; se descurcă mai greu cu mașina de tuns iarbă, acum că este
mai bătrân. Acum vă ocupați de tunsul ierbii, în timp ce bunicul se ocupă de tunsul tufișurilor și
de grădini. Acceptați puțini bani pentru asta, deoarece știți că bunicii au nevoie de bani pentru ei.

Aveți afacerea cu marijuana pe lângă acest job. Ați făcut rost de foartă multă marijuana
vara trecută când ați fost să vă vizitați rudele în Mexic. Toți banii căștigați sunt foloșiți pentru
plata facturilor. Până la arest, mama credea că toți banii vin din afacerea bunicului, așa că nu a
pus nicio întrebare. Era foarte liniștită că primea ajutorul dumneavoastră. Până la arest, bunicul
era foarte mândru de munca făcută alături de el. Nu știa câți bani îi dădeați mamei, așa că nu a
întrebat cum vă descurcați să-i dați bani când el știa că nu vă dădea foarte mult. De când cu
arestul, bunicul este foarte tăcut în preajma dumneavoastră. Nu a menționat nimic cu privire la
marijuana, dar v-a forțat să acceptați mai mulți bani și a spus „Ia acești bani pentru mama”.

8. Cum vă descurcați la școală?

Acum, sunteți în primul semestru la liceu. Dacă în trecut, erați un student cu un număr
normal de prezențe, de câteva luni încoace, nu prea mai participați la ore și nu mai realizați
temele pentru acasă. Pe parcursul acestui an, ați devenit ușor ușor parte a unui grup care este
considerat de director “delincvent”. Grupul, deși nu se inițiază comportamente fizice aggresive,
insultă adesea pe ceilalți studenți când vin și când ies de la liceu. De asemenea, grupul consumă
marijuana și fumează țigări. Nu ați mai avut un grup cu care să fiți la școală, până acum. Înainte
de toate acestea, erați un student tăcut care își făcea temele și apoi pleca, la sfărșitul programului.

9. Care este starea de sănătate?

Nu ați avut control medical sau dentar, în afară de evaluările gratuite disponibile la
școală. Starea curentă de sănătate este bună.

10. Cum relaționați cu ceilalți?

Familia obișnuia să fie stabilă financiar, dar deficitară din punct de vedere emoțional.
Aceasta era datorită faptului că tatăl era un bun muncitor, dar de asemenea, un alcoholic care
devenea foarte violent după ce bea. Nu ați avut niciodată probleme directe cu tatăl și de multe
ori, vă petreceați timpul liber cu el. Acum 3 ani, ați venit acasă și l-ați văzut pe tată lovind-o pe
mamă, ați intervenit și v-ați lovit tatăl. De atunci, tatăl a plecat și nu s-a mai întors niciodată. Nu
a mai contactat familia și nici nu a trimis vreun ban. Vă este dor de el, dar comportamentul față
de mamă a fost inacceptabil. Ați fost mereu apropiat de mamă. Cele mai vechi amintiri sunt cu
ea având grijă de dumneavoastră, de frați și de bunci care locuiesc la o stradă distanță. Mereu a
pus familia înaintea ei. O respectați foarte mult și o considerați o mamă ideală. O ajutați foarte
mult în treburile gospodărești. Sunteți preferatul bunicilor și petreceți foarte mult timp cu ei. Sunt
foarte mândri de dumneavoastră și cred că mama nu trebuie să se îngrijoreze de consumul de
Mîrșolea Andreea 
 

marijuana. Știu de arest și sunt îngrijorați de audierea la tribunal pentru că se tem că veți fi tratat
brutal.

Sunteți apropiat de frații mai mici. Adesea, vin ca să-i ajutați la teme. Vă jucați foarte
mult cu ei și vă respectă. Le spuneți povești despre rudele din Mexic și îi încurajați să vorbească
în spaniolă acasă. Mama știe că se poate baza pe dumneavoastră să aveți grijă de ei, atunci când
are treabă și pleacă de acasă.

La școală, interacționați doar cu colegii. Nu sunt vecini mexicani de vârstă similară, în

cartier. Aveți mulți verișori de aceeași vârstă, în Mexic cu care ieșiți când ajungeți acolo în
vizită. Vă simțiți singur, pentru că nu sunt băieți de aceeași vârstă care să înțeleagă cum este să
fiți Mexican în orașul în care locuiți.

11. Cum vă percepeți viața?

Vă simțiți frustrat pentru că locuiți într-o zonă unde nu există respect pentru mexicani.
Totuși, sunteți conștient de situația precară a celorlalte rude din Mexic și realizați că familia
dumneavoastră are mult mai multe aici în Statele Unite. Deși intenționați să locuiiți în Statele
Unite, vă face plăcere să criticați acest lucru celorlalți colegi de la liceu. Nu vă simțiți la fel de
comfortabil cu grupul de la liceu așa cum vă simțiți cu verișorii din Mexic, dar este mai bine
decât să fiți singur. În Mexic, vara trecută, ați stat până la 3 dimineața și ați alergat cu verișorii.
Era minunat să vă simțiți acceptat și liber. Nimeni nu se comporta ca și cum ați fi un dependent
de droguri sau răuvoitor. Nu înțelegeți de ce nu puteți fi tratat așa și în Statele Unite.

EXERCIȚII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Stabiliți un diagnostic pentru Raoul

A. Ce criterii îndeplinește Raoul pentru un diagnostic de tulburare de comportament și/sau

tulburare legată de substanțe de pe Axa I?

Numiți două alte diagnostice de pe Axa I pe care ați vrea să le excludeți pentru Raoul și
menționați ce informații adiționale mai sunt necesare pentru a diferenția între alegerile de
diagnostic.

Îndeplinește Raoul toate criteriile pentru o tulburare de pe Axa I? Ar trebui ca

dignoasticul să fie amânat, sau nu este necesar un diagnostic?
Mîrșolea Andreea 
 

B. Ce criterii îndeplinește Raoul pe Axa II (Tulburări de Personalitate și retard mental)?

Ar trebui ca diagnosticul să fie amânat, sau nu e necesar un diagnostic? Explicați și fiți cât mai
specifici posibil.

C. Este ceva anume ce ați reporta pentru Rauol pe Axa III (Condiții Medicale Generale
care sunt potențial relevante pentru tulburarea mentală a clientului)?

D. Listați toate problemele psihosociale și legate de mediu pe Axa IV, care îl influențează
pe Raoul. Indicați în cazul influenței fiecărui stresor dacă este ușoară, medie, sau severă.

E. Care este evaluarea global a funcționării lui Raoul pe Axa V (cea curentă și cea mai
ridicată în ultimul an)?

F. Verificați de două ori alegerile de diagnostic, începând cu Axa V și mergând înapoi

spre Axa I, pentru a determina dacă ați supraestimat sau subestimat impactul factorilor
situaționali, biologici, individuali psihologici asupra funcționării curente a lui Raoul. Ați schimba
ceva? Fiți specific în a explica de ce sau de ce nu.
Mîrșolea Andreea 
 

G. Revizuiți alegerile de diagnostic încă o dată , din perspectiva lui Raoul. Alegerile
susțin discuțile avute cu el? Ar fi deranjat de alegeri? Fiți specific în a explica de ce sau de ce nu.

Exercițiul 2: Interviu aprofundat de practică cu Raoul

A. Raoul s-a confruntat cu prejudecăți și discriminare profunde în comunitate și se simte

umilit. Ca răspuns la remarcile sale, scrieți două tipuri de comentarii. Primul să fie un comentariu
simplu, reflectiv, de ascultare și al doilea să fie mai complex, empatic, fie să valideze experiența
lui, să simtă că înțelegeți prin ce a trecut, fie să-l ajute să-și recapete controlul emoțional. Folosiți
informații din profilul lui Raoul care să vă ghideze în realizarea acestor comentarii. Un exemplu
de empatie folosită pentru a valida reacțiile lui Raoul la experiențele sale, este dat.

Raoul: Toată lumea din magazine mă privește și mă tratează ca pe un hoț!

1. Vă tratează ca pe un hoț (ascultare reflectivă).

2. Ar fi umilitor pentru majoritatea oamenilor să fie tratați așa. Aveți dreptul de a aștepta respect
din partea celorlalți (comentariu empatic).

Raoul: Profesorii mă tratează ca și cum aș fi retardat doar pentru că nu dau răspunsuri în clasă!

1.

2.

Raoul: Cei de la poliție m-au lovit deși nu m-am opus arestării. Știu că nu dispun de bani pentru
a mă putea apăra de ei.

1.

2.

Raoul: Doar vă prefaceți că mă ascultați pentru că vă vin bani de la mine. Credeți că mexicanii
sunt un gunoi, ca toți ceilalți de altfel.

1.
Mîrșolea Andreea 
 

2.

B. Raoul folosește și vinde marijuana, ceea ce este ilegal în Statele Unite. Ca răspuns
pentru fiecare comentariu de-al lui, scrieți o confruntare suportivă. Includeți în comentariile
voastre atât o validare pentru Raoul cât și suport emoțional și de asemenea, informații specifice
cu privire la consecințele negative ale acțiunilor sale. Folosiți informații din profilul lui Raoul
care să vă ajute. Folosiți unul dintre cele patru stiluri de confruntare suportivă, incluzând:
minimizarea etichetării, accentuarea responsabilitățiiși a deciziilor personale, demonstrând că ați
ascultat ceea ce Raoul are nevoie și fiind sincer cu Raoul în legătură cu comportamentele sale
problemă și cu probabilitatea ca acestea să ducă la consecințe negative sau pozitive. Un exemplu
este oferit, utilizând stilul accentuării alegerii personale și a reponsabilității pentru acțiunile sale.

Raoul: Toată situația asta e pur și simplu stupidă! Sunt acuzat de consum de drog doar pentru
faptul că sunt alb!

Este foarte neplăcut că există rasism împotriva mexicanilor în această comunitate. Dar lăsând
deoparte rasismul, ați încălcat legea din Statele Unite. Vă descrieți ca fiind „bărbatul” familiei. În
acest rol, trebuie să vă asumați răspunderea pentru acțiuni.

Raoul: Mă simt foarte bine cu prietenii mei. Nu am făcut niciodată nimic greșit.

Raoul: Mama este îngrijorată că voi ajunge la închisoare și că voi avea cazier. Mereu se
îngrijorează pentru nimicuri.

Raoul: Verișorii mei mexicani mă consideră foarte norocos că merg la școală. Nu am nevoie de
școală. Pot să fac bani mulți acum.

C. De fiecare dată când îi adresați lui Raoul o întrebare legată de droguri, poliție sau de
performanța lui la școală care este în scădere, își ridică privirea scurt și pufnește, coborându-și
privirea. Ce comentariu ați face pentru a-i sublinia acest pattern și a-l întreba ce încearcă să
spună prin asta?
Mîrșolea Andreea 
 

Exercițiul 3: Întrebări de gândire în legătură cu Raoul

A. Luați în calcul cine sunteți ca intervievator și scrieți ce credeți că ar fi cel mai dificil în
stabilirea alianței cu Raoul luând în calcul vârsta, etnia, statusul socioeconomic, genul, orientarea
sexuală, religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate. Ce ar putea să se întâmple?

B. Ați putea face ceva pentru a întări abilitatea de stabilire a unei relații eficiente de
colaborare cu Raoul? Fiți specific în descrierea ideilor.

C. Ce i-ați spune lui Raoul dacă el ar fi spus, „Spuneți că mă respectați ca Mexican.

Demonstrați asta și spuneți-i mamei că nu am nevoie să vin aici. Știți că nu am nevoie”.

D. Ce i-ați spune lui Raoul dacă el ar fi zis,”Sunteți doar un student. Dacă aș fi fost alb,
aș fi făcut rost de un profesionst ca să mă ajute.”

E. Raoul are 17 ani. Nu vrea ca să divulgați nimic din ceea ce spune mamei. Ce ați
spune? Amintiți-vă că fiind minor, Raoul nu are confidențialitate legală față de mamă în multe
situații de tratament.
Mîrșolea Andreea 
 

F. Ce rol credeți că are sărăcia în problemele cu care Raoul se confruntă în comunitate?

Cazul Erica

1. Care sunt datele tale de bază?

Numele tău e Erica, ai şapte ani și ești o fetiţă de origine european-americană. Trăieşti în prezent
într-o comunitate rurală de fermieri, cu mama și bunica maternă. Tatăl tău a decedat recent într-
un accident de mașină. Mama ta a fost grav rănită în accident și încă se recuperează. Tu erai în
mașină la momentul accidentului, dar ai scăpat nevătămată. Bunica ta s-a mutat în casa voastră
imediat după accident pentru a avea grijă de tine și de mama ta. Nu-ți cunoști foarte bine bunica
pentru că a trăit întotdeauna foarte departe și până acum o vedeai o dată pe an. Eşti elevă în clasa
întâi la o școală generală din apropiere. Eşti intervievată de un psiholog într-un cabinet privat.

2. Cum te comporți în timpul interviului?

Esti curată si bine imbracată în ceea ce consideri a fi haine speciale. Încerci din greu să te așezi
ca o "doamnă" și să nu îţi strici ţinuta. Încerci să ţii genunchii strâns împreună, picioarele pe
podea și gleznele lipite; mama ta ți-a spus că acesta e un comportament politicos. Eşti o fată
isteaţă și nu vei avea probleme în a înțelege ce spune intervievatorul decât dacă vorbește folosind
un vocabular pe care nu-l înțelegi. Bunica te-a obligat să ajungi la această întâlnire, chiar dacă ai
rugat-o să te lase să stai acasă. Eşti bosumflată şi opui o rezistenţă pasivă intervievatorului. Când
ţi se pun întrebări, la început privești doar în jos, ridici din umeri și îţi legeni picioarele. Dacă
intervievatorul îţi spune să ridici privirea sau dacă arată semne de iritare, îţi presezi buzele
împreună și nu spui nimic. În cazul în care intervievatorul încearcă să fie liniștitor și amabil, te
îndoieşti și începi să plângi.

Dacă intervievatorul întreabă ceva despre mama și tatăl tău, te uiți în jos, te joci cu picioarele și
încearci să nu plângi. Îţi curge nasul. Nu ai şerveţele și vrei să sufli nasul. Dacă intervievatorul
observă și îţi oferă un şerveţel, eşti foarte recunoscătoare și îi mulțumeşti de mai multe ori. Apoi,
întrebi dacă intervievatorul are copii. Dacă intervievatorul spune da, întrebi cum sunt ei. Dacă
intervievatorul spune că nu, întrebi: "Vă plac fetițele?" În cazul în care intervievatorul spune da,
începi să încerci să-i faci pe plac intervievatorului, astfel încât lui sau ei să-i pese de tine.

Întrebările referitoare la starea ta psihică care evidenţiază psihoza, violența sau confuzia
cognitivă ţi se pot părea derutante. Nu afișezi nicio problemă de gândire sau vreo stare afectivă
inadecvată. Afişezi tristețe și anxietate adecvate vârstei tale în legătură cu situația actuală a vieții
tale. Nu ai gânduri de a te răni pe tine sau pe altii.

3. De ce eşti intervievată?

Școala i-a recomandat bunicii tale să facă această programare pentru tine. Bunica ta ți-a spus
despre asta după ce ai auzit-o vorbind cu profesoara ta la telefon. Bunica a spus că profesoara ta
a sunat pentru că era îngrijorat de durerile tale de stomac. Aceasta i-a spus bunicii tale că te
plângi de dureri de stomac în fiecare zi la școală și că ai cerut să fii trimisă acasă. Vocea bunicii
tale a sunat foarte serios când ți-a spus despre asta și ai te-ai speriat. Crezi că profesoara i-a spus
bunicii tale să te aducă la această întâlnire drept o pedeapsă. Ai auzit că bunica îi spune
profesoarei că familia ta a fost implicată într-un accident teribil de mașină acum patru săptămâni
în care tatăl tău a fost ucis și mama ta a fost grav rănită. Ai fost asigurată cu o centură
transversală și un ham de umăr în mijlocul scaunului din spate al vehiculului în timpul
accidentului. Accidentul a avut loc târziu, noaptea. Nu puteai vedea prea multe lucruri, pentru că
era foarte întunecat și erai prea scundă pentru a vedea peste scaunul din față al mașinii. Ai
adormit chiar înainte să se întâmple accidentul. Mașina s-a răsturnat în timpul accidentului și
când ați fost salvați, ați fost agățați cu susul în jos timp de aproximativ o oră. Parinții tăi au fost
aruncați din mașină, deoarece nu purtau centuri de siguranță. Tatăl tău a fost aruncat pe drum și a
murit imediat. Mama ta a aterizat în iarbă și şi-a rupt oasele. Mama ta a fost spitalizată timp de
trei săptămâni și bunica nu ţi-a permis să o vizitezi în spital. Mama ta este acum acasă, dar stă în
pat. Dacă ai fi întrebată cum merg lucrurile, ai ofta și ai spune că bunica s-a mutat în casa ta după
accident, pentru a avea grijă de mamă și de tine. Mama ta ar trebui să se vindece şi să fie bine,
dar ești îngrijorată. Ea este întotdeauna în pat, deoarece ambele mâini și picioarele ei au fost
rupte în accident. În momentul de față, mama ta plânge tot timpul, dar nu ţi se permite să ai grijă
de ea. Bunica ta îţi permite să intri în camera mamei de două ori pe zi pentru a vorbi, dar numai
pentru zece minute. Bunica ta spune mereu că mama ta are dureri foarte mari și că obosește ușor.
Dacă eşti întrebată despre bunică, spui că e bătrână, arţăgoasă și că mereu îţi spune că e prea
obosită să se joace. Dacă mama ta merge la culcare, bunica ta merge şi ea să doarmă. Bunica ți-a
spus că va trage un pui de somn în timp ce tu ești aici. Acest lucru te face să te îngrijorezi în
legătură cu această întâlnire. Ai fost trimisă aici doar pentru a fi scoasă din casă, pentru ca
zgomotul pe care îl faci de obicei să nu trezească acum pe nimeni. Dacă eşti întrebată despre
școală, spui că profesoara ta te urăște. Spune că ești rea cu toți ceilalți copii și tot te trimite să iei
o pauză. Pentru că este nedreaptă, nu vrei să-ți faci temele. Te-ai descurcat foarte bine anul trecut
la școală și ai auzit pe vechea ta profesoară spunând mamei tale că ești și că te comporţi frumos.
Profesoara de anul acesta nu spune niciodată acest lucru și te pedepsește tot timpul.

4. Cum te simți?

Ești foarte supărată pe tatăl tău pentru că nu s-a întors acasă. Bunica a spus că se va întoarce în
ziua judecății de apoi, dar spune că mai e mult până atunci. Tu vrei să vină acasă mai devreme
pentru că ai nevoie de el. De asemenea, esti foarte suparată pe bunica pentru ca nu te lasa sa-ti
vezi mama la spital. Bunica continua să spună că este o regulă a celor de la terapie intensivă.
Asta ţi s-a părut stupid, dar bunica a început să ţipe când ai spus asta. Eşti foarte tristă pentru
mama ta și de multe ori strigi după ea. Dacă eşti întrebată mai multe despre acest lucru, spui că
pur și simplu ţi-e dor de mama ta. Bunica nu gătește nimic cum trebuie. Bunica are niște reguli
stupide. Bunica adoarme în scaunul din camera de zi și te lasă să te simți singură. Dacă
intervievatorul te întreabă dacă cineva vă ajută, spui că bunica se roagă foarte mult, dar tu nu o
faci. Îl urăşti pe Dumnezeu pentru că l-a luat pe tatăl tău. Dacă intervievatorul spune lucruri
amabile despre asta, începi să plângi sau să șopteşti despre cât de trist este totul.

5. Cum gândeşti?

Poți fi destul de grijulie și serioasă pentru vârsta ta. Ai hotărât că Dumnezeu l-a luat pe tatăl tău
de lângă tine pentru că Dumnezeu e egoist și nu-I pasă că ți-e dor de tatăl tău. Mama ta a spus
întotdeauna: "Dumnezeu vrea ca noi să fim buni și dacă suntem, Dumnezeu ne va duce în
ceruri". Ai fost bine pentru câteva zile, pentru că te-ai gândit atunci că Dumnezeu te va duce să-l
vezi pe tatăl tău în Cer. Dar mai târziu, te-ai speriat, pentru că dacă te-ai duce la cer, ai lăsa-o pe
mama ta aici. Te-ai hotărât să fii rea, așa că Dumnezeu nu va vrea să te ia. Ţi se pare că toţi sunt
supărați pe tine și te aștepți ca intervievatorul să îţi strige că nu eşti o fată cuminte. Înțelegi că
toată lumea este foarte ocupată și că nu mai are timp pentru tine. De asemenea, îţi faci griji că
accidentul a fost vina ta. Părinții tăi ţi-au spus de multe ori să nu mai vorbeşti în timpul
călătoriilor cu mașina, deoarece încercând să-ţi să răspundă la întrebări le-a fost distrasă atenția
de la şofat. Ultimul lucru pe care ți-l aduci aminte în mod clar despre accident este că îl întrebai
pe tatăl tău cât va mai fi până când o să dormi în patul tău. Când mama ta ți-a spus să fii liniștită,
ai adormit. Următorul lucru pe care ţi-l aminteşti este că te-ai trezit cu faţa în jos și foarte
speriată. Ţi-ai strigat părinții, dar niciunul nu ți-a răspuns. Dacă intervievatorul este foarte atent
şi bun cu tine în timpul interviului, separarea de el sau ea la sfârșitul interviului va fi dificilă. S-ar
putea să ceri intervievatorului să nu te lase pentru că ai nevoie de cineva care să aibă grijă de
tine. S-ar putea să întrebi intervievatorul dacă te poate lua cu el acasă pentru că urăşti unde
locuieşti acum.

6. Ce îți place la tine?

Crezi că ești inteligentă la școală și că ai fost o bună prietenă. Îţi place să te joci în leagăne în
timpul pauzei. Există doar două leagăne. Copiii te plac pentru că știi să-ţi aştepţi rândul și pentru
că ştii să împarţi leagănele. Nu-ţi mai place de tine acum. Atât de multe lucruri te înfurie și te
enervezi atât de repede încât nu poți să te oprești din a fi rea cu ceilalţi. Chiar ai împins alți copii
de pe leagăne atunci când ai vrut să faci un viraj.

9. Cum stai sănătatea?

Ai avut parte doar de câteva lovituri minore în accidentul de mașină și nu ai nevoie de tratamente
medicale pentru ele. Spui că te simți bine, cu excepția durerilor de stomac pe care le ai în fiecare
dimineață când trebuie să pleci la școală. De asemenea, recunoşti că te simți foarte obosită.
Bunica ta ți-a spus că asta se datorează faptului că ai coșmaruri care îţi strică somnul. Nu ești
sigură ce înseamnă asta, dar îți amintești coșmarurile tale: sunt toate despre mama și tata. În
coșmaruri, stai alături de bunică pe mormintele mamei și tatălui tău. Bunica se uită la tine și
spune că ești un copil care şi-a ucis părinții pentru că ai fost egoistă. Când începi să plângi în vis,
bunica ta spune că mama ta a plâns până a murit din cauza ta. Dacă intervievatorul te întreabă
dacă tu crezi că mama ta va muri, recunoaști că te îngrijorezi foarte mult în legătură cu asta. Ai
auzit-o pe mama ta plângând, dar ori de câte ori încerci să o ajuți, bunica ta îți spune să pleci și
să te joci și apoi ea intră în cameră să stea cu mama ta. Când o vezi pe mama ta, îți mângâie părul
și îţi spune că te iubește. Nu ești sigură dacă asta simte pentru că întotdeauna pare tristă când o
spune. Dacă ai fi întrebată dacă ai cauzat moartea tatălui tău, ai putea să dai din cap da. Nimeni
nu te-a acuzat vreodată de acest lucru, dar crezi că este adevărat deoarece părinții tăi au spus
adesea că le-ai distras atenția când vorbeai. Deși ai dormit înainte ca accidentul să se întâmple,
crezi că ceva ce ai spus înainte să adormi ar fi cauzat accidentul.
10. Cum te raportezi la ceilalți?

Acasă, obișnuiai să fii familia "chatterbox". În familia ta s-a luat întotdeauna micul dejun și cina
împreună, iar părinții tăi te-au încurajat să vorbești cu ei despre cum a fost ziua ta. Mama și tatăl
tău obișnuiau să fie mândri de tot ceea ce spuneai şi făceai. Dacă ai fi întrebată de unde știi asta,
ai putea spune că mama și tata spuneau că eşti prințesa lor perfectă. După cină, jucai mereu
diverse jocuri în afara casei cu mama și tata sau alte jocuri video în interiorul casei. Tatăl tău te-a
pus întotdeauna în pat purtându-te pe umeri și prefacându-se că te scapa în aşa fel încât să
aterizezi în pat cu o săritură. Tatăl tău era atât de amuzant că te făcea mereu să râzi până când te
durea burtica. Mama ta nu se juca atât de distractiv cu tine. Era îngrijorată că te vei răni. Ea însă
se pricepea să îţi facă nişte,,,, şi te lăsasă-ţi chemi prietenii la tine acasă să vă jucaţi. Bunica ta vă
vizita o dată pe an de Crăciun. Aducea cadouri mari, dar mereu părea mai interesată să vorbească
cu mama ta decât cu tine. Odată, când ai început să plângi din cauza asta, ea a spus: "Mama ta nu
ți-a spus niciodată că ea a fost prințesa mea perfectă?" Mama ta ar râdea mereu când auzea asta și
lucrul ăsta te deruta. Cum ar putea fi mama ta o prințesă perfectă? Tu erai prințesa perfectă.

Obişnuia să-ţi facă plăcere cu adevărat să vorbești cu ceilalți copii de la școală. Te pricepeai să
împati lucruri cu ceilalţi şi să-ţi aştepţi rândul. De la accident, tu te superi sau plângi la școală.
Pur și simplu nu simți să vorbești, iar dacă alţi copii vin la tine şi încearcă să-ţi vorbească ţipi. Îţi
vezi vechii prieteni că se joacă diverse jocuri fără tine. Tu ai fost rea cu ei mai întâi, dar acum te
întristezi când vezi că se jocă fără tine. S-ar putea să întrebi intervievatorul de ce copiii sunt atât
de răi. Acum îi urăști pe toți.

O urăști pe profesoara ta, aşa că nu-ți faci temele și visezi în timpul orei. Cel puțin o dată pe zi,
profesoara vine la tine și întreabă dacă ești bine. Întotdeauna răspunzi cu o voce răutăcioasă și
spui că te doare stomacul. Apoi ea începe să strige la tine să fii respectoasă. Anul trecut ți-a
plăcut școala; profesoara a fost drăguţă și a citit cărți bune cu voce tare. Anul acesta este
îngrozitor.

11. Cum îţi vezi viața?

Ești foarte confuză în legătură cu ce s-a întâmplat în noaptea accidentului. Te gândești constant
la asta, dar nu ajută. Nu-ţi poţi da seama de unele lucruri. Bunica ta spune că un cerb a provocat
accidentul de mașină, dar nu înțelegi cum un cerb poate provoca un accident de mașină. Părinții
tăi ți-au explicat lucrurile când ai fost confuză, dar acum nu mai ai către cine să te întorci pentru
explicații. Nu știi ce să faci. De ce este atât de groaznic totul? De ce nu-i pasă nimănui?

EXERCIŢII PENTRU INTERVIEVATOR

Exerciţiul 1: Stabiliţi un diagnostic pentru Erica

A. Care sunt criteriile pe care Erica le întruneşte pentru diagnosticarea

conform Axei I
de tulburare de ajustare cu tulburări mixte emoţionale și de comportament sau de doliu?

Denumiți alte două diagnostice de pe Axa I pe care ați putea să le excludeți

pentru cazul Ericăi și indicați ce informații suplimentare ar putea fi necesare
pentru a face diferența între criteriile de diagnosticare în cazul ei.

Îndeplinește Erica toate criteriile pentru o tulburare de pe Axa I? Ar trebui ca

diagnosticul să fie amânat sau nu este necesar un diagnostic?
 B. Ce criterii întruneşte Erica pentru stabilirea diagnosticului conform Axei II
(Tulburări de personalitate și retard mental)? Ar trebui ca un diagnostic să fie
amânat sau un diagnostic nu este necesar? Explicați și fiți cât mai concret posibil.

C. Există ceva ce puteți menţiona în cazul Ericăi pe Axa III (Condiții

medicale generale care sunt potențial relevante pentru tulburarea mentală a clientului)?

D. Listați toate problemele psihosociale și de mediu specifice Axei IV care

influențează în prezent starea Ericăi. Indicați dacă fiecare stresor este ușor, moderat sau
sever.
E. Care este evaluarea globală a funcționării Ericăi conform Axei V (actuală și
cea mai semnificativă în ultimul an)?

F. Verificați de două ori opțiunile de diagnosticare începând de la Axa V și

continuând înapoi până la Axa I pentru a determina dacă aţi supraestimat sau aţi
subestimat impactul factorilor psihologici situaționali, biologici sau individuali asupra
funcționării actuale a Ericăi. Ar trebui să schimbaţi ceva? Fiţi specific în descrierea
motivului pro sau contra

G. De revăzut opțiunile de diagnostic din punctul de vedere al Ericăi.

Alegerile făcute sunt în accord cu discutiile purtate cu ea? Ar fi deranjată de alegerile pe
care le-aţi facut? Fiţi cât mai specific în discutarea de ce sau de ce nu.
Exercise 2: Practicarea interviului de aprofundare cu Erica

A. Erica este deprimată din cauza circumstanțelor actuale. Acest lucru se poate reflecta în
expresia ei facială tristă, în postura de cadavru a corpului și lipsa de mișcări corporale.
Cum ar putea asta să vă influențeze comportamentul nonverbal? Comportamentele care
trebuie luate în considerare includ contactul cu ochii, orientarea corpului, poziția,
expresia feței și comportamentul de autonomie.

B. Erica se află la o vârstă fragedă și poate avea probleme în a răspunde la întrebări deschise
care sunt prea generale sau abstracte. Deși întrebările foarte generale și abstracte pot oferi
adulților o mulțime de opțiuni pentru a răspunde, pot lăsa copiii mici confuzi și incapabili
de a răspunde. Copiii mici, cum ar fi Erica, ar putea să răspundă mai ușor la mai multe
întrebări semi-deschise, care sunt legate de ceva specific și concret. Rescrieți următoarele
întrebări semi-deschise pentru a le face mai potrivite pentru un copil de șapte ani. Este
prevăzut un exemplu care rupe prima întrebare "adultă" în mai multe întrebări "copil".

Exemplu adecvat pentru un adult: Ce se întâmplă în viața ta chiar acum?

(Rescris pentru un copil în vârstă de șapte ani) Ce ai făcut astăzi la școală? Ce faci împreună cu
bunica când ești acasă? Ce faci împreună cu mama cand esti acasa?

Care este relația ta cu bunica ?

Cum s-a schimbat viața ta de când a murit tatăl tău?

Cum te simți acasă?

C. Erica poate avea probleme în a-și identifica sentimentele din cauza vârstei sale fragede.
Încercearcă imbunătăţirea conștiinței sale emoționale, făcând observații asupra
 comportamentului său nonverbal care îl leagă de un sentiment pe care îl poate simți.
Utilizează informațiile de la profilul Ericăi pentru a te ghida. Un exemplu este furnizat:

Erica își strânge pumnii și se încruntă în timp ce spune că bunica nu o lăsase să-şi viziteze mama
în spital.

Privindu-te observ că ai faţa încruntată şi pumnii strânşi şi mă întreb dacă te simți supărată pe
bunica ta pentru că nu te-a luat cu ea să-ți vizitezi mama în spital.

Erica se prăbușește pe scaunul ei, își mestecă părul și spune că mama ei e rea și nu se joacă
niciodată cu ea.

Fața Ericăi devine roșie și ochii I se umplu de lacrimi în timp ce spune că tatăl ei a parasite-o și
nu se va mai întoarce.

Erica da din piciore şi se uită în altă parte în timp ce spune că profesoara ei

strigă mereu la ea fără nici un motiv.
 D. De fiecare dată când încerci s-o faci pe Erica să vorbească despre comportamentul său
nepotrivit de acasă sau la școală, ea răspunde cu informații confuze. Scrie un comentariu
de redirecționare caresă o susțină pe Erica din punct de vedere emoțional, dar care să o
ajute în acelaşi timp să ofere informații mai clare. Atenţie la reformularea astfel încât să
nu pară o critică. Un exemplu este furnizat.

Intervievator: Spune-mi de ce ai fost trimisă la time-out astăzi la școală.

Erica: Mi-a fost frig la pauză și profesoara m-a trimis la time-out.

Se simte groaznic când ne e frig. Spune-mi ce s-a întâmplat de ai fost trimisă la time-out.

Intervievator: profesoara ta a sunat și mi-a spus că ți-ai pierdut temele. Ce s-a întâmplat?

Erica: Mi-am adus acasă temele. Urăsc școala!

Intervievator: Bunica ta a spus că ți-ai aruncat prânzul în coșul de gunoi. Ce s-a întâmplat?

Erica: Mama mea îmi prgătea chestii bune. Bunica nu o lasă pe mama să-mi facă prânzul.
Intervievator: Cum ai dobândit vânătaia pe picior?

Erica: Bunică spune că curiozitatea omoară pisica, așa că am ieșit afară.

Exercițiul 3: Întrebări legate de Erica

A. Luaţi în considerare cine sunteţi în calitate de intervievator și scrie ce credeţi că ar putea

fi cel mai dificil să stabiliţi în raport cu Erica pe baza vârstei, criteriului etnic, sexului,
statutului socio-economic, orientării sexuale, religiei, caracteristicilor fizice și stilului de
personalitate al dvs. Ce s-ar putea întâmpla în mod specific?

B. Există ceva ce aţi putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de
lucru eficientă cu Erica? Fiţi specific și detaliat în descrierea ideilor dvs.

C. Ce i-aţi putea spune Ericăi dacă vă întreabă: "Când este Ziua Judecății?"

D. Ce i-aţi putea spune Ericăi dacă întreabă: "De ce crezi că Dumnezeu este atât de rău?"
E. Ce i-aţi putea spune Ericăi dacă ea întreabă: "Mama mea va muri?"

F. Cum îi explicaţi cine sunteţi Ericăi,o fetiţă de șapte ani

G. Ce aţi putea spune dacă Erica vă roagă să o luaţi acasă?

Cazul lui Joseph

1. Care sunt datele tale de baza?

Esti un baiat in varsta de 10 ani, birasial, Puerto Rican si European-american. Tatal si bunica sunt
americani europeni, iar mama si familia ei sunt din Puerto Rica. Tocmai ai fost plasat in serviciile
de asistenta parentala de catre Serviciile pentru copii si tineret (CYS). Aceasta plasare a avut loc
deoarece bunica ta a trebuit sa mearga in spital, si nu a avut pe nimeni care sa aiba grija de tine in
timp ce era acolo. Nu ai nicio amintire despre mama sau familia ta, deoarece nu i-ai mai vazut de
cand aveai 3 ani. Ai avut contacte extrem de limitate cu tatal tau. Lucreaza pe un petrolier si se
intoarce acasa o data pe an. O suna pe bunica ta o data sau de doua ori pe an si cu tine vorbeste
foarte putin. Sunteti intervievati la un centru comunitar de sanatate mintala.

2. Cum te comporti?

Esti imbracat in haine curate pe care ti le-a cumoarat mama ta vitrega. Acestea sunt primele haine
“noi”, bunica ta obisnuia sa te imbrace cu haine uzate de la Good Will Industries. Te simti foarte
bine cu privire la modul in care arati si raspunzi cu placere daca intervievatorul iti complimenteaza
aspectul. La inceputul interviului esti linistit si supus, raspunzand doar monosilabic. Cu toate
aceastea, daca intervievatorul este rabdator si plin de compasiune, te deschizi incet tot mai mult.
In cele din urma ii arati ca esti o persoana inteligenta care poate fi foarte expresiva si fermecatoare.

Daca vreuna dintre “problemele” tale este pusa in discutie, te inchizi in tine. Te scufunzi in fotoliu
si te uiti in jos. Eviti intrebarile care nu iti placuitandu-te simplu in jos si prefacandu-te ca iti
examinezi hainele. Orice are legatura directa cu bunica ta iti provoaca o dificultate in a vorbi despre
acel lucru. Daca intervievatorul este persistent in incercarea de a discuta despre ea, devi foarte
agitat. Incepi sa spui lucruri precum “vreau sa o vad. Daca iti pasa intradevar asa cum spui, o sa
ma lasi sa ma intorc la bunica mea”.

Ai trecut fiecare screening de stare mentala care evalueaza memoria si capacitatea de concentrare.
Nu prezinti semne de confuzie cognitive, halucinatii sau iluzii. Te irita orice afirmatie legata de
“omucideri” sau “controlul furiei” intrucat ai impresia ca intervievatorul va considera o samanta
rea. Daca esti intrebat despre consumul de droguri sau de alcool, iti pierzi calmul si il vezi pe
intervivator ca si cum te-ar acuza ca esti dependent. Ai putea sa sari din scaun si sa spui “nu ma
acuza de lucruri pe care nu le-am facut”. Daca intervievatorul raspunde la acest comportament cu
afirmatii empatice si supportive, imediat te calmezi si doar scuturi capul pentru a arata ca nu
utilizezi alcool sau droguri. Daca esti intrebat despre anxietate si depresie, te retragi in scaun si
ramai foarte linistit. Iti este teama ca bunica va muri si va avea cosmaruri despre acest lucru. Tie
chiar iti este dor de ea si te simti singur la casa adoptiva. Raspunzi pozitiv la orice expresie
emaptica a intervievatorului oferindu-i contact vizual si un raspuns mai detaliat la intrebari.

3. De ce esti intervievat?

Bunica ta i-a spus muncitorului de la CYS ca ea revoca in mod constant custudia pentru ca se simte
prea batrana pentru a fi responsabila de cresterea ta. Nu a mai vorbit cu tine din ziua in care a sunat
dupa o ambulanta. Acel lucrator de la CYS ti-a spus in acea saptamana ca bunica nu intentioneaza
sa mai vorbeasca cu tine pentru ca nu ar face decat sa inrautateasca lucrurile., ea este convinsa ca
o despartire curate este cea mai buna solutie. De asemenea, i-a spus sa iti transmita ca a procedat
astfel intrucat a fost platita de stat sa se ocupe de asemenea lucruri. Reactia ta la aceste noutati a
fost una de furie, care a dus si la injuraturi si aruncarea mobilierului, i-ai spus muncitorului CYS
ca este mincinos. Si tocmai acest incident a dus la trimiterea ta la acest interviu. Lucratorul CYS
doreste sa primesti ajutor astfel incat sa intelegi de ce nu mai traiesti cu bunica si pentru a te adapta
la noua ta situatie de viata. Lucratorul crede, de asemenea, ca ai nevoie de ajutor pentru gestionarea
furiei. Aceasta este prima data cand ai discutat cu un profesionist in domeniul sanatatii mintale.
Nu stii la ce sa te astepti, dar stii sigur ca nu esti nebun si din acest motiv ti se pare o prostie sa te
afli aici. Esti convins ca nu este adevarat ce a spus lucratorul CYS despre bunica ta in legatura cu
revocarea custodiei.

4. Cum te simti?

Te simti extrem de furios pe Serviciile pentru Copii si Tineret pentru ca v-a plasat in asistenta
maternala. Vrei sa mergi acasa la bunica ta. Cand oamenii incearca sa iti explica ca bunica este
bolnava, ori devii cu adevarat linistit si supus, ori te sperii si incepi sa injuri si sa arunci lucruri.
Nicio strategie nu te ajuta. De ce este totul asa de scapat de sub control? De ce nu poate nimeni sa
vada ca nevoia ta este de a fi cu bunica? Atunci cand incerci sa fii constient de sentimentele pe
care le ai, explodezi. Se pare ca ai optiunea de a-ti ignora sentimentele sau de a ti le spulbera.

Ai avut multe cosmaruri despre bunica ta in care ea era ranita si te chema. In fiecare vis incerci sa
ajungi la bunica ta, insa cumva, de fiecare data, o forta rea te opreste. Stai paralizat si te uiti la
bunica ta cum moare. Esti terifiat de aceste cosmaruri, si cumva, crezi ca daca nu vei ajunge la
bunica ta, e ava muri. Lucratorul de la CYS ti-a spus ca bunica este in spital si se recupereaza, ins
atu esti suspicios pentru ca nu ai auzit aceste lucruri de la ea.

5. Cum gandesti?

Nu ai crezut cand lucratorul de CYS ti-a spus ca bunica ta revoca custudia. Ea a mai amenintat cu
asta de mult ori cu acest lucru, insa tu ramai poztiv crezand ca va depasi asta aa cum a facut-o si
pana acum. Pe de alta parte, ai acea asteptare generala ca ti se vor intampla lucruri rele. Iti
imaginezi ca daca vei ajunge sa iti pese de cineva, acea persoana te va abandona la un monet dat,
insa incerci sa faci fata acestui lucru, evitand sa te gandesti la el. Cu toate acestea, la un anumit
nivel, nu poti uita intradevar acest lucru, iar asta iti afecteaza modul in care ii vezi pe ceilalti. De
multe ori ai interpretat gresit comentariile neutre ale oamenulie, ca fiind o forma de respingere. De
exemplu, parintii adoptici iti amintesc in fiecare zi sa iti faci patul si sa iti pui hainele murdare in
cos. Tu iei acest lucru ca fiind un semn ca pretuiesc mai mult hainele decat pe tine. Totusi, tu
continui aceasta rutina cu hainele doar pentru ca iti este teama sa nu se deterlioreze si atunci bunica
ta sa aiba de platit o factura pe care nu si-o permite financiar. Silimar cu acest lucru, in timp ce
parintii tai adoptici te incurajeaza sa mananci atat de mult cat iti doresti, tu esti sigur ca acestia se
vor plange la CYS de faptul ca mananci prea mult. Ai incercat sa te abtii de la mancar dar nu te
poti opri pana nu te saturi. In timp ce o parte din tine spune “nu manca prea mult sau o sa se
supere”, o alta parte din tine spune “mananca atat timp cat ai mancare sa o mananci”. Te gandesti
ca plata facturilor de la spital te-ar putea face pe tine si pe bunica sa nu aveti ce sa mancati o vreme.

In cea mai mare parte a timpului iti faci griji pentru bunica. Esti ingrijorat ca nu o sa primeasca
atentia la spital pentru ca nu este bogata. Te astepti ca oamenii saraci sa fie ignorati, in timp ce
oamenii bogati primesc orice isi doresc.
 6. Ce iti place la tine?

Te urasti. Daca erai o persoana buna de iubit, tatal tau nu te parasea. Esti recunoscator faptului ca
bunica va avea grija de tine in ciuda faptului ca esti un ratat. Atunci cand esti preset sa gasesti ceva
bun de spus despre tine, recunosti ca esti mandru de faptul ca ai invatat de unul singur cum sa faci
diverse reparatii in casa si ca it poti face usor prieteni. Iti plac sporturile, dar crezi ca este nevoie
de foarte multe abilitati. Iti dai seama ca ai cumva un avantaj fata de ceilalti copii de 10 ani pentry
ca tu esti mai mare, mai solid. Iti faci griji ca acesti copii de 10 ani nu pre ate plac pentru ceea ce
esti tu. Strategia ta a fost de a le da gume si batoane pentru a-i mentine interesati de tine, iar acest
lucru a functionat foarte bine pana acum.

7. Cum te-ai descurcat la locul de munca?

Aceasta intrebare nu e relevanta pentru Joseph.

8. Cum te-ai descurcat la scoala?

Nu te-ai descurcat din totdeauna la scoala inca de cand erai la gradinita. Nu stii de ce. Te imaginezi
ca fiind un idiot. Scoala te-a plasat recent intr-o clasa pentru dizabilitati de invatare, desi nu a
existat nici o testare formala a abilitatilor tale. Noul tau profesot ti-a placut, dar spune ca esti
nesigur. Nu te-ai ingrijit niciodata de teme cautand mereu o scuza pentru a nu le face. Ti se pare
plictisitoare toata ideea de scoala. Daca un professor este dragut cu tine, initial incepi sa iti faci
treaba pentru a-i face pe plac. Oricum, la un anumit moment iti pierzi interesul si te opresti din a
incerca. Bunica ta nu s-a interest niciodata despre cum merge scoala, asa nu ai avut pentru ce sa iti
faci griji. Esti foarte interesat de ceilalti copii de la scoala. Locuiesti intr-un cartier care nu are pe
nimeni de varsta ta cu care sa iti petreci timpul, asa ca scoala este o schimbare binevenita. Acesta
este motivul pentru care nu faci niciodata o agitatie din a merge la scoala. Parintii tai adoptici
locuiesc in apropiere de bunica ta si de scoala, asa ca nu ti-ai pierdut contactul cu prietenii de la
scoala. Acestia sunt baietii cu care vorbesti in clasa si cu care te joci pe terenul de la scoala. Le-ai
dat bomboane si ale lucruri pentru a-i mentine interesati de tine. Ai auzit profesorii vorbind despre
tine, se intreaba cum iti permiti sa le dai atatea gustaru deoarece stiu ca familia ta este foarte saraca.
Acestia au observant cateva furturi din salonul profesorilor insa nu te-au vazut niciodata in salon
sau in apropierea lui. Unii profesori au gasit bani lipsa din birourile de clasa, dar nimeni nu te-a
vazut intr-una din aceste camere nesupravegheat. Te interogheaza din cand in cand, insa nu au
gasit nimc. Nu te simti prost in legatura cu luatul banilor deoarece tu iei bani doar de la profesorii
care par a avea mai multi bani.

9. Cum este sanatatea ta?

Nu ai avut o rutina medicala sau o ingrijire dentara inafara de minimul cerut de catre sistemul
scolar. Acum, cand ai intrat in asistenta maternala, ai efectuat primul tau process fizic si dentar
complet. Nu ti s-a dat niciun tratament de la cabinetul medical, deci crezi ca esti bine. Cu toate
acestea, medicul dentist ti-a spus ca ai 5 cavitati dentare care trebuie sa fie lucrate. Nu iti place
deloc aceasta idee.

10. Cum relationezi cu ceilalti?

In general esti fie tacut fie supus in relatie cu adultii. Te astepti ca ai sa fie imprevizibili si
nepasatori. Te comporti politicos cu vecinii si cu profesorii tai , dar in realitate tu nu esti interesat
de ei. Singura persoana de care esti atasat este bunica ta. Ti-ai auzit “povestea” de multe ori intrucat
bunica a impartasit-o atat vecinilor cat si profesorilor tai. Tatal tau a aparut intr-o zi la bunica si
te-a lasat acolo, pec and tu aveai doar 3 ani. Mama ta te-a ranit foarte tare. Tatal tau a rugat-o pe
bunica sa aiba grija de tine cat timp este el ocupat, acest lucru te-a ranit foarte tare. Nu ai multe
amintiri legate de mama ta, in schimb despre tatal tau stii unele lucruri pentru ca bunica a lasat
multe lucruri de-ale lui in casa in care stati si a vorbit cateodata despre el. In fiecare an, vine in
vizita o singura data, nelansand niciodata un semn care sa iti demonstreze ca va mai veni. Atunci
cand vine, isi petrece cea mai mare parte a timpului la un bar local, impreuna cu prietenii lui. Mai
suna atunci cand se apropie ziua ta pentru a te saluta si mai discuta cu bunica, insa conversatiile
nu dureaza mai mult de 5 minute. Desi promite ca o sa vina dupa tine, nu o face niciodata. Bunica
ti-a explicat faptul ca tatal tau isi iubeste foarte mult locul de munca, insa tu, fiind copil, nu ai voie
sa stai acolo impreuna cu el.
Bunica detine o casa mica in oras, si abia isi poate asigura traiul din pensia sociala. Casa in care ai
crescut este aproape daramata. Desi chiar tu ai incercat sa faci cateva reparatii, acestea s-au dovedit
a fi niste dezastre, de aceea ar fi bine sa te uiti la cateva emisiuni despre reparatii. Te simti mandru
ca ai invatat cum sa pictezi si sa repairi gaurile din pereti. Problema este, ca desi tu repair gaurile
din pareti , pe care chiar tu le-ai facut, insa tu nu poti plati pentru materialele necesare. Vecinii tai
un garaj bine aprovizionat, si ai furat materiale de la ei. Intr-o sambata te-au prins in timp ce furai.
Cand te-au intrebat ce faci acolo, i-ai lovit cu pumnul in burta si ai fugit cat ai putut de tare. Pentru
o vreme, te-ai ascuns in padure. Cand ai ajuns acasa la 3 dimineata, bunica te-a incuiat in garaj ca
si pedeaspa pentru ce ai facut. Ai speriat-o cand ai aparut la masa in noaptea aceea; ai folosit niste
unelte pentru a dezmembra spatele garajului. In acel moment ti-a zis ca esti un hot si ca vei ajunge
in inchisoare intr-o zi, pentru ca nu vrei sa asculti de ea.

Ai furat o perioada lunga de timp. Nici macar nu iti poti aduce aminte cat de mic erai cand ia
inceput sa furi. In aduci aminte, doar ca era prima data cand te simteai satul de mancare. Bunica
ti-a spus mereu despre cum nu este bine sa mananaci mai mult decat poti “impartii”. Au fost multe
dati in care te ai ridicat de la masa fara sa te saturi sit e strecurai in bucatarie incercand sa obtii mai
multa mancare fara sa te vada bunica. Acesta a fost o sursa constanta de conflict intre voi doi. Luna
trecuta a rezolvat problema furtului de mancare, punand o batista pe usa de la bucatarie astfel incat
sa nu te mai poti strecura si fura mancare. De-alungul timpului, in aceste conflicte, pe langa
blocarea in camera ta sau in garaj, ea ameninta mereu ca o sa te duca intr-un orfelinat daca nu
inveti sa te poti potrivit. Insa aceste amenintari nu te-au speriat niciodata pentru ca stiai ca ea este
singura si ca amandoi aveati nevoie unul de celalalt. Anul acesta ceva a fost diferit, modul in care
ti-a spus aceleasi lucruri a fost mult mai serios. Acest lucru te-a speriat foarte tare si ai amenintat-
o ca o sa o lovesti daca nu se opreste din a spune ca o sa te paraseasca. In realitate nu ai ranit-o
niciodata, dar ti ai fi pierdut controlul sufficient cat sa lovesti peretii de cateva ori. Ai fi incepu
desigur sa distrugi ceva, insa numai dupa ce te-ai fi simtit cu adevarat ranit. De exmplu, luna
trecuta a sunat tatal tau, si a vrut sa vorbeasca cu bunica insa ea nu era acasa, plecase sa convinga
compania de electricitate sa nu va taie curentul. Factura era foarte mare fata de bugetul pe care e
ail avea, mai ales ca iarna fusese una grea. A facut mici plati in fiecare luna, insa ultimele notificari
erau foarte clare. L-ai intrebat pe tatal tau daca va poate trimite bani pentru a rezolva problema
asta. S-a enervat imediat. Ai incercat s ail impaci spunandu-I ca nu o sa se mai repete, insa bunica
a fost atat de bolnava in ultimii ani, incat facturile au scapat de sub control. Ti-a inchis telefonul
in timp ce erai la jumatatea propozitie. Dupa acest lucru, ai intrat in camera unde erau depozitate
lucrurile lui si i-ai taiat o jacheta de piele in bucati mici. Cand a vazut bunica ce ai facut, si-a
petrecut doua saptamani tipand la tine si intreband cum va explica asta tatalui tau cand se va
intoarce.

Cea mai mare criza a avut loc saptamana trecuta. Bunica a cazut dupa trepte si si-a rupt piciorul.
Ai ajutat-o sa se ridice si sa mearga in pat. I-ai luat cheile de la bucatarie si ai pregatit chiar tu
masa pentru ea. A parut multumita de tine dar ti a spus ca, in realitate , nu ai cum sa o ajuti, ar fi
un lucru gresit. Pana a doua zi, piciorul s-a umflat pana la punctul in care abia se putea misca. Stia
ca trebuie sa mearga la camera de garda. A chemat o ambulanta pentru ea si serviciile pentru copii
si tineret pentru tine. Ai auzit-o spunandu-i celui de la CYS ca nu are cina sa aiba grija de tine cat
timp e va sta in spital, pentru ca tatal tau nu va veni. A mai spus, de asemenea, ca isi face griji
pentru tine. Ai fost nedumerit de acest lucru. Nu ai fi ranit-o niciodata si nu intelegeai de ce ea ar
crede cu adevarat vreuna dintre amenintarile tale. La CYS ai petrecut o zi plictisitoare uitandu-te
cum esti ignorant sau grabit de diversi oameni. La sfarsitul zilei ai fost trimis sa locuiesti in casa
lui Carlsons.

Familia Carlsons ti s-a parut foarte ciudata. Tot incercau sa te faca sa vorbesti despre diverse
lucruri, insa tu nu voiai sa stai de vorba cu ei. In cele din urma, urma sa nu-i mai vezi niciodata
pentru ca bunica urma sa te ia si sa mergeti acasa. Iti puneau o serie de intrebari la care pur si
simplu nu voiai sa raspunzi. Raspunsurile tale se rezumau la a te uita in podea spunand “da” sau
“nu” la orice te intrebau. Aveau in casa o multime de lucruri dragute, insa nu voiai decat sa te
intorci acasa la bunica.

11. Cum iti vezi viata?

Viata ta este naspa. Esti deopotriva furios si depresiv in legatura cu faptul ca parintii tai te-au
parasit. Iti iubesti bunica, dar nu i-ai spus niciodata asta. Are grija de tine insa nici ea nu ti-a spus
niciodata ca te iubeste. Nu ai auzit vorbe de iubire de la nimeni.
EXERCITII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercitiul 1: Dezvoltati un diagnostic pentru Joseph

A. Ce criterii indeplineste Joseph pentru diagnosticul Axei 1 de tulburare de

comportament sau tulburare de anxietate de separare?

Denumiti alte doua diagnostice aflate pe Axa I pe care doriti sa i le eliminati lui Joseph si indicate
ce alte informatii suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferenta intre optiunile de
diagnosticare pentru el.

Indeplineste Joseph criteriile pentru o tulburare dupa Axa I, ar trebui amanat diagnosticul sau nu
este necesar?
B. Ce criterii indeplineste Joseph pentru diagnostic Axa II (tulburari de
personalitate si retard mintal)? Ar trebui amanat diagnosticul sau nu este
necesar. Explicati cat mai specific posibil.

C. Este ceva ce ati vrea sa raportati despre Joseph pe Axa III (Conditii medicale
generale care sunt potential relevante pentru tulburarea mentala a clientului)?

D. Enumerati toti stresorii psihosociali si de mediu specifici care il influenteaza

pe Joseph in acest moment pe Axa IV. Indicati pentru fiecare stressor daca este
usor, moderat sau sever.
 E. Care este evaluarea globala a lui Joseph pe Axa V (actuala si cea mai
accentuata in ultimul an)?

F. Verificati de doua ori optiunile de diagnosticare incepand de la Axa V si

continuand inapoi prin Axa I pentru a determina daca ati supraestimat sau ati subestimat impactul
factorilor psihologici situationali, biologici sau individuali asupra functionarii actuale a lui Joseph.
Ar trebui sa schimbati ceva? Fii specific in descrierea motivului sau de ce nu.

G. Examinati alegerile de diagnostic din nou din punctul de vedere al lui Joseph.
Optiunile voastre sprijina discutiile pe care le-ati avut cu el? Ar fi deranjat de alegerile tale? Fii
specific in discutarea a “de ce da” sau “de ce nu”.
Exercitiul 2: Practica aprofundarea interviului cu Joseph

A. Joseph se retrage si raspunde monosilabic ori de cate ori este rugat sa vorbeasca despre
problemele sale. Din cauza fundatiei sale saracite din punct de vedere emotional, el poate avea
problem in a-si identifica sentimentele. Imbunatateste constientizarea emotionala facand
comentarii cu privire la comportamentul sau nonverbal si intrebandu-l daca acesta reprezinta o
anumita stare emotionala. Utilizati informatiile din profilul lui Joseph pentru a va ghida. Utilizati
un vocabulary simplu pentru a va asigura ca va intelege. Un exemplu este furnizat.

I-ai cerut lui Joseph sa vorbeasca despre tatal sau. Joseph se uita la pumnii stransi in poala
si nu spune nimic. Fata lui este rosie.

Vad ca ai mainile stranse in pumni si fata ta este rosie. Ma intreb daca esti suparat

L-ai intrebat pe Joseph daca stie cum mai este bunica lui. Fata lui Joseph arata alba. El a
raspuns la comentariu scufundandu-se mai adanc in scaunul sau.

Tocmai i-ai spus lui Joseph ca intelegi ca nu se va intoarce la bunica dup ace aceasta va
parasi spitalul. El isi arunca capul inapoi pe scaun si se uita la tavan. Mainile se inclesta pe bratele
scaunului.
 B. Joseph are multe sentimente imbuteliate in el, deoarece nici unul dintre ingrijitorii sai
nu i-au dat ingrijire la nivel emotional si nu l-au ajutat sa-si inteleaga sentimentele. Acordati-i
ingrijire la nivel emotional, facand doua tipuri de comentarii la cee ace a spus el. Faceti primul
comentariu un comentariu simplu, de ascultare active, iar al doilea comentariu mai complex si mai
empatic pentru a-si valida experienta, pentru a sti ca intelegeti cu ce se confrunta sau pentru a-l
ajuta sa isi castige controlul emotional. Utilizati informatiile din profilul lui Joseph pentru a va
ghida. Un exemplu este Acela de a va folosi empatia astfel incat Jopesh sa stie ca a fost inteles.

Joseph: Bunica ma intreaba de ce am taiat jacheta tatalui meu. Asa am simtit. Cam despre
asta e vorba.

1. Asa ai simtit (ascultare reflexiva)

2. Pot sa inteleg de ai fost foarte suparat pe tatal tau. Nu te-a ajutat cad aveai de nevoie

de ajutor. Furia ta a fost atat de puternica incat nu ai mai putut sa o pastrezi

in interiorul tau (comentariu empatic)

Joseph: Am tipat la acel lucrator de la serviciile pentru copii si tineret tocmai ca sa ma

auda ea cand spun ca vreau sa-mi vad bunica.

Joseph: Acesti parinti adoptici sunt prea ciudati. Nu-mi pot da seama de ce se uit
aincontinuu la mine. Intotdeauna imi pun atatea intrebari. Pur si simplu, nu are sens.
 C. Ori de cate ori aduceti in discutie lucruri importante, la care Joseph trebuie sa lucreze,
el le minimizeaza importanta. Utilizati confruntari supportive in incercarea de a-l ajuta sa devina
mai constient de faptul ca trebuie sa lucreze la acest problem. Nu uitati sa includeti empatia sau sa
fiti suportivi cu Joseph in comentariile dvs., precum si informatii specifice despre consecintele
negative a cee ace face el. Utilizati informatiile din profilul lui Joseph pentru a va ghida. Utilizati
unul din cele patru stiluri de confruntare, inclusive etichetarea, subliniid alegerea si
responsabilitatea personala, demonstrand ca l-ai ascultat, i-ati inteles nevoile si ca sunteti sincer
cu Jopseh in legatura cu consecintele positive sau negative ale comportamentului sau. Un exemplu
este de a fi sincer cu privire la consecintele comportamentului sau.

Intervievatorul: Te-ai gandit recent la bunica ta?

Joseph: O sa fie bine. Nu am timp sa ma gandesc la ea.

Este greu sa vorbesti despre bunica ta pentru ca ti-e dor de ea si nu stii cand sau daca o vei putea

vedea din nou. In timp ce te doare sa te gandesti la ea, ea este grav bolnava si vei fi si mai ranit

daca ne prefacem ca bunastarea ei nu este importanta pentru tine.

Intervievatorul: Cand a fost ultima data cand ai auzit ceva de la tatal tau?

Joseph: Cine stie si cui ii pasa? Nu am nevoie de el pentru nimic.

Intervievatorul: Cum te intelegi cu parintii tai adoptivi?

Joseph: Ma vor tine sau ma vor da afara. Nu am nimic de spus despre asta.

Intervievatorul: Cum te descurci cu temele de la scoala?

Joseph: Temele sunt plictisitoare. Nu voi pierde timpul cu asta.

Exercitiul 3. Intrebari legate de Joseph

A. Luati in considerare cine sunteti ca intervievator si scrieri cee ace credeti ca ar putea sa
fie mai dificil de stabilit cu Joseph in raport cu varsta, etnia, sexul, statutul socio-economic,
orientarea sexuala, religia, caracteristicile fizice si stilul de personalitate. Ce s-ar putea intampla
in mod special?

B. Este ceva ce ati putea face pentru a va imbunatati capacitatea de a stabili o relatie de
lucru eficienta cu Joseph? Fii specific si detaliat in descrierea ideilor tale.

C. La o sedinta de judecata saptamana viitoare, bunica lui Joseph va revoca permanent

custodia. Nu vrea sa vorbeasca cu Joseph. In timpul interviulii, Joseph iti cere sa-i aranjezi sa
vorbeasca cu bunica sa. Ce ai putea spune?
 D. Joseph a crescut fara a intelege patrimonial sau Puerto Rican, cu exceptia faptului ca
mama lui “a abuzat” de el. El traieste acum cu parintii adoptive europeni si americani, si este putin
probabil sa ia in considerare patrimonial sau biracial in incercarile lor de a-l parasi. Ar trebui sa
ridicati aceasta problema impreuna cu Joseph si/ sau cu parintii lui adoptive? Fii specific in
mativarea raspunsului da sau nu.

E. Ce rol crezi ca joaca saracia in problemele pe care le are Joseph cu bunica sa?
 Cazul Sabina

1. Care sunt datele de bază?

Numele tău Este Sabina, ai 16 ani și esti de cetațenie americana descendenta din
Bangladesh. Părinții tăi s-au născut și au crescut în Banglades și s-au mutat în Statele
unite pentru a urma cursurile școlii de medicină. Tu și cele două surori ale tale mai
mici ați fost născute în Statele Unite, după ce părinții voștri au absolvit cursurile
școlii medicale. S-au stabilit într-un oraș mare metropolitan și tu împreună cu sora ta
ați mers la o școlă de masă. Anul trecut ai plecat de acasă entru a te muta împrună cu
prietenul tău. El a fost arestat pentru delapidarea finanțelor angajatorului și în
momentul de față Este arestat preventiv și așteaptă să fie judecat, deoarece tu nu ai
reușit să strângi banii pentru plata cauțiunii.
Tu ești în custodia Serviciilor pentru copii și tineret și locuiești într-un comin familial.
Managerul tău de caz a demarat procedura pentru a te emancipa, având în vedere că
ețâști minoră. Planul tău este de a relua legătura cu prietenul tău imediat ce va fi
eliberat din penitenciar. Ești intervievată la un centru pentru sănătate mentală.

2. Cum te porți pe parcursul interviului?

Răspunsurile tale denotă o intelgență superioară și expresivitate pe măsură.Ești obișnuită
ca cei din jur să îți spună că ești foarte atractivă și încântătoare. Ești coafată și porți haine
tipice pentu o adolescentă urbană.Ai mai mulți cercei în fiecare ureche, un cercel în nas și
unul în buric. Nu inițiezi tu conversația deoarece consideri că ar fi o formă de lipsă de
respect, dar stai pe marginea scaunului și emani energie și entuziasm. Răspunzi prompt la
orice întrebare a intervievatorului.
Când aceta pune întrebări cu privire la familia ta sau la prietenul tău, îți pierzi abrupt
energia și te prăbușești fizic în scaunul tău. Este ca și cum ești un balon care s-a
spart.Dacă îți Este punctat acest aspect revi repede pe marginea scaunului și schimbi
subiectul. Dacă se reduce subiectul despre familia ta sau prietenul tău, declari cu tristețe
că lucrurile stau destul de prost în aceste zone și că preferi să ți le scoți din minte. Ca
răspuns la ăntrebările cu orivire la statusul menatlî, nu dai semne de confiuzie cognitivă,
halucinații sau iluzii. Negi ideația suicidară sau cea cu note de omucidere, dar în privirea
ta se vede o strălucire când raspunzi la întrebările legate de suicid. Când se explorează
asta cu blândețe, oftezi și spui că “Este greu să mergi înainte. Totul se simte prea greu și
dureros în ultimile zile.” Nu ai un plan de suicid. Recunoști că trăiești oarecum anxitate și
tristețe asociată cu situația legală actulă a prietenului tău. Te simți responsabilă pentru
această situație deoarece el a înecput să aibă probleme financiare atunci când v-ați mutat
împreună și asta ar fi putut să contribuie la decizia sa de a fura. Nu țtiai că fură și ai avut
probleme cu somnul, la adormire de când ai aflat. De asemenea apetitul tău alimentar a
scăzut de atunci.

3. De ce ești intervievată?

Managerul tău de caz te-a trimis la acest interviu deoarece este îngijorată că ai simptome
specifice depresiei severe. Ești înstrăinată de parinții tăi și singul tău contact social Este
prietenul tău care Este în arest. Ai fost evacuată din apartamentul în care locuiai cu el. Ai
impresia că proprietarul nu era de acord cu relația voastră și a tot căutat un motiv să vă
dea afară pe amândoi. A dat buzna în apartament imediat după e a citit despre arestarea
prietenului tău și ți-a cerut să plătești în totalitate chiria pe care i-o datorați, pe ultimile
trei luni. Nu ai avut bani să îi dai. Ai înceract să îl înșeli spunându-I că rietenul tău va fi
acasă mai tărziu și că va achita el chiria restantă. Porprietarul nu s-a lăsat impresionat de
acestă cacealma și a trimis organele de polițiae să te evacueze din apartament. Le-ai
cerut polițițtilor să te lase să mai stai în apartament, explicându-le că ești înstrăinată de
parinții tăi și că vei rămâne fără adăpost. Reprezentanții poliției și-au dat seama că ești
minoră și astfel au contactat Servicul pentru Copii și Tineri. Acețtia te-au repartizat într-
un cămin comun și te-au încurajat să începi să te pregătești pnetru examenul de abilități
generale (GED). După ce o să îți dobîndești această echuvalentă pentru studii medii îți
vei putea lua un job. La acel moment reprezentanții Serviciilor pentru Copii și Tineri se
vor adresa instanței și vor solicita emanciaprea ta legală ca minoră. Nu ai mai fost în
contact cu servicii psihologice în trecut și nu știi la ce să te aștepți.
4. Cum te simți?

Acum că iubitul tău Este plecat ești disperată pentru că nu ai la cine să apelezi. Nu ai luat
în considerare sinuciderea dar te simți foarte singură, deprimată și nesigură în legăturăc u
ce vei face de aici înainte.Viața ta s/a învărtit întotdeanuna în jurul relațiilor de familieși
faptul că acum ești deconectată reprezintă pentru tine o experiență nouă și înfricoșătoare.
Încerci să nu îți arăți emoțiile negative doarece consideri că nu ar fi potrivit, adecvat. Ești
sensibilă la sentimentele celorlalți și și ești obișnuită să le pui nevoile înaintea nevoilor
tale, în special cînd e vorba despre persoanele în vârstă. Încerci să faci în așa fel încât
ceidin jur să nu știe cât de rău te simți pentru că ai credința că trebuie să le faci mereu pe
palc celorlalți și să âi faci să se simtă bine.
Din acest motiv, înceci mereu să te porți ca si cum ai fi optimistă, să ții cont de sugestiile
interlocutorilori și cauți să fi plăcută. Încerci de asemenea să fii sufletul petrcerii
deoarece te-ai obișnuit să îtreții oaspeții familiei tale prin conversație și muzică. Cu toate
acestea, din respect pentru intervievator, vorbești despre părinții și iubitul tău atunci când
ți se cere. În astfel de momente, vocea ta Este scăzută și , ai un nod în gît și îți dau
lacrimile. După ce discuți o perioadă despre problemele familiei, îți pui fața în palme
dearece ețti prea copleșită de supărare pentru a mai putea vorbi. Atunci când vorbim
despre eventuala ta emancipare devii destul de anxioasă.
Nu crei să trăiești de una singură dar înțelegi că nu poți locui în continuare în casa
familială/comunitară. Orice comentariu empatic venit din partea intervievatorului te alină
și răspunzi cu aoreciere.

5. Cum gândești?

Ai o inteligență peste medie și nu ai dificultăți în a înțelege întrebările intervievatorului.

Crezi că familia ta nu te va ierta pentru relația pe care ai avut-o și că nu te vor primi
niciodată înapoi. Realizezi că ai ignorat valorile familiei în multe feluri și te consideri o
“fiică rea”. Știi că în religia și tradițiile familiei tale este un tabu să ai relații sexuale
premaritale și căsătoriile sunt aranjate de vârstnicii familiei.nȚtiai că părinții tăi și-au
făcut planuri în privința viitoarei tale cariere profesionale și a mariajului tău. Ața că
trebuie să accepți ce ți s-a întâmplat datorită faptului că le-ai ignorat dorințele.
Ai fost mereu o persoană religioasă și te-ai întors către rugăciune pentru a te ajuta în
situațiile dificile prin care treci. T e rogi singură acasă. Deși ai putea merge la o altă
moschee decât cea frecventată de familia ta, ești sigură că într-un fel sau altul toată lumea
va ști ce cine ești și ce ai făcut, cumva lipsa ta de modestie și disobediență față de
autoritate vor fi vizibile pentru toată lumea.
Te-ai gîndit sumar să te duci la o moschee și să ceri sfatul unui lider spiritual dar ai decis
să nu o faci deoarece își este teamă să nu te condamn pentru ce ai făcut, ceeea ce ar duce
la concluzia că nu te-ai mai putea ruga vreodată într-o moschee.
Acum că iubitul tău a plecat, ai avut suficient timp să reflectezi asupra conduitei tale.Ai
realizat că te-ai pripit când ai plecat de acasă și regreți sincer unele din lucrurile pe care
le-ai făcut. Ai capacitatea de introspecție, dar ai încercat din răsputeri să nu te gândețti cat
demult s-a deteriorat viața ta în ultimul an.
Uneori, fantasmezi că te-ai întors în timp și îți dai interesul la școală pentru a le face pe
plac părinților tăi. Dar crezi că nu te-ai putea întoarce niciodată în acest fel. Cine te-ar
mai accepta ca noră acum că ai avut relații sexuale în afara casatoriei? Ți s-ar opermite
măcar să te mai rogi în moschee dacă s-ar afla ce ai făcut? Când aceste gânduri critice
încep să te copleșească, te scuturi cufoață și privești lucrurile așa cum sunt. Ți-ai asumat
un anganjament serios față de prietenul tău atunci când ai acceptat să aveți relații intime
și drept urmare viitorul tîu este alături de el. Ai sentimente puternice în ceea ce îl privește
și acest lucru înseamnă că est eiubire adevărată.Obișnuiai să mergi cu prietenele tale la
film ți să discutați despre cu dragostea adevărată învinge tot. Dilema, în cazul tău, este că
dragostea adevărată nu a învins totul. Ești în necazuri până peste cap și te simți rușinată
de stiul tău de viață actual. Riști să te intâlnești cu cunoștințe din trecut. Dacă zărești un
coleg de la școală, o iei la fugă. Ești sigură c te va condamna și nu poți afce față acestei
situașii. Crezi că multe persoane în USA consideră că arabii și musulmanii sunt teroriști.
Acest lucru este jignitor pentru tine și te aștepți să fii tratată rău de cei mai mulți deoarece
ei sunt creștini și nu îți respectă religia.
Simți acut această izolare. Ai fost întotdeauna “diferită” față de majoritate, dar acum te
simți diferită și față de ai tăi.
6. Ce-ți place la tine?

Pe vremuri erai foarte mândră de relizările tale școlare. Ești mulțumită și pentru faptul că
nu ai uitat niciodată să îți faci rugăciunile zilnice, în ciuda faptului că, în multe privințe ai
sentimentul că ți-ai trădat credința. T epricepi să citețti emoțiile celorlalți și simți că ți-ai
ajutat prietenele atunci când ți-ai dat seama că sunt triste și ai încercat să le ridici moralul.
Familia ta te lăuda tot timpul pentru abilitatea ta dea face astefl de lucruri pentru ei. De
asemena îți place și muzica și artele ți ețti încrezătoare în abilitățile tale. Știi că perinți tăi
te considerau talentată.

7. Cum îți merge la muncă?

Această întrebare nu are relevanță pentru Sabina.

8. Cum te-ai descurcat la școală?

Ai fost copil de nota 10 în copilărie și la începutul liceului. Ai abandonat cursurile

liceale atunci când te-ai mutat cu iubitul tău. De cînd locuiești în căminul familial ai
înecput să te pregătești pentru GED

9. Cum stai cu sănătatea?

Nu sunt probleme medicale

10. Cum relaționezi cu ceilalți?

In tecut erai foarte apropiată de ambii părinți, știi că t eiubeau foarte mult. Ești primul lor
copil și și-au focusat atenția pe educația ta, pe studiul muzicii, artei și abilităților tale
culinare.
Erai foarte apropiată de surorile tale. Ai încercat din greu să fii un bun exemplu pentru
ele , atât în privința obedienței în familie cât și în privința excelenței academice. Părinții
tăi ouneau mare preț pe tradițiile familiale și se așteptau de la tine să studiezi mult și să
devii medic. Te-au învățat de mică să vii acasă direct de școală, să-ți faci temele și să ai
grijă de surorile tale. Părinții tăi erau cu adevărat mandrii de abilitățile tale intelectuale și
artistice. Familia ta era foarte activă spiritual și mergeați frecvent la moschee de lângă
casă. Relația c părinții a început să se deterioreze la debutul pubetpții, în jurul vărstei de
12 ani. Au început să fie interesanți penru tine băieții și părinții tăi au fost consternați de
atracția ta nedisimulată pentru băieții dela școală. Câțiva au încercat să sune la tine acasă
pentru a te invita în oraș.părinții tăi nu îți permiteau să vorbești cu ei la telefon și declinau
întotdeauna invitațiile lor.
Acest lucru a dus la începutul rebeliunii tale aprinse împortiva standardelor lor, la început
prin vestimentație, haine inadecvate, mai târziu prin minciuni constante și susținute.
Părinții ți-au spus că de vreme ce ești atât de interesată de băieți, vor începe să âți
aranjeze nunta mai devreme decât aveau în plan. Deși inițial plănuiau să accesezi studiile
superioare și apoi să te căsătorești, acum se gândeau să inverseze temporal aceste două
acțiuni.
Ai știut mereu că te ațteaptă o căsătorie aranjată. Părinții tăi și toate rudele tale se
căsătoriseră astfel.
Dar ți-ai scos asta din minte și obișnuiai să fantazezi, împreună cu pritenele tale despre
găsirea iubirii adevărate. Când a adus vorba mama ta despre căsătorie pentru prima dată
ai înercat să îi povestețti un film romantic văzut în weekendc u prietenele și i-ai spus că ai
sperat întotdeauna să găsești iubirea într-un mod romantic. Mama ta a fost îngrozită și ți-a
spus că nu mai ai voie să mergi la film sau să e uiți la Tv fără aprobarea sa în avans.
Ți-a amintit că majoritatea prietenor tale provin din familii divorțate și că atât ea cât și
tatăl tău nu ți-ar dori ca tu să fii victima unui lucru atît de oribil precum divorțul.
Vorbea elocvent despre faptul că felul în care este abordată problema în Bangladesh a dus
la fericire și mulțumire sporite. Ai simțit iubire în vorbele ei când ți-a spus asta. Erai
îngrozită de cât de mulți părinți ai prietenelor tale erau divorțați. Le ascultasei pe
perietenele tale vorbind despre felul în care s-au simțit aruncate( pasate) între părinții lor
înstrăinați.
Dar, deși simțeai că divorțul este un lucru oribil, pur și simplu nu îți puteai imagina că așa
ceva ți s-ar putea întâmpla chiar ție și adevaratei tale iubiri. In consecinț, conversația cu
mama ta ți-a sporit dorința de a te răzvrăti și acesta a fost primul pas pe drumul minciunii.
Un băiat pe care îl considerai foarte atrăgătorte tot invita în oraș de câteva săptămâni. Era
junior manager la lamagazinul de unde mama ta cumpăra haine pentru membrii familiei
de obicei.
Terminase doar liceul și mama ta considera că nu Este o cunoștință potrivită pentru tine.
În timp ce returnai niște haine ce nu I se potriveau surorii tale mai mici, i-ai șoptit la
ureche că vrei să vă întâlniți sâmbăta viitoare la bibliotecă. Întâlnirea ta furată în acea
sâbătă s-atransformat într-o viață față de familia ta.
Părinții tăi știau că-ți petreci orele la bibliotecă învățând din greu entru cursul de științe
despre care le spusesei că ți se pare forte dificil. În realitate îți petreceai timpul cu noul
tău prieten.
Nu știai nimic despre cât de puternice pot fi pornirile sexuale. De vrem ce părinții tăi se
așteptau să ai contact sexual după căsătorie nu se obosise m=nimeni să te informeze în
legătură cu sexualitate.
Acest lucru te-a transformat într-o țintă ușooară pemtru noul tău iubit. Deși era inteligent,
nu luase niciodată in considerare să meargă la facultate, nimeni din familia lui nu făcuse
asta.
Te găsea exotică și extrem de atractivă. Cu fiecare întâlnire făcea presiuni cu cntactul
sexual asupra ta. În cele din urmă, te-a dus în apartamentullu cu pretextul că își uitase
portofelul . Ajunși acolo presiune sexuală a crescut. Nu te-a forțat să faceți sex dar a
exercitat presiuni la nive psihologic asupra tapentru a ceda.
Erai atât de excitată că nu gândeai aproape deloc și singurul lucru care îți trecea prin
minte era că el era iubirea adevărată și că trebuie să-I oferi tot ce-și dorește.După ce s-a
consumat actul sexual, ai intrat în panică. El era îngrijorat de nivelul supărării tale și a
încercat să te calmeze oferinsu-ți să bei acool. Te alina ți îți spunea că totul va fi bine.
Toleranța ta la alcool eera scăzută așa că ai adormit. A 2 a zi dimineată te-ai trezit în
apartamentul lui . Era începutul sfârșitului. Familia ta era îngrozită de dispariția ta și
chemase politia să te caute. Când te-ai întors acasă a fost o adevărată scena.
Ai încercat să o dregi declarând că esti îndrăgostită și că plănuiți să vă căsătoriți. Părinții
tăi ți-au interzis să ieși din casă zile în șir și nu ți-au permis să folosesști
telefonul.Disperată, le-ai spus că ai avut o relație sexuală cu el și în timp ce ei
încremeniseră din cauza șocului, ai fugit de acasă.
Ai mers direct la prietenul tău și i-ai spus că nu ai unde altundeva să mergi. El te-a
liniștit și ți-a spus că totul va fi bine și că poți locui cu el. Deși nu spusese niciodată că se
va căsători cu tine ai presupus că vă veți căsători cândva în viitor.
Evitai să mergi la școală deoarece credeai că vei fi ostracizată de toată lumea și nu ai f I
reusșit să faci față. Erai incapabilă să îți găsesști un job entru că nu aveai experineță și
eventualii viitori angajatori deveneau suspicioși pentru că refuzai să vornești despre
părinții tăi. Iubitul tpu spusese că va avea grijă de tine și întradevăr începuse să
muncească peste program pentru aa duce mai mulți bani acasă. Primele luni cu le au fost
minunate, în fiecare seară mergeați la film sau la restauran dar în utimul timp nu mai
ajungeau banii pentru nimic, Îți era groaznic de dor de ai tăi și izbucneai întotdeauna în
lacrimi când prietenul tău pleca, dar te străduiai să nu vadă asta. Ultima dată când ai fost
cu el a veni pe neaștepate de la muncă și te-a găsit plângând. A încercat să te liniștească
și te-a rugat să îi spui ce se întâmplă. Atunci i-ai psus cât de mult îți lipseșt familia și
sentimentul de a apartine. Azis că are o idee și a plecat în fugă. Plecase să caute un Cd cu
muzică din bangladesh în care erau incluse cântecele artițtilor tăi preferați Plasach,
Shachila. Voia să te ajute cu dorul de casă. Următoarea dată când i-ai auzit vosea te suna
de la secția de poliție, fusese reținut pentru furt din magazine. Nu îi ajunseseră banii
pentru a cumpăra CD-ul. Te ruga să faci rost de bani pentru al îl scoate pe cauțiune. Dar
nu erau bani în apartament. Disperată l-ai sunat pe șeful lui. Asta s-a dovedit a fi o
greșeală, din întâmplae șeful lui descoperise că lipsesc o groază de bani din casa de
marcat. Când șeful lui a venit la pușcărie primul lucru a fost să îl întrebe dacă știe unde
sunt banii lipsă. Iubitul tău a încercat să nege, era foarte speriat. Totuși confruntat de
poliție a recunoascut că a împrumutat bani de la muncă pentru cheltuielile casei. Le-a
spus șefuruli și poilițiștilor că va găsi o soluție pentru a returna banii. Șeful lui a depus
plângere și iubitul tîua rămas la închisoare.
Când l-ai vizitat acolo te-a implorat să îl ierți pentru că a furat și te-a rugat să îl aștepți
pănă iese din închisoare. T eteni să stai singură dat îți propui să îl aștepți pănă iese.
11 Cum îți vezi viața?

Simși că ți-ai trădat familia și că ei nu vor înceta să sufere din cauza lucrurilor pe care le-
ai făcut. ți-e teamă că surorile tale nu îți vor găsi soți din cauza faptului că tu ai pătat
reputația familiei. Te-ai strecuta într- o zi în curtea școlii ca să prinzi câteva momente cu
ele și să le ceri iertare. Au plâns și te-au rugat să găsești un intermediar ca să vorbească
cu părinții tăi despre tine. Ziceau că părinții tăinu mai dorm de când ai plecat. Că vorbesc
întotdeauna despre tine când cred că ele dorm și că la fiecare discuție despre tine mama
izbucnește în lacrimi. Vizita la surorile tale te-a deprimat și mai mult, ziceau că părinții
se gândesc să le trimită să trăiască la rude in Bangladesh pentru a nu fo ditrase de cultura
americană așa cum ai fost tu.

Exerciții pentru intervievator

Exercitiul 1: scrie un diagnostic pentru Sabina

A. Ce criterii întrunește Sabina pentru diagnostic pe axa I de Comportmente
Adolescente antisociale sau Probleme de identitate?
Numește alte două dignostice pe axa 1 pe care ai vrea să le elimini pentru Sabina și
indică ce informații adiționale sunt necesare pentru a face un diagnostic diferențial.
Întrunește Sabina toate criteriile unei tulburări pe axa I? Credeți că diagnosticul ar
trebui diferențiat sau că o diagnoză nu este necesară?
B. Ce criterii întrunește Sabina pentru diagnosticul pe axa .Teebuie ca diagnosticul
să fie diferentiat? Sau nu este necesar un diagnostic? Explică de ce?
C. Este ceva ce ai nota oentru Sabina e axa III?
D. Identifică toți stresorii sociali și de mediu care o influenșează pe Sabina la acest
moment entru axa IV. Indică fiecare stresor ca usor, moderat, sever.
E. Care este evaluarea globală pentru Sabina pe axa V?
F. Verifică încă o dată diagnosticul pus începând cu axa V până la axa I pentru a
determina daca ai suoraestimat sau subestimat impactul factorilor contextuali,
 biologici și inidividuali psihologici asupra funcționării Sabinei. Ar trebui să
schimbi ceva? Fii specific în a argumenta de ce da sau de ce nu?
G. Revizuiește-ți alegerea de diagnostic din perspectiva Sabinei. Alegerea susține
discuția pe care ai avut-o cu ea? Ar trebui să fie tulburată de alegerea
ta?Argumnetează de ce da și de ce nu.

Exercițiul 2 Practici de aprofundare a interviului cu Sabina

A. Sabina se poate aștepta ca tu să o eviți așa cum a făcut-o și familia ei. Ce poți
face în timp ce asculți pentru a o asigura că ești atnet la ce soune și că nu o
judeci, prin comportament nonverbal. Comportamentele pe care le ai în vedere
sunt contact vizual, orientarea corpului, postura, expersii faciale, comportament
autonom.
B. Scrie o serie de întrebări deschise și închise pe următoarele teme pentru a evalua
rolul problemelor asociate aculturației Sabinei în dificultățile curente ale familiei.
Folosește informații din profilul Sabinei pentru a te ghida.
1. perspectiva adolescentului și a părinților asuora acestui rol
2. Insemnătatea de a fi din Bagladesh pentru ea și pentru părinții ei
3. Felul în care vede rolul feminin ea și părinții săi

C. Sabina este într-o stare de vârtej emoțional datorită situației sale curente.Ca
răspuns la remarcile sale, scrie două tipuri de comentarii. Primul să fie un
comentariu simplu, de ascultare reflexivă și al doile mai complex, empatic care fie
să valideze experineța ei fie să o ajute să dețină control emoțional. Răspunsul tău
trebuie să ia în considerare ambivalența Sabinei.
Exemplu- Sunt bine cu faptul că locuiesc în caminul familial dar pot sta acolo
doar 6 luni. Prietenul meu no va fi eliberat ani buni. Sunt atât de singură.
1. Te simți bine acum, dra singură.( ascultare reflexivă)
2. In momentul ăsta te simti bine, dar este înfricoșător să te gândești la viitor
pentru că iubitul tău va fi plecat pentru un timp îndelungat. Va trebui să iei
 decizii cu privire la viitorul tăuînainte ca el să fie liberat. Este greu să faci
aceste planuri singură.( comentariu empatic).
Sunt obișnuită să fiu mereu în preajma familiei. A fist mereu cineva alături de
mine. Surorile mele și cu mine am vorbit mereu despre tot. Chiar și cele mai mici
lcururi erau discutate. Nici măcar nu îmi amintesc de ce ma plângeam de faptul cî
âmpărtățesc camera cu ele. Daca aș mai putea fi ânconjurată de ele. Vreau să
aparțin.

Nu mă deranjază să lucrez din greu. Pot lucra dar nimeni nu vrea să mă angajeze
pentru că nu am o diplomă pentru studii medii. Familia mea urma să mă trimită la
facultate. Aveau asa planuri minunate pentru mine.

Sabina tot spune că trebuie să ducă o viață care este complet separată de părinții și
surorile ei. Cu toate astea pare determinată să afle poziția ta cu privire la decizia
ei. ți-a cerut în mod repetat sfatul despre orie decizie este nevoie să ia pentru
educația ei, spatiul de locuit, relația cu iubitul, și relația cu familia. Pare
înfricoșată de expertiza ta. Ce răspuns de process ai da pentru a îi atrage atenția
asupra acestui pattern? Care sunt în mod specific avantajele și dezavantajele
faptului că Sabina se orienteaza excesiv după opiniile tale?
Cazul lui Alex

1. Care sunt informațiile generale?

Ești un băiat european-american în vârstă de opt ani care a fost adus pentru tratament de
către mama vitregă și tatăl biologic. Tatăl s-a recăsătorit acum șase luni. Când ai venit
pentru control acum trei luni, mama vitregă a observat că piciorul tău avea o infecție
purulentă. La spital, medicul a declarat că piciorul tău era foarte infectat și că dacă
tratamentul ar fi fost amânat cu câteva zile, acesta urma să fie amputat. Medicul a chemat
Serviciile pentru Copii și Tineret (în continuare CYS), care au investigat și a stabilit că
mama ta biologică te-a neglijat grav. Mama ta vitregă l-a încurajat pe tatăl tău să-și asume
custodia și te-ai mutat cu ei. Ai trăit cu ei în ultimele două luni. Ești intervievat la un centru
comunitar de sănătate mintală.

2. Cum te comporți la un interviu?

Ești îmbrăcat în haine curate și te uiți frecvent la pantalonii tăi sau la mânecile cămășii tale
pentru a verifica dacă arăți bine în continuare. S-ar putea să te ridici periodic pentru a-ți
aranja partea din spate a pantalonilor și să te așezi înapoi. Faci acest lucru pentru a preveni
șifonarea hainelor. Dacă intervievatorul observă cât de multă atenție acorzi hainelor și te
întreabă despre asta, spui că acestea sunt hainele școlare noi și că mama vitregă te-a avertizat
să nu le distrugi cum ai făcut cu ultima ținută nouă. Ești foarte comunicativ și te implici ușor
în conversații ample cu intervievatorul. Ești foarte curios în legătură cu intervievatorul și
locul în care ești intervievat și poți întrerupe conversația în mod repetat pentru a pune
întrebări referitoare la aceste lucruri. De exemplu, poți întreba de unde intervievatorul și-a
luat pantofii eleganți sau de ce intervievatorul a decis să cumpere unul dintre tablourile care
se află pe perete sau tipul de scaun din cameră.
Dacă te întreabă de ce ești aici, te lași pe spate, oftezi și pari foarte trist. Poți să plângi sau
să lași impresia că s-ar putea s-o faci. Dacă te întreabă ce nu este în regulă, spui că mama ta
vitregă te urăște. Când ești întrebat de ce, schimbi subiectul sau întrebi dacă intervievatorul,
de asemenea, te urăște. Poți încerca să-l faci pe intervievator să discute despre propria viață.
Dacă intervievatorul este foarte ferm cu tine și insistă să răspunzi la o întrebare, te rătăcești,
îți ceri scuze și te liniștește. Dacă intervievatorul este ferm, însă susținător, spui că mama ta
vitregă vrea să vii aici pentru că ea crede că ești un mincinos compulsiv care este egoist și
distruge tot ce atinge. Dacă ești întrebat despre părerea tatălui tău, spui că pare să creadă că
ești bine, dar mama ta vitregă este șeful. Dacă te întreabă de ce mama ta vitregă te numește
mincinos, egoist și așa mai departe, te străduiești să schimbi subiectul. Ești necooperant
într-o manieră indirectă. Nu refuzi niciodată să răspunzi la vreo întrebare, dar întotdeauna
reușești cumva să treci la alt subiect. Îți ceri scuze de mai multe ori dacă crezi că ai înfuriat
sau dezamăgit intervievatorul și cobori privirea în jos. Nu înțelegi întrebările privind starea
psihică decât dacă intervievatorul le adresează într-o manieră foarte concretă. De exemplu,
ești derutat de întrebări precum: „Ai avut vreodată vreo experiență neobișnuită?” Înțelegi
lucruri cum ar fi: „Cum te simți când mama ta vitregă țipă la tine?” Dacă înțelegi întrebările
intervievatorului, recunoști că ți-e teamă, ești trist și supărat în anumite momente. Nu ai
dorința de a răni pe tine sau pe alții. Nu ai probleme de concentrare sau alte semne de
tulburare de gândire, cu excepția faptului că poți fi distras cu ușurință. De exemplu, dacă în
timp ce răspunzi la o întrebare, intervievatorul se uită la un ceas sau o fotografie, încetezi să
mai vorbești pentru o clipă și apoi îi pui o întrebare intervievatorului referitoare la ceas sau
fotografie.

3. De ce sunteți intervievat?
Ai fost recomandat de către colaboratorul tău CYS, după ce mama ta vitregă s-a plâns
acestuia pe despre comportamentul tău. Ea te-a descris lucrătorului ca fiind leneș, un
mincinos patologic și distructiv. Știi asta pentru că mama ta vitregă te-a făcut să aștepți la
telefon în timp ce ea vorbea cu el. Mama ta vitregă ți-a spus că persoana care lucrează la CYS
crede că comportamentul tău se datorează cazurilor tale anterioare de neglijență. Mama
vitregă îți dă câteva luni să te corectezi sau te alungă. Ai plâns din cauza aceasta în timp ce
tatăl tău era acasă, și el a pus brațele în jurul tău și te-a îmbrățișat strâns. În același timp, el
a spus că mama ta vitregă știe mai bine și trebuie să înveți să faci ceea ce spune ea. Mama ta
vitregă ți-a spus de multe ori că o învinovățește pe mama ta biologică pentru problemele tale,
dar acum că ești într-un cămin bun, ar trebui să te poți schimba. Dai aceste informație
intervievatorului, dar numai după ce inițial ai încercat să eviți acest lucru prin schimbarea
subiectului.
Dacă intervievatorul te întreabă ce anume nu este în regulă acasă, recunoști că niciodată
nu ții minte să îți schimbi hainele școlare înainte de a ieși la joacă. Ajungi acasă la 3:30, dar
mama vitregă nu ajunge acasă de la serviciu mai devreme de ora 5:30. Tu trebuie să te duci
în camera ta, să-ți schimbi hainele, apoi să te duci la bucătărie și să-ți iei gustarea din frigider.
Mama ta vitregă ți-o lasă într-un container special. Când termini de mâncat, trebuie să pui
vesela murdară în chiuvetă și apoi să începi să îți faci temele. Odată ce ai terminat temele, ți
se permite să ieși afară.
Decât să urmezi acest program, tu întotdeauna ieși să te joci în hainele tale școlare, le
rupți și le murdărești, deoarece te joci prea dur. Abia apoi îți mănânci gustarea, dar scapi
mâncare pe podea și nu îți amintești niciodată să pui vesela murdară în chiuvetă. Nu îți faci
niciodată temele decât dacă ea stă în picioare lângă tine și te impune. Dacă ești întrebat cum
ești pedepsit, recunoști, după încercările inițiale de a evita acest lucru, că mama ta vitregă
te-a trimis în camera ta fără cină, ți-a interzis să te uiți la TV și a refuzat să te lase să te joci.
Când face asta, ești foarte supărat și începi să spargi tot ce se nimerește. Devii foarte trist
când dai această informație și întrebi de nenumărate ori dacă intervievatorul te urăște acum.
Încă nu ai primit niciodată servicii îngrijire a sănătății mintale. Dacă ai fi întrebat la ce
te aștepți să se întâmple de la venirea la interviu, spune că mama vitregă se așteaptă ca tu să
fii pedepsit de intervievator dacă îți faci de cap. De asemenea, trebuie să vii acasă cu idei de
la intervievator cu privire la modalități bune de a te pedepsi atunci când nu te comporți bine
acasă. Mama ta vitregă este frustrată că nimic din ceea ce ea încearcă nu te face să te
comporți bine; ea dorește idei care vor funcționa.

4. Cum te simți?
S-ar putea să ai probleme în a răspunde la întrebări referitoare la sentimente, pentru că
nu ești obișnuiți să te gândești la ele. Ești obișnuit să fii activ și să faci diferite lucruri. Dacă
te întreabă dacă ești vreodată fericit, de exemplu, este posibil să nu știi ce să spui. Cu toate
acestea, dacă te întreabă ce faci după ce se întâmplă lucruri bune, precum atunci când tatăl
tău se joacă cu tine, poți să zici că zâmbești și râzi și că sari mult. Apoi, dacă te întreabă cum
te simți atunci când sari și zâmbești și râzi, spui că te simți fericit. Dacă te întreabă dacă ești
vreodată neliniștit, spui că nu știi ce înseamnă asta. Dacă intervievatorul spune ceva de genul:
„Te-ai îngrijorat vreodată de lucruri simple acasă?” spui că îți faci griji când faci greșeli de
fiecare dată când mama ta vitregă este în preajmă. Se pare că observă fiecare greșeală pe care
o faci. Dacă îți cere un exemplu concret, spui că ai crezut că ți-ai făcut curat în cameră bine
ieri, dar ceva a fost în neregulă și nu ți s-a permis să ieși afară. Să mergi afară este lucrul tău
preferat, și ea întotdeauna te lipsește de aceasta. Deci, acum îți faci griji ori de câte ori ai ceva
de făcut pe acasă și ea te privește. Suspini foarte mult pe măsură ce vorbești despre chestiile
acestea. Dacă te întreabă ce spune tatăl tău despre asta, spune că ți-a spus că va trebui să pleci
dacă nu o poți face pe mama ta vitregă să te iubească. Uneori, dacă ești îngrijorat prea mult,
devii stângaci și cazi sau scapi lucruri, iar apoi acestea se stric. Aceasta pare să se întâmple
de foarte multe ori atunci când trebuie să duci farfuria la chiuvetă. Dacă farfuriile se strică,
mama ta vitregă e foarte supărată.
Dacă te întreabă dacă ești vreodată trist, spui că ești trist de cele mai multe ori pentru că
mama ta vitregă nu te iubește și ți-a spus că nici mama ta adevărată nu te iubește. Mama ta
vitregă obișnuia să spună că a fost greșit modul în care mama ta reală te-a educat. Acum
spune că ești rău și că poate înțelege de ce mama ta reală te-a ignorat de cele mai multe ori.
Când îți spune asta, te face să plângi.
Dacă te întrebi ce faci atunci când ești supărat, spune că poate vrei să spargi lucruri.
Uneori îți distrugi propriile jucării. Când distrugi lucruri, te simți mai bine, dar mai târziu
ești trist pentru că nu mai ai acea jucărie. Mama ta vitregă te face să te enervezi tot timpul
acum și deci nu mai ai multe jucării. Deci, țipi la ea și o numești urât în loc să-ți strici
jucăriile. Chiar o înnebunește când o numești vrăjitoare. Te bucuri că e supărată, pentru că
atunci simte la fel cum te simți și tu. Dacă te întreabă de ce te face atât de furios, ai putea
spune că are prea multe reguli și ele toate sunt aiurea. Dacă te întreabă ce vrei să se întâmple,
spui că chiar vrei să o lovești cu piciorul pe mama vitregă, dar știi că nu poți. Dacă te întreabă
de ce nu, spui că pentru că ți-ar lua toate lucrurile.
Tatăl tău ți-a spus că vei fi alungat din casă dacă nu te vei schimba. Ai fost informat de
către CYS că nu te vei întoarce niciodată la mama ta adevărată și astfel nu ai unde să mergi
dacă mama ta vitregă te dă afară. Oricât de mult ai urî-o, nu știi ce se va întâmpla cu tine dacă
te va da afară. Te gândești uneori la asta și ești foarte speriat.
Dacă intervievatorul se comportă frumos cu tine în timpul acestei discuții, ai putea
spune că ai putea fi fericit pentru totdeauna dacă intervievatorul te va duce acasă.

5. Ce crezi?
Te așteptați ca adulții să te placă la început, pentru că ei întotdeauna așa păreau. De
asemenea, te aștepți ca într-un fel, dintr-un motiv necunoscut, adulții să treacă de la faptul că
te plac la acela de a te urî. Nu înțelegi ce este greșit, dar întotdeauna este. Nu ai nicio idee
despre ceea ce faci ca adulții să se supere pe tine. Știi că adulții stăpânesc lumea și tu, inițial,
încerci din greu să-i mulțumești. Vrei ca ei să te accepte și să te iubească. Nu petreci prea
mult timp gândindu-te. Îți place să fii în mișcare. Ții greu să stai liniștit, și chiar și atunci
când mănânci, ai tendința de a te mișca prin bucătărie uitându-te la diferite lucruri în timp ce
mănânci Nu înțelegeți de ce ar trebui să vă faci temele înainte de a te juca. Jocul este
distractiv și temele sunt plictisitoare, deci evident că ar trebui să te joci nu să faci temele.

6. Ce îți place la tine?

Îți plac desenele pe care le faci. Faci o mulțime de desene în timpul liber și le dai tatălui
tău sau profesorilor de la școală. Obișnuiai să faci desene pentru mama ta vitregă. Ea
obișnuia să le pună pe frigider, dar acum le sfâșie și îți spune să te întorci la teme. Dacă ți se
oferă ocazia, desenează o inimă, scrie numele intervievatorului în mijloc și apoi dă-i inima
intervievatorului.
7. Cum te descurci la locul de muncă?
Această întrebare nu este relevantă pentru Alex.

8. Cum îți merge la școală?

Te-ai mutat acum două luni într-o școală nouă ca urmare a schimbării custodiei tale.
Dacă te întreabă despre școală, spune că mama ta adevărată nu te-a trimis foarte des la școală.
Mama ta vitregă te face să te duci în fiecare zi. La școală, profesorul tău ți-a spus că te
plăcuse, doar că ea vrea ca tu să încerci să înveți mai mult. Ea spune că ai rămas în urmă față
de ceilalți la lectură și matematică și că trebuie să înveți să fii organizat și să nu te ocupi de
astfel de lucruri complicate. Profesorul tău crede că ești inteligent. Crede că nu îți faci lucrul
pentru că nu ai fost învățat să fii responsabil.
Dacă te întreabă cum te simți cu alți copii la școală, spui că băieții te lasă să te joci cu ei
pe terenul de joacă, dar niciunul dintre ei nu se joacă cu tine în afara școlii.

9. Cum stai cu sănătatea?

Când ai locuit cu mama ta, nu ai avut nici un contact cu medici în afară de cei de școală.
Ai petrecut recent întreaga zi la un cabinet medical făcând multe teste. Serviciile pentru
copii și tineret au plătit pentru aceasta, dar știi că mama ta vitregă a cerut-o. Medicul i-a spus
mamei tale că nu tu crești așa cum ar trebui. El crede că trebuie să mănânci mai mult și să
mănânci multe lucruri sănătoase, astfel încât să crești mai mult. Ți-a plăcut acest sfat
deoarece ai fost foarte flămând la locul mamei tale adevărate și nu te-ai simțit bine. Mama
ta vitregă te hrănește foarte mult, dar ea strică totul strigând la tine că nu ai maniere bune de
masă. Doctorul ți-a dat o cremă specială pentru picior. Se vindecă bine, dar mama ta vitregă
spune că vei avea întotdeauna o cicatrice pentru că mama ta adevărată a avut grijă de tine atât
de rău.

10. Cum te raportezi la ceilalți?

La început, mama ta vitregă părea să te placă. Te-a dezmierdat noaptea și ți-a citit
povești. Ți-a cumpărat toate hainele și jucăriile noi. Era foarte încântată că te-ai mutat.
Problemele au început imediat ce a început școala. Era foarte furioasă că ți-ai distrus toate
hainele școlare. Ți-a spus mereu că nu poți purta haine murdare și sfâșiate la școală și că
nu-și mai permite să-ți cumperi lucruri noi. Ai plâns când ți-a spus chestia asta, dar acum ești
supărat și țipi înapoi la ea. Crezi că regulile ei sunt proaste și nu te poate face să le urmezi.
Tatăl tău este un agent de vânzări care călătorește în întreaga țară cu afaceri. El este
acasă doar din când în când. Ți-a spus că el crede că toate problemele tale sunt din vina
mamei tale adevărate. Te-a văzut de câteva ori pe an înainte de a ajunge să locuiești cu el. El
s-a comportat frumos în timpul acestor vizite, dar niciodată nu părea să observe că lucrurile
erau rele în casa mamei tale. El crede că mama ta vitregă țipă prea mult la tine și l-ai auzit
spunându-i asta. De asemenea, l-ai auzit spunându-i că orice femeie adevărată ar ști cum să
se ocupe de un băiat de șapte ani. Nu știi ce vrea să spună prin „femeie adevărată", dar
înțelegi că o supără cu adevărat pe mama ta vitregă. Când începe să te sperie cu amenințări
de a te da afară, tu spui: „Nu ești o femeie adevărată, oricum, tata spune așa". Asta o face
mereu să se retragă și să plângă.
Crezi că noua ta profesoară e în regulă. Încearcă să te ajute să înveți să citești și îi plac
desenele tale. Vrei să nu îți mai verifice atât de atent temele. Profesoara ta de anul trecut nu
a făcut asta. Nu știi de ce trebuie să fie așa de pretențioasă față de temele tale. Odată, când
te-a trimis în colț pentru că nu ți-ai făcut munca, ai început să plângi. Te-a scos apoi din colț
și te-a mângâiat. Chiar ți-a plăcut când ți-a dat un șervețel și te-a ajutat să-ți sufli nasul. Ai
întrebat-o dacă ar vrea să te ducă acasă. Te-a îmbrățișat și te-a trimis înapoi la locul tău. Ai
auzit-o având o ceartă cu mama ta vitregă la telefon. Mama ta vitregă a fost într-adevăr
supărată când te-a văzut mai târziu în acea noapte. Ea ți-a spus că este responsabilitatea ta să
îți faci temele și că nu va fi impusă de profesoara ta.

11. Cum îți vezi viața ta?

Te bucuri că ești cu tatăl tău. Mănânci mult mai bine la casa lui. Poți recunoaște că mama
ta vitregă este un bucătar bun și ți-a cumpărat lucruri frumoase. Dacă s-ar opri să fie
indispusă, vei fi bucuros să trăiești cu ea.

EXERCIȚII PENTRU INTERVIEVATOR

Exercițiul 1: Dați un diagnostic pentru Alex

A. Care sunt criteriile pe care Alex le posedă pentru o tulburare pe Axa I a tulburării de
sfidare opozițională sau a problemei relației copil-părinte?

Denumiți alte două diagnostice pe Axa I pe care ați dori să le eliminați pentru Alex și indicați
ce informații suplimentare ar putea fi necesare pentru a face diferența între opțiunile de
diagnosticare pentru el.

Alex îndeplinește toate criteriile pentru o tulburare de Axa I, ar trebui diagnosticul sa fie
amânat sau nu este nevoie de un diagnostic?
B. Ce criterii îndeplinește Alex pentru un diagnostic de Axa II (tulburări de personalitate și
retardare mentală)? Ar trebui ca un diagnostic să fie amânat sau un diagnostic nu este
necesar? Explicați și fiți cât mai concret posibil.

C. Există ceva care ar putea fi raportat pentru Alex pe Axa III (Condiții medicale generale
care sunt potențial relevante pentru tulburarea mentală a clientului)?

D. Enumerați toți factorii de stres psiho-social și de mediu specifice care îl influențează pe

Alex de data aceasta pe Axa IV. Indicați dacă fiecare stres este ușor, moderat sau sever.

E. Care este evaluarea dvs. generală a funcționării lui Alex pentru Axa V (actuală, cea mai
înaltă în ultimul an)?

F. Verificați-vă din nou opțiunile de diagnosticare începând cu Axa V și continuând înapoi

prin Axa I pentru a determina dacă ați supraestimat sau ați subestimat impactul factorilor
psihologici de situație, biologici sau individuali asupra funcționării actuale a lui Alex. Ar
trebui să schimbați ceva? Fiți clari în descrierea motivului dvs.

G. Revedeți alegerile de diagnostic din nou din punctul de vedere al lui Alex. Opțiunile
voastre sprijină discuțiile pe care le-ați avut cu el? Ar fi deranjat de alegerile dvs.? Fiți
specific în discutarea de ce da sau de ce nu.

Exercițiu 2: Practicați aprofundarea interviului cu Alex.

A. Alex își manifestă sentimentele fără a fi conștient de ele. Ajutați-l pe Alex să-și
aprofundeze conștientizarea emoțională prin identificarea stării sale emotive și a modului în
care el poate să-l exprime prin comportamentul său nonverbal. Utilizați informații de la
profilul lui Alex pentru a vă ghida. Un exemplu este oferit.

Alex: M-a trimis din nou în camera mea. M-am enervat. Am rupt camioneta pe care tocmai
mi-a dat-o!
Erai supărat că te-a trimis în camera ta, așa că i-ai arătat că ești supărat prin faptul că ai
rupt jucăria pe care ți-a dat-o.
Alex: Tatăl meu nu a venit acasă să se joace cu mine așa cum a promis, așa că m-am ascuns
în dulap și nu m-a putut găsi.

Alex: Ea a strigat la mine pentru că eram obraznic, așa că mi-am aruncat temele în toaletă.

Alex: Copiii din vecinătate nu m-au lăsat niciodată să mă joc cu ei. Ieri am văzut mingea în
curtea noastră. Când nu se uită nimeni, am luat-o și am ascuns-o în garajul nostru.

B. Alex încearcă să schimbe subiectul ori de câte ori apare un subiect sensibil. Scrieți un
comentariu care îl redirecționează pe Alex sprijinindu-l emoțional, dar care îl încurajează să
facă față problemei pe care încearcă să o evite. Aveți grijă să vă exprimați redirecționarea,
astfel încât să nu pară o critică. Utilizați informații de la profilul lui Alex pentru a vă ghida.
Este dat un exemplu de redirecționare, pentru a preveni evitarea.

Intervievator: Ce i-ai spus mamei tale vitrege ca ea să te numească un mincinos?

Alex: Ai fost vreodată numit un mincinos când erai copil?
Știu că este rău să vorbim despre mama ta vitregă care te numește mincinos. Ce ai spus ca
ea să o considere drept minciună?

Intervievator: Ți-ai făcut temele astăzi?

Alex: Profesoara a fost atât de nedreaptă față de mine astăzi. Stăteam pe scaun ca toți ceilalți,
dar David, care stă în spatele meu, m-a lovit cu un creion, așa că a trebuit să mă întorc și să-l
lovesc înapoi. Profesorul m-a învinovățit pentru că nu sunt atent și m-a pedepsit în timpul
puzei!

Intervievator: Spune-mi ce s-a întâmplat când ai văzut-o ieri pe mama ta la Serviciile

pentru copii și tineret.
Alex: Mama mea vitregă spune că mama mea adevărată nu mă iubește. Crezi că mă iubește?

Intervievator: Ai urmat programul tău azi când ai ajuns acasă de la școală?

Alex: Care era programul tău atunci când erai copil?

B. Alex simte de multe ori că nimeni nu-l ascultă. Ca răspuns la comentariile sale, faceți o
declarație de sinteză care demonstrează că ascultați, care subliniează o temă care servește ca
o tranziție sau care scade intensitatea sa emoțională. Utilizați informații din profilul lui Alex
pentru a vă ghida. Este dat un exemplu de utilizare a sumarizării, ca o tranziție la o problemă.

.Alex: Mama mea vitregă mă urăște. Indiferent de ce fac, ea crede că sunt rău. Ea strigă la
mine la tot ce fac. Îi spun că ea este cea rea și nu eu. Chiar și tatăl meu crede că ea e rea pentru
că l-am auzit spunându-i că nu este o femeie adevărată pentru că nu mă poate controla. Dar,
chiar dacă este vina ei, tatăl meu spune că trebuie să o ascult sau trebuie să plec.
Ea țipă și țipă indiferent de ce faci. Nu vrei să asculți, dar tatăl tău spune că va trebui să pleci
dacă nu o faci. Ai făcut ceva astăzi pentru că ea ți-a cerut?

Scrieți un alt rezumat ca răspuns la comentariile anterioare ale lui Alex, care subliniază o
temă care apare în comentariile sale.

Alex: La școală toți ceilalți copii stau așezați tot timpul la locurile lor, dar mie nu-mi place.
Nu vreau să stau așezat. Îmi place să mă mișc. Profesoara are multe lucruri minunate în clasa
ei. Îmi place cel mai mult să ajung acolo înainte de toți ceilalți, ca să mă uit în jur la toate
rafturile și să ating lucrurile de pe rafturi. Pe profesoară nu pare să o deranjeze că ating
lucrurile înainte de oră, dar devine foarte supărată când o fac în timpul citirii sau alte
activități. De ce toată lumea trebuie să se ia de mine?

Exercițiul 3: Întrebări de gândit pentru Alex

A. Luați în considerare cine sunteți în calitate de intervievator și scrieți ceea ce credeți că ar

putea fi cel mai dificil să stabiliți cu Alex în raport cu vârsta, etnia, sexul, statutul
socio-economic, orientarea sexuală, religia, caracteristicile fizice și stilul de personalitate.
Ce s-ar putea întâmpla în mod special?

B. Există ceva ce ați putea face pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a stabili o relație de
lucru eficientă cu Alex? Răspunedeți concret și detaliat în descrierea ideilor dvs.

C. Cum ați reacționa dacă Alex ia un obiect din camera de inervievare și amenință să-l
arunce peste fereastră? Ce ați face dacă ar veni spre dvs. amenințând să vă lovească?
E. Alex are un istoric de a acționa agresiv ca răspuns la emoțiile sale negative. Să
presupunem că ați vorbit despre relația sa cu mama sa biologică și puteți vedea tensiunea din
interiorul său din indicațiile sale nonverbale. Ce ați putea spune lui Alex dacă el amenință să
facă ceva agresiv în timpul sesiunii?
F. Ce ați face dacă Alex începe să arunce cu obiecte spre dvs?
 Cazul Cathy

1. Care sunt statisticile de baza?

Numele tau e Cathy si esti o fata european-american de 11 ani. Ai fost detasata intr-o familie
foster(sociala) in ultimele 4 luni. Aceasta plasare a fost facuta dupa ce ai spus unuia dintre
profesorii tai de la scoala ca ai fost victima unui abuz sexual. Familia foster este formata
dintr-un cuplu casatorit care te-au incurajat sa le spui mama si tata. Ei nu au copii. In
momentul de fata esti inscrisa in clasa a 5-a la o scoala primara din mediul rural. Familia
biologica este formata din mama ta, bunicul, sora ta Karen si doi verisori adulti, care
cateodata locuiesc cu familia ta, cateodata la membri din familia extinsa, in alte state. Mama
ta, are de asemenea, iubiti care pleaca si vin. Tu fiind intervievata intr-un centru de sananate
mentala.

2. Cum te comporti in interviu?

Esti bine ingrijita in ceea ce priveste parul si hainele.(?) In timpul intervului, esti tacuta si
rusinoasa, dar inteligenta si nu ai prbleme in a intelege orice intrebare a intervievatorului. Nu
initiezi nicio conversatie dar raspunzi imediat intrebarilor solicitate pentru ca vrei sa
multumesti intervievatorul. Raspunzi incet, uitandu-te in jos, in poala marea majoritate a
timpului, dar periodic te uiti fugitiv in ochii intervievatorului. Cu cat intervievatorul spune
lucruri care sa te ajute sa te simti mai confortabil, cu atat te deschizi mai mult si oferi mai
mult contact vizual. Daca te simti criticata in vreun fel, te inchizi. Cand esti intrebata de ce
esti intervievata, devii lacrimogena si aproape inoerenta. Daca intervievatorul iti ofera suport,
te calmezi. Daca ti se solicita detalii in mod special cu referire la abuz, intrebi intervievatorul
daca puteti vorbi despre altceva. Te impingi inapoi in scaun, ca si cu te poate proteja. Iti
impreunezi si despreunezi genunchii, dand semnale non-verbale de anxietate. Daca esti
intrebata despre sanatatea mentala devii anxioasa, trista sau nervoasa iar primul tau raspuns
este negarea. Daca intervievatorul iti spune ca este in regula sa vorbesti despre aceste lucruri,
admiti ca iti este chiar dor de mama ta si de sora, fiind nervoasa pe tine ca ai vorbit despre
abuzul sexual si ca esti ingrozita de tatal adoptiv. Tu gasesti orice intrebare referitoare la
halucinatii sau deliruri greu de inteles si iti ceri scuze, catre intervievator, in mod repetat
pentru ca pari a fi proasta. Daca esti intrebata daca ai avut vreodata in gand sa ranesti pe
cineva sau pe tine, tu spui nu.

3. De ce esti intervievata?

Acum 4 luni, bunicul tau a inceput sa o atinga pe sora ta de 5 ani pe tot corpul si asta o facea
sa planga. Tu i-ai spus profesorului tau despre acest lucru ziua urmatoare pentru ca ai vrut sa
o ajuti pe Karen si nu stiai ce altceva sa faci. I-ai spus de asemenea profesorului ca bunicul tau
te-a atins in felul asta toata viata. L-ai implorat pe profesor sa faca ceva sa o protejeze pe sora
ta. Acesta a contactat directorul scolii, care a sunat apoi la Serviciile pentru copii si
tineret(CYS). Un administrator de caz de la aceasta agentie a venit sa vorbeasca cu tine la
scoala. Dupa ce a vorbit cu tine, a sunat-o pe mama ta din biroul directorului si i-a spus ca te
aduce acasa de la scoala si ca ar vrea sa discute cu ea si Karen. Cand tu si angajatul CSY ati
ajuns acasa, nimeni mai era acolo. Erau semne ca impachetase in graba. Te-ai dus grabita spre
camera pe care o impartisei cu Karen. Ea nu era acolo, toate lucrurile ei erau luate. Ai fost
plasata intr-un foster de urgenta. Asociatia Servicii pentru copii si tineri, iti cauta familia dar
nu au avut noroc pana acum sa-i intalneasca. Ei te-au trimis la aceasta intalnire pentru a primi
ajutor, dar in realitate nu intelegi ce inseamna cu adevarat acest lucru. Daca esti intrebata
despre ce ti-a facut bunicul, spui doar ca te-a atins peste tot si te-a penetrat cu tot felul de
lucruri. El si trei dintre verisorii tai adulti, ti-au facut asta de atat timp de cat iti aduci aminte.
Nu mai vrei sa vorbesti in momentul asta. Daca esti presata usor de intervievator, oferi mai
multe detalii. Spui ca acesti barbati te-au invatat cum sa faci oral si sa te intinzi tacuta in timp
ce ei te penetreaza. Cand au inceput prima oara, i-ai implorat sa te lase in pace, dar dupa o
vreme, ai renuntat pentru ca nu a mers niciodata. Acesti indivizi te-au amenintat in mod
repetat ca iti vor lua mama daca vei spune vreodata cuiva despre acest abuz. Ai fost atat de
ingrijorata in legatura cu sora ta incat ti-ai asumat riscul si ai spus profesorului. Poate te simti
coplesira de sentimente cand spui asta. Ei chiar ti-au furat mama de langa tine, exact cum te
amenintau intotdeauna. Daca esti intrebata daca mama ta stia despre aceste activitati sexuale,
spui ca nu a vorbit niciodata cu tine despre asta. Trebuie sa fi stiut despre asta, pentru ca
parasea intotdeauna camera cand cineva incepea sa te atinga. Daca esti intrebata ce vrei, tu
spui ca vrei sa fii din nou cu famila ta. Daca esti intrebata cum te descurci in familia adoptiva,
spui ca ai tulburari ale somnului si ca urinezi in fiecare noapte in pat. Aceasta problema de
urinare este noua si a inceput in momentul in care ai mers in familia adoptiva. Daca esti
intrebata de ce crezi ca se intampla acest lucru, tu spui ca tatal adoptiv tot continua sa vina in
fiecare seara la tine si dupa ce inchide lumina te saruta de noapte buna. Acest lucru te
terifiaza. Esti sigura ca te saruta pentru ca vrea sa faca sex cu tine. Il urasti pentru acest lucru.
Daca esti intrebata despre mama adoptiva, tu spui ca o placi. Ea iti gateste si te incurajeaza sa-
i spui mama. Tu nu ai vorbi niciodata despre tatal adoptiv cu mama adoptiva. Tu ti-ai iubit
mama, dar te-a abandonat mediat in momentul in care ai vorbit cu profesorul despre abuzul
sexual. Acest lucru a fost exact ce abuzatorii te-au amenintat. Astfel, nu ai de gand sa risti sa
pierzi mama adoptiva, spunandu-i despre fricile tale in legatura cu tatal adoptiv. Daca esti
intrebata cum te vei descurca cu aceasta problema, cu tatal adoptiv, raspunzi ca mama ta a
trait cu multi barbati diferiti. Te astepti ca mama adoptiva sa schimbe si ea des partenerii. Tu
speri ca n-o sa treaca mult pana va fi un nou tata adoptiv in casa si de asemenea, speri ca acest
tata, sa nu fie interesat de tine. Daca esti intrebata de tratamentul anterior, spui ca aceasta este
prima data si ca nu stii ce se va intampla.

4. Cum te simti?

Esti terifiata de gandul ca vei fi data afara din casa familiei adoptive, pentru ca nu ai alt loc in
care sa mergi Esti terifiata, de asemenea, ca va trebui sa faci sex cu tatal adoptiv, daca stai in
aceasta casa. Incerci sa nu te gandesti la mama ta. Cand o faci, pierzi controlul si plangi ore in
sir. Esti de asemenea foarte ingrijorata in legatura cu sora ta. Mama ta va avea grija de ea,
pentru tine? Sora ta isi va aminti cum sa faca isi sandwich.uri cu unt de arahide si jeleuri daca
mama nu o hraneste? Cand nu te gandesti la familia ta, te simti singura si fara speranta.

5. Ce gandesti despre tine?

Te consideri incompetenta si proasta. Notele tale proaste de la scoala, iti consolideaza

sentimentele ca esti „proasta ca o piatra”, asa cum obisnuia bunicul tau sa spuna. Tu nu ai
incredere in abilitatile tale de a gandi sau a rezolva probleme pentru ca, la urma urmei, cand
le-ai spus despre abuz pentru a-ti proteja sora, ai sfarsit prin a fi separata de ei. Acum ea, este
plecata pe undeva, fara a avea pe cineva care sa o imbaieze, sa o hraneasca sau sa o imbrace.
In incercarea de a o proteja, ai lasat-o fara tine-singurul ei protector. Te percepi ca toata
ingrijirea pe care ti-o ofera un barbat, inseamna de fapt preludiul la sex. Iti plac femeile,
pentru ca ele nu te ranesc, dar nu te astepti nici sa te protejeze.

6. Ce-ti place la tine?

Daca esti intrebata despre asta, devii foarte tacuta si incepi sa plangi. Daca esti presata mai
departe de catre intervievator, spui ca ai fost o ratata de la nastere. Nu poti multumi pe
nimeni, decat prin a face sex cu ei si tu urasti sa faci sex. Daca iti este acordat sprijin si esti
incurajata sa te gandesti mai mult, recunosti faptul ca iti place ca ai fost capabila sa te inveti
cum sa ai o igiena cororala adecvata, cum sa te imbraci si sa te hranesti. Nimeni nu te-a
incurajat sa inveti lucrurile acestea. Ai folosit activ aceste abilitati pentru a o ingriji pe sora
mai mica. Sora ta te iubeste pentru acest lucru si asta te face sa te simti bine.

7. Cum a fost in scoala?

Nu ai invatat niciodata prea mult la scoala pentru ca mama, tu si sora ta v-ati mutat de multe
ori. In momentul de fata te afli printre ultimii in clasa, in clasa a 5-a. Toti ceilalti elevi din
grupul de lectura si matematica par a avea probleme serioase in a vorbi si a gandi. Crezi ca
trebuie sa fii ca ei pentru ca sunteti in acelasi grup si bunicul tau ti-a spus cat de proasta esti.
Ti-ai facut un grup superficial de trei fete la cea mai noua scoala cu care mergi in pauzele de
masa. Nu le-ai vazut niciodata in afara scolii.

8. Cum stai cu sanantatea?

Tu nu ai vazut niciodata in viata ta un medic pediatru sau un dentist. Mama ta adoptiva a

stabilit programari pentru examinare, insa acest lucru te face sa te simti anxioasa pentru ca nu
stii la ce sa te astepti. In prezent nu esti bolnava, dar ori de cate ori te-ai imbolnavit in trecut,
luai Tylenol si Pepto Bismol. Esti confuza in legatura cu faptul ca mama ta adoptiva este
ingrijorata de sanatatea ta, dar te simti bine cand aceasta se agita in jurul tau doar pentru ca
tusesti.

9. Cum expui situatia altora?

Tu chiar vrei sa fii apropiata de femei si de copii. Stilul tau in general este de a multumi pe
toata lumea. Esti pasiva si complianta. Niciodata nu cauti sa te afirmi in vreun fel si devii
foarte anxioasa cand nu stii cum vor oamenii sa te comporti. Surprizele de orice fel te fac sa te
temi pentru ca nu stii cum ar trebui sa reactionezi. Esti un bun ascultator si stii sa faci
complimente oamenilor de aceea vor sa te aiba in jur. Preferi sa eviti barbatii de orice varsta.
Afirmi ca barbatii vor vrea doar sex oral si alte lucruri care nu-ti plac; orice barbat care se
poarta dragut nu vrea altceva decat sa obtina aceste lucruri de la tine. Nu esti chiar speriata de
baietii de varsta ta, dar te temi ca au aceleasi ganduri si parti private ca bunicul si verisorii tai.
Cum descrii profesorii? In scoala, stai tacuta si incerci sa nu enervezi profesorii. Profesorul
tau a tipat la tine ca nu esti atenta in clasa si pentru temele prost facute. Incerci sa te ascunzi
de profesor deseori pentru ca nu intelegi ce-ti cere sa faci si nu-ti doresti sa te displaca din
cauza aceasta. Performanta slaba la scoala survine si din cauza amintirilor cu experienta
abuziva, care vin adesea in momentul in care incerci sa-ti faci treburile pentru scoala si nu te
poti concentra. Oricand profesorii sau adultii te lauda, esti plina de un amestec de emotie si
teama: entuziasm ca cineva te place, si teama caci acestia ori vor sa te angajezi in acte sexuale
cu ei, ori vor avea repulsie fata de tine in momentul in care vor afla despre comportamentul
tau sexual. Aceste frici fac dificil sa accepti ajutor din partea profesorilor, a celor ce lucreaza
la asociatia CYS sau ceilalti adulti non-abuzivi. Ai vazut alti copii care au fost laudati de catre
parinti si profesori si ti-ai fi dorit sa nu fii o persoana asa teribila ca adultii chiar sa te placa si
sa vrea sa aiba grija de tine. Cum te intelegi cu colegii? Tu ai un singur prieten real si aceea
este sora ta mai mica, Karen. Ai incercat sa ai grija de ea facandu-i sandwich-uri si ajutand-o
cu temele. Ea ti-a spus foarte des cat de mult te iubeste si cat de mult depinde de tine. Tu
intotdeauna ai impatit tot ce aveai cu el. Karen stie cat de mult urasti sa faci sex. Plange cand
bunicul o face sa plece din camera pentru ca stie ce va urma sa ti se intample. Esti speriata ca
Karen, este fortata sa-ti ia locul acum ca tu ai plecat. Relatia cu colegii de scoala este in
general pozitiva. Esti prietenoasa si complianta si acest lucru te-a determinat sa dezvolti
„prietenii scolare” in fiecare scoala in care ai invatat. Nu ai spus niciodata niciunuia din
prieteni ce ti s-a intamplat.

10. Cum iti vezi viata?

Vrei cu disperare sa gasesti o cale sa te intorci la mama si sora ta. Nu vrei sa fii implicata in
activitati sexuale din nou, dar crezi ca singura modalitate de a o vedea pe Karen si de a o
proteja este de a „te pune” cu situatia in fata. Iti pare foarte rau acum ca i-ai spus profesorului
despre problema ta.

Exercitii pentru intervievator:

Exercitiul 1: Dezvolta un diagnostic pentru Cathy

A. Dupa ce criteriu este incadrata Cathy in Axa I pentru diagnosticul de PTSD(Stres

post-traumatic) sau abuz sexual al copilului?

Numeste 2 alte diagnostice pe Axa I, pe care le-ati putea elimina pentru Cathy si
indicati de ce alte informatii ar fi nevoie sa faceti diferenta intre optiunile de diagnosticare
pentru ea.

Cathy indeplineste toate criteriile pentru o tulburare din Axa I? Ar trebui un

diagnostic amanat sau este vreun diagnostic de care nu e nevoie?

B. Ce criteriu o incadreaza pe Cathy in diagnosticul pe Axa II(Tulburare de

personalitate si retard)? Este vreun diagnostic ce trebuie eliminat sau este vreunul de care nu
este nevoie? Explica si fii cat mai specific posibil.

C. Este ceva ce ar putea-o incadra pe Cathy in Axa III( Conditie generala medicala,
care are potential relevant in tulburarea mentala a clinetului)?

D. Listeaza toti factorii stresori psihosociali si din mediul inconjurator care ar avea
influenta de aceasta data in Axa IV? Indica daca fiecare stresor este slab, moderat sau sever.

E. Care este evaluarea globala pentru incadrarea lui Cathy in Axa V(curent si inalt in
ultimul an)?

F. Verificati dubla obtiune de diagnostic pornind de ka Axa V si continuand inapoi

prin Axa I pentru a determina daca ati supraestimat sau subestimat impactul factorilor
situationali, biologici, psihologici privind functionarea actuala a lui Cathy. Ar trebui sa
schimbati ceva? Fii specific in descrierea motivului de ce da sau de ce nu?

G. Examinati-va alegerile diagnosticului inca o data din punctul de vedere al lui Cathy.
Alegerile tale sunt sustinute de discutiile pe care le-ai avut cu ea? Va fi deranjata de alegerile
tale? Fii specific in discutia de ce da sau de ce nu.

Exercitiul 2: Aprofundarea practica a interviului cu Cathy

A. Cathy are multe comentarii care indica faptul ei ii este teama ca tatal adoptiv o va
molesta. Scrie un comentariu empatic, ca raspuns la fiecare remarca, care ii valideaza reactia
la experienta ei de viata, care sa o faca sa simta ca tu intelegi cum se simte in raport cu
experientele ei de viata sau care sa o faca sa-si recapete controlul emotional. Utilizeaza
informatiile sin istoricul cazurilor pentru a dezvolta comentariile. Utilizeaza cuvinte simple in
comentariile tale pentru a te asigura ca un copil de 11 ani le intelege. Un exemplu este acela
de a folosi empatia pentru a-i demonstra lui Cathy ca este inteleasa.

Cathy: Mama adoptiva va pleca daca eu ii voi spune ca sunt speriata de tatal adoptiv.

Mama ta te-a abandonat cand i-ai spus profesorului despre bunicul. Te temi ca
mama adoptiva te va parasi, de asemenea.

Cathy: Poate, daca nu as spune nimic, tatal adoptiv va obosi sa vina atat timp cat il
ignor.

Cathy: Nu ii pot spune tatalui adoptiv sa nu mai vina si sa ma atinga pentru ca asta nu
a mers niciodata.

Cathy: Nu ar fi venit daca nu ar fi vrut sex de la mine.

B. Siguranta lui Cathy a fost compromisa de mai multe ori de catre barbati diferiti. Fa
sumarizarea ipotezelor ca raspuns la preocuparile sale fata de tatal adoptiv. Poti sumariza
pentru a demonstra ca este ascultata, pentru a evidentia o tema, pentru trecerea la un alt topic
sau pentru a redresa intensitatea emotionala. Un exemplu este furnizat folosind rezumatul
pentru a evidentia o tema.

Cathy: Urasc cand vine in camera mea noaptea. Asa a inceput tot timpul. Intotdeauna a
fost noaptea. Prima data i-as fi cerut sa plece. Nu a mers niciodata asta. Apoi, as fi plans, nu
le-a pasat. As fi incercat sa port multe haine. Nimic n-ar fi ajutat niciodata. Imi urasc tatal
adoptiv. Imi doresc sa moara.

Tema: Nu se poate proteja.

Nu ai fi vrut ca ei sa te atinga dar intotdeauna s-a intamplat. Nu te poti proteja. Ai

incercat atat de multe, dar niciodata n-a mers. Le-ai cerut sa plece. Ai plans. Incerci sa-ti
protejezi corpul purtand multe haine. Niciodata n-a mers, asa ca te simti atat de neajutorata si
nu poti proteja nici acum de tatal adoptiv. Te gandesti ca nu poti fi in siguranta pana nu este
mort.

Cathy: De ce tatal meu adoptiv treuie sa ma atinga tot timpul? Atingerile sunt
scarboase. Pielea mea „plange”cand ma atinge. Ieri, am cazut de pe bicicleta mea noua si el a
venit repede si m-a ridicat. M-a carat in casa. A fost oribil. Si-a petrecut ziua bandajandu-mi
bratul si intrebandu-ma daca inca ma doare. Gaseste mereu motive sa ma atinga.

Cathy: In fiecare noapte cand mama adoptiva imi spune sa ma spal pe dinti, inima
incepe sa imi bata pentru ca el va veni curand. Ar trebui sa ma spal pe dinti si sa ma bag in
pat. El ciocane la usa, dar intra chiar daca eu nu spun niciodata „intra”. El se apleaca deasupra
mea si imi spune „sper ca vei avea vise frumoase”. Apoi, pune patura in jurul gatului. Este
scarbos!

C. Cathy a fost socializata cu comportamentul sexual cu adultii; oricum, ea evita

comportamentul sexual cat de mult poate. Presupunand ca tu ai vazut-o pe Marissa, o fata cu
o poveste similara cu cea a lui Cathy, dar care raspunde diferit la victimizare. Marissa
incearca sa obtina ceea ce vrea de la ambele sexe, femei sau barbati adulti, abordandu-i
sexual. Presupunand ca Marissa ti-a facut avansuri secuale in timul interviului, incluzand:
rotindu-si partile corpului sugestiv, neincheindu-si primii 3 nasturi ai camasii si inclinandu-se
dramatic inainte, facand miscari cu zona pelvina pe scaun, spunand ca este gata daca „vrei
putin” si asa mai departe. Aceste comportamente erup in momentul in care incerci sa discuti
despre relatiile din familie. Aceste lucruri nu se intampla in momentul in care discutati despre
munca de la scoala si despre relatiile cu prietenii.

Elaboreazaun comentariu procesual care sa sublinieze modelul comportamentului

Marissei.

Scrie un comentariu empatic Marissei care indica faptul ca tu intelegi de ce ar fi

confuza in legatura cu ce vrei tu sau alti adulti de la ea.

Exercitiul 3: Intrebari legate de Cathy

A. Ia in considereare cine esti ca intervievator si scrie jos ce crezi ca ar fi cel mai

dificil in relatia cu Cathy bazandu-te pe varsta ta, etnia, sexul, statutul socioeconomic,
orientarea secuala, religia, caracteristicile fizile si stilul personal. Ce ar putea sa se intample?

B. Este ceva ce ai putea sa faci pentru a imbunatati capacitatea de a stabili o relatie

eficienta cu Cathy? Fii specific si descrie-ti detaliat ideile.

C. Ce s-ar putea schimba in interatiune daca acest client ar fi fost Carl, nu Cathy, care
a fost abuzat de catre rudele de gen masculin? La 11 ani, Carl nu a trecut prin pubertate inca.
In cazul lui Carl, abuzul este relevant in vreun fel in ceea ce priveste orientarea lui sexual
viitoare?

D. Sa presupunem ca ai un nou interviu cu Marissa. Imagineaza-ti ca Marissa tocmai

ti-a spus:”Vrei sa facem sex acum?” Cum i-ai putea raspunde si ce ai avea nevoie sa faci
pentru a pastra cadrul therapeutic?
Sugestii pentru studiu suplimentar

DIAGNOSTIC

DIVERSE PROBLEME IN INTERVIEVARE

ABILITATI DE INTERVIU PENTRU CAZURILE ADULTE

ABILITATI DE INTERVIU PENTRU COPII SI ADOLESCENTI

EVALUAREA STARII MENTALE

EVALUAREA ABUZULUI DE SUBSTANTE

ASISTAREA CAZURILOR DE SUICID

PROBLEMELE VIOLENTEI
Supervizarea caietului de lucru

Studentul intervievat: Data:

Supervizor

Abilități în formare: Participare, întrebări deschise, întrebări închise, comentarii asupra

comportamentului nonverbal, rezumat, ascultare reflectivă, comentarii empatice,
redirecționare, comentarii.

1. Punctele forte ale intervievatorului observate în timpul interviului

2. Domenii pentru creșterea abilitatilor intervievatorului observate în timpul interviului

 3. Observațiile clientului (Evaluarea stării mentale, prezentarea problemei,
comportamentul observat, sentimentele, cognițiile, relațiile și situațiile)

4. Domenii de acoperire cu clientul în sesiunile ulterioare

5. Recomandări privind tratamentul (Are clientul nevoie de o înțelegere? Are clientul

nevoie să se gândească mai mult? Trebuie clientul să simtă mai mult? Are clientul
nevoie să se oprească sau să înceapă să ia măsuri?)

1 Intervievatorul a folosit miscari nonverbale corporale (înclinându-se înainte, rotind

capul, etc.).

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund

2 Intervievatorul a folosit întrebări deschise pentru a extrage informații de la client.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund
3 Intervievatorul a folosit întrebări închise, după caz, pentru a extrage informații specifice.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund
 4 Intervievatorul a făcut comentarii cu privire la comportamentul nonverbal al clientului,
după caz.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund
5 Intervievatorul a folosit afirmatii sumare pentru a rezona cu preocupările, gândurile și
experiențele clientului.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund

6 Intervievatorul a folosit abilități reflective de ascultare pentru a identifica sentimentele

clientului.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund

7 Intervievatorul a făcut comentarii empatice pentru a arăta înțelegerea și validarea

sentimentelor clienților.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund

8 Intervievatorul a utilizat redirecționarea atunci când a fost cazul.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund

9 Intervievatorul a folosit abilități de confruntare sau de susținere atunci când a fost cazul.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund

10 Intervievatorul a făcut comentarii in timpul desfasurarii interviului, după caz.

0.............1.............2.............3.............4.............5
Nu Uneori Frecvent Nu raspund
Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat
Suplimentar:

Interviu despre abilitățile de lucru

Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat
 LUCRAREA 1: Participarea nonverbală 1

Instrucțiuni: Utilizați următoarele scenarii scurte pentru a vă spori gradul de conștientizare a

modului în care comportamentul nonverbal vă poate afecta la nivelul intestinului și vă poate
influența comportamentul participant. O persoană ar trebui să-și asume rolul de intervievator
și cealalta rolul clientului. După ce ați făcut un scurt joc de rol, discutați cu partenerul dvs.
întrebările care urmează in scenariu.

Scenariul 1. Clientul este de sex masculin și este mult mai mare decât intervievatorul.
Atunci când intervievatorul vine să-l întâmpine pe acest om, el se întoarce la
intervievator, il scutură de mâna pe intervievator cu o forță foarte mare, iar atunci când
se așează jos își trage scaunul atât de aproape de intervievator încât genunchii lor se
ating.

1. Cum v-ați simțit fiecare dintre voi la nivel de incredere ca răspuns la această interacțiune?
Cum ar putea fi aceasta reflectată în comportamentul tău nonverbal?

2. Cum ați reacționat fiecare dintre voi la comportamentul nonverbal al celuilalt?

Comportamentele care trebuie luate în considerare includ contactul cu ochii, orientarea
corporală, poziția corpului, expresia feței și comportamentul autonom.

3. Dacă unul sau ambii dintre voi ați avut un răspuns negativ la celălalt, ce ați putea spune
pentru a discuta deschis? Cum ar putea aceasta să influențeze cursul interviului?
4. Dacă unul sau ambii dintre voi au avut un răspuns negativ la celălalt, ce credeți că s-ar
putea întâmpla în mod specific în cursul interviului dacă încercați să ignorați acest lucru?

5. Să presupunem că intervievatorul sa simțit intimidat de comportamentul clientului. Ce

comentariu ar putea face intervievatorul în încercarea de a deschide comunicarea cu clientul
în legătură cu acest lucru? Asigurați-vă că acest comentariu nu pare a fi o critică.

Scenariul 2. Clientul este mult mai în vârstă decât intervievatorul. Întrucât

intervievatorul salută clientul, el sau ea spune: "Mi-aduci aminte atât de mult de
nepotul meu care trăiește în California". În timp ce stați să începeți interviul, clientul
spune: "Cum ați decis că ați vrut să faceți acest lucru cu viața voastră?"

1 Cum v-ați simțit fiecare dintre voi la nivel de incredere ca răspuns la această interacțiune?
Cum ar putea fi aceasta reflectată în comportamentul tău nonverbal?

2 Cum ați reacționat fiecare dintre voi la comportamentul nonverbal al celuilalt?

Comportamentele care trebuie luate în considerare includ contactul cu ochii, orientarea
corporală, poziția corpului, expresia feței și comportamentul autonom.

3 Dacă unul sau ambii dintre voi ați avut un răspuns negativ la celălalt, ce ați putea spune
pentru a discuta deschis? Cum ar putea aceasta să influențeze cursul interviului?
4 Dacă unul sau ambii dintre voi au avut un răspuns negativ la celălalt, ce credeți că s-ar putea
întâmpla în mod specific în cursul interviului dacă încercați să ignorați acest lucru?

5 Să presupunem că acest client a făcut intervievatorul să se simtă "copilul". Ce comentariu ar

putea face intervievatorul în încercarea de a deschide comunicarea cu clientul în legătură cu
acest lucru? Asigurați-vă că acest comentariu nu pare a fi o critică.

Scenariul 3. Intervievatorul are o raceala puternica și a luat un medicament puternic

înainte de a veni la sesiune. Clientul a venit pentru a renunța la fumat. Clientul are o
voce foarte moale și continuă să intre în numeroase discutii despre alte persoane pe
care le știe ca au probleme cu fumatul. În timpul acestor comentarii, intervievatorul are
stranuturi și tuseste.

1. Cum v-ați simțit fiecare dintre voi la nivel de incredere ca răspuns la această interacțiune?
Cum ar putea fi aceasta reflectată în comportamentul tău nonverbal?

2. Cum ați reacționat fiecare dintre voi la comportamentul nonverbal al celuilalt?

Comportamentele care trebuie luate în considerare includ contactul cu ochii, orientarea
corporală, poziția corpului, expresia feței și comportamentul autonom.
3. Dacă unul sau ambii dintre voi ați avut un răspuns negativ la celălalt, ce ați putea spune
pentru a discuta deschis? Cum ar putea aceasta să influențeze cursul interviului?

4. Dacă unul sau ambii dintre voi au avut un răspuns negativ la celălalt, ce credeți că s-ar
putea întâmpla în mod specific în cursul interviului dacă încercați să ignorați acest lucru?

5 Să presupunem că intervievatorul are probleme în ascultarea clientului din cauza unei stari
de rău. Ce comentariu ar putea face intervievatorul în încercarea de a deschide o comunicare
despre acest lucru? Asigurați-vă că acest comentariu nu pare a fi o critică sau face ca acest
client să se simtă responsabil pentru bunăstarea intervievatorului.
Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat
 LUCRAREA 2: Participarea nonverbală 2

Instrucțiuni generale: Fa practică cu un partener ca să devii conștient de

comportamentul tău nonverbal folosind următoarele scenarii. Faceti cu schimbul
rolul de client sau de intervievator. Stați unul față de celălalt pentru a observa
cu ușurință comportamentul nonverbal al celuilalt. Încercați să utilizați
participarea nonverbală pentru a intensifica legatura.

Instrucțiuni pentru client: Citiți un scenariu și apoi preluați rolul unui client în
timpul finalului sau al inceputului interviului. Ca răspuns la întrebările de
inceput, trebuie să îi spuneți intervievatorului ce ți s-a întâmplat. Încearcă să-ți
reglezi tonul vocii, postura corpului și așa mai departe si să-ți eliberezi starea de
spirit pe măsură ce relatezi informațiile de la scenariu cu intervievatorul.

Instrucțiuni pentru intervievator: începeți prin a întreba clientul de ce este

aici. Pe măsură ce clientul vă spune despre viața sa, răspundeți așa cum ați
proceda cand deja ati avut interviul de inceput sau cum ar fi un interviu inițial.
După câteva minute de interviu, opriți jocul de rol și discutați despre efectele
oricărui comportament nonverbal al dvs. și al clinetului.

Scenariul 1. Andre este foarte supărat pentru că a fost recent concediat de

șeful său. Nepotul șefului său a fost asistentul său și a întârziat în mod
repetat la munca. Săptămâna trecută, Andre i-a spus nepotului că trebuie
fie să vină la lucru la timp, fie să caute un nou loc de muncă. Nepotul s-a
plâns imediat unchiului său, iar Andre a fost concediat. Insultăndu-l,
fostul șef al lui Andre i-a oferit nepotului sau postul lui Andre.

1 Au existat indicii de oglindire nonverbală? Dacă da, cum a influențat

interacțiunea?
2 Tu sau clientul ati avut un comportament non-verbal opus? Dacă da, cum a
influențat interacțiunea?

3 Tu sau clientul ati perceput ceva pozitiv sau negativ din comportamentul
nonverbal al celuilalt? Comportamentele care trebuie luate în considerare includ
contactul cu ochii, orientarea corporală, poziția corpului, expresia feței,
comportamentul autonom și postura.

Scenariul 2. Caroline se simte foarte ostila față de dvs. și agenție

deoarece a fost mustrată de către agentul financiar al Agenției dvs. pentru
Sănătate Mintală pentru că nu și-a plătit facturile de la ultima dată când a
fost tratată. Ea crede că, dacă ai fi cu adevărat îngrijorat de ea, i-ai fi spus
directorului financiar să nu mai fie preocupat de plata ei. Nu are bani să
plătească facturile și această agenție ar trebui să îi ajute pe oameni, nu sa
strige la ei. Ea este satula de oamenii care spun că îi pasă de ea și apoi
arată că nu le pasă cu adevărat. Vrea să dovedești că ai grijă înainte să-si
deschidă inima pentru problemele sale curente.

1 Au existat indicii de oglindire nonverbală? Dacă da, cum a influențat

interacțiunea?
2 Tu sau clientul ati avut un comportament non-verbal opus? Dacă da, cum a
influențat interacțiunea?

3 Tu sau clientul ati perceput ceva pozitiv sau negativ din comportamentul
nonverbal al celuilalt? Comportamentele care trebuie luate în considerare includ
contactul cu ochii, orientarea corporală, poziția corpului, expresia feței,
comportamentul autonom și postura.

Scenariul 3. Soția lui Jose a murit brusc din cauza cancerului de col
uterin nediagnosticat. Au fost căsătoriți timp de 15 ani și aveau împreună
patru copii. Jose vine foarte deprimat, fără speranță pentru viitor și cu
teama ca nu are capacitatea de a avea grijă de copiii săi fără ajutorul
iubitei sale soții, Consuela.

1 Au existat indicii de oglindire nonverbală? Dacă da, cum a influențat

interacțiunea?

2 Tu sau clientul ati avut un comportament non-verbal opus? Dacă da, cum a
influențat interacțiunea?
3 Tu sau clientul ati perceput ceva pozitiv sau negativ din comportamentul
nonverbal al celuilalt? Comportamentele care trebuie luate în considerare includ
contactul cu ochii, orientarea corporală, poziția corpului, expresia feței,
comportamentul autonom și postura.

Scenariul 4. Marta se teme că va fi deportată înapoi în Columbia din

cauza unei anumite nereguli în cartea ei verde. Trebuie să participe la
ședința de judecată săptămâna viitoare. Judecătorul de la această audiere
va decide dacă va fi deportața din Statele Unite. Nu înțelege de ce se află
în această problemă. În prezent lucrează ca îngrijitor de copii pentru trei
copii mici la o fermă din New Mexico. Angajatorul ei a angajat un avocat
pentru ea pentru a lupta împotriva acestei amenințări de deportare și a
trimis-o să o ajutati să se linișteasca. Ea a fost atât de nervoasă în ultima
vreme încât nu poate să doarmă. Încearcă să aiba grija de copii, dar
continuă să fie debusolata. Marta este foarte recunoscătoare angajatorului
său pentru asistența lui. Cu toate acestea, avocatul ales o sperie. Se uită la
ea când este cu el și nu explică ce se va întâmpla atunci când merg în
instanță.

1 Au existat indicii de oglindire nonverbală? Dacă da, cum a influențat

interacțiunea?

2 Tu sau clientul ati avut un comportament non-verbal opus? Dacă da, cum a
influențat interacțiunea?
3 Tu sau clientul ati perceput ceva pozitiv sau negativ din comportamentul
nonverbal al celuilalt? Comportamentele care trebuie luate în considerare includ
contactul cu ochii, orientarea corporală, poziția corpului, expresia feței,
comportamentul autonom și postura.
Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat
 Lectia 3: Răspunsul la comportamentul nonverbal

Context: Este începutul interviului dvs. cu Tommy, un băiat de nouă ani. El are o problema in
invatare și prezintă un comportament ușor neascultător la școală. Chiar acum el este foarte
retras și vă răspunde numai monosilabic. Tu stii că acesta este în prezent în pericol de a fi
păstrat pentru a doua oară în clasa a patra. El a trăit în trei case diferite de cand a fost grav
abuzat de tatăl său când era în clasa întâi. Nu și-a văzut tatăl în doi ani. Serviciile pentru copii
și tineret au luat cunostinta despre situația lui familială a fost evaluat pentru a vedea dacă este
indeplinita decaderea drepturilor părintești. Dacă acest lucru este considerat adecvat, Tommy
poate fi pus la dispoziție pentru adopție și pentru o casa permanenta.

Instrucțiuni: Utilizați informații din indiciile nonverbale ale lui Tommy pentru al ajuta să
devină mai conștient a comportamentului său nonverbal și a ceea ce ar putea însemna. Faceți
un comentariu care se bazează exclusiv pe sens. În al doilea comentariu, legați
comportamentul nonverbal cu starea sa. Când tu identifici un sentiment, indica-l într-un fel,
astfel încât Tommy să poată lua în considerare dacă este corect sau nu. Utilizați informațiile
cunoscute pentru a vă ajuta să evaluați cum ar putea fi starea lui de spiri
.
Scenariul 1. Îi ceri lui Tommy să vorbească despre tatăl lui. Tommy isi tine pumnii
strânși și nu spune nimic. S-a inrosit la fata.

1.

2.

Scenariul 2. Îl întrebi pe Tommy dacă știe despre planul serviciilor sociale astfel încât
să poată fi eligibil pentru adopție. Tommy se arată îndurerat. El răspunde la
comentariile dvs., scufundându-se mai adânc în scaunul său.

1.

2.

Scenariul 3. Tommy este tăcut. Fața lui este albă ca o foaie ca răspuns la întrebarea ta
despre cum s-ar simți dacă tatăl său ar încearcă să-și recâștige custodia.

1.

2.
 Scenariul 4. Spune-i lui Tommy că poate fi rugat să asiste la tribunal dacă judecătorul
dorește decaderea drepturilor părintești ale tatălui său. Judecătorul îl poate întreba dacă
dorește sa se întoarce-te la tatăl lui. Sa aplecat în scaun și nici o parte din fața lui nu
este vizibilă.

1.

2.
Această pagină a fost lăsată goală în mod intenționat
  
Lectia 4: Întrebări deschise și închise

Instrucțiuni: Sunteți la începutul unui interviu și trebuie să obțineți o mulțime de informații

de la un client. Începerea cu o întrebare închisă este o greșeală. Transformati următoarele
întrebări închise in doua intrebari deschise. Imaginați-vă că clientul va ofera răspuns foarte
vag. Creați o a doua, mai specifica, pentru a vă ajuta să obțineți o mai bună înțelegere a
situației. În cele din urmă, imaginați-vă că clientul răspunde la ultima ta întrebare deschisă
într-un mod care este important să urmeze o întrebare închisă foarte specifică.

1. Îți place să trăiești singur?

2. A fost greu să te adaptezi de la viață într-un oraș mic după ce ai locuit într-un oraș mare?

3. Esti apropiat de parintii tai?

4. Te simti nervos ca te afli aici?

5. Ați experimentat vreodată simptome de retragere?

6. Te descurci ok de când ai fost eliberat din închisoare?

7. Viața în afara centrului de detoxifiere este mult diferită decât ați așteptat să fie?
8. Te înțelegi cu copiii tăi?

9. Familia ta a fost fericită să te vadă acasă?

10. Te-ai supărat când prietenul tău sa despărțit de tine?

11. Știu că venim din medii diferite. E bine să lucrați cu mine?

12. Știu că ați fost tratat înainte și nu ați fost satisfăcut. Crezi ca de data asta va functiona?
 Lectia 5: Ascultarea reflexiva
Instrucțiuni: Răspundeți la următoarele declarații ale clienților cu un comentariu de ascultare
reflexiva la clientului pe care îl ascultați. Amintiți-vă că puteți reflecta conținutul a ceea ce
clientul spune, sentimentul pe care îl exprimă clientul sau ambele. Dacă clientul exprimă
ambivalență sau mai mult decât un sentiment, asigurați-vă că comentariul dvs. include și acest
lucru.

1. Mă simt precum as fi in varful lumii. Știu că ar trebui la acest gand, dar nu cred doresc să
renunț la acest sentiment fantastic.

2. Am urât acea femeie. Ea este mereu în fața mea, încercând să mă enerveze. Întotdeauna imi
cere că fac lucruri atât de ridicole și care sunt consumatoare de timp.

3. Nu înțeleg. Încerc și încerc, dar nu este niciodată mulțumita. Am petrecut atât de mult timp
încercând sa-mi dau seama ce vrea de la mine, dar nu pare că o voi face vreodată. Nu știu
dacă eu doresc să mai încerc sa sau renunț la toate împreună.

4. Te va face să crezi că sunt nebun, dar mă simt la fel de ușor ca aerul. Știu că este doar un
examen, dar am un "A"! Am studiat atât de mult! A fost atât de important pentru mine să mă
descurc bine și să-mi dovedesc că aș putea să o fac. Acum nu mă pot opri să mă uit la clasă și
zambesc.

5. Nu știu dacă sunt fericit sau trist. Lucrurile se schimbă atât de repede. Am absolvit. Am un
nou loc de muncă și un apartament nou. Cum ar trebui să simt?
6. Sunt atât de satul și obosit de oamenii care profită de mine. Abia pot să mă uit la oamenii
de la serviciu pentru că pot să văd în ochii lor că mă privesc ca pe fraier. Pe de altă parte, nu
vreau să-i las să vada partea buna din mine, dar cred că trebuie să încerc.

7. Voi trece vreodată prin această teama de divorț și voi fi fericita din nou? În fiecare zi mă
simt mai mult și mai mult prinsa in procesul judiciar. Soțul meu continuă să mă amenințe. El
spune că dacă încerc să rămân cu casă și să obțin o parte din contul nostru de economii, el va
lupta pentru custodia copiilor noștri. El a fost întotdeauna cel responsabil. Întotdeauna mi-a
spus ce să fac. Acum sunt singura și nu știu ce ar trebui să fac. Mă simt blocata și nu pot să
avansez. Când vine și mă găsește plânsa, folosește acest lucru împotriva mea și spune că sunt
o mamă nepotrivită. Prietenii mei îmi spun să mă lupt cu el, dar sunt atât de obosita. Nu pot să
fac decât să plâng.
 Comentarii empatice

INSTRUCTIUNI: Cititi urmatoarele scenario si apoi construiti trei tipuri de comentarii empatice
ca raspuns la foecare dintre acestea. Obiectivul fiecarui comentariu este sa sustina din punct de vedere
emotional clientul si totodata sa demonstreze ca intelegeti prin ceea ce el sau ea trece.

Scenariul I : Ati fost foarte bolnav saptamana trecuta, asa ca a trebuit sa anulati toate programarile
clientilor.

Henry: Oamenii ma dezamagesc intotdeauna si ma lasa de izbeliste. Spre exemplu, ultima

saptamana: Agentul meu de probatiune a tipat la mine, spunand ca nu lucrez indeajuns de mult cu tine in
legatura cu presupusa mea problema cu ostilitatea. Seful meu l-a sunat si i-a spus ca am fost concediat
pentru ca am tipat la un client. Stiu ca munca a fost o conditie a perioadei de probatiune, insa, oare inseamna
acest lucru sa las un client sa ma trateze ca pe un nimic? Acel client m-a interrupt cand ajutam pe altcineva.
Eu i-am spus <<Va ajut imediat>>, iar individual a spus ca nu are de gand sa astepte si daca nu il voi ajuta
in acel moment, va face o plangere impotriva mea sefului meu. Ce ar fi trebuit sa fac? Sa las un client balta
pentru un altul? Seful meu m-a umilit in fata celor doi client, fara sa-mi dea ocazia macar sa pot explica.
Asadar, eu sunt cel cu o problema cu ostilitatea? Si cum as putea eu progresa cand sunt blocat cu un idiot
pe post de sef, iar tu te-ai trezit sa nu imi mai acorzi timp sa ne vedem cand nu este convenabil pentru tine?

1. Realizati o afirmatie empatica ce arata ca intelegeti situatia lui Henry.

………………………………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………………………………
….

2. Realizati o afirmatie ce valideaza realitatea a ceea ce Henry se confrunta.

………………………………………………………………………………………………………
….
 ………………………………………………………………………………………………………
….

3. Presupuneti ca nivelul emotiilor lui Henry este atat de ridicat, incat se exclude gandirea clara a
situatiei. Realizati o serie de comentarii empatice pentru a-l face pe el sa se simta suficient de
sustinut din punct de vedere emotional incat sa se calmeze si sa fie pregatit sa gandeasca.
………………………………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………………………………
….

Scenariul II: Clienta dvs. este cercetata de catre Protectia Copilului deoarece copilul sau a ajuns
la scoala plin de vanatai.

Latisha: Nu stiu ce voi face. Barbatul meu ma ameninta ca ma va parasi. Stiu ca ma plang foarte
mult ca nu vine noptile acasa si ca isi pierde toti banii pe pariuri, dar am nevoie de el. El este atat de
important pentru mine. Toti ma cicalesc sa il parasesc. Nimeni nu pare sa inteleaga ca noi suntem facuti
sa fim impreuna. Trebuie doar sa il ajut sa inceteze sa mai bea si sa se echilibreze, sa putem avea grija de
cei doi copii ai nostri. Si copiii au nevoie de el. Sigur, nu sunt proasta. Stiu ca uneori se supara si chiar ii
raneste. Dar copii au nevoie de tatal lor. Prezenta lui acolo este mult mai importanta decat faptul ca uneori
este absent. Stiu ca pot face ceva in privinta asta. Stiu ca il pot ajuta daca oamenii ar inceta sa mai puna
presiune pe mine. Ce nu am nevoie sa uad de la ceilati oameni este faptul ca trebuie s ail parasesc. Sa il
parasesc nu este ceea ce imi doresc sa fac acum. M-am casatorit cu el pentru mai bine sau pentru mai rau,
in boala si in sanatate.

1. Realizati o afirmatie empatica ce arata ca intelegeti situatia Latishei.

2. Realizati o afirmatie ce valideaza realitatea a ceea ce Latisha se confrunta.
3. Presupuneti ca nivelul emotiilor Latishei este atat de ridicat, incat se exclude gandirea clara a
situatiei. Realizati o serie de comentarii empatice pentru a o face pe ea sa se simta suficient
de sustinuta din punct de vedere emotional incat sa se calmeze si sa fie pregatita sa
gandeasca.
 Scenariul III: Clienta dvs. a exprimat o multitudine de idei suicidare in ultima saptamana, iar
dvs. ati lucrat cu ea pentru a crea un pact <<fara sinucidere>>; amandoi ati semnat acest pact.

Katarina: Totul este iesit de sub control. Colegii mei de apartament ma ameninta ca ma vor scoate
din apartament pentru ca nu platesc partea mea din facturi. Taxa de scolarizare a fost refuzata pentru ca
am uitat sa pun ultimul salariu in contul de credit. Am primit telefoane de amenintare din partea
Universitatii care spuneau ca programul meu universitar va fi anulat daca nu merg chiar acum sa platesc
taxa. Iubitul meu spune ca s-a saturat sa il tin pe loc si ca trebuie sa ii demonstrez , odata pentru
totdeauna, ca il iubesc. El nu pare sa inteleaga sau sa ii pese ca este impotriva crezului meu religios sa
facem sex inainte de casatorie. Se pare ca nu pot multumi pe nimeni. Fac totul pe dos si nimeni nu vrea
sa-mi dea macar o pauza. Nu cred ca pot merge mai departe, este asa fara speranta. Acele idei suicidare de
care ti-am povestit saptamana trecuta, imi vin din ce in ce mai des. Poate e ceea ce am nevoie chiar acum,
este o iesire rapida din toate aceste probleme.

1. Realizati o afirmatie empatica ce arata ca intelegeti situatia Katarinei.

2. Realizati o afirmatie ce valideaza realitatea a ceea ce Katarina se confrunta.
3. Presupuneti ca nivelul emotiilor Katarinei este atat de ridicat, incat se exclude gandirea
clara a situatiei. Realizati o serie de comentarii empatice pentru a o face pe ea sa se simta
suficient de sustinuta din punct de vedere emotional incat sa se calmeze si sa fie pregatita
sa gandeasca

FISA DE LUCRU 7: Rezumatul

INSTRUCTIUNI: Raspundeti remarcelor urmatorilor clienti cu un comentariu rezumativ.

Amintiti-va ca parafrazati clientul, intr-o maniera succinta, pentru a arata ca l-ati ascultat si ati
inteles punctul sau de vedere.

Clientul I. Sunt atat de derutata cu privire la ceea ce vreau sa fac. Am fost impreuna cu acelasi tip,
Bill, timp de doi ani si totul mergea perfect pan ace acesta si-a incalcat conditiile de eliberare si a
fost retrimis in inchisoare pentru sase luni. Mi-am promis sa-I fiu fidela si am fost in primele
doua luni. Dar apoi m-am simtit atat de singura incat am simtit nevoie sa ies din nou in baruri. Nu
am planificat sa se intample ceva, dar am intalnit pe cineva intr-un bar saptamana trecuta de care
m-am simtit foarte atrasa. Am discutat si am baut pana la inchiderea barului. A fost minunat, iar
el mi-a propus sa ne revedem a doua zi la bar. Am mers si a fost minunat din nou. Mi-ar placea
foarte mult sa ies in continuare cu el, dar ma simt de parca l-as insela pe Bill. In acelasi timp, Bill
este in inchisoare asa ca nu ar trebui sa afle. As putea iesi in continuare cu acest tip pentru o
perioada, pana decid ce sa fac. Doar ca nu stiu ce sa fac.

1. Scrieti un comentariu rezumativ care demonstreaza ca ascultati.

2. Scrieti un comentariu rezumativ care sa fie util in tranzitia de la acest subiect care priveste
modul in care ea relationeaza cu ‘ceilati’ importanti pentru ea, la subiectul care priveste
modul de relationare cu membrii familiei.

Clientul II. Asadar, sunt student in anul intai la Psihologie. Vin dintr-un oras ce este la doua ore
departare de facultate. Pot ajunge acasa in weekend-uri, de doua ori pe luna. Sunt destul de
apropiat de familia mea. Am doua surori mai mici. Ma simt destul de singur la facultate intrucat
nu mi-am facut inca prieteni adevarati. Presupun ca sunt destul de timid si este greu pentru mine
sa relationez. Facultatea este cu mult mai grea decat m-am asteptat. Obisnuiam sa fiu un elev de
nota 10 in liceu si, desi studiez mult, nu am luat nici macar o nota de 10 de cand am ajuns aici.
Majoritatea celor din camin beau, iar eu nu gasesc o placere in asta.

1. Ce subiect poate fi reprezentat de ceea ce clientul experimenteaza in facultate.

2. Scrieti un comentariu rezumativ care sa evidentieze aceasta tema.

Clientul III. Urmeaza o nunta mare in familie si stiu ca toti vor bea. Mi-ai spus sa raman abstinent
si inteleg ceea ce spui despre relaps. Dar sunt singurul burlac din familie si, de fiecare data cand
exista astfel de ocazii, toti ma vor pune la colt cu glume si alte lucruri. Luand cateva beri, chiar
ma ajuta sa elimin presiunea. Si, totodata, vor fi si toast-urile pentru noul cuplu format si déjà am
fost rugat sa tin unul. Daca nu voi bea toast-ul, toti vor observa si se vor intreba care este
problema mea. Nu am spus nimanui de acasa despre problema mea cu alcoolul pentru ca nu imi
doresc sa afle. Ei cred ca ma descurc grozav. Ma gandeam ca as putea bea la aceasta nunta si apoi
sa ma reintorc la abstinenta.

1. Ce tema poate fi reprezentata de grijile cleintului in ceea ce priveste problema sa cu alcoolul?

2. Scrieti un comentariu rezumativ care sa evidentieze aceasta tema.
 Toti ma critica in ceea ce priveste problema mea cu cocaina. Ei bine stiu ca a iesit de sub control.
O sa ma las dar nu o pot face peste noapte. Sotia mea tipa pentru ca am folosit banii de pe ipoteca
pentru a-mi plati ultima doza. Copii mei tipa pentru ca nu le-am cumparat biciclete de Craciun
asa cum am promis. Chiar si mama mea ma mustra si spune ca nu sunt un tata bun. Ma trateaza ca
pe un copil si imi spune ceea ce sa fac. Urasca asta. De ce nu pot toti sa realizeze ca am nevoie de
timp sa infrunt problema mea cu cocaina.

1. Presupuneti ca afirmatiile acestui client arata ca se confrunta cu un nivel ridicat de furie.

Realizati un comentariu rezumativ care poate scadea intensitatea sa emotional in asa fel incat
el poate gandi mai atent ceea ce I se intampla.

FISA DE LUCRU 8: Redirectionarea

INSTRUCTIUNI: Exersati folosind redicrectionarea ca raspuns la urmatoarele scenario. Obiectivul

redirectionarii este de a intrerupe intr-un mod politicos clientii si a-I redirectiona inapoi catre un subiect
sau o problematic ace trebuie sa fie discutata mai departe, ajutati-I sa isi clarifice remarcele, sau
redirectionati-I catre o noua zona ce trebuie sa fie discutata. Redirectionarea ar trebui sa inceapa cu un
comentariu de sustinere sau unul respectuos si sa sfarseasca schimband directia conversatiei.

Scenariul I.

Intervievatorul: Ce probleme a cauzat cocaine in viata dvs.?

Clientul: Atat de multi prieteni cat si membri ai familiei mi-au spus ca mi-au fost cauzate atat de multe
probleme de catre cocaina. Desigur ca membrul familiei cu cele mai mari probleme cu cocaina este
verisoara mea, Lucille. Lucille a avut doar problem de cand avea aproape unsprezece ani. Prima sa
depedenta a fost fumatul. Nu conta ceea ce eu ii spuneam sau ceea ce ceilalti ii spuneau, ea nu era
convinsa ca fumatul este nociv pentru ea. Din acest motiv unchiul meu chiar i-a aratat degetele sale si cat
de galbene erau. Ea il aude toata noaptea cum tuseste pentru ca el s-a imbolnavit de emfizem, dar oare va
asculta ea motivul?

( Clientul a trecut mai rapid catre ceva tangent decat sa discute despre consumul sau de cocaina.)

1. Ce fel de comentariu poate face intervievatorul sa poata redirectiona clientul catre consumul sau
de cocaina?

Scenariul II.

Intervievatorul: Spune-mi despre obiceiul tau de a consuma heroina.

Clientul: Cand aveam paisprezece ani a inceput totul. Profesorii mei au obervat iar eu nu am stiut ce sa
fac in aceasta privinta. De fiecare data cand profesorii mei ma abordau, stiam ca este ceva pus la cale. Le-
am spus parintilor ca voi renunta la scoala, dar ei m-au obligat sa raman. Nu m-au ranit fizic sau ceva;
doar ma trezeau zilnic asa cum fac toti parintii din cand in cand cand acestia se gandesc la asta. Acum
chiar am dezvoltat cateva obiceiuri nocive. Toti cei pe care i-am intalnit aici imi spun ca heroina nu este
acelasi lucru cu fumatul si cel mai probabil felul in care eu conduc este altceva. Pareti a fi oameni
sensibili, dar nu stiu cum pot renunta la aceste obiceiuri atat timp cat acestea ma fac sa ma simt bine. Nu
stiu daca profesorii mei au incercat vreodata heroina. Daca au facut-o, niciodata nu-mi vor spune.

1. Ce afirmatie puteti face sa semnalati clientul ca sunteti in derizoriu si sa il redirectionati catre

discutia despre consumul sau de heroina.
2. Ce poate trebuie sa fie evaluat daca acest client continua sa treaca spre subiecte tangente decat sa
se focuseze pe intrebarile dvs. ?

Scenariul III.
Intervievatorul: Spune-mi cum te descurci cu moartea sotului ?

Clientul: Acest lucru imi aminteste de ceva foarte important de care voiam sa te intreb. Iti amintesti ca ti-
am spus despre fata mea ca a trebuit chiar sa isi ia concediu de odihna de la munca din cauza faptului ca a
suferit o depresie puternica in urma mortii tatalui ei? Ei bine, peste weekend, m-a sunat si mi-a spus ca
plangea in tot timpul acasa, chiar si atunci cand se juca impreuna cu copiii sai. Mi-a spus ca acestia se
sperie si se agata de ea tot timpul. I-am spus ca ar trebui sa te sune si sa isi faca propria sa programare. I-
am promis ca voi trece pe la ea si voi avea grija de copii cat timp va dura intrevederea, asa ca nu ar trebui
sa se ingrijoreze de nimic.
(In functie de comportamnetul trecut, dvs credeti ca acest client incearca sa evite discutia despre propriile
reactii cu privire la moartea sotului sau.)

1. Ce afirmatie redirectiva, pentru a preveni aceasta ezitare, puteti dvs ca intervievator sa

reintoarceti conversatia inapoi la reactiile proprii in urma mortii sotului sau?

Scenariul IV:

Intervievatorul: Ce a condus catre decizia de a cauta divortul?

Clientul: Cred ca a inceput atat de devreme ca luna noastra de miere. El parea sa fie mai degraba interesat
de Hawaii decat de discutiile cu mine. Imi amintesc prima noastra cina. Am avut un festin polinesian ce
continea porc la rotisor, trei tipuri ciudate de legume, un desert urias de ananas, ingramadit cu acele
umbrele de hartie. Apoi ne-am uitat la niste dansatoare de hula, care au dansat probabil vreo patru ore.
Am fost uimita de anduranta lor. Ele trebuie sa fi exersat foarte mult, sa poata fi atat de puternice. Dupa
acest divertisment, sotul meu parea atat de obosit. Atunci a fost pentru prima data cand am gandit ca daca
ma iubea cu adevarat, el ar fi avut mai multa energie pentru romantism.

(Clienta este foarte vorbareata. Cat timp este deschisa sa relateze experientele sale, ea detaliaza lucruri
care sunt improbabil folositoare in solutionarea problemelor actuale ale relatiei)

1. Ce tip de afirmatie redirectiva puteti dvs, ca intervievator, care sa releve apreciere catre
deschiderea clientei, dar care sa o incurajeze sa discute in mod special despre divortul actual?
 FISA DE LUCRU 9: Dezbaterea
constructiva

INSTRUCTIUNI: Scrieti o dezbatere constructive ca raspuns a urmatoarelor scenarii. Amintiti-va

sa includeti in remarcele dvs. in egala masura afirmatia, comentariul de sustinere cat si dezbaterea
constructiva. Alegeti unul sau mai multe din cele patru tipuri de dezbatere constructive:
a) Reduceti importanta etichetarii;
b) Evidentiati alegerea proprie si responsabilitatea acesteia.
c) Demonstrati ca ati ascultat necesitatile clientului.
d) Fiti sinceri in ceea ce priveste cu probabilitatea de a aduce consecinte, pozitive sau negative,
ale comportamentelor problematice ale clientului dvs. Amintiti-va ca scopul dezvbaterii
constructive este ca pacientul sa resimta dorinta de schimbare.

Scenariul I: Clientul dvs. de 16 ani catre dvs.:

‐ Consumul de alcool si condusul nu sunt o problema pentru mine. De fapt, sunt o grozavie si o
fac in fiecare sfarsit de saptamana. Politistii sunt cretini. Ei nu prind niciodata pe nimeni care
consuma alcool si conduce, iar daca printr-un miracol ma vor fi prins, prietenii mei m-ar
scoate cu siguranta din incurcatura.

Scenariul II: Parintele unui adolescent catre dvs.:

‐ Nu m-am putut abtince. Duminica trecuta aveam o durere incredibila de cap iar copilul meu
isi daduse casetoful atat de tare incat am crezut ca am sa mor. Nu am vrut sa ii rup mana, dar
i-am spus de atat de mult ori sa il lase mai incet. Avea nevoie de o lectie pe care sa o invete.
In primul rand, daca nu ar fi incercat sa ma opreasca sa ii arunc casetofonul pe fereastra, nu s-
ar mai fi ranit. Nu sunt doar eu, foarte multi vecini s-au plans de asemenea de muzica lui, iar
proprietarul ne-a amenintat ca ne va da afara din apartament.
Scenariul III: O clienta in varsta de 40 de ani, catre dvs:

‐ Stiu ca ti-ai dorit sa merg la medicul ginecolog dupa ce am sesizat ca am acel nodul la san.
Dar nu am facut-o si nu imi doresc sa vorbesc despre asta. Am ascultat tot ce ai avut de spus
si pur si simplu nu imi doresc sa ma ocup de asta acum. Urasc sa merg acolo si sa imi fie
impunse interioarele; este rusinos si inconfortabil. Stiu ca voi fi trimisa sa fac o mamografie
sau alte teste medicale intruzive, iar eu nu am nevoie de stresul asta acum.

Scenariul IV: O clienta in varsta de 30 de ani, catre dvs.:

Barbatii o fac dintotdeauna. Ei mint in ceea ce priveste statusul marital si ies si fac atat de mult
sex pe cat isi doresc. Tatal meu era un mare porc in aceasta privinta. Mama era o naiva. Ea doar
ar fi plans in continuu. Mi-am spus ca atunci cand ma voi marita, nu voi sta sa imi astept sotul sa
ma insele. Daca o sa vad ceva bun, am sa merg intr-acolo. Ceea ce este corect pentru barbate, este
corect si pentru femei. Nimeni nu va fi ranit. Sotul meu nu trebuie sa afle, iar copiii sunt mult
prea mici sa observe.

Scenariul V:

Clientul dvs este de sex opus. Cand acest client a intrat pentru prima data pe usa si v-ati strans
mana, acesta a v-a tinut de mana prea mult si v-a privit din cap pana-n picioare. Apoi, acesta si-a
mutat scaunul aproape de unde erati dvs asezat. Clientul v-a impins sa stati jos. Cum dvs
incercati sa conduceti interviul, clientul tot muta conversatia pe discutie despre dvs. Clientul v-a
adresat multe intrebari personale. Ati incercat de multe roi sa preluati controlul situatiei si sa va
reintoarceti la a primi intrebari adecvate, dar clientul a persistat in a va zadarnici eforturile.

Scenariul VI:

Clientul dvs. are o trimitere obligatorie in instanta judecatoreasca. A primit o perioada de proba,
dupa ce si-a atacat un coleg de munca, cu conditia de a primi tratament pentru a reusi sa isi
controleze temperamental si consumul de alcool. Foarte multe dintre conflictele din trecut au
implicat atacul fizic. In primele 30 de minute ale interviului cu dvs., clientul a reactionat in fata
tuturor intrebarilor legate de aceste atacuri si de consumul de alcool, cu amenintari verbale.
Aceste amenintari nu s-au oprit atunci cand dvs. v-ati cerut scuze pentru ca l-ati deranjat si apoi
ati incercat sa clarificati in detaliu de ce este necesar s ail intrebati toate acestea, pentru a-I putea
fi de ajutor.
FISA DE LUCRU 10: Comentarii legate de
proces
INSTRUCTIUNI: Exersati realizand o schimbare a continutului catre proces, pentru fiecare din
urmatoarele scenarii. Obiectivul unui comentariu legat de proces este de a transmuta focusul in
cadrul unui interviu, de la continutul reprezentat de ceea ce se intampla in viata clientului la
procesul dintre client si intervievator sau intre client si alti pioni importanti.

Scenariul I:

Interviveati o femeie care continua sa va raspunda la toate intrebarile cu “De ce este aceasta
intrebare relevant?”. Dupa ce motivati, va va raspunde vag si va va adresa intrebari neclare.
Douazeci de minute au trecut si inca nu ati aflat prea multe despre viata sa sau de ce a ajuns
aceasta la interviu. Va simtiti destul de epuizat si indignat in incercarile dvs. de a conduce un
interviu.

1. Ce comentariu puteti face in legatura cu procesul interpersonal creat intre dvs si client?
Incurajati-va clientul sa se intoarca spre interiorul sau si sa reconsidere insemnatatea acestui
pattern, fiind atent sa nu pareti lipsiti de respect sau critic.

Scenariul II:

Intevivati un barbat care a venit in ultimii trei ani de trei ori la agentia dvs. si are o
reputatie in a anula programarile frecvent, in a veni tarziu la programarile la care ajunge si nu isi
plateste facturile. Agentia dvs. v-a spus ca acest client va primi “inca o sansa”. Daca va arata
acelasi tip de comportament ca si inainte, acesta va fi privat de serviciile agentiei. Acest client a
fost informat de aceasta” ultima sansa” de catre supervizorul dvs inainte sa aiba aceasta
intrevedere cu dvs. Acum acesta se plange amarnic de caracterul fara bun simt al comentariilor
facute de supervizerul dvs. si va asigura ca orice problema din trecut s-a datorat serviciilor de
slaba calitate primite. Insista ca primul sau terapeut l-a Indus in eroare in legatura cu modalitatea
de plata a facturilor, abia ma angajasem si eram inca imatur. Spunea ca cel de-al doilea terapeut al
sau era epuizat si nu ii pasa de niciunul din clientii sai. Spunea ca cel de-al treilea terapeut i-a
facut avansuri. Iar cand acesta i-a taiat avansurile, ea a si terminat-o cu el. Sunteti de 30 de
minute in acest interviu iar clientul v-a tot refrazat intrebarile inainte sa va raspunda. Percepeti
acest lucru ca fiind o incercare de a va spune subtil ca nu sunteti un bun comunicator.

1. Ce comentariu puteti face in legatura cu procesul interpersonal creat intre dvs si

client ?Incurajati-va clientul sa se intoarca spre interiorul sau si sa reconsidere
insemnatatea acestui pattern, fiind atent sa nu pareti lipsiti de respect sau critic.

Scenariul III:

Intervievati o femeie care se tot uita catre dvs, pentru reconfirmare si sfaturi cu privire la
cum ar trebui sa-I faca fata sefului sau, adolescentului sau si fostului sau sot. Toate aceste
probleme provenite din aceste relatii par a se rasfrange asupra ei prin a lasa pe cineva cu o vointa
mai puternica sa ii dicteze cum ar trebui sa actioneze in fiecare situatie. Dvs. incercati sa o ajutati
sa invete sa fie hotarata si sa isi ia in control viata. In timp ce discutati fiecare din aceste relatii,
aceasta pare sa evite sa ia o decizie cu privire la ce pasi vrea sa faca, criticandu-si propria abilitate
de a lua decizii adecvate.

1. Ce comentariu puteti face in legatura cu procesul interpersonal creat intre dvs si

client? Incurajati-va clientul sa se intoarca spre interiorul sau si sa reconsidere
insemnatatea acestui pattern, fiind atent sa nu pareti lipsiti de respect sau critic.
 FISA DE LUCRU 11: Dezbaterea
constructiva versus Comentariile de proces

INSTRUCTIUNI: Cititi urmatoarele scenario si apoi exersati facand atat dezbatere constructive
cat si transferul continut-catre-proces. Apoi comparati ce rezultate ar putea avea un tip de
comentariu asupra celuilalt pentru acest tip de client.

Scenariul 1: Dvs. intervivevati un client in varsta de 40 de anicare lucreaza acum, dupa o perioada
de 5 ani de somaj. In tineretea sa, acesta a renuntat la liceu deoarece nu agrea modul in care I se
impuneau profesorii. El s-a alaturat tatalui si celor doi unchi ai sai in mineritul de carbune. Cand
minele de carbine din comunitatea sa s-au inchis, familia sa l-a incurajat sa studieze pentru
examenul GED pentru a putea deveni eligibil pentru mai multe locuri de munca. Acesta a refuzat
spunand ca a urat scoala dintotdeauna si ca este mult prea in varsta sa lase pe cineva sa faca
presiuni asupra lui sa faca ceea ce nu vrea. Cat timp a fost somer, el a aplicat la foarte multe job-
uri, insa, a fost refuzat in favoarea altora ce aveau diploma de liceu. Si-a cheltuit aproape toate
economiile. Apoi, un prieten de familie i-a facut rost de un loc de munca in depozitare la un
aprozar local. La inceput, clientul a fost foarte bucuros sa aiba un loc de munca. Cu toate acestea,
acum va spune ca seful sau l-a amenintat saptamana trecuta cu concedierea pentru insuborodnare.
Clientul va spune: “ Stiu ca a fost un noroc obtinerea acestui loc de munca. Multi oameni pe care
ii cunosc inca sunt fara un loc de munca. Dar eu nu o s ail las pe seful sa ma calce in picioare
spunandu-mi cand trebuie sa ma apuc de munca, ce trebuie sa port si cum trebuie sa vorbesc in
fata clientilor. Cine stie, urmatorul lucru pe care mi-l va spune poate fi cum sa fac pipi la toaleta.

1. Utilizati o dezbatere constructiva ca raspuns acestui client.

2. Utilizati transferul de la continut-la-proces cu acest client si evidentiati pattern-ul
interpersonal care adesea pare sa se decupeze atunci cand acesta este in legatura cu o
personalitate autoritara. Rugati-l sa se intoarca spre interior sis a exploreze semnificatiile
posibile ale acestui pattern fara sa se judece sau sa se critice pe el.
3. Care sunt avantajele si dezavantajele alegerii de a realiza un comentariu legat de proces
versus o dezbatere constructiva in cazul acestui client? Descrieti detaliat cum considerati ca fi
impactul diferential asupra clientului si asupra relatiei intervievator-client, in toate aceste
tipuri de comentarii ale intervievatorului.
Clientul catre consilier: 
 
ESTE O PROSTIE CEEA CE AM 
FACUT/LUUCRAT AZI!