ZIUA 4

ACTIVITATE ASINCRON
(2 ore)

Completați informațiile necesare pentru un scenariu de ascultare:

SCENARIU DIDACTIC
TABEL DESCRIPTIV
Subiectul: Planuri de vacanță
Clasa: a IV-a
Nivelul: A2

DOMENIU CONTEXT SARCINĂ ACTIVITĂȚI TEXTE

Personal: Tata și coiii, Să identifice informații din Receptare orală Dialog

familie, în parcul text, despre personaje, Interacțiune orală, scisă
prieteni de distracții întâmplări.

ABILITĂȚI 1. b. Poate urmări, în linii mari, conversații scurte și simple, desfășurate foarte rar și clar.
(descriptori 2. c. Poate înțelege informații simple oferite în contexte previzibile, din viața cotidiană.
din Cadrul 3. e. Poate înțelege instrucțiunile de bază, privind ora, data, și numele etc., precum și cele referitoare la
European activități de rutină care urmează să fie efectuate.
Comun de
Referință)

COMPETENȚE

STRATEGICĂ -activarea cunoștințelor anterioare

- înțelegerea instrucțiunilor
-recunoaterea informațiilor din dialogul ascultat
-folosirea corectă a cuvintelor în propoziții
 PRAGMATICĂ Funcțională
-să folosească formule specifice unui dialog

Discursivă
-să producă un dialog pe care să o prezinte în fața clasei
© Ioana Sonea și Lorena Sacalîș

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

LINGVISTICĂ Gramaticală
-să formuleze propoziții corecte gramatical

Lexicală
-să cunoască sensurile cuvintelor

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Transcrierea textului ales (sau a textelor alese):

Implementarea scenariului
Etape Exerciții
I. PREASCULTARE 1. Realizarea unui brainstorming
Activarea vocabularului și a discuții pe tema vacanței de vară
cunoștințelor anterioare referitoare 2. Chestinar wordwall
la vară și vacanță

Introducerea vocabularului mai 3. Exercițiu de potrivire

dificil
II. ETAPA DE ASCULTARE
Ascultarea I 4. Verificarea înțelegerii globale, prin copmletarea tabelului.
verificarea înțelegerii globale
Ascultarea a II-a 3

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Exercițiu de verificare a înțelegerii 5. Verificarea înțelegerii de detaliu, prin încercuirea imaginilor,
de detaliu despre care aud în text.
Ascultarea a III-a
Exercițiu de verificare a înțelegerii 6. Exercițiu de tip A/F
de detaliu

II. POSTASCULTARE 7. Ordonarea locurilor, rin desene, unde au trecut tata și copiii
8. Realizarea unui dialog între el și un prieten, dacă ar merge într-
un parc de distracții.

PREASCULTARE

1. Scrieți în razele soarelui cuvinte care vă amintesc de anotimpul vara!

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
2. Alege răspunsul corect!
VARA - Chestionar (wordwall.net)

1 2 3

4 5 6

7 8 9

10 11 12

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 3. Privește harta parcului de distracție! Potrivește locurile numerotate cu numele corespunzător!

A. roata uriașă__ E. caruselul elefanților__ I. mașinuțele__

B. restaurantul__ F. terenul cu nisip__ J. trenulețul__
C. cinematograful__ G. toboganul cu apă__ K. turnul cu lift__
D. casa de bilete__ H. toaletele__ L. vagoanele fără frână__
M. magazinul de cadouri__

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 ASCULTARE
4. Ascultați dialogul și completați tabelul!

CINE? -
-
-
UNDE?

5. Ascultați din nou dialogul! Încercuiți numele acelor obiecte, despre care se vorbește!

roata uriașă caruselul elefanților mașinuțele

restaurantul terenul cu nisip trenulețul

cinematograful toboganul cu apă turnul cu lift

casa de bilete toaletele vagoanele fără frână

7
magazinul de cadouri

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 6. Ascultați din nou dialogul! Decideți, dacă următoarele enunțuri sunt adevărate sau false!

POSTASCULTARE
7. Desenează în ordinea vizitării locurile vizitate de tata și cei doi copii!

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 8. Lucrați în perechi! Unul dintre elevi este tata/mama, celălalt copilul. Imaginați, că sunteți într-un
parc de distracții. Realizați un dialog de 8-10 replici!

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

Cheia exercițiilor

1. posibile răspunsuri: soare, munte, tabără, ștrand, mare, înghețată, costum de baie, ochelari de soare
2. 1C, 2B, 3B, 4D, 5B, 6B, 7A, 8D, 9D, 10D, 11C, 12A
3. A2, B12, C9, D1, E4, F10, G7, H11, I6, J3, K5, L8, M13
4. TATA, FIUL, PRIETENUL
ÎN PARCUL DE DISTRACȚII
5. CASA DE BILETE, TURNUL CU LIFT, ROATA URIAȘĂ, TRENULEȚUL, VAGOANELE FĂRĂ
FRÂNE
6. 1F, 2F, 3A, 4F, 5A, 6A, 7F, 8A
7. Desenează: CASA DE BILETE, TURNUL CU LIFT, ROATA URIAȘĂ, TRENULEȚUL,
VAGOANELE FĂRĂ FRÂNE
9
8. Dialoguri

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
2. Recapitulați informațiile discutate la a doua întâlnire sincron:
• Ppt:
https://www.canva.com/design/DAFL7-
QWbA8/b7IJqr8fGE_2vwhkViu2bA/view?utm_content=DAFL7-
QWbA8&utm_campaign=designshare&utm_medium=link&utm_source=publishsharelink

• suportul de curs: pe pagina următoare.

10

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
2.9. Scenariu didactic pentru receptarea mesajului oral (modelul Core Inventory)
În următoarea secvență, vom încerca să aducem toate aceste informații teoretice la un loc, propunând
un scenariu didactic dedicat ascultării. Modelul pornește de la un alt instrument, elaborat, de data aceasta,
de British Council și EAQUALS (European Association for Quality Language Services), și anume un ghid
intitulat Core Inventory for English (North, Ortega, Sheehan 2010). Documentul în sine nu reprezintă un
instrument practic de lucru, cât, mai degrabă, un punct de referință menit să „transforme CECR în ceva
tangibil” (North, Ortega, Sheehan 2010: 8). Cei familiarizați cu Cadrul știu că amploarea documentului poate
fi uneori intimidantă, transformându-l într-o unealtă prea puțin practică în activitatea de zi cu zi. Iată de ce,
pornind de la Core Inventory, dar și de la câteva instrumente de lucru (v. anexele) pe care le propunem noi,
vom încerca să facem CECR mai accesibil și mai ușor de utilizat în planificare și predare. Modelul propus de
noi mai jos mai are un avantaj: este în așa fel conceput, încât să poată fi suficient de transparent și pentru
elevi.
Înainte de a trece la descrierea modelului, prezentăm succint conținutul ghidului Core Inventory.
Acesta cuprinde, pe scurt, un fel de descriere minimală pentru limba engleză (funcții de comunicare, structuri
gramaticale și lexicale, marcatori discursivi, teme sau tipuri de texte specifice primelor cinci nivluri din
CECR) și o serie de scenarii care să ilustreze conținuturile și obiectivele vizate, precum și metoda de lucru și
modalitatea de integrare a descriptorilor CECR în planificarea activităților didactice. În plus față de ghidul
în sine, în cadrul proiectului, s-au mai produs și câteva postere pentru clasă.
Autorii ghidului Core Inventory au ales să opereze cu noțiunea de scenariu pentru că aceasta sugerează
un cadru mental cu privire la modul în care vorbitorii acționează în limba țintă. Vorbitorii utilizează adesea
scheme mentale, cu scenarii familiare. În al doilea rând, ideea de scenariu implică o asociere cu utilizarea
limbii în contexte reale, mai degrabă decât pentru sarcini pedagogice artificiale. Un scenariu oferă un context
simulat, e adevărat, însă suficient de realist, încât elevul să poată face conexiunea cu lumea reală. În fine, un
scenariu sugerează un cadru holistic care integrează diferitele aspecte ale competenței lingvistice, așa cum
este aceasta utilizată în realitate. Un scenariu conceput corect va crea, în mod automat, un cadru adecvat
pentru a susține predarea și învățarea, atunci când preocuparea noastră principală este autenticitatea
situațiilor, a sarcinilor de lucru, a activităților și a textelor utilizate. Un scenariu bazat pe CECR va integra, în
contextul unor variabile ce țin de lumea reală (domeniu, context, sarcini, activități, texte), descriptori de
tipul can-do (pot să) pe post de obiective, criterii de calitate (pentru evaluare) și diferite aspecte ale
competenței (strategică, pragmatică etc.) (North, Ortega, Sheehan 2010: 13).
Scenariul după modelul Core Inventory are, așa cum veți constata, două părți: o parte cu structură fixă,
dedicată obiectivelor urmărite, a variabilelor menționate mai sus, și o a doua parte dedicată implementării 11
efective a scenariului. „Contribuția poate cea mai semnificativă a scenariilor bazate pe CECR este aceea că

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
oferă profesorilor și elevilor atât o perspectivă macro, cea a comunicării reale, cât și una micro, în care focusul
cade pe diferite elemente care urmează să fie exersate. Pe scurt, scenariile sunt un instrument prin care
definim, predăm și evaluăm competențele de care avem nevoie în comunicarea reală. (...) Sarcinile pe care le
regăsim în partea de sus a tabelului nu sunt sarcini pedagogice, ci sarcini ce țin de viața reală. Ele pot sau nu
să aibă loc în clasă. De dragul eficienței, e de dorit ca sarcinile pedagogice să fie cât mai aproape de cele
autentice, reale” (North, Ortega, Sheehan 2010: 13).
Această orientare spre viața reală explică și felul în care sunt organizate informațiile pe prima pagină
a scenariului. Explicăm, în continuare, structura scenariului:
Pe primul rând sunt prezentate variabilele ce țin de viața reală: domeniu, context, sarcini, activități
și texte.

Urmează, apoi, un tabel cu descriptorii relevanți vizați, așa cum sunt preluați sau adaptați din CECR
și, în final, un tabel cu diferitele aspecte legate de competențe pe care le urmărim în scenariul în cauză.
Modalitatea de lucru este următoarea: mai întâi, stabilim domeniul și contextul și, din diferitele
activități sau sarcini pe care le asociem cu acel context, le alegem pe cele asupra cărora vrem să ne oprim. De
exemplu, să spunem că vizăm domeniul public și contextul specific e cel al cumpărăturilor. Locul vizat ar fi
magazinul, piața, complexul comercial etc., iar persoanele implicate sunt vânzătorii și clienții. În momentul 12
în care elevii sunt anunțați care e contextul vizat, își vor activa toate cunoștințele stocate în memorie legate

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
de acest scenariu. Vor ști exact care e rolul pe care vânzătorul îl joacă și care e rolul clientului. Vor ști, de
asemenea, că există întrebări și răspunsuri standard: știu că trebuie să salute, să ceară informații despre preț,
mărimi etc., să mulțumească. În faza de design, profesorul va alege ce anume din tot acest scenariu urmează
să fie exersat în clasă și va selecta sau produce texte specifice contextului (etichete, anunțuri publicitare etc.).
Va alege apoi descriptorii adecvați din CECR (de exemplu: „Poate înțelege cele mai importante informații
din reclame radio scurte, referitoare la bunuri și servicii de interes public.”) și va începe să elaboreze
exercițiile. Pe măsură ce formulează cerințele și adaptează textele, profesorul va avea în vedere care sunt
competențele vizate: care sunt strategiile pe care elevii le vor învăța sau exersa, care sunt aspectele ce țin de
competența pragmatică, sociolingvistică și lingvistică pe care le vizează.
Competența strategică Aici intră strategiile pe care le vom introduce sau exersa pe parcursul
lecției. Strategiile pot fi găsite în CECR, la finalul descriptorilor care
vizează diferite activități lingvistice (receptare, producere, interacțiune și
mediere), însă, desigur, profesorul are libertatea de a alege alte strategii.

Competența pragmatică Funcțională: utilizarea funcțiilor comunicative vizate (pentru o listă

organizată pe nivelurile CECR, vezi Descrierea minimală, Platon et alii
2022).
De exemplu:
• a formula o rugăminte;
• a accepta o solicitare; a refuza o
solicitare.
Discursivă: organizarea și structurarea discursului (mai ales în partea de
postlectură sau postascultare, unde elevilor li se cere să producă fie un text,
fie o prezentare orală). Intră aici conectorii logici (apoi, după aceea, în
concluzie), informații legate de organizarea unui text în paragrafe.

Competența lingvistică Gramaticală

Lexicală

Fonologică

Competența Elemente ce țin de convențiile de politețe, utilizarea adecvată a registrului

sociolingvistică etc.

13

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 În partea a doua a scenariului, se va descrie etapa de implementare, în ordinea secvențelor
pedagogice, însă, alternativ, poate fi foarte bine adoptată o organizare după conținut sau în orice altă ordine
pe care profesorul o preferă.
În fine, urmează suportul de curs sau fișa de lucru a elevului. Uneori fișa aceasta trebuie să ia forma
unui suport pe hârtie. Alteori, nu e necesar, iar profesorul poate lucra, pur și simplu, cu tabla. De altfel, vă
încurajăm să gândiți scenarii a căror implementare să fie cât mai simplă și să presupună resurse minime. Știm
din experiență că, atunci când punerea în practică a unui plan se bazează pe prezența tehnologiei în mod
excesiv, putem avea surprize. Conexiunea la internet e slabă, calculatorul nu mai răspunde, imprimanta a
rămas fără cartuș. Iată de ce vă provocăm să imaginați scenarii didactice în care toate aceste mijloace
tehnologice sunt utilizate cât de puțin posibil sau în care tot ceea ce e imprimat se poate refolosi cu o altă
ocazie. De exemplu, în cazul unui scenariu pe ascultare, în care elevilor li se cere să ordoneze imaginile pe
măsură ce ascultă o poveste, acestea pot fi imprimate, înfoliate și reutilizate an de an. Organizatoarele grafice
pe care vi le vom oferi ca instrument de lucru în acest suport de curs pot fi desenate pe tablă, elevii le pot
reproduce în caiete sau pot fi imprimate sub formă de postere de mari dimensiuni și pot fi completate de
grupuri de elevi.
Deși tabelul de pe prima pagină a scenariului este, cu siguranță, intimidant, scopul acestui exercițiu
este să înțelegem care sunt elementele pe care trebuie să le luăm în considerare când proiectăm un scenariu
didactic. Ne imaginăm că, dacă veți lucra în acest fel de câteva ori, va fi suficient pentru a vă obișnui cu
abordarea propusă. După ce internalizăm structura și principiile, nu va mai fi necesar să punem în scris totul,
și un plan de lecție minimal va fi suficient. În plus, dacă afișăm posterele cu descriptori în clasă, va fi ușor să
bifăm, împreună cu copiii, la începutul și la sfârșitul orei, descriptorii pe care i-am vizat în activitățile noastre.

14

„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale din România” –

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020