MODUL 1

INIŢIEREA UNEI AFACERI

AFACEREA
 Afacerea reprezintă orice iniţiativă a unui individ (pe care îl vom numi întreprinzător /
antreprenor), iniţiativă care se bazează pe o relaţie, de obicei contractuală, şi care urmăreşte
obţinerea unui profit.

 Conform dicţionarului „Larousse” afacerea este definită ca fiind „tot ce constituie obiectul
unei ocupaţii şi trezeşte interesul cuiva: activităţi comerciale, industriale, financiare etc., toate
acestea având urmări financiare”.

 AFÁCERE, afaceri, s. f. 1. Activitate legală din domeniul agricol, industrial, comerț, financiar
etc. desfășurată în scopul obținerii de profit. 2. (Fam.) Întreprindere cu rezultat
favorabil. 3. Acțiune (importantă), îndeletnicire, ocupație. ◊ Afaceri interne (sau externe) =
treburi obștești privind problemele interne (sau externe) ale unei țări. –
A3 + facere (după fr. affaire).
ANTREPRENORIAT
 Antreprenoriatul este un proces ce constă în identificarea și urmărirea
unei oportunități de afaceri, în scopul valorificării acesteia.
 Antreprenoriatul cuprinde:
 luarea iniţiativei;
 organizarea şi reorganizarea mecanismelor social/economice,
 folosirea cu succes a resurselor şi a situaţiilor în interes propriu;
 acceptarea riscului sau a eşecului.
ÎNTREPRINZĂTOR / ANTREPRENOR

 Întreprinzătorul este definit ca o persoană:

 cu spirit de acţiune şi iniţiativă,
în stare să conducă,
să gestioneze, să organizeze
şi să-şi asume riscul unei afaceri.
OPORTUNITATEA

 Oportunitatea reprezintă o situaţie viitoare care este de dorit şi

fezabilă.
 Oportunitatea este un concept cheie al studiului referitor la
antreprenoriat, dar un concept relativ.
 Oportunităţile variază de la individ la individ dependent de vârstă,
realizări anterioare, resurse financiare şi chiar mediul social din care
provine individul.
 Abilitatea întreprinzătorului de a identifica oportunitatea este adânc
înrădăcinată în cunoştinţele accumulate şi experienţa personală.
- Nicio afacere nu poate supravieţui dacă produsele realizate sau serviciile prestate nu interesează pe nimeni.
Ideea de afaceri trebuie găsită pornind şi de la analiza mediului de afaceri în care viitoarea afacere urmează
să funcţioneze.

- Orice afacere de succes trebuie să se deruleze în armonie cu mediul de afaceri în care aceasta funcţionează.
Organizaţiile, indiferent de mărimea lor, de complexitatea activităţilor lor, de particularităţile lor, sunt
influenţate de un număr impresionant de factori din mediul de afaceri. Desigur, influenţa factorilor de mediu
asupra organizaţiilor este diferită atât ca mod de manifestare cât şi ca intensitate. Aceeaşi factori din
mediului de afaceri dintr-o zonă şi într-o anumită perioadă pot exercita o influenţa pozitivă asupra unor
organizaţii la fel cum pot genera influenţe negative asupra altora. Nici intensitatea acţiunilor nu este aceeaşi
asupra tuturor organizaţiilor la fel cum nici măsura în care aceste acţiuni şi influenţe pot fi prevăzute.
- Viitorii antreprenori care doresc să creeze o afacere într-un domeniu, într-o zonă, trebuie să înţeleagă în primul
rând mediul de afaceri local, şi apoi pe cel naţional. Mediul local este format din agenţi economici (diverşi ca
mărime, dimensiune, mod de organizare, putere financiară), persoane fizice autorizate, instituţii ale statului,
gospodării ale populaţiei, locuitori cu o anumită cultură, şi legăturile care se stabilesc între aceştia.

- Mediul de afaceri trebuie înţeles atât înainte cât şi după începerea unei afaceri.

MEDIUL DE AFACERI

Mediul extern Mediul intern

Macromediul Micromediul
MEDIUL EXTERN
Mediul în care întreprinderea îşi desfăsoară activitatea, alcătuit dintr-o reţea de
variabile exogene cu influenţă asupra organizaţiei.
COMPONENTE

 Macromediul - cuprinde factori de ordin general, cu influenţă indirectă, pe termen lung, asupra firmei

 Micromediul – cuprinde factori aflaţi în relaţii permanente, directe şi puternice cu firma; există chiar o
influenţă reciprocă între elementele micromediului şi firmă
Componentele Componentele
macromediului: micromediului:
1)clienţii;
1) mediul demografic; 2)competitorii;
2) mediul economic; 3)furnizorii;
3) mediul tehnologic; 4)organisme publice şi private.
4) mediul cultural;
5) mediul politic;
6) mediul legislativ;
7) mediul natural.
 MEDIUL INTERN
Componentele mediului intern:  totalitatea elementelor ce
resursele firmei asigură realizarea
1)umane; obiectului de activitate al
2)materiale; firmei şi descriu potenţialul
3)informaţionale.
acesteia.
 TEME DE DISCUŢIE:
1. De ce unii oameni descoperă oportunităţile şi alţii nu?

2. De ce după crearea afacerii, mediul de afaceri trebuie în continuare

analizat şi înţeles?

3. Administratorul perfect vs întreprinzătorul perfect.

4. Legătura între antreprenoriat şi educaţia antreprenorială.

Un posibil răspuns la Tema de discuţie 1:

Un întreprinzător trebuie să posede o serie de trăsături care se dobândesc genetic, dar care sunt perfecţionate prin
educaţie de-a lungul vieţii. Lipsa acestora nu poate fi compensată prin educaţie; educaţia le poate forma dar nu le
poate suplini.O altă condiţie de bază pentru un întreprinzător este dobândirea cunoştinţelor manageriale, deoarece un
om nu se poate baza numai pe instinct şi pe talent.

Un posibil răspuns la Tema de discuţie 2:

Lumea în care acţionează antreprenorii este:
-volatilă: totul se schimbă în mediul de afaceri rapid şi continuu; obiectivele trebuie să fie stabilite pentru o lume
dinamică;
-incertă: singura certitudine este că schimbările există, fără a putea şti probabilitatea de apariţie a unui eveniment nou;
-complexă: mediul de afaceri este influenţat de o multimer de factori care vin din mediul intern şi mediul extern (micro
şi macroemediu); nu conteză numai numărul mare de factori de influenţă, ci şi interdependenţele dintre factori care
produc efecte surprinzătoare şi uneori necuantificabile;
-ambiguă: uneori lipsa de încredere în informaţiile primite, în parteneri, în competitori generează ambiguitate; alteori
chiar volatilitatea, incertitudinea şi complexitatea mediului de afaceri generează ambiguitatea.
Un posibil răspuns la Tema de discuţie 3: Administratorul perfect vs întreprinzătorul perfect

Administratorul perfect Întreprinzătorul perfect

se simte ameninţat de schimbare şi necunoscut este încrezător în abilitatea sa de a capta oportunităţi

realizează un management eficient al resurselor aşteaptă surprizele

existente.

?????????????????? se adaptează la shimbare, făcând lucrurile să se întâmple

???????????????????????????? ????????????????????????????????
????????????????????????? ????????????????????????????????
 Antreprenorii de succes se adaptează acestei
lumi. Cum sunt ei?
- tolerează bine amiguitatea;

- îşi asumă riscuri;

- sunt extrovertiţi;

- sunt deschişi la nou şi adepţi ai schimbării;

- sunt optimişti şi încrezători în ei înşişi;

- sunt energici;

- sunt adepţii liberalismului economic;

Aptitudini şi comportamente dorite şi care pot fi modelate pentru un
antreprenor de succes:
– tenacitate şi hotărâre;
Angajament şi – disciplină;
determinare – perseverenţă în rezolvarea problemelor;
– capacitatea de a-şi asuma sacrificii personale;
– imersiune totală;
– deţinerea unor cunoştinţe detaliate despre nevoile clienţilor;
Identificarea oportunităţilor
– ghidat de piaţă;
– preocupat de crearea de valoare;
– asumarea unor riscuri calculate;
Toleranţă la risc,
– minimizarea riscuurilor sau evitarea lor;
ambiguitate şi
– toleranţă la incertitudine şi la lipsa de structură;
incertitudine
– toleranţă la stres, conflict şi dezorganizare;
– abilitatea de a rezolva probleme şi de a integra soluţii
– neconvenţional, lipsit de prejudecăţi, gândire deschisă;
Creativitate, încredere în – neliniştit cu status quo;
sine şi abilitatea de a se – sociabil;
adapta – abilitatea de a învăţa;
– nu are teama de eşec;
– abilitatea de a conceptualiza;
– orientare spre obiective şi rezultate;
– motivat de a realizări şi de creştere/dezvoltare
– nevoie scăzută pentru statut şi putere;
Motivaţia de a excela
– sprijinire impersonală faţă de concurenţă;
– conştient de punctele forte şi punctele slabe;
– capacitatea de avea o imagine de perspectivă;
– simţul umorului;
– iniţiator;
– integru;
Leadership – răbdător
– constructor de ehipe;
– experimentat;
– solidar.
Caracteristicile și particularitățile antreprenoriale
Caracteristici Particularități
Încrederea în sine Încredere
Independență
Individualism
Optimism
Asumarea riscului Abilitatea de a-si asuma riscul
Dornic de competiție
Orientarea spre rezultate Nevoia de finalizare
Orientarea spre profit
Perseverență
Energic
Capacitatea de conducător Comportament de conducător
Deschis la sugestii și critici
Sociabil
Originalitate Inovator
Creativ
Flexibil
Tipuri de întreprinzători / antreprenori… nu
neapărat de succes
Profilul Descrierea

Meticulosul Este perfecționist și este obișnuit să aibă lucrurile sub control

permanent

Inventatorul Este mai mult preocupat de invenție decât de conducerea

afacerii

Vânătorul Identifică repede oportunitățile noi de afaceri, le exploatează

rapid, după care pornește în căutarea altor afaceri

Îndrăgostitul Este atât de îndrăgostit de propria idee de afacere, încât crede

că toată lumea vrea sa-i fure ideea și să profite de ea
Rolul antreprenoriatului în mediul de afaceri
Impactul noilor afaceri asupra dezvoltării locale este deosebit de puternic judecând după efectele pe care le
generează pe plan economic, socio-cultural şi de mediu:

-contribuie la valorificarea resurselor locale, unele dintre afacerile locale fiind valorificate în marile companii;

-determină schimbări în structura internă a localităţilor urbane sau rurale, (modernizarea infrastructurii,
apariţia/dezvoltarea serviciilor, înnoiri edilitare, etc.);

-creează locuri de muncă şi stabilizează populaţia, mai ales în mediul rural;

-contribuie la creşterea nivelului de trai pentru o parte a populaţiei locale, prin creşterea veniturilor.
Modalităţile de intrare în afacere
Iniţierea unei afaceri de la zero
• Satisfacţia întreprinzătorului de a pleca
de la „zero” şi de a-şi construi propria
afacere;
• Construirea propriei imagini;
• Stimularea aplicării ideilor noi;
• Alegerea amplasamentului dorit;
• Lipsa moştenirii adversităţilor,
prejudecăţilor şi datoriilor;
• Posibilitatea primirii de consultanţă
specializată la costuri reduse (uneori);
• Posibilitatea de a achiziţiona
echipamentele dorite (eventual, noi);
• Posibilitatea de a angaja personalul
dorit;
• Costul afacerii este mai scăzut.
Cumpărarea unei afaceri
• Continuitatea afacerii - în situaţia când
aceasta s-a dovedit profitabilă;
• Imagine deja formată;
• Amplasarea afacerii este, de regulă,
favorabilă;
• Clientelă mai stabilă;
• Existenţa furnizorilor, angajaţilor şi a
echipamentelor;
• Obţinerea de finanţări este mai
probabilă;
• Efortul financiar (investiţia) poate fi mai
mic, decât la iniţiere.
Cumpărarea unei francize
• Dreptul de a folosi o marcă bine
cunoscută pe piaţă;
• Şanse de succes mai mari;
• Asistenţă tehnică şi managerială;
• Beneficiază de promovare
semnificativă, făcută de francizor;
• Franchising-ul facilitează obţinerea
capitalului, a resurselor financiare,
necesare pornirii afacerii;
• Capitalul de lucru este mai redus.
Codurile CAEN (clasificarea activităților din economia
națională)
SECTIUNEA A - AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
SECTIUNEA B - INDUSTRIA EXTRACTIVA
SECTIUNEA C - INDUSTRIA PRELUCRATOARE
SECTIUNEA D - PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
SECTIUNEA E - DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
SECTIUNEA F - CONSTRUCTII
SECTIUNEA G - COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
SECTIUNEA H - TRANSPORT SI DEPOZITARE
SECTIUNEA I - HOTELURI SI RESTAURANTE
SECTIUNEA J - INFORMATII SI COMUNICATII
SECTIUNEA K - INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI
SECTIUNEA L - TRANZACTII IMOBILIARE
SECTIUNEA M - ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE
SECTIUNEA N - ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
SECTIUNEA O - ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
SECTIUNEA P - INVATAMANT
SECTIUNEA Q - SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
SECTIUNEA R - ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE
SECTIUNEA S - ALTE ACTIVITATI DE SERVICII
SECTIUNEA T - ACTIVITATI ALE GOSPODARIILOR PRIVATE SI CALITATE DE ANGAJATOR DE PERSONAL CASNIC; ACTIVITATI ALE GOSPODARIILOR PRIVATE DE PRODUCERE DE BUNURI SI
SERVICII DESTINATE CONSUMULUI PROPRIU
SECTIUNEA U - ACTIVITATI ALE ORGANIZATIILOR SI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE
Forme juridice de organizare a unei afaceri
Persoana fizica Persoana juridica
Persoană fizică autorizată (PFA) Societate cu răspundere limitată (S.R.L.);

Persoană fizică independentă (PFI) Societate pe acţiuni (S.A.);

Întreprindere familială (IF) Societate în nume colectiv (S.N.C.);

Societate în comandită simplă (S.C.S.);

Societate în comandită pe acţiuni (S.C.A.).

Criteriu de evaluare PFA SRL
Numărul partenerilor de afacere O singură persoană Între 1 și 50 persoane

Mărimea taxelor de constituire Aproximativ 250 lei Aproximativ 550 lei

Obligatorie depunerea capitalului social minim de 200 lei

Calificarea fondatorilor Este obligatorie depunerea unor dcumente care să ateste pregătirea și experiența Nu este obligatorie depunerea unor documente care să ateste pregătirea și experiența
profesională a solicitatntului în domeniul de activitate solicitat: diplome, atestate, profesională a fondatorilor firmei în domeniul de activitate
carte de muncă din care să rezulte experiența profesională

Durata înfiinţării Aproximativ 3-4 zile Aproximativ 7-10 zile

Răspunderea comercială în cazul datoriilor Inclusiv cu bunuri personale Răspunderea este limitată la capitalul social pe care l-a depus în momentul înființării firmei

Mărimea cheltuielilor de administrare Cheltuieli mici de administrare. Contabilitatea se poate ține chiar și de persoana Cheltuieli mai mari de administrare. Contabilitatea se ține de un contabil autorizat care va
care a înființat PFA-ul și nu este nevoie de un contabil autorizat. Se poate și angaja întocmi și va semna toate declarațiile și raporturile depuse la organele de inspecție fiscală.
un contabil, costul serviciilor de contabilitate fiind mai redus decât în cazul SRL-ului, Costurile pentru serviciile de contabilitate sunt mai mari decât în cazul PFA-ului.
se vor depune câteva declarații la ANAF.

Posibilitatea de a avea angajați Da Da

Obținerea finanțărilor Poate obține creditare. Poate obține fonduri din creditare, aport de capital.
Dificil de finanțat din fonduri externe, nu au dreptul la fonduri nerambursabile Au dreptul la fonduri nerambursabile. Au acces și pot participa la licitații private sau publice.

Impozitare Cota de impozitare a venitului net sau norma de venit este de 10% Firmele care au o cifră de afaceri sub un milion de euro plătesc impozit de 1%
(microîntreprinderile cu cel puțin un angajat cu normă întreagă sau 3% din cifra de afaceri
(microîntreprinderile fără angajați).
Firmele care au o cifră de afaceri peste un milion de euro plătesc 16% din profit.

Retragere de sume din venituri Oricând, nu necesită documente justificative Doar pe bază de documente justificative, în vederea acoperirii cheltuielilor firmei sau din
dividente.

Mărimea cheltuielilor de desființare Procesul de desfiiințare necesită costuri mai mici și este un proces mult mai simplu Procesul de desființare necesită costuri mai mari și presupune o procedură complicată care
durează aproximativ două luni.
Pe lângă elementele definitorii prezentate în tabelul anterior, mai putem aminti și tipurile de obligațiuni fiscale, pe care
PFA, întreprinderile individuale, cei cu profesii liberale, le au de plătit:
https://gestiunepfa.ro/taxe-si-contributii-sociale-datorate-in-2021/
Firmele românești sunt încadrate în categoria
microîntreprinderilor în funcție de două criterii:
- cel al impozitării lor (conform Codului fiscal);
- cel al oportunității de a accesa fonduri europene
destinate acestei categorii de firme.
Plafoanele în funcție de care sunt definite
microîntreprinderile sunt diferite în cele două categorii
de încadrare.
Microîntreprinderea din Codul fiscal
- impozit pe venit, conform Codului fiscal. Cota de impozitare este de:
- 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat;
- 3% pentru cele fără salariați.
- se încadrează ca microîntreprindere o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții:
 a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de
schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea
exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
 capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;
 nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la
instanțele judecătorești, potrivit legii.
- firmele mai mari de atât plătesc impozit pe profit, de 16%, sau impozit specific activității
HoReCa, dacă sunt hoteluri, restaurante, baruri etc.
- Ce cuprinde venitul microîntreprinderii? Baza impozabilă o constituie veniturile din orice
sursă, din care se scad:
 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
 veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
 veniturile din subvenții;
 veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică
română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
 veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
 veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse
bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
 veniturile din diferențe de curs valutar;
 veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate
din evaluarea sau decontarea acestora;
 valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
 veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați
în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
 veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
Microîntreprinderea definită pentru fondurile europene
A doua ipostază a microîntreprinderii este cea definită pentru accesarea
fondurilor europene destinate acestei categorii de firme. Documentul care indică
toate condițiile pentru încadrarea unei firme în categria microîntreprinderii este
Manualul utilizatorului pentru definiția IMM-urilor, emis de Comisia Europeană,
conform regelementărilor Uniunii Europene.
Prima condiție este încadrarea organizației beneficiare în categoria largă a
întreprinderilor. Întreprinderea este „orice entitate care desfășoară o activitate
economică, indiferent de forma sa juridică”. Mai departe, sunt condiții
cumulative care definesc microîntreprinderea. Aceasta are:
 sub 10 angajați (de la zero la maximum 9);
 cifră de afaceri anuală sau bilanț anual total care NU depășește 2 milioane EUR;
 active de maxim 43 milioane de euro
Criteriul privind numărul de angajați îi cuprinde pe cei cu normă întreagă, cu fracțiune de
normă, agenți temporari și sezonieri și include următoarele:
 angajați;
 persoane care lucrează pentru întreprindere, care au fost detașate în aceasta și care
sunt considerate angajate în conformitate cu legislația națională (aceasta poate
include, de asemenea, angajații temporari sau interimari);
 proprietari-administratori;
 parteneri care desfășoară o activitate regulată în cadrul întreprinderii și care
beneficiază de avantaje financiare din partea întreprinderii.
NU sunt incluși în numărul de angajați:
 ucenicii sau studenții care sunt implicați în activități de formare profesională și au
contracte de ucenicie sau de formare profesională;
 angajați pe perioada concediului de maternitate sau a concediului parental.
Datele care trebuie aplicate pentru numărul de angajaţi şi cifra de afaceri sunt cele care
fac referire la ultima perioadă contabilă aprobată şi calculată în bază anuală. Acestea sunt
luate în calcul de la data închiderii conturilor. Valoarea selectată pentru cifra de afaceri se
calculează cu excluderea taxei pe valoare adăugată (TVA) şi a altor taxe indirecte.
În cazul firmelor nou-înfiinţate ale căror conturi nu au fost încă aprobate, datele care
trebuie aplicate sunt derivate dintr-o estimare făcută cu bună credinţă în cursul anului
financiar.
La calculul acestor plafoane trebuie ținut cont și dacă microîntreprinderile sunt sau nu
autonome. Pentru detalii, consultați manualul.
Paşi pentru deschiderea unei afaceri
 Autorizaţii de funcţionare
 Autorizația și acordul de funcționare de la Primăria în raza căreia se află sediul social sau punctul de lucru - sunt necesare doar dacă
există activitate economică în spațiile fizice special dedicate (de exemplu: spații de birouri, magazine, depozite, spații de producție
bunuri etc.);
 Autorizația sanitară (de la DSP) și a celei sanitar-veterinare (de la DSVP) – necesare pentru activități din cadrul: magazinelor
alimentare, restaurantelor, cantinelor;
 Avizul de mediu (de la AFM) – necesar pentru activități economice care au impact asupra mediului, ca de exemplu: prelucrarea
lemnului, producția de produse chimice, vopsitorii auto;
 Autorizația PSI (protecția și stingerea incendiilor) - pentru activități economice care implică un număr mare de angajați, de clienți și
spații extinse, ca de exemplu: centre comerciale, restaurante, unități hoteliere, baruri, depozite, spitale, universități etc.;
 Autorizația privind protecția muncii de la ITM – în cazul în care vor exista angajați;
 Avizul pentru amplasarea unei reclame luminoase – se obține de la Primărie;
 Avizul pentru difuzarea de muzică – în cazul cafenelelor, barurilor, restaurantelor – se obține de la ORDA;
 Certificatul de clasificare a unității de cazare – în cazul pensiunilor, hotelurilor – se obține de la Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice (MDRAP);
 Avizul de la Ministerul de Interne și autorizația de la Inspectoratele Județene de Poliție – în cazul firmelor cu activitate de pază și
protecție;
 Autorizație de funcționare de la Banca Națională - în cazul caselor de schimb valutar;
 Avizul de la Comisia de Surpaveghere a Asigurărilor – în cazul firmelor cu activitate de asigurare/ reasigurare.
 VĂ MULŢUMESC!
“Nu te teme de cei care-ți fură designul. Teme-te de ziua în care nu o vor mai face.” , Jeffrey Zeldman

”Valoarea unei idei stă în cât e de utilizabilă.”, Thomas Edison

“Strânge cei mai inteligenți 5 prieteni într-o încăpere și roagă-i să-ți evalueze ideea.” , Mark Pincus

Formator: SIMION Petronela Cristina

Mail: cristinas_upb@yahoo.com