Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

STATUL NEUROLOGIC

Document de învățare pentru elementul de linie „Starea neurologică”

obiectivele de învățare

După completarea elementului rând „Starea neurologică”, studenții sunt capabili să:

• efectuarea unui examen clinico-neurologic în mod independent și adecvat

• înțelegerea principiilor neuroanatomice

• Recunoașterea constatărilor patologice în starea neurologică

• starea neurologică înregistrată verbal folosind terminologia adecvată

sau puneți-o în cuvinte în scris

• efectuarea unui diagnostic topografico-anatomic pe baza constatărilor examinării

(de exemplu, leziune periferică versus centrală)

• să facă considera ii ini iale de diagnostic diferen ial pe baza constatărilor examinării

Surse și materiale de învățare suplimentare:

Bähr M, Frötscher M. (eds.) Diagnosticare neurologică-topică. ediția a 10-a. 2014, Thieme, Stuttgart

Societatea Germană de Neurologie. Ghid pentru diagnostic și terapie în neurologie https://www.dgn.org/

leitlinien

Müller C. Videos Stare neurologică. https://studyguide.meduniwien.ac.at/curriculum/n202 2017/?

state=0-80959-4747_2/tertial-neurologie

Zeiler K și colab. (ed.). Neurologie clinică I. Bazele medicinei umane și dentare. 2000, Viena: Facultă i Univ. Editor

Acest material de învățare nu pretinde a fi complet și nu înlocuiește participarea la prelegeri/stagii sau studiul
manualelor relevante.

Creat de Eva Hilger, august 2019.

1
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

***

Introducere

Starea neurologică: Un examen clinico-neurologic profesional vă permite să...

În marea majoritate a cazurilor, metode simple (anamneză, examen fizic) sau ajutoare (ciocan reflex, tampon de vată,
diapazon) sunt folosite pentru a face o clasificare topografico-anatomică a unui simptom neurologic (și astfel și pentru a
face considerații inițiale de diagnostic diferențial). ).

Etapele individuale de examinare a stării neurologice pot fi verificate în diferite ordine. O metodă relativ simplă și dovedită
pentru „începători” este schema „de trei ori trei (plus trei)”.

Starea „De trei ori trei (plus trei)”: Primele „2 x 3” sunt verificate una după alta pe extremitățile superioare și inferioare.
Ele caută primul simptom principal și permit o clasificare topografică (de ex.:
Pareză? central sau periferic?). Alte două „grupe de trei” arată care alte funcții importante în starea neurologică ar
trebui verificate.

PUTERE TON TROFEU

ABILITĂȚI MOTRICE / motilitate fină REFLEXE MUSCALE SEMNUL PIRAMIDELOR

semne CEREBELARE Semne FRONTALE Încercări de mișcare

Meningismul, Lasegue NERVI CRANIENI SENSIBILITATE

Mai jos veți găsi instrucțiuni despre cum să efectuați pașii individuali de examinare, precum și câteva exemple
de constatări patologice și etiologia acestora.

***

2
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

PUTERE

ABILITĂȚI MOTRICE / motilitate fină

Vezi și: Figura 2 și Anexa 2, 4

Test

• Forța brută: testează împotriva rezistenței maxime a pacientului (test de forță pe mușchii cheie ai OE și UE)

• Motilitate fină: lăsați-vă degetele „să cânte la pian”; permiteți degetele individuale să fie plasate pe capătul degetului mare (degetul/
baterea manuală); Lovitură cu degetele de la picioare sau pe picior (de exemplu, „vă rugăm să bateți degetele de la picioare pe podea cât mai repede posibil”)

• Diadococineză: mișcări rapide de pronație și supinație cu mâinile („înșurubarea becurilor”)

• Testul brațului înainte (AVV): Ridicarea brațelor drepte (palmele în sus) cu ochii închiși

• Test de poziție (PV): Test în decubit dorsal: Ridică ambele picioare în unghi drept, cu ochii închiși.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Pareza (slăbiciune musculară): gradație în funcție Notă: Testarea suplimentară a tonusului muscular, reflexelor
de nivelurile de forță: musculare (și semnelor tractului piramidal) permit o distincție
între parezele centrale și periferice.
̵ KG 1: Contracții musculare fără
Efect de mișcare Pareza CENTRALĂ (= leziune centrală = leziune a primului neuron
motor) este însoțită de creșterea spastică a tonusului,
̵ KG 2: Mișcarea extremităților
creșterea reflexelor musculare și semne pozitive ale căii piramidale.
secțiunea numai prin oprirea
Atrofiile musculare sunt absente. (Motiv: La oamenii sănătoși, tractul
Gravitația posibilă
piramidal intact exercită influențe inhibitorii asupra tonusului și MER.
̵ KG 3: Mișcarea împotriva gravitației posibilă Dacă tractul piramidal este deteriorat, aceste influențe inhibitoare nu se
mai aplică -> creșterea MER și creșterea spastică a tonusului.)

̵ KG 4: Mișcare împotriva moderată

Rezistență posibilă
• Plegie (paralizie, nivel de putere 0):
̵ Monopareză, plegie (o extremitate afectată)
Pareza PERIFERICA (= leziune periferica = leziune a 2-a
Neuronii motori) sunt asociați cu tonusul muscular flasc, slăbirea sau
stingerea reflexelor musculare (și, dacă persistă mult timp, cu atrofii
musculare).

̵ Hemipareză, plegie (o jumătate din corp afectată)

̵ Tetrapareză, plegie (toate cele 4 extremități

afectate)

̵ Parapareză, - plegie (ambele AE afectate)

• motilitate fină redusă Dovada unui deficit de forță (pareza discretă se manifestă uneori doar
într-o tulburare de motilitate fină). Alte cauze: de ex. b.
Polineuropatii, tulburări extrapiramidale, cerebeloase
Tulburări. (Apăsarea tulburărilor cu piciorul cu o reducere a vitezei/
amplitudinii, întârzierilor sau întreruperilor sunt tipice,
de exemplu, în boala Parkinson, ca expresie a bradiei/hipokinezei)

• Disdiadococineză (necoordonată Alterată sau indicată în pareză - indiferent de etiologia acesteia -

diadococineza) sau în tulburări extrapiramidale
Probleme de coordonare din cauza disfuncției cerebeloase
• Hipodiadococineza (încetinită
diadococineza)

• AVV: scădere și pronație Indicație de pareză discretă (AVV relevă deficite minore de forță -
indiferent de etiologia lor)

• PV: scufundare (dreapta/stânga/ambele părți) Indicarea parezei discrete (PV acoperă deficitele mici de rezistență –
indiferent de etiologia lor - on)

3
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Fasciculatii: vizibile cu ochiul liber, involuntare Leziuni în celulele ganglionare ale cornului anterior motor, de ex. B. ALS

(fracțiuni de secundă)
Contractiile indivizilor
Legături de fibre musculare
(fără efect de mișcare în articulații).

• Alte mi cări involuntare de exemplu. De exemplu, tremor, mioclon, … Vezi și anexa 1

Constatări normale: „Forța brută pe toate părțile KG 5, motilitate fină pe toate părțile neremarcabile, AVV: fără cădere, fără pronație, PV: niciuna
Scufundare, eudiadococineză pe ambele părți”

TON

Testarea rezistenței musculare la mișcările pasive de flexie și extensie

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Spasticitate (creștere spastică a tonusului): rezistența Spasticitatea este un criteriu al parezei centrale.
musculară crescută, mai ales la începutul mișcării
pasive, scade pe măsură ce mișcarea
continuă. Mișcarea care a fost realizată inițial laborios
poate fi finalizată în cele din urmă rapid (fenomenul
jackknife)

• Rigoare: ton crescut plastic, ceros, adesea cu fenomen de M. boala Parkinson si alte afectiuni ale ganglionilor bazali
roată dințată (=sindroame motorii extrapiramidale).

• Contracarare (încercarea de a mișca pasiv membrele este Nu la fel de crescut tonusul muscular, dar ca
împiedicată prin inervație activă) Semne frontale care trebuie evaluate (vezi mai jos)

• Tonul pseudolax În stadiul acut al paraliziei centrale, este posibil un

ton pseudo-lax (abia mai târziu, de obicei după câteva zile, se
dezvoltă un tonus spastic
Ton)

Constatare normală: „Tonul de pe aceleași părți este neremarcabil”

TROFEU

Test: Inspecție

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Atrofie(e) Atrofiile musculare sunt un criteriu de pareza periferica: Leziunile nervilor motori periferici
sau mixti motor-senzoriali sunt insotite in cateva saptamani de atrofii la nivelul muschilor
irrigati de nervul respectiv.

(În pareza CENTRALĂ, totuși, NU există atrofie în zona mușchilor paretici!) - Atrofie
generalizată (datorită imobilității sau cașexiei) - trebuie distinsă de atrofiile mușchilor
paretici!

Notă: Atrofia musculară (concentrată de obicei în anumite părți ale corpului) este posibilă
și în cazul miopatiei.

4
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Trofic Leziuni ale nervilor periferici

Tulburări ale pielii (subțire,
Piele „pergament”,
vindecarea întârziată a rănilor,
tendință la ulcere,
Tulburări de creștere ale
par/unghii)

• Tulburări ale Leziunea fibrelor simpatice (acestea însoțesc nervii periferici mixți și sensibili).
Secreția de sudoare și
Piloarrecția, eventual și
sistemul vasomotor

Constatare normală: „Trofele nu sunt vizibile din toate părțile”

REFLEXE MUSCALE

Test:

• Reflexe musculare intrinseci (MER) („reflexe de întindere musculară”): Declanșarea reflexelor: prin lovirea tendonului muscular
Ciocanul reflex întinde tendonul (activarea fusurilor musculare). -> Răspunsul reflex (arc reflex monosinaptic) este contracția
(scurtarea) reflexă a mușchiului.

̵ BSR (reflexul tendonului bicepsului, C5-C6),

̵ RPR (reflex periostal radial, C5-C6)

̵ TSR (reflex de tendon triceps, C7-C8)

̵ PSR (reflex de tendon rotulian, L3-L4)

̵ ASR (reflexul tendonului lui Ahile, S1)

• Reflexul de ciupire: exercitarea unei presiuni asupra celei de-a treia unghii. Degete

• Reflexul Trömner: atingerea vârfurilor degetelor volare ale pacientului II-V.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• MER: slăbit, absent, crescut, Absența/slăbirea reflexelor individuale la compararea părților: leziune radiculară,
subclonic, clonic, Leziunea nervului periferic
diferență secundară?
Absența generalizată (= areflexie): de ex. B. în polineuropatii, boli ale
cornului anterior, poliradiculită acută

Reflexele crescute patologic sunt un criteriu pentru pareza centrală (vezi mai sus).

• Clip pozitiv: îndoirea Knips/Trömner pozitiv pe o parte: indicație de leziuni ale neuronului motor
Degetul IV și aducția central (tractul piramidal). (Notă: la persoanele tinere, slabe, ambele sunt
degetului mare adesea pozitive și, prin urmare, NU patologice)

• Trömner pozitiv: flexia vârfurilor

degetelor IV

Constatare normală: „MER poate fi declanșat moderat pe ambele părți, Knips și Trömner negativ pe ambele părți”

5
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

SEMNUL PIRAMIDELOR

Test:

• Reflexul Babinski: mângâiere puternică, lentă (capătul ascuțit al ciocanului reflex) pe talpa laterală a piciorului de la călcâi până la
balonul degetului mic și mai departe până la balonul degetului mare

• Reflex Oppenheim: frecare viguroasă (degetele examinatorului) pe marginea anterioară a tibiei distal

• Reflex Gordon: frământare viguroasă a mușchilor gambei

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Babinski pozitiv: flexia dorsală tonică a degetului mare, Leziune a tractului piramidal (leziune CENTRALĂ!)
Desfăcând degetele de la picioare

̵ Talpă silentioasă: nu s-a observat nicio reacție.

Poate indica o disfuncție minoră a tractului

piramidal

• Oppenheim pozitiv., Gordon pozitiv: răspuns reflex ca în

Babinski

Constatări normale: „Semnul orbitei piramidei negativ pe ambele părți” sau „Babinski negativ pe ambele părți”

semne CEREBELARE

Test

• Testul deget-nas (FNV): test cu ochii închiși: „Vă rugăm să faceți o mișcare mare, în formă de arc
du-ți repede degetul arătător la nas.”

• Testul genunchiului călcâiului (KHV): Test în decubit dorsal: pacientul aduce călcâiul la pământ cu ochii închiși
rotula reciprocă și de acolo de-a lungul marginii tibiei distal

• Fenomen de rebound: Pacientul își îndoaie brațul la articulația cotului (aprox. 90 de grade) și încordează mușchii la maxim.
Examinatorul trage antebrațul spre el împotriva rezistenței flexorilor și apoi dă drumul brusc.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• FNV ataxic (incert): oscilant sau deviant Disfuncție cerebeloasă

din linia ideală
Notă: afectată și în pareză - indiferent de etiologia
̵ în final atactic: incertitudinea mai întâi împotriva acesteia - sau în tulburări extrapiramidale
Sfârșitul mișcării (chiar înaintea țintei);

̵ dismetric: ținta (nasul) nu este lovită („îndreptând

spre trecut”)

• KHV ataxic (incert): fluctuant sau deviant Disfuncție cerebeloasă

din linia ideală
Notă: KHV (ca și FNV) este, de asemenea, afectat în
̵ în final atactic: incertitudinea mai întâi împotriva pareze (indiferent de etiologia sa) sau în tulburări
Sfârșitul mișcării extrapiramidale.

̵ dismetric: ținta (călcâiul) nu este lovită

• Rebound pozitiv: mișcarea de flexie nu poate fi încetinită Disfuncție cerebeloasă

(prompt, reflexiv
Activarea antagoniștilor, adică a extensorilor, nu este
posibilă)

Constatări normale: „FNV și KHV precise pe ambele părți, rebound negativ”

6
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Semne FRONTALE

̵ Sin.: Reflexe frontale, semne patologice cerebrale, reflexe primitive = șabloane de mișcare instinctivă care apar în
sunt prezente fiziologic la sugari/copii mici, dar sunt inhibate pe măsură ce SNC se maturizează și nu pot fi declanșate la
adulții sănătoși

Test

• Reflex palmomental (PMR): cursă lentă cu presiune asupra tenarului pacientului (cu vârful
ciocan reflex)

• Reflex de suflare, reflex de sugere: atingerea buzelor pacientului cu spatula de lemn

• Reflex de prindere: ciocanul reflex este plasat în palma pacientului

• Contrareținere frontală: mișcare pasivă a membrelor (secțiuni)

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• PMR pozitiv: scurtă mi care homolaterală a perioralului Semnele frontale pozitive sunt o expresie a
Mușchii, vizibili ca „riduri” ale pielii de pe buza inferioară și leziunilor cerebrale difuze de diverse etiologii
bărbie (adesea, de exemplu, cu leziuni în lobul frontal).

• Reflex pozitiv al botului: proeminență („strângere”) buzelor

• Reflex de aspira ie pozitiv: gura este deschisă, mi cări de aspira ie,

eventual i mi cări de înghi ire

• Reflex de prindere pozitiv: pacientul apucă obiectul pus în mână și îl

ține ferm

• Contracararea: încercarea de a mișca pasiv membrele,

este prevenit prin inervație activă

Constatări normale: „Semn frontal negativ” sau „PMR negativ pe ambele părți”

Încercări de mișcare

̵ Cerebelul și aparatul vestibular sunt responsabile pentru coordonarea echilibrului și a mersului/în picioarelor în poziție verticală
iar tracturile medulare ascendente (cordoane posterioare) sunt implicate.

Test

• Experimentul Romberg: pune picioarele apropiate, ține-ți brațele în fața ta, stai liber

• Încercarea de lovire cu piciorul Unterberger: ține-ți brațele în fața ta, pășește pe loc cu ochii închiși

• Mers pe călcâi

• Mers cu degetul de la picioare (mingea).

• Line walk: mersul pe o linie imaginară

• Pasaj oarbă

• Stand cu un singur picior (lăsați pacientul să stea liber pe un picior)

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Romberg: balansare nedirec ională sau tulburări cerebeloase sau vestibulare periferice
înclinare direc ională spre dreapta/
stânga

• Unterberger: Patologic cu tendință

de rotație reproductibilă
(abatere la dreapta/stânga) > 45° la 50 de
trepte

• A sta pe un picior este nesigur/imposibil Tulburare de pareză și/sau echilibru (cerebeloasă, vestibulară, ...)

7
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Linie, trecere oarbă: incertitudine sau Abaterea laterală a leziunii: tulburări cerebeloase sau vestibulare
Deviați într-o parte periferice (de asemenea, în „ataxia spinală” ca urmare a unei
Leziunea cordonului posterior sau polineuropatie de grad înalt
Trecerea oarbă este dificilă sau chiar imposibilă, vezi mai jos)

• Mersul pas cu pas Slăbiciune pentru dorsiflexia anterioară/degetelor de la picioare (cădere

piciorului): ridicare crescută a genunchiului la mers, mingele degetelor de
la picioare atingându-se în fața călcâiului. Cauza: Pareza peroneană.

• Mers pe călcâi Slăbiciune pentru flexia plantară: Împingerea în timpul mersului este cu greu
posibilă, talpa piciorului este plantată în întregime. Cauza: Pareza tibial.

• Câteva modele patologice de mers:

̵ Wernicke-Mann: Predominanța spasticității de flexie la nivelul OE (cu aducție/rotație internă a brațului și flexie în
articulațiile cotului, încheieturii mâinii și degetelor Predominanța spasticității de extensie la UE (cu tendință de flexie
plantară în articulația gleznei, circumductia piciorului bolnav in jurul piciorului sanatos) Cauza: Leziune
cerebrala cu regresie incompleta a hemiparezei controlaterale

̵ Mers ataxic/ataxie (mers instabil, cu picioare largi, legănat). Cauze: deseori tulburări cerebeloase, vestibulare. (de
exemplu, leziuni unilaterale ale cerebelului: ataxie homolaterală cu tremor, disdiadococineză, incertitudine/
abatere la Unterberger și Romberger). Ataxia pronunțată (ataxia spinală) apare și cu leziuni ale cordonului posterior.
Notă: un pacient cu o leziune a coloanei posterioare poate compensa ataxia prin control vizual (creșterea balansării sau
tendința de a cădea la închiderea ochilor). Cu toate acestea, amploarea ataxiei cerebeloase există indiferent dacă pacientul
merge cu ochii închiși sau deschiși.

̵ Mers paraspastic/spastic-atactic: tragerea ambelor picioare, circumductia ambelor AE. Cu spasticitate pronunțată în
AE. De exemplu, cu SM.

̵ Tulburare de mers în boala Parkinson: postură cocoșată, inhibarea pornirii, pași mici, balansare redusă
Arme, propulsie

̵ Tulburarea mersului frontal: mers instabil, cu pas mici, de exemplu în hidrocefalie cu presiune normală (triada).
Tulburare de mers + deficite cognitive + incontinență)

Constatări normale: „Încercările de mers în picioare și de mers neremarcabile” sau „Încercările de Romberg și Unterberger neremarcabile, poziție cu un singur
picior neremarcabile, mersul călcâiului și degetelor de la picioare neremarcabil, mersul orb și mersul de mers neremarcabil”

MENINGISMUL
LASEGUE

Test

• Testul meningismului: Test în decubit dorsal: Ridicare lentă, pasivă a spatelui capului, întorcându-se spre
dreapta/stânga, apoi mutați capul pe stern.

• Semnul Brudzinski: Test în decubit dorsal: Ridicare pasivă a capului spre stern.

• Semnul Kernig: Test în decubit dorsal: ridicare pasivă a piciorului, care este îndoit la genunchi și șold (90 de grade fiecare!),
apoi extensie pasivă a piciorului la genunchi (sau: pacient în șezut, lăsați genunchiul să fie extins)

• Semnul Lasegue: Test în decubit dorsal: Ridicarea lentă a piciorului întins (la persoanele sănătoase fără
Durere până la cel puțin 70-90 de grade posibil)

• Semnul Lasegue invers („Femoralis-Lasegue”): Test în poziția culcat: ridicați piciorul inferior și mutați călcâiul spre fese.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Meningism („gât rigid”): dureros de exemplu. B. Meningita, meningoencefalita,

tensiune reflexă a mușchilor gâtului (debut brusc de rezistență). hemoragia subarahnoida, meningeoza
carcinomatosa

̵ Meningismul final: rezistența doar la Peștera: „Pseudomeningism” (durere chiar și atunci

flexia maxima a capului fata de stern când coloana cervicală se rotește) de ex. B.
în boala degenerativă a coloanei
cervicale, „sindromul cervical”

al 8-lea
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Notă: A se distinge de meningism: rezistență crescută a

mușchilor gâtului în sens
rigiditatea gâtului în bolile motorii
extrapiramidale

• Brudzinski pozitiv: pacientul își trage picioarele în sus pentru a elibera Indicația iritației meningeale (cauze: vezi
presiunea atunci când își înclină pasiv capul (reflexie în genunchi „Meningism”).
și articulațiile șoldului)

• Kernig pozitiv: ca și în cazul semnului Lasegue pozitiv Cauze vezi „Lasegue”

(apariția durerii)

• Lasegue pozitiv: Apariția durerii lombo-sacrale (sau dureri în fese și/sau Mai ales prolaps de disc și proeminență cu leziune a
coapsă) din cauza întinderii rădăcinii (rădăcinilor) L5 și/sau. S1 rădăcinii (rădăcinilor) L5 și/sau. S1.

Lasegue poate fi pozitiv și pentru iritația

̵ Întotdeauna unghiul de flexie (din care durerea meningeală.
apare) (de exemplu, „Lasegue a plecat la 45 de grade
pozitiv”)

• Femoralis-Lasegue pozitiv: durere în partea din față a coapsei (datorită
întinderii nervului femural sau a rădăcinii (rădăcinilor) L3 și/sau
L4
Cel mai adesea prolaps de disc și proeminență cu leziune
a rădăcinilor L3 și/sau L4.
Alte cauze: Meralgia parestetică (iritarea nervului
cutanat femural lateral) sau (de exemplu, diabetică)
neuropatie femurală

Constatări normale: „Fără meningism” „Lasegue negativ pe ambele părți”

NERVI CRANIENI

General:

̵ I și II nu sunt nervi periferici în adevăratul sens, ci mai degrabă părți ale creierului (porțiuni ale diencefalului). III-XII sunt nervi
periferici ai căror nuclei se află în mezencefal, puț și medular oblongata.

I: Nervul olfactiv

̵ Receptorii (epiteliul olfactiv) sunt localizați în mucoasa nazală. De acolo fila olfactiva trece prin lamina cribrosa la bulbul olfactiv, de acolo
prin tractul olfactiv la cortexul olfactiv primar din lobul temporal. Sistemul limbic este integrat în percepția olfactivă prin
conexiuni de fibre la corpurile amigdaloidee.

Test

• Simțul mirosului: sticlele cu parfumuri aromatice sunt ținute sub nas. Dar de obicei numai după
întrebat despre o întrerupere.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Anosmie: absentă Anestezie/hiposmie cauzate neurologic: traumatisme cranio-cerebrale (de

Percepția mirosului (denumită de obicei... exemplu, contuzii frontobazale: ruperea filei olfactive), meningiom olfactiv,
Tulburare de gust percepută: „totul are la afectarea cortexului entorinal (posibil.
fel”) Simptomul precoce al bolii M. Alzheimer).

• Hiposmie (redusă Notă: Dacă pacientul nu prezintă nicio reacție chiar și după
percepția mirosului) iritare cu amoniac (= iritant trigemen), diagnosticul este la anosmie
psihogenă sau la simulare

Constatări normale: „I: istorie neremarcabilă”

9
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

II: Nervul optic

̵ II: Retina este o parte „proeminentă” a diencefalului. Prin urmare, I nu este de fapt un nerv periferic „adevărat”, ci o cale
centrală de conducere (de unde structura histologică diferită: ologodendroglia și meninge – în loc de celule Schwann și endo/
perineurin!).

̵ Informația din retină se deplasează prin nervul optic, chiasma optică și tractul optic către centrii vizuali primari din lobul
occipital. Fibrele care provin din jumătățile nazale ale retinei (jumătatea nazală a retinei formează câmpul vizual temporal!)
se traversează în chiasma optică. Fibrele care provin din jumătățile retinei temporale (jumătatea temporală a retinei
formează câmpul vizual nazal!) nu se încrucișează în chiasma optică. Prin urmare, căile optice conțin fiecare fibre din
jumătatea temporală homolaterală și jumătatea nazală contralaterală a retinei. Majoritatea fibrelor tractului
optic ajung la corpul geniculat lateral și de acolo la cortexul vizual. Unele dintre fibre se ramifică în zona preetectală
(transmite informații pentru sistemul pupilomotor). Alte fibre sunt direcționate către cele patru coline superioare
(transmite informații pentru controlul abilităților motorii privirii)

Test

• Acuitatea vizuală: „numărarea degetelor aspre” sau cu diagrame oculare cu litere de diferite dimensiuni

• Câmp vizual (GF): Test perimetric al degetului grosier. Capul examinatorului este la același nivel cu pacientul. Pacientul fixează
nasul examinatorului și indică dacă/în ce cadran/din momentul în care percepe mișcările degetelor. Examinarea
izolată a ambilor ochi (pacientul acoperă celălalt ochi)

• Fundus: disc optic, vase (oftalmoscop). La oamenii sănătoși, papila gălbuie este opusă celei roșiatice
Fondul ochiului bine definit și nu proeminent.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații (vezi Fig. 1)

• Amauroza (orbire) Leziune în fața chiasmei optice, de ex. B. în fasciculul n. optic

• heteronime (binasal sau bitemporal) Leziune în chiasmă, de ex. B. în tumorile supraselare,

Hemianopsie (insuficiență GF pe adenom hipofizar
jumătate) sau cadrannopie (pierderea unui
cadran) (vezi și Fig. 1)

• Hemianopia omonimă sau Leziune după chiasma optică (tract optic, corp geniculat lateral,
Quadrantanopia radiații optice, cortex vizual), de ex. B. în ischemie (infarct de
arteră cerebrală posterioară), sângerări, mase

• Scotom (pierderea GF neregulată) Rare în leziunile centrale (dar frecventă, de exemplu, ca o aură
migrenoasă).

• Vedere în voal De exemplu, nevrita retrobulbară (scleroza multiplă)

• Amauroza fugace Deficiență vizuală tranzitorie: „TIA” a ochiului (de exemplu,

tromboembolism în artera oftalmică)

• Orbirea corticală Leziuni extinse în cortexul vizual primar al ambilor lobi

occipitali: amauroză (funcțională) (LR păstrată deoarece ramura
aferentă prin nervul optic este intactă, vezi mai jos)

• Fundus: atrofie papilară, Atrofia pupilei de ex. B. cu nevrita retrobulbară trecută,

Congestia papilei, papila estompată microangiopatie datorată diabetului, hipertensiune arterială. Papiledem:
Creșterea presiunii intracraniene (de exemplu, tumoare
cerebrală, edem cerebral, hipertensiune intracraniană benignă, meningită, tromboză sinusală).
Drenarea discului optic: de ex. B. în nevrita retrobulbară

Constatări normale: acuitate vizuală: posibilă numărarea aproximativă a degetelor, GF extrem de neremarcabil prin măsurarea perimetrului

10
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

III: Nervul oculomotor

̵ Conduce fibrele motorii și parasimpatice. III furnizează putere motorie mușchiului ridicător al palpebrului (ridică pleoapa superioară) și
tuturor mușchilor oculari, cu excepția mușchiului drept lateral și a mușchiului oblic sup.. Fibrele parasimpatice furnizează
M. ciliaris (aproape de acomodare) și M. sphincter pupillae (constricția pupilei). Zonele centrale ale III-lui sunt în mijlocul creierului
(nivelul celor patru dealuri). Funcția pupilomotoră: În reacția pupilară (reacția luminii) sunt implicate nervul optic (ramură aferentă)
și partea parasimpatică a nervului oculomotor (ramura eferentă).

̵ Optomotorii (=deprinderi oculomotorii): Funcția III, IV și VI precum și centrii vizuali ai trunchiului cerebral. The
Centrii de privire controlează abilitățile motorii ale privirii conjugate (centrul de privire orizontal în protuberanță; centrul de privire
verticală în mezencefal). Ele sunt conectate între ele prin fascicul longitudinal medial și PPRF (formațiune reticulară pontină
paramediană). Nucleii mușchilor oculari nu primesc influențe corticofugale directe, ci sunt controlați de centrii privirii (pareza
conjugată a privirii este deci întotdeauna o expresie a unei leziuni supranucleare = centrale).

Test

• Lă imea i forma pupilelor

• Reacție la lumină directă (LR): Iluminarea ochiului duce la mioză (protejarea ochiului contralateral!)

• Reacție luminoasă indirectă (=consensuală) (LR): ochii stângi și drepti sunt iluminați unul după altul (de asemenea
Ecran între ambii ochi!): Mioză și în ochiul neluminat

• Reacție de convergență: Pacientul fixează degetul examinatorului (ținut la cca. 1 m în fața nasului). Degetul va face atunci
este apoi mutat până chiar în fața nasului: convergența bulbilor și mioză

• Fisura palpebrala

• Poziția bulbilor în repaus, motilitatea bulbului, mișcări conjugate ale bulbului (în aceeași direcție): pacientul fixează bulbul
Degetul examinatorului ar trebui să-l urmărească cu ochii (fără mișcare a capului!) sus/jos/medial/lateral spre dreapta și stânga.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Midriaza (dilatarea pupilara) Midriaza unilaterala: de ex. B. intern (sau mixt)

Pareza oculomotorie (vezi mai jos). Ambele părți: de
ex. B. pareza oculomotorie bilaterală,
sindroame de decerebrare, sindroame de abstinență
a substanțelor.

• Mioza (constricția pupilei) Mioză unilaterală: de ex. B. în triada lui Horner

(lezarea nervului simpatic!). Ambele părți: de ex. b.
Intoxicație cu opiacee

• Rigiditate pupilară absolută: midriază, lipsa LR directă și indirectă Tulburare la nivelul membrului eferent al reflexului
luminos din cauza leziunii nervului oculomotor sau a
zonei sale centrale (vezi mai jos)

• Rigiditate pupilară amaurotică: lipsa LR directă la ochiul orb Tulburare la nivelul membrului aferent al reflexului luminos
în cazul unei leziuni la nivelul retinei sau nervului optic

• Pupila ocolită Leziuni ale creierului mediu. Avertisment:

posibil și pentru tulburări oculare (de exemplu, irită).

• Ptoză: căderea pleoapei Unilateral: pareza III externă. Bilaterale: de obicei în

miopatii (de exemplu miastenia gravis)

• Pareze interne III (oftalmoplegie internă: fibre Mai ales leziuni la nivelul nervului periferic, de ex. B. cu
parasimpatice afectate): midriază, rigiditate pupilară absolută, presiune intracraniană crescută, anevrism
acomodare perturbată (vedere încețoșată), motilitate
bulbară intactă.

• Pareze III externă (oftalmoplegie externă: motorie Mai ales cu leziuni în zona centrală, de ex. B. din cauza
Fibre afectate): ochiul deviază în jos și în exterior, ischemiei, traumatismelor, hemoragiilor, tumorii, SM.
Vedere dublă, ptoză

11
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Oftalmoplegia internucleară (INO): contralaterală Leziune a fasciculului longitudinal medial (trunchi

Ochiul nu se poate deplasa dincolo de linia mediană când se uită cerebral), de ex. B. în SM, encefalită, procese
în lateral. Nistagmus în ochiul ipsilateral. vasculare

• Bulbi plutitori: mișcări orizontale ale bulbului spontane, cu Leziuni ale creierului mediu
oscilare lent (parțial conjugate, parțial neconjugate)

• Sindromul unu și jumătate: pacientul poate folosi doar un ochi Combinație de paralizie orizontală a privirii și INO
abduce, toate celelalte orizontale arbitrare (leziune a trunchiului cerebral)

Mișcările ochilor nu sunt posibile

• Paralizia privirii orizontale leziune pontină

• Paralizia verticală a privirii Leziuni ale creierului mediu

• Sindromul Parinaud: paralizia privirii verticale si Procesele de ocupare a spațiului sau inflamatorii în

Paralizia de convergență Mezencefal sau regiunea pineală

Constatări normale: „Pupilele izocorale, mediu dilatate, rotunde, prompte LR directe și indirecte, reacție intactă
Convergență”, „Becul în poziție primară, mobilitatea ochilor fără vedere, fără vedere dublă”

IV: nervul trohlear

̵ Nervul pur motor (M. obliquus sup)

Test:

• Optomotorii, vezi III

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Paralizia trohleară: ochiul deviază în sus și spre interior. de exemplu. în SM, tumori bazale,
Vedere dublă când se uită în jos. leziuni de orbită/craniu, procese vasculare

̵ Semnul Bielschowsky: Compensator Notă: (pareza IV apare rareori izolat).

Înclinarea capului pentru a compensa vederea dublă
(înclinarea capului spre partea sănătoasă pentru a
preveni pierderea rotației interne a becului,
care este deosebit de eficientă în poziția de abducție
pentru a compensa)

Constatări normale: vezi III.

V: Nervul trigemen

̵ Inervația motrică: mușchii masticatori (mușchi maseter, mușchi temporal), deschizători ai maxilarului (pterigoidei,
mylohyloideus, mușchii digrastricus).

̵ Inervația senzorială: Există modele caracteristice de inervație periferică și nucleară:

̵ Model de inervație periferică: V1: Nervul optic: pielea frunții, a ochilor, a nasului; V2: nervul maxilar: obraz, V3: nervul
mandibular: bărbie, mucoasa bucală și nazală, dinți, dura mater.

̵ Model de inervație nucleară („coji de ceapă”): Zonele sensibile V-nucleare (sunt situate în puț, medulă oblongata
și cordonul cervical până la nivelul C4) au un aranjament somatotopic: este reprezentată pielea cea mai
interioară (regiunea periorală). rostral, pielea de ceapă mijlocie și exterioară sunt reprezentate mai departe
caudal (coaja ceapă exterioară, adică zonele de piele cele mai îndepărtate de gură, este reprezentată
de zona centrală care se extinde în cordonul cervical).

̵ Reflexul maseter: singurul reflex muscular monosinaptic din zona nervilor cranieni.

̵ Reflex corneean: reflex extern, implică V (aferență) și VII (eferență).

Test

• Mușchi de mestecat: Așezați mâinile pe mușchii de mestecat, pacientul trebuie să strângă dinții. Deschizând gura împotriva
Rezisten ă.

12
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Reflexul maseter (MR): Atingerea bărbiei cu gura ușor deschisă duce la închiderea reflexă a gurii.

• Reflexul corneei (COR): Atingerea corneei cu o minge de vată ascuțită duce la un reflex prompt
Închiderea pleoapelor

• Testarea sensibilității feței („coji de ceapă” și zonele periferice ale V1, V2, V): atingerea
pielea feței cu tampon de bumbac

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Pareza mu chilor masticatori Leziuni supranucleare și nucleare V: de ex. b.

Traumă, inflamație, tumoră, ischemie, hemoragie,
• MR slăbită sau lipsă: indicație de
SM
Leziune periferică (MR în general nu foarte informativ din
cauza diferențelor mari interindividuale). Leziuni în zona ramurilor V periferice: de ex. b.
Herpes zoster, poliradiculita nervilor cranieni,
• COR atenuat sau absent: leziune im
procese dentare, tumori in zona faciala
membru aferent (V/1) sau membru eferent (VII).
Diferențierea posibilă prin întrebarea pacientului dacă
atingerea a fost percepută pe cornee (lipsa senzației de
atingere în leziunea V, senzație de atingere intactă în
leziunea VII)

• Pierderea senzorială facială hemilaterală: leziune V

centrală contralaterală

• Tulburare senzorială asemănătoare pielii de ceapă: leziune în V

Zona centrală (=model de distribuție nucleară)

• Tulburări senzoriale la cei de V1, V2 sau V3

zone cutanate inervate: leziune a ramurilor V periferice

• Nevralgie în V: nevralgie în una sau mai multe ramuri în V (deseori Uneori compresia trunchiului V principal de către o
declanșată de atingere/mestecare etc.). arteră.

Nevralgie V simptomatică de ex. B. în SM,

tumori, fracturi

Constatări normale: „V: inervație motorie și senzorială pe aceeași parte, COR +/+. MR +/+.”

VI: N. abducens

̵ Nervul pur motor (M. rectus lat.)

Test:

• Optomotricitate

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Paralizie abducen: Bulbul se abate ușor spre interior de exemplu. B. în SM, meningită bazală,
(din cauza tracțiunii mușchiului drept med. intact), ochiul nu tumori, fractură la baza craniului, diabet.
poate fi întors spre exterior. Vederea dublă crește în
Notă: Pareza VI este cea mai frecventă
direcția ochiului paralizat.
pareză a mușchilor oculari

Constatări normale: vezi III.

VII: nervul facial

̵ VII conține fibre motorii (mușchi mimici, platism, mușchi stapedius); secretor (parasimpatic)
Fibre până la lacrimă, glandele salivare și fibrele aferente (gustul) (2/3 din față ale limbii).

̵ Nucleul motor facial (situat în puntea caudală) primește informații de la nucleul motor
Cortexul prin căi corticonucleare (Tractus corticonuclearis sau corticopontinus). Partea nucleului motor facial care furnizează
fruntea și mușchii perioculari primește impulsuri din ambele emisfere.
Partea centrală care furnizează mușchii perioral primește însă doar impulsurile din emisfera contralaterală.

Test

• Testarea mușchilor feței: încruntarea sprâncenelor, mijirea ochilor, arătarea dinților, strângerea gurii/fluierat

13
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Pareza centrală VII: Leziune contralaterală în cortex sau tract

corticonucleare (de exemplu, ischemie,

̵ Asimetria gurii/colțurile gurii căzute
hemoragie, traumatism, encefalită, focus MS etc.)
(Întotdeauna este posibil să închideți complet pleoapele; doar
afectarea minimă a ramului frunții)

• Pareza VII periferică (ramurile gurii și frunții afectate): Leziune în sau în cursul periferic al nervului (mai
puțin frecvent: ÎN zona centrală).
̵ Asimetria gurii/colțurile căzute ale gurii
Cauza cea mai frecventă: pareza VII periferică idiopatică
̵ ridurile de pe frunte estompate
(„paralizia lui Bell”).
̵ Lagoftalmie (închidere afectată a pleoapelor)
Alte cauze: de ex. B. iatrogen (chirurgie parotidiană),
̵ pliul nazolabial scurs tumorală, traumatică, infecțioasă (de exemplu, boala
Lyme: pareză VII periferică bilaterală)
̵ Fenomenul Bell (când se încearcă închiderea pleoapei hemiplegice,
bulbul se întoarce în sus și „albul” sclerei rămâne vizibil)

̵ Signe-des-Cils (atunci cand strang ochii, genele de pe partea

paretica raman mai vizibile).

̵ Ev. Hiperacuză (leziuni ale VII-lea periferic deasupra

originii nervului stapedius)

̵ Ev. Tulburări ale gustului (leziuni în zona canalului facial)

̵ Ev. Tulburare de secreție lacrimală (leziuni proximale de

ganglionul geniculat).

Constatare normală: „VII: Ramuri ale gurii și ale frunții inervate pe părți egale”

Nervul vestibulocohlear (VIII)

̵ Nervul pur senzitiv. Este format din pars cochlearis (ganglionul cohlear din cohlee) și pars
vestibular (ganglion vestibular în canalul auditiv intern). Pars cochlearis și vestibularis sunt situate în osul petros și intră împreună
în trunchiul cerebral în unghiul cerebelopontin.

Test:

• Capacitate de auz (frecarea degetelor aproape de ureche, șoaptă)

• Testul Weber și Rinne:

̵ WEBER: verifică conducerea osoasă. Puneți diapazonul lovit pe capul pacientului: persoana sănătoasă aude
sunetul din mijlocul capului.

̵ RINNE: Comparație între aer și conducere osoasă. Puneți diapasonul lovit pe mastoid. De îndată ce pacientul nu mai percepe un sunet,
diapasonul care încă vibrează este ținut în fața urechii pe aceeași parte. Persoana sănătoasă încă aude sunetul.)

• Testul nistagmusului (ochelari Frenzel: ochelari „lupă”: îndepărtarea fixării)

• Teste în picioare și mers pe jos (Romberg, Unterberger, Strich-, Blindgang, vezi mai jos).

• Testul impulsului capului (KIT): Pacientul fixează nasul examinatorului. Examinatorul întoarce capul pacientului rapid (aprox. 15 grade)
în lateral și verifică dacă pacientul poate menține ținta (nasul examinatorului) fixă

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Hipoacuză Masă în unghiul cerebelopontin, boli ORL

(redus
Tulburare senzorineurală: Weber patologică: lateralizare către partea afectată clinic (pacientul
capacitatea de auz)
aude sunetul mai tare pe partea „bolnavă”). În cazul deficienței senzorineurale, însă,
• Surditas (surditate) lateralizarea către latura clinic sănătoasă.

• Tinitus (țiuit în urechi) Tulburare de conducere a sunetului: șanț patologic („gutter negative”):
Dacă există o tulburare de conducere a sunetului, pacientul nu aude nimic (cu diapasonul
încă vibrând și ținut în fața urechii).

14
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

În cazul tulburărilor senzorineurale, totuși, „jgheabul rămâne discret” = pozitiv)

Presbiacuză: „pierderea auzului legată de vârstă” fără semnificație clară a bolii

• KIT Patologic: ținta (de exemplu, Insuficiență vestibulară acută

nasul
examinator) nu poate fi
ținut fix (saccade de
ajustare patologică)

• Patologic Exemple:
Nistagmus
̵ spontan N. (Excepție: nistagmus pendul congenital)

̵ Direcția de vizualizare N., poziția finală unilaterală N. (dacă bilateral: de obicei fiziologic.
varianta standard)

̵ Vertical-N. (de exemplu, „Up Beat” sau „Down Beat” N.)

̵ Nervul rotativ (de exemplu nervul rotator spontan, - adesea în leziunile centrale.
O componentă de rotație este adesea evidentă și în nistagmusul pozițional (de
exemplu, în BPPV, vezi mai jos).

̵ N. disociat (de exemplu, INO, mai sus)

̵ Poziționare N.: Apare la schimbarea poziției (de exemplu, întoarcerea capului): de ex. B. VPPB (vezi
etc.),

̵ Poziția N.: se manifestă la asumarea unei anumite poziții a corpului

• Amețeli (vertij) Sindroame frecvente de amețeli periferice:

̵ Amețeli sistemice: ̵ Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV): recurent, prin

amețeli de rotație, Modificările de poziție a capului (de exemplu, răsturnarea în pat) au declanșat atacuri de
legănare, de ridicare amețeli de învârtire sau ridicare de câteva secunde (cauză: canalolitiază: otolitii se desprind
de cupulă, intră într-un canal semicircular și deviază endolimfa.
̵ Mai nesistematic
Cel mai frecvent provine din canalul semicircular posterior: nistagmus care lovește
Amețeli: difuză,
vertical pe frunte, cu o componentă de rotație către urechea afectată).
nedirecționată
̵ Neuronita vestibulară (Syn: insuficiență vestibulară acută): acută/subacută
Debutul vertijului rotațional permanent care durează de la câteva zile la câteva săptămâni cu
oscilopsie, poziție instabilă și mers cu tendință de cădere, greață/vărsături. Nistagmus
spontan vestibular periferic rotativ orizontal care poate fi suprimat prin fixare
vizuală, KIT patologic

Notă: Următoarele caracteristici clinice indică sindromul de vertij CENTRAL:

̵ Divergența verticală a axelor ochiului („deviație oblică”)

̵ Nistagmusul privirii direcție opusă direcției nistagmusului spontan

̵ Privește după saccade

̵ Nistagmus de fixare (nistagmusul nu poate fi suprimat prin fixare vizuală)

̵ KIT inconspicue (pentru amețeli acute cu nistagmus).

Constatare normală: „VIII: inervat pe aceleași părți, fără nistagmus patologic”

15
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

IX: Nervul glosofaringian, X: Nervul vag

̵ canal auditiv, dura fosei craniene posterioare)

̵ IX este comparabil cu nervul vag în compoziția sa de fibre: poartă fibre parasimpatice (de exemplu, parotidă),
fibre motorii (părți ale mușchilor palatului moale, partea superioară a mușchilor faringieni), fibre senzoriale
(nazofaringe, orofaringe, arcade palatine). , părți palatul moale, urechea medie) și fibre gustative.
̵ IX și X au zone de inervație globale și relații anatomice foarte strânse, prin urmare leziunile izolate IX sau X
sunt rare.

Test

• Palatul moale (GS): Lăsați gura să se deschidă și spuneți „A”.

• Gag reflex (WR): atingeți partea din spate a gâtului cu o spatulă de lemn

• Vocea

• Act de înghițire: întreabă despre problemele de înghițire

• Gust: întreabă despre tulburările de gust

Constatări patologice

• Pareza palatului moale

̵ În pareza GS unilaterală: fenomen de fundal, adică agățarea GS pe partea paralizată, devierea uvulei către partea
sănătoasă

• WR slăbit/lipsă

• Disfonie, afonie

• Disfagie

• Tulburări ale gustului

Exemple de boli/explicații

• Pareze IX periferică: hipoestezie la nivelul palatului moale, WR slăbit
sau absent, tulburări ale gustului în
treimea posterioară a limbii homolateral (de obicei
neobservate de pacient). În cazul unei leziuni unilaterale:
fenomen de fond, eventual disfonie, disartrie
Leziuni în cursul intracranian al IX-ului periferic: de ex. De
exemplu. De exemplu, tumori inflamatorii (GBS,
meningită bazală, boala Lyme etc.).
Leziuni în zona centrală IX: de ex. B. Ischemie,
SM, ALS, siringobulbie etc.

• Pareza X periferică: Deficiențe motorii ca în leziunea Cauzele leziunilor X în zona de

IX periferică, dar în plus pareze homolaterale ale
corzilor vocale („paralizie laringiană recurentă”). Cu
leziuni bilaterale: afonie, eventual stridor. Tulburări
ale gustului și hipoestezie la baza limbii (de obicei
nu sunt observate de pacient). Disfuncție
parasimpatică (simptome vegetative)!
Zona centrală și cursul intracranian al lui X
sunt identice cu cele ale leziunilor IX periferice.
Leziuni în cursul extracranian al X: de ex. b.
Tumori, anevrism carotidian intern
disecant, iatrogen (chirurgie carotidiană, tiroidiană:
leziune a nervului laringian recurent),
eventual și în procese mediastinale

Notă: leziuni centrale unilaterale ale IX,

• Paralizie bulbară: (neuron motor periferic afectat):
Paralizie periferică bilaterală a limbii, atrofie a limbii, fibrilații,
disfagie cu risc de insuficiență sau aspirație nazală,
vorbire „bulbară” (slurred, slurred, nazal), absent sau
slăbit WR.
Leziune bilaterală a zonelor nucleului motor
(situat în medula oblongata) sau a secțiunilor
periferice ale IX, X și XI.
de exemplu. B. SLA, encefalita trunchiului cerebral, focare
de SM, ischemie/sângerare, poliradiculită de nervi
cranieni, siringobulbie.

16
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Simptomele bulbare sunt frecvente și în

miastenia gravis (tulburarea joncțiunii
neuromusculare)!

• Paralizie pseudobulbară (neuron motor central Leziune bilaterală a tractului corticonuclear

afectate): disfagie, disartrie, pareza limbii, dar fara atrofii, (leziune a fibrelor care trec la nucleii IX, X și XII). În
fara fibrilatie. WR plin de viață! principal geneza cerebrovasculară (status lacunaris în
capsula internă și/sau trunchiul cerebral)

Constatări normale: „Palatul moale stă și se ridică pe aceleași părți, fonația și înghițirea sunt neremarcabile, WR +/+”

Nervul accesoriu (XI)

̵ Nervul pur motor: inervația mușchilor. sternocleidomastoidian și mușchiul trapez

Test

• Troficele și forța mușchilor. sternocleidomastoidei: puneți mâna pe obrazul pacientului și rugați pacientul să-și țină ferm capul
a se întoarce în lateral

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Pareze, atrofie Leziunile unilaterale ale căii corticobulbare nu provoacă simptome clinice
(zonele centrale sunt în mare parte aprovizionate bilateral).

Pareza XI periferică: de ex. B. procese inflamatorii în zona secțiunilor XI intracraniene

sau leziuni în cursul extracranian (de exemplu, disecție a gâtului, traumatisme, tumori)

Constatări normale: „XI: mușchi sternocleidomastoid pe ambele părți KG 5”

XII: Nervul hipoglos

• Nervul pur motor care furnizează mușchii limbii ipsilaterali

Test

• Forța și trofismul mușchilor limbii (lăsarea limbii să iasă, mișcări în lateral), inspecția
suprafața limbii

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Atrofie Pareze XII izolate: de ex. B. Tumora (în special baza limbii), iatrogenă,
meningită bazală (pareză dublă: de exemplu SLA)
• Abateri pe o parte
Pareza centrală XII (leziune în cortex/tractul corticonuclear):
• Plierea
Abatere la extinderea spre partea controlaterală
Suprafața limbii/brazde ale
marginea limbii Pareza XII periferică: atrofie a jumătății (homolaterale) a limbii, pliere/

• brazdare crescută; Abaterea limbii spre partea paretică (datorită predominării

Fibrilație (mișcări neliniștite)
mușchilor sănătoși ai limbii): de ex. B. din cauza tumorii, operatii in
planseul gurii/zona limbii (daca este afectata si zona centrala: fibrilatie.)

Constatări normale: „Limba este lipită drept afară, motilitatea limbii este neremarcabilă, fără fibrilație, niciuna
Atrofie"

17
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

SENSIBILITATE

Vezi și: Figura 3, 4 , 5 și apendicele 3, 4

Test

• Sensibilitatea suprafeței:

̵ Atingere aspră: tampon de bumbac

̵ Discriminare ascuțită-toncită: atingeți cu un tampon de bumbac sau un tampon rupt

• Sensibilitate profundă:

̵ Sensul poziției: mișcarea degetelor de la mâini sau de la picioare cu ochii închiși; Pacientul trebuie să indice direcția
de mișcare

̵ Discriminare în două puncte: test cu o busolă: două atingeri simultane sunt percepute ca o singură atingere sau ca
două atingeri separate?

̵ Senzație de vibrație: diapasonul este plasat pe zonele pielii cu os subiacent; evaluare semicantitativă cu diapazon
gradat folosind „opte”

̵ Stereognozie: de ex. B. Simțiți moneda cu ochii închiși sau recunoașteți numerele (sau „scrieți” numere mari
pe piele cu un tampon; pacientul are ochii închiși).

• Percepția temperaturii: testarea cu tuburi care conțin lichid cald/rece

• Percepția durerii: stabilirea unui stimul dureros

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Ipoestezie: scăzută Notă:

Percepție pentru toți oamenii sensibili
HEMIHIPESTEZIE: leziune centrală (adesea împreună cu hemipareză/-
calitati
plegie)
• Anestezie: lipsă
Leziuni ale NERVILOR PERIFERICI: deficitele senzoriale sunt strict limitate la zona
sentiment la cei afectați
de inervație cutanată (de ex. hipoestezie, parestezie. Leziunile nervoase severe
regiune
și persistente sunt însoțite de tulburări trofice și eventual vegetative!
• Parestezii: pierderea senzației de ex.
B. sub formă de furnicături,
ace LEZIUNI RADICULARE (de exemplu, în prolapsul discului): Deficiență senzorială
pentru toate calitățile (mai ales hipoestezii, parestezii) în DERMATOMUL
• Disestezie: calitate neplăcută asociat (=deficit senzorial radicular). Avertisment: în sindroamele
alterată a senzației (de (mono)radiculare NU există tulburări vegetative (piloerecție
exemplu, atingerea este normală, secreție de transpirație și funcție vasomotorie)!
percepută ca rece)
Leziuni ale plexului: toate calitățile senzoriale afectate, disfuncție vegetativă
• Alodinie: stimuli în mod normal suplimentară și tulburări trofice și (mai ales!)
nedureroși (de ex. DURERI
Atingerea) este percepută ca durere.
LEZIUNI SECȚIONALE TRANSVERSALE LA MĂDUVA SPINĂRII: NIVEL SENSIBIL (de
obicei toate calitățile sensibile afectate)

„Distribuția ciorapilor și a mănușilor”: tulburările senzoriale în formă de

șosete, în formă de ciorapi sau în formă de mănuși sunt caracteristice
polineuropatiilor.

• Astereoagnozie (incapacitate de a Leziunea cordonului posterior (de exemplu, mieloză funiculară din cauza deficienței masive de B12)

cu ochii închiși
Paliestezia și anestezia sunt, de asemenea, frecvente în contextul polineuropatiilor
Atingeți forma și substanța

de obiecte)

• Pallhyp(an)estezia:
diminuat (stins)
Vibrație primită

• Termohip(an)estezie: Leziune în tractul spinotalamic sau comisura anterioară

diminuat (stins)
Eliminarea senzației de temperatură și durere cu intactă
Percepția temperaturii
Senzație de atingere = tulburare senzorială disociată

18
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Hipalgezie: scăzută
Percepția durerii

• Hiperalgezie: crescută
Percepția durerii

• Nevralgie Durerea în aria de distribuție a nervului periferic/ rădăcinii nervoase/

plexului (partea): Simptome dureroase caracteristice (împușcare/
electrizantă/ ruptură/ găurire/ arsură, durata: secunde/fracțiuni de
secundă). Adesea se declanșează prin atingerea punctelor de declanșare (de
exemplu, gâtul) sau prin mișcări (vorbire, mestecat etc.).
Exemple: nevralgie (post-)zosterică, nevralgie de trigemen

Constatare normală: „Sensibilitatea la toate calitățile intacte”

***

Ce se mai evaluează în starea neurologică?

CONSTIINTA

Test

• Conștiința cantitativă: Nivelul de conștiință = Vigilență

• Conștiința calitativă: conținutul conștiinței

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Somnolență: Somnolentă, dar ușor de trezit de stimuli acustici Cauze diverse: Leziuni primare ale SNC sau boli
sau răspuns (deschiderea ochilor și atenția spontană), este sau factori (metabolici, interni etc.) care au o influență
posibil să răspunzi corect la întrebări simple/efectuarea unor secundară asupra SNC.
solicitări simple.

• Sopor: stare asemănătoare somnului fără expresii

spontane; Dacă se vorbește cu voce tare sau dacă
se aplică stimuli mecanici (dureroși), pacientul poate
fi trezit (reacție de apărare); Solicitările nu sunt/
întârziate/executate incomplet.

• Comă: inconștiență, nu poate fi trezită, fără reacție

la stimuli externi. În funcție de adâncimea comei, pacientul
reacționează la stimulii de durere într-o manieră
țintită/nețintită/cu mișcări de masă/sinergii de flexie sau extensie.

• Tulburări ale conștiinței calitative: Confuzie acută (delir): sindrom etiologic

nespecific (geneză multifactorială): combinație de
de exemplu. B. Sub formă de orientare parțială, dezorientare.
factori de vulnerabilitate (de exemplu
Este posibilă și o percepție alterată psihotic. bătrânețe, multi-morbiditate, tulburări
cognitive preexistente etc.) și factori
declanșatori (de exemplu, medicamente
anticolinergice, intervenții chirurgicale, sepsis,
terapie intensivă). , infecție etc.).

Delirul de sevraj de substanțe (alcool, benzodiazepine,

opiacee etc.).

Boli psihiatrice

• Sindromul Locked-In: lezarea bilaterală a puțului ventral (pierderea căilor corticobulbare și corticispinale!).
Păstrați conștiința și vigilența deplină. Paraplegie, paralizie a motorului. nervi cranieni. Respirând intactă. Închiderea pleoapelor și
mișcările verticale ale pleoapelor sunt posibile (de exemplu, ischemia trunchiului cerebral din cauza trombozei arterei bazilare)
• Sindromul apallic („stare vegetativă persistentă”): Insuficiență funcțională sau morfologică a cortexului cerebral cu
funcții intacte autonome (vegetative) ale trunchiului cerebral (sistemul de activare conservat al formațiunii reticulare).
Ochi deschisi, privirea, fara reactie la stimuli (reactii vegetative la stimuli durerosi!); Stări asemănătoare somnului cu ochii
închiși și respirație regulată (de exemplu, după anoxie cerebrală, TBI, encefalită).

19
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Mutism akinetic: tulburări extreme ale conducerii (fără tulburări cantitative ale conștienței) din cauza lipsei activării frontale (de exemplu, TBI
frontal, leziuni bilaterale ale arterei anterioare, procese în zona ventriculului 3)

Constatări normale: „Pat. treaz, complet orientat în toate direcțiile (spațial, local, situațional, personal).”

CAPUT

Test

• Semnul lui Lhermitte: test pe un pacient culcat sau așezat: efectuarea unui (pasiv sau activ)
Mișcarea de anteclinație a coloanei cervicale.

• Locurile de ieșire ale nervilor cranieni (HNAST): nervi supraorbitali, infraorbitali, nervi mentali

• Puncte suboccipitale (SOP): punct de ieșire al nervului occipital mare

• Arterele temporale: inspectie si palpare

• Arterele carotide: auscultatie

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Lhermitte pozitiv: scurgere i/sau Adesea în SM, mai rar și în alte procese patologice din zona
senzații anormale electrizante la nivelul cervicală (de exemplu, radiații, procese inflamatorii sau de ocupare a
umerilor/brațelor/caudal de-a lungul coloanei spațiului)
vertebrale, eventual extinzându-se în UE

• Toleranța la presiune a HNAST de exemplu. B. meningita, nevralgia trigemenului (dar si, de

exemplu, sinuzita)

• Conformitatea tipăririi POS de exemplu. B. Nevralgie occipitală

• Artera temporală sensibilă, îngroșată, nepulsatilă Suspectați arterită temporală dacă sunt prezente și următoarele
simptome: de novo (sau nou)
Cefalee, vârsta > 50 de ani, creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (> 50 mm după

1 oră).

• Zgomot de curgere peste arterele carotide Stenoza arterei (sau sânge sistolic propagat, de exemplu în stenoza aortică)

Constatări normale: „Fără meningism, HNAST și SOP nu sunt sensibile la presiune, fără zgomot patologic de curgere peste
carotide"

LIMBA

Test

• Educa ia lingvistică

• Înțelegerea limbajului

• Articulația

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Afazie motorie (sin.: Broca-A., expresivă Leziuni în centrul motor al vorbirii din emisfera
Tulburări de limbaj): afazie nefluentă cu tulburări de vorbire dominantă (insulte, tumori, hemoragii etc.)
spontană/fluență a vorbirii
(Parafaziile, agramatismul, stilul telegramei, melodia
vorbirii perturbate)

• Afazie senzorială (sin.: Wernicke-A., tulburare de limbaj receptiv): Leziuni în centrul limbajului senzorial al emisferei
vorbire spontană fluentă, dar înțelegerea limbajului dominante (vezi cauzele afazie motorie)
afectată („Pacientul nu înțelege ce vorbește”)

• Afazie globală: motorie și senzorială A. Leziuni motorii și senzoriale

Centrul lingvistic al emisferei dominante (de exemplu, insultă

media extensivă)

20
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

• Afazie amnestică: apari ie relativ izolată a Leziune în regiunea joncțiunii temporoparietale

Dificultăți în găsirea cuvintelor

• Afazie de conducere: tulburări de vorbire Leziune în fasciculele de fibre care conectează

centrii motori și senzoriali ai vorbirii

• Disartrie: Tulburări de articula ie i Disartrie bulbară: vorbire neclară, neclară, posibil

Abilități motorii de vorbire nazală, „îngăduită” (leziuni în nucleii nervilor
cranieni bazali sau leziune bilaterală
în căile corticonucleare, vezi mai sus: IX, X, XII).

Disartrie cerebeloasă: cântare, „ataxică”

Vorbire cu volum variabil și în schimbare
Ritmul vorbirii

Disartrie în tulburările extrapiramidale:

articulație monotonă, hipocinetică

Constatări normale: „Limbaj: fără afazie, fără disartrie”

NEUROPSIHOLOGIE

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Apraxie: incapacitatea dobândită de a efectua acțiuni/secvențe Disfuncție/leziuni centrale datorate insultei,

de mișcare comune (cu abilități motorii, sensibilitate sau tumorii, demenței etc.
coordonare intacte).

̵ Ideomotor A.: Incapacitatea de a efectua acțiuni/

mișcări la comandă sau imitativ.

̵ A. Ideațional: Acțiunile/secvențele de mișcare nu

pot fi efectuate la comandă, în mod imitativ sau
spontan

̵ A. constructiv: Incapacitatea de a întreprinde acțiuni

creative (de exemplu, realizarea de insigne cu figuri
geometrice, realizarea unui triunghi din chibrituri).

• Agnozie: tulburare de cunoaștere (cu intactă de exemplu. B. în leziuni ale vizualului

performanțe senzoriale) Cortexul de asociere (joncțiunea parieto-

occipitală).
̵ de exemplu. B. agnozie vizuală (adică pacientul nu
poate percepe vizual obiectul în ciuda
unui sistem senzorial intact (dar îl poate
identifica uneori la atingere sau prin intermediul
informațiilor acustice/olfactive).

• Neglijarea: neglijarea unei laturi a camerei sau a corpului
cu orientare și conștiință normale (neglijarea motorie/
vizuală/senzorială/acustică).
̵ Exemplu: neglijarea sensibilă: atunci când ambele
antebrațe ale pacientului sunt atinse în același timp, pacientul o ia
doar atingerea bratului neafectata de neglijare
este adevarata = fenomen
extinction = extinction).
Cauză frecventă: leziune extinsă în lobul
parietal al emisferei dominante non-vorbire
(adică, de obicei, dreapta) (mai ales în cazul unei
insulte cerebrale).
Practic, jumătatea neglijată este întotdeauna cea
care este contralaterală leziunii

Constatări normale: „Fără agnozie, fără apraxie, fără neglijare”

21
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

STATUS PSIHIC

̵ Notă: Multe boli neurodegenerative (de exemplu, demență, boli ale ganglionilor bazali), precum și afecțiuni delirante sau
procese cerebrale de diverse etiologii (de exemplu, în lobul frontal) pot fi asociate cu anomalii caracteristice ale
dispoziției, afectului, abilităților psihomotorii sau cu tulburări de percepție ( de exemplu, simptome psihotice). O scurtă
descriere a statusului psihic (care, în mod natural, nu înlocuiește un statut psihopatologic în contextul unei
explorări psihiatrice) ar trebui de asemenea să fie făcută ca parte a examenului neurologic.

• Stare de dispoziție: distimică, paratimică, subdepresivă, depresivă, euforică, disforică, maniacale, hipomaniacă

• Gândire (canal de gândire): conținut vizibil (de exemplu, conținut delirant); evident din punct de vedere formal (de exemplu, închideri,
Neologisme, confabulații, a vorbi trecut, a nu duce la scop, a atinge scopul într-un mod ocolit, scopul gândirii nu este / pe
ajungând într-un sens giratoriu)

• Afect: inadecvat/prost, turtit, rigid, afectează labilitatea, afectează incontinenta

• Afectabilitate: de ex. B. prezent doar în intervalul de scară negativă

• Capacitate de conducere/psihomotorie: crescută, scăzută

• Deficien e mnestice, tulburare de deficit de aten ie, tulburare de concentrare

• Simptome psihotice: iluzii, halucinații, recunoașteri greșite iluzionare etc.

Constatări normale: „Dispoziția eutimică, funcțiile afective și psihomotorii sunt neremarcabile. Canalul de gândire nu este vizibil
în formă și conținut. Mnestică, atenție și concentrare nedeteriorate clinic.”

Diverse:

Reflexe ale pielii abdominale (BHR)

Test

• Testare în decubit dorsal: tamponați rapid pielea abdominală (de exemplu, cu un tampon tulpin rupt) în trei niveluri de la lateral
la medial (nivel superior: chiar sub arcul costal; nivel mediu: nivelul ombilicului; nivelul inferior: chiar deasupra inghinalului).
ligament). Răspunsul reflex la persoanele sănătoase Contracția vizibilă a mușchilor abdominali.
BHR include rădăcini toracice.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Absent sau slăbit Absența (sau slăbirea) unilaterală (sau bilaterală) cu un perete abdominal
BHR strâns sugerează o leziune (unilaterală sau bilaterală) a neuronului motor central
homolateral (tractul piramidal).

Notă: BHR adesea nu poate fi declanșată sau poate fi utilizat cu greu la pacienții
obezi sau cu un perete abdominal flasc.

Uneori, testarea BHR poate fi folosită pentru a limita înălțimea unui sensibil
Niveluri (simptome transversale) posibile (etaj superior: are rădăcini D6-
12 cu a; etaj mijlociu: rădăcină D8; etaj inferior: D12)

Constatare normală: „BHR poate fi declanșat la toate etajele”

Reflex anal (AR)

Test

• Examinare în pozi ie laterală, tergerea regiunii perianale cu un tampon de tulpină rupt. Răspuns reflex când
Oameni sănătoși: Contracția vizibilă a sfincterului extern al anului. AR include segmentele S3-S5 și nervul pudendal.

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• AR absent sau slăbit Leziunea tractului piramidal

Leziune periferică: de la S3 în jos (sindrom de conus), de ex. B. prolaps de disc mare,

ischemie spinală, tumoră spinală

Constatare normală: „Reflexul anal poate fi declanșat în mod normal pe aceleași părți”

***

22
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Anexa 1:

MIȘCĂRI INVOLUNTARE (SELECȚIE)

Constatări patologice Exemple de boli/explicații

• Mioclon: vizibil cu ochiul liber, involuntar Epilepsie: mioclonia generalizată primară

contracții musculare scurte (mușchi individuali sau grupuri Epilepsie sau motor focal (clonic)
de mușchi întregi). Convulsii în epilepsiile focale

Mioclon posthipoxic

Altele: Mioclonie indusă de medicamente, mioclonie

în contextul tulburărilor metabolice, encefalită etc.

• Fasciculatii: vizibile cu ochiul liber, Leziuni în cornul anterior motor

involuntar (fracțiuni de secundă) celule ganglionare, de ex. B. ALS
Contracții ale fasciculelor individuale de fibre musculare
(fără efect de mișcare în articulații).

• Fibrilații: contracții involuntare (fracțiuni de secundă) Pentru cauze vezi fasciculații

ale fibrelor musculare individuale (vizibile în mușchii limbii,
nu vizibile cu ochiul liber în mușchii periferici - detectabile
doar în EMG).

• Distonie: contractii musculare persistente care apar adesea Tulburări de mișcare (de exemplu
postură proastă dureroasă/mișcări anormale. torticolis, distonie generalizată etc.).
Extinderea poate fi de obicei redusă prin manevre speciale
(„geste antagonistique”).

• Coreea: mi cări neregulate, neritmice, de scurtă durată, accentuate Tulburări de mișcare (de exemplu, coreea lui Huntington)
distal (greacă coreia = dans).

• Tic: mișcări abrupte, neregulate, scurte (tic motor simplu. De Tulburări de mișcare (de exemplu, sindromul Tourette)
exemplu clipirea, tusea, dresirea gatului), ticuri motorii
sau vocale complexe (de exemplu ecolalia, coprolalia).
Ticurile pot fi suprimate voluntar pe termen scurt.

• Balism: (grec Balein: a arunca, a arunca): mișcări de Leziune în zona Ncl. subtalamic. Cauza este adesea
aruncare, de mare amplitudine ale extremităților ischemică (accident vascular cerebral) cu hemibalism
proximale al părții contralaterale a corpului

• Tremor: mișcare ritmică a unei părți a corpului Tremor esențial: de obicei cu ton fin,
simetric la OE
̵ Tremor de repaus: chiar și într-o postură relaxată
Tremor în boala Parkinson: tremor de repaus
̵ Tremor postural: când membrul rămâne pe poziție
grosier accentuat distal (de obicei asimetric, adesea
o anumită poziție
vizibil ca un „fenomen de rulare a pastilelor”).
̵ Tremor de intenție (= acțiune): care apare
Tremor în tulburările cerebeloase:
în timpul mișcării direcționate către un scop
tremor de intenție de joasă frecvență.

Alte cauze: induse de droguri, abuz de alcool,

sindroame de sevraj de substanțe,
hipertiroidism etc.

23
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Anexa 2:

SISTEMUL MOTOR

Tractus corticospinalis („tractul piramidal”)

̵ Oferă abilități motorii voluntare

̵ Cele care provin din cortexul motor (girusul precentral; zona 4 și zonele corticale adiacente).
Fibrele nervoase ca întreg formează tractul piramidal. Din nucleii nervilor cranieni motori și celulele motorii ale cornului anterior,
impulsurile motorii ajung la mușchi prin rădăcinile anterioare, plexurile nervoase (în zona extremităților) și nervii periferici. Acolo
stimulul este transmis la placa terminală a motorului.

̵ Calea trece de la cortexul motor prin substanța albă (corona radiata), capsula internă, părțile mijlocii ale piciorului cerebral, prin puț și
baza medulei oblongate. La capătul inferior al medulei oblongate, 80-.85% din fibre se încrucișează pe partea opusă (încrucișare
piramidală). Restul trece neîncrucișat mai departe în cordonul anterior ca tractul corticospinal anterior. Aceste fibre se traversează
doar în segmentul respectiv prin comisura anterioară spre partea opusă. După trecerea în joncțiunea piramidală, partea principală a
fibrelor trece în jos prin cordonul lateral ca tractul corticospinal lateral, terminându-se în cea mai mare parte la celulele cornului anterior
alfa. O parte din fibrele piramidale părăsește masa principală a tractului piramidal la nivelul mezencefalului pentru a ajunge la nucleii
nervilor cranieni motori (V, VII, IX, X, XI, XII) („Tractus corticonuclearis” = „corticobulbaris”); La nucleii nervilor cranieni se ajunge parțial
încrucișați și parțial neîncrucișați. O parte mai mică a tractului piramidal nu provine din zonele 4 sau 6, ci din zona 8
(câmpul frontal al ochiului).

De acolo, fibrele circulă către nervii oculari motori (III, IV, VI).

Simptomele clinice ale leziunilor sistemului motor central

• Leziune aproape de cortex Pareza spastică a părții contralaterale a corpului (hemipareza spastică).
(Insultă, tumoră, traumatisme, Deoarece zonele de reprezentare corticale ale feței și mâinii („homunculus motor”!) sunt
boli inflamatorii ale deosebit de mari, hemipareza este adesea cu accent brahio-facial. Fibrele nepiramidale
SNC etc.): sunt scutite, astfel încât paralizia nu este completă (fără plegie).

Peșteră: În cazul leziunilor corticale pur (izolate), „prin excepție” nu poate

apărea nicio spasticitate.

Convulsii epileptice focale sunt posibile (de exemplu, leziune în cortexul motor primar convulsii
clonice focale pe partea controlaterală a corpului).

• Leziune în zona de Plegia spastică (sau pareză mai gravă) a controlateralului

Capsula interna (sângerare, Partea corpului (hemiplegie spastică/hemipareză severă). Fibrele piramidale și nepiramidale
ischemie etc.) sunt apropiate și sunt afectate în mod egal.

În plus, este afectată și calea corticonucleară, motiv pentru care există o paralizie facială
centrală contralaterală și posibil și o paralizie hipoglosă centrală (nucleii
de nervi cranieni rămași sunt alimentați bilateral, deci fără pierdere a altor nervi cranieni).

• Leziune în zona de Hemipareza sau cvadripareza spastică a părții contralaterale a corpului.

Pons (insultăre a trunchiului În zona puțului, fibrele piramidale sunt oarecum mai răspândite, așa că nu toate fibrele
cerebral, encefalită a trunchiului sunt de obicei deteriorate.
cerebral etc.)
Paralizia facială și paralizia hipoglosă sunt mai rare deoarece fibrele acestor doi nervi s-au
deplasat deja puțin mai departe dorsal; Cu toate acestea, este posibilă afectarea
abducensului ipsilateral sau a nervului trigemen.

• Leziune în zona de Cordonul cervical: hemiplegie spastică ipsilaterală (deoarece tractul piramidal este aici
Calea ferată piramidală a traversat deja și conduce, de asemenea, fibre nepiramidale la această înălțime)
înălțimea măduvei spinării
Cordonul toracic: monoplegie spastică ipsilaterală a piciorului (în mod bilateral
(mielita, tumora, traumatisme,
Daune: paraplegie)
ischemie etc.)

24
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Anexa 3:

SISTEMUL SENSIBIL

Tractul spinotalamic anterior

̵ Oferă atingere aspră și impresii tactile

̵ Curs: Impulsurile din coșurile de păr și corpurile tactile din piele devin pseudounipolare
Celulele ganglionare spinale (=1-ul neuron) și de acolo ghidate în rădăcina posterioară a măduvei spinării. În măduva spinării,
procesul central al celulei ganglionare a rădăcinii dorsale se extinde inițial neîncrucișat cu 2-5 segmente în sus și apoi se termină
la celulele substanței cenușii ale cornului dorsal (= al 2-lea neuron). Din aceste celule provine trunchiul spinotalamic
anterior. Fibrele se încrucișează acum în comisura anterioară și se deplasează în sus în șuvița anterioară contralaterală
și se termină (împreună cu trunchiul spinotalamic lateral) în talamus, unde sunt comutate la al 3-lea neuron și de acolo ajung
în girul postcentral.

Simptome clinice ale leziunilor tractului spinotalamic anterior:

• Leziune la nivelul lombarului
zona toracică
i Adesea nu există o pierdere semnificativă a senzației de atingere grosieră (deoarece
fibrele care formează primul neuron al trunchiului spinotalamic anterior parcurg
inițial o distanță lungă în sus în șuvița posterioară și eliberează colaterale
pentru a traversa neuronii doi pe parcurs; prin urmare, multe impulsuri pot trece prin
ipsilateral lung evita locul leziunii).

• Leziune la nivelul colului uterin Posibil hipoestezie ușoară la nivelul piciorului controlateral
Zonă

Tractul spinotalamic lateral

̵ Mediază durerea și temperatura

̵ Curs: Receptorii periferici pentru stimulii de durere și temperatură sunt terminațiile nervoase libere din piele.
Procesele periferice ale celulelor ganglionare a rădăcinii dorsale pseudounipolare (=1-ul neuron) provin din acestea. Procesele
centrale ale celulelor canalului spinal pseudounipolar pătrund în măduva spinării prin rădăcina posterioară și se termină în
substanța gelatinosa de pe celulele medulare (= al 2-lea neuron), ale căror procese formează trunchiul spinotalamic lateral. Aici
fibrele din segment traversează comisura anterioară și apoi urcă cordonul lateral până la talamus (trecând la al 3-lea neuron); axonii
celui de-al 3-lea
Neuronii se deplasează în girusul postcentral.

Simptome clinice ale leziunii tractului spinotalamic lateral:

Abolirea senzației de temperatură și durere menținând în același timp senzația de atingere (=„disociată
Tulburare senzorială"), contralaterală (de obicei 1-2 segmente sub leziune)

Funiculus posterior („filă din spate”)

̵ Mediază: simțul poziției, vibrație, discriminare, atingere fină

̵ Curs: Aferente de la receptorii pielii, mușchilor și tendonilor și receptorilor de țesut conjunctiv (de exemplu Vater-Pacini
corpusculi) ajung la celulele ganglionare spinale pseudounipolare (=1-ul neuron), ale căror procese centrale pătrund în măduva spinării
prin rădăcina posterioară. Fibrele din OU se deplasează central în fasciculul cuneatus, cele din UE în fasciculul gracilis. În nucleii
coloanei dorsale (nucleul cuneatus, nucleul gracilis) (situați în medula oblongata), trecerea are loc la al doilea neuron, ai cărui axoni se
extind până la talamus. În drum spre talamus, toate fibrele se încrucișează și formează o ansă medială (= lemniscul medial). În
talamus, trecerea are loc la cel de-al treilea neuron, ai cărui axoni se extind până la girusul postcentral.

Simptome clinice ale leziunii coloanei posterioare:

Perturbarea senzației de vibrație (=palhipestezie sau palanestezie), discriminare în două puncte,

simțul poziției și mișcării, astereognozie, ataxie senzorială

25
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

Anexa 4:

Măduva spinării

̵ Informații generale despre leziunile transversale: Inițial: șoc spinal (pareză flacdă sub leziune, completă
Pierderea sensibilitatii pentru toate calitatile, vezica urinara, rectala, disfunctii sexuale, tulburari trofice). Limita superioară a deficienței
senzoriale (=nivel sensibil) este adesea caracterizată de o zonă hiperalgezică.
După câteva zile până la săptămâni: automatisme ale coloanei vertebrale, dezvoltarea parezei spastice, revenirea reflexelor
(uneori crescute), mișcările intestinale/urinația funcționează reflexiv (urină reziduală/urinat reflexiv posibil), potența
rămâne stinsă, tulburările senzoriale și simptomele vegetative persistă. Notă: Cu leziunile localizate relativ departe caudal
(aproximativ sub segmentul D10), pareza pseudoflaccidă se dezvoltă aproape întotdeauna.
, deoarece nu mai sunt suficienți interneuroni disponibili pentru a provoca spasticitate

Simptome clinice ale leziunilor transversale

• Leziune la nivelul Leziunile deasupra celei de-a 3-a vertebre cervicale sunt fatale (oprirea respirației din
Cordonele cervicale cauza pierderii nervilor intercostali și a nervului frenic).

Leziunile transversale la nivelul cordonului cervical inferior determină cvadripareză

implicând nervii intercostali (respirație inadecvată). Bratele sunt afectate in diferite grade
in functie de nivelul leziunii.

• Leziune la nivelul Leziune la nivelul cordonului toracic superior: brațele libere, respirația tulburată.
Medula toracică
Leziune la nivelul cordonului toracic inferior: respirație intactă (mușchii abdominali intacți)

• Leziune la nivelul În cazul leziunilor traumatice prin lezarea arterei principale a cordonului lombar (artera
Cordonele lombare magna radiculară), insuficiențe grave caudale leziunii prin înmuierea întregului
cordon lombar și sacral.

• Leziune hemilaterală a măduvei
spinării (sindromul Brown-
Sequard), de ex.
B. traumatic sau
prolapsul discului cervical
Prin întreruperea căilor motorii descendente: pareză ipsilaterală a jumătății caudale a
corpului (după depășirea șocului spinal sub formă de pareză spastică cu MER
crescute).
Prin întreruperea cordoanelor posterioare: abolirea ipsilaterală a
Senzație de vibrație, simțul poziției și simțul fin al atingerii.

Prin afectarea tractului spinotlamic cu fibrele de durere și temperatură încrucișate:

Eliminarea contralaterală a senzației de durere și temperatură. Senzația
de atingere simplă, grosieră nu este afectată, deoarece stimulii corespunzători sunt
conduși central în două moduri: pe de o parte prin cordoanele posterioare și, pe de
altă parte, prin tractul spinotalamic anterior, care a traversat deja.

La nivelul imediat al leziunii măduvei poate să apară (datorită leziunii

a celulelor cornului anterior) conduc de asemenea la pareza flasca si (datorita leziunii
radacinilor dorsale) la dureri radiculare sau parestezii in dermatomul
corespunzator deasupra leziunii.

• Lezarea rădăcinilor lombare și Dureri inițiale în zona nervului sciatic și vezicii urinare (crește la tuse/strănut),
sacrale (sindrom cauda), de tulburări senzoriale radiculare ulterioare (toate calitățile) de la L4 în jos,
ex. B. Tumora, abces, pareză flască la nivelul AE, lipsa reflexelor musculare intrinseci, vezicii urinare,
hematom, traumatism rectale și disfuncție erectilă.
sau inflamație a rădăcinilor
Cu leziuni profunde (S3-S5): Fără pareză, doar anestezie pantaloni, disfuncții ale vezicii
caudei (= sindromul
urinare, rectale și erectile.
Elsberg)

• Leziune de la S3 în jos Anestezie pantaloni, lipsa reflexului anal (a primit ASR!), retenție urinară, incontinență
(sindromul conului), de ex. b. urinară (debordare a vezicii urinare), incontinență rectală
Prolaps de disc, ischemie
spinală, tumoră spinală

***

26
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

27
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

28
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

29
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

30
Machine Translated by Google

STATUL NEUROLOGIC

31