Structura operei dramatice – tabloul III ţi IV

Competenţe generale:

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în

diferite situaţii de comunicare;
 Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice:

1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate
2.1. folosirea unor tehnici variate pentru analiza în detaliu a unor texte literare diverse
2.2. evidenţierea unor posibilităţi diferite de interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai multe
perspective de lectură
2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme
3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:

1) Sa-l încadreze pa Marin Sorescu în literatura română şi opera Iona în dramaturgia

acestuia
2) Sa explice semnificaţia titlului
3) Sa identifice temele esenţiale ale operei
4) Să analizeze coordonatele spaţio- temporale
5) Să prezinte structura şi compozitia parabolei
6) Să explice semnificaţiile ( simbolurile) întalnite in opara litarara Iona.
 Scenariu didactic:
1 Evocare:
Reactualizarea cunoştinţelor: 5 minute
Contextul apariţiei operei dramatice Iona
Trăsăturile teatrului modern
Sursele de inspiraţie
Semnificaţia titlului
Tema textului
Structura operei
2. Realizarea sensului
Clasa este împărţită pe 4 grupe, fiecare primind o fişă cu cerinţe, astfel:
Grupa1: Reprezentaţi prin desen personajul Iona, chitul, aspecte ce ţin
de tabloul 3 al operei, ţinând cont şi de indicaţiile scenice:
 “Interiorul peştelui II. Decor asemănător, în mare, celui din
tabloul anterior. Poate câteva elemente în plus, spre a marca
evoluţia. Iar într-o parte a scenei – important! – o mică moară de
vânt. Poate să se învârtească. Atras de ea ca de un vârtej, Iona se
va feri tot timpul să nu nimerească între dinţii ei de lemn.”
 Moara de vânt
 Scrisoarea adresată mamei
 Fereastra

Grupa 2: : Reprezentaţi prin desen personajul Iona, chitul, aspecte ce

ţin de tabloul 3 al operei, ţinând cont şi de indicaţiile scenice:
 “Interiorul peştelui II. Decor asemănător, în mare, celui din
tabloul anterior. Poate câteva elemente în plus, spre a marca
evoluţia. Iar într-o parte a scenei – important! – o mică moară de
vânt. Poate să se învârtească. Atras de ea ca de un vârtej, Iona se
va feri tot timpul să nu nimerească între dinţii ei de lemn.”
 Cei doi pescari şi bârna ce o poartă fiecare
 Succesiunea burţilor
 Burta – labirint
Grupa3: Reprezentaţi prin desen personajul Iona, chitul, aspecte ce ţin
de tabloul 4 al operei, ţinând cont şi de indicaţiile scenice:
 “O gură de grotă, spărtura ultimului peşte spintecat de Iona. În
faţă, ceva nisipos, murdar de alge, scoici. Ceva ca o plajă. În
dreapta o movilă de pietroaie, case, lemne. La început, scena e
pustie. Linişte. La gura grotei răsare barba lui Iona. Lungă şi
ascuţită – vezi barba schivnicilor de pe fresce. Barba fâlfâie afară.
Iona încă nu se vede.”
 Barba
 Orizontul – şir de burţi de peşte

Grupa 4: Reprezentaţi prin desen personajul Iona, chitul, aspecte ce ţin

de tabloul 4 al operei, ţinând cont şi de indicaţiile scenice:
 “O gură de grotă, spărtura ultimului peşte spintecat de Iona. În
faţă, ceva nisipos, murdar de alge, scoici. Ceva ca o plajă. În
dreapta o movilă de pietroaie, case, lemne. La început, scena e
pustie. Linişte. La gura grotei răsare barba lui Iona. Lungă şi
ascuţită – vezi barba schivnicilor de pe fresce. Barba fâlfâie afară.
Iona încă nu se vede.”
 Iona îşi aminteşte numele
 Iona îşi spintecă burta
După realizarea produsului, fiecare grupă primeşte o listă cu semnificaţia unor aspecte din operă, fiind
nevoită să identifice, asemenea unui joc de puzzle locul interpretării respective, astfel:

 Capcana iluziilor donquijoteşti, zădărnicia existenţei umane

 Constată că a greşit drumul în viaţă şi încearcă o cale
inversă
 Dorinţa de eliberare, simbol al speranţei şi al deschiderii
spre o altă lume, spre un alt mod de existenţă
 Înţelepciunea dobândită în urma unei experienţe iniţiatice
 Îşi descoperă propria identitate
 Limitarea omului, ieşirea din captivitate e grea pentru om
 Nevoie de comunicare cu o fiinţă specială, a cărei imagine
devine tot mai prezentă în amintirea sa
 Refuzul oamenilor de a împărtăşi suferinţa şi problemele
celorlalţi, povara existenţială, destinul, omul care nu se
interoghează asupra destinului său şi îl acceptă fără
crâcnire, fără a căuta motivaţia acţiunilor sale
 Universul închis pe care trebuie să-l depăşească pentru a
ajunge la lumină
  Capcana iluziilor donquijoteşti, zădărnicia existenţei umane – MOARA DE VÂNT
 Nevoie de comunicare cu o fiinţă specială, a cărei imagine devine tot mai prezentă în amintirea sa
– SCRISOAREA PENTRU MAMA
 Universul închis pe care trebuie să-l depăşească pentru a ajunge la lumină – SUCCESIUNEA
BURŢILOR
 Refuzul oamenilor de a împărtăşi suferinţa şi problemele celorlalţi, povara existenţială, destinul,
omul care nu se interoghează asupra destinului său şi îl acceptă fără crâcnire, fără a căuta
motivaţia acţiunilor sale – PESCARII CU BÂRNA ÎN SPATE
 Înţelepciunea dobândită în urma unei experienţe iniţiatice - BARBA
 Limitarea omului, ieşirea din captivitate e grea pentru om – ORIZONTUL E UN ŞIR DE BURŢI
 Constată că a greşit drumul în viaţă şi încearcă o cale inversă – SPINTECAREA PROPRIEI
BURŢI
 Dorinţa de eliberare, simbol al speranţei şi al deschiderii spre o altă lume, spre un alt mod de
existenţă – FEREASTRA
 Îşi descoperă propria identitate - NUMELE

După acest moment fiecare grupă îşi prezintă produsul cu interpretările identificate de ceilalţi

3. Reflexie: Temă Rescrieţi finalul operei, astfel încât să se potrivească viziunii voastre