Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
PROPUNĂTOR:
DATA:
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
CLASA:
SUBIECTUL LECŢIEI: Modul indicativ. Timpurile perfect compus, imperfect
TIPUL LECŢIEI: de comunicare de noi cunoştinţe
DURATA: 50 de minute
SCOPURILE LECȚIEI:
Observarea informaţiilor esenţiale pe care le oferă textul;
Observarea şi înţelegerea structurii formei verbului la imperfect şi perfect compus;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
Dezvoltarea abilităţilor de persuasiune;
Dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
COMPETENŢE GENERALE:
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse.
COMPETENŢE SPECIFICE:
O2/ C2:
CINE: Elevii
CE FAC: recunosc
CE ANUME: verbele la modul indicativ, timpul imperfect
CUM: folosind textul suport “Pasărea indiană” de Jean- Claude Carriere
CRITERIU: obiectivul considerându-se atins dacă toți elevii identifică în mod corect, două din
trei verbe la modul indicativ, timpul imperfect.
O3/ C3:
CINE: Elevii
CE FAC: recunosc
CE ANUME:verbele la modul indicativ, timpul perfect compus
CUM: manifestând interes pentru lecție
CRITERIU: obiectivul considerându-se atins dacă toți elevii identifică, în mod corect, 12 din 22 de
verbe la modul indicativ, timpul perfect compus.
O4/ C4:
CINE: Elevii
CE FAC: sesizează
CE ANUME: particularităţilor de formare a acestor timpuri, din punctul de vedere al structurii.
CUM: folosind metoda Ştiu-Descopăr-Aplic
CRITERIU: obiectivul considerându-se atins dacă toți elevii observă particularităţile de formare a
acestor timpuri.
O5/ C5:
CINE: Elevii
CE FAC: aplică
CE ANUME: regulile acordului subiectului cu predicatul
CUM: folosind metoda Ştiu-Descopăr-Aplic
CRITERIU: obiectivul considerându-se atins dacă toți elevii realizează corect acordul subiectului
cu predicatul în 4 din 6 cerințe.
Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: conversaţia, metoda predicții, explicaţia, exerciţiul, brainstorming,
ciorchinele, metoda Știu /Descopăr /Aplic ;
c) Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, stiluri de învăţare,
inteligenţe dominante, resurse materiale, timp (50 de minute
........................................................................................... ..........................................................
.........
a) Mijloace de învăţământ: planşe, fişe de lucru.
Bibliografie:
● Limba română. Manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas, Bucureşti,2011;
● Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela
45, Cluj- Napoca, 2004;
● Gramatică.Fişe de lucru. Clasa a V-a – Editura Paralela 45, Piteşti, 2007.
● Gabriela Mocănașu, Paula Ciobîcă, Limba română. Exerciții și teste pentru gimnaziu și liceu,
Editura Bolta Rece,Iași, 2000.
●Programa școlară de Limba si literatura româna, clasele V-VIII, Aprobate prin ordinul
ministrului, Bucuresti,2009
SCENARIUL DIDACTIC
Momentele Strategia didactică
Evaluare
și procedee
organizare
lecţiei
Forme de
Timp
Activităţi de
didactice
Mijloace
Ob.
Metode
învăţare
1 2 3 4 5 6 7 8
- salutul;
- notarea absenţelor;
4 Activitate
- pregătirea pentru Conversaţia
min. frontală
lecţie;
Evocare - verificarea temei.
- discuţii teoretice brainstorming-
despre verb ul Fișă de Aprecieri
7 Activitate
Conversația lucru verbale
min. frontală
După rezolvarea
exerciţiilor, se va face
verificarea
răspunsurilor, stimulând
Exerciţiul
autoevaluarea şi
interevaluarea.
Se realizează în
permanenţă, cu ajutorul
O4 conversaţiei din cadrul
exerciţiilor de
2 Premierea
actualizare a Conversaţia
min. elevilor care s-
cunoştinţelor,
au remarcat în
concretizându-se prin
timpul orei.
Reflecția aprecierile verbale
făcute de profesor.
Pasărea indiană
de Jean-Claude Carriere
Un negustor persan avea într-o colivie o pasăre indiană. Trebuind să facă o călătorie în
India, s-a dus la pasăre şi a întrebat-o:
Dupa cum făgăduise, s-a dus în jungla indiană, în locul arătat de pasăre şi a strigat cu
putere că pasărea se află la el acasă, într-o colivie. În acea clipă, o altă pasăre cădea fără viaţă
la pamânt, de pe cea mai înaltă cracă. “O fi vreo rudă a păsării mele”, şi-a zis în sinea lui
negustorul şi vestea pe care i-am dat-o i-a pricinuit moartea.
Când s-a întors acasă, pasărea a dorit să afle cum fusese călătoria.
-Vai, spunea negustorul, mă tem că-ţi aduc o veste rea. Una dintre rudele tale a căzut la pământ
fără suflare când am strigat că te afli închisă în colivie. Nici nu rostise bine negustorul aceste
vorbe, că pasărea a cazut în fundul coliviei şi n-a mai mişcat. „Vestea cea rea a ucis-o şi pe ea”,
şi-a spus negustorul. Îndurerat, a deschis colivia, a luat pasărea şi a pus-o pe pervazul ferestrei,
mângâiat de o rază de soare.
Pasărea a înviat pe dată. A dat repede din aripi şi a zburat pâna la un copac din
apropiere. Apoi i-a vorbit astfel negustorului:
- Află de la mine: ceea ce ai crezut că este o veste rea era de fapt una bună. Cu ajutorul tău,
pasărea de departe, ruda mea, mi-a arătat cum să scap din colivie. Ceea ce am şi făcut. Şi
pasărea şi-a luat zborul spre răsărit, cântând.