PROIECT DE LECŢIE

Obiectul: Informatică
Clasa: a XI-a A matematică – informatică (intensiv informatică)
Data: 24.04.2016
Subiectul lecţiei: Grafuri euleriene
Tipul lecţiei : predare
Scopul lectiei : asimilarea de noi cunoştinte cu privire la grafurile neorientate. Grafuri euleriene.
Obiective operaţionale :
 Informative
Elevii vor fi capabili să :
- să explice noţiunile de ciclu eulerian, graf eulerian
- să verifice dacă un graf este eulerian
 Formative
Elevii vor şti :
- să modeleze grafuri pentru diferite probleme practice
- să realizeze programe de rezolvare pentru problemele specifice
 Afective
Elevii vor putea :
- să realizeze importanţa rezolvării problemelor cu calculatorul
- să aibe satisfacţia muncii personale
Metode si procedee : conversatia frontală, algoritmizarea, problematizarea, explicaţia, metoda exerciţiului, verificare
individuală
Material didactic: manualul, fişă de lucru
Locul de desfasurare: sala de clasă
Durata: 50 minute

PLAN DE LECŢIE
Strategie
Etapa Activitatea desfăşurată
didactică
1. Pregătirea clasei - Prezenţa, organizarea lecţiei Activitate
pentru lectie (2’) - profesorul se asigură de existenţa materialului didactic comuna
2. Verificarea  se vor recapitula noţiunile de: lanţ, ciclu, ciclu elementar, graf Conversaţie
cunoştinţelor anterioare conex, etc. frontală
(5’)  se vor verifica noţiunile învăţate la lecţia anterioară: ciclu
hamiltonian, graf hamiltonian, condiţia necesară pentru ca un graf să fie
hamiltonian
3. Predarea noilor Conversaţie
Desenez graful alăturat şi cer determinarea unui traseu pentru
cunostinţe (20’) frontală
reconstruirea căsuţei astfel încât fiecare latură să fie parcursă o singură
dată. Este posibil? Ce reprezintă traseul gasit?(un lanţ simplu care
foloseşte toate muchiile) Se poate găsi un traseu care să pornească de la
un nod şi să revină la nodul de plecare? Nu.
Distribui fişa de lucru şi povestesc elevilor despre „problema celor 7
Explicaţia
poduri”; le cer să găsească un traseu şi să modeleze graful asociat.
Prezint demonstraţia făcută de Euler şi amintesc de
începuturile „Teoriei grafurilor” Activitate
Problema se pune cam aşa: comună
Oraşul Königsberg era aşezat pe
coasta Mării Baltice, la gurile râului
Pregel. Pe râu erau două insule
legate de ţărmuri şi între ele de
şapte poduri ca în figura 1.
Oamenii care cutreierau aceste insule au observat că dacă porneau de pe malul
sudic al râului, nu puteau să-şi planifice plimbarea astfel încât să traverseze fiecare pod o
singură dată. Se părea că ori trebuia să sară un pod ori să-l traverseze de două ori.
În anul 1735 Euler a descoperit că nu mai are rost să
se încerce, propunând următoarea analiză a problemei, din
punct de vedere matematic:
Să considerăm mai întâi insula estică :
sunt trei poduri care duc la ea. Deoarece se pleacă de pe
malul sudic, înseamnă că se pleacă din afara insulei estice.
Deoarece fiecare din cele trei traversări trebuie efectuate o
singură dată, plimbarea trebuie să se termine pe insula estică.
Să considerăm acum insula vestică:
 sunt cinci poduri care duc pe ea, iar cinci este din
nou număr impar. Aşadar plimbarea începe în afara insulei, şi
deci trebuie să se termine pe insula vestică.
Aceasta înseamnă că plimbarea se
termină în două locuri diferite simultan
ceea ce e imposibil.
Euler a scris în anul 1736 prima lucrare de teorie a grafurilor despre problema
acestor şapte poduri.
Def: Un ciclu al unui graf G care conţine toate muchiile lui G se numeşte ciclu
eulerian. Un graf G care are un ciclu eulerian se numeşte graf eulerian.
Teoremă: Un graf G fără vârfuri izolate este eulerian
dacă şi numai dacă este conex şi gradele tuturor vârfurilor sale
sunt numere pare.
Din punct de vedere al teoriei grafurilor, problema se pune
cam aşa: cele patru regiuni (insule şi maluri) A,B,C,D şi cele şapte
poduri le reprezentăm în graful următor :
Muchiile grafului reprezentând posibilităţile de trecere de
pe un mal pe un pod şi reciproc.
Problema are soluţie dacă acest graf conţine un ciclu
eulerian. Un astfel de ciclu, utilizează la fiecare trecere printr-un vârf două muchii ce nu mai
pot fi folosite pentru o nouă trecere. Cum fiecare dintre cele patru vârfuri (A,B,C,D) au grade
impare, rezultă că ultima muchie va rămâne nefolosită sau va fi folosită pentru a face
trecerea de final ( pentru a încheia plimbarea). Aceasta ar însemna că ori va rămâne la unul
din vârfuri, o muchie nefolosită (fapt ce demonstrează că nu avem un ciclu eulerian) ori
plimbarea ar trebui să se termine în mai multe locuri simultan ceea ce e imposibil.

4. Fixarea şi Vom discuta problema grafurilor euleriene din punct de vedere al Metoda
consolidarea implementării. Pentru a verifica dacă un graf, dat prin matricea de exerciţiului
cunoştinţelor (20’) adiacenţă, este eulerian verificăm: Conversaţie
1. graful nu are noduri izolate; frontală
2. graful este conex;
3. toate nodurile grafului au grade pare;
În limita timpului disponibil, vom scrie funcţii pentru verificarea celor trei
condiţii.
4. Notarea elevilor şi Notarea elevilor
tema pentru acasă (3’) Temă: Explicaţia
1. Se consideră fig. 3 din fişă. Se cere să se verifice dacă există un traseu
care să pornească din exteriorul figurii, să se termine tot în exteriolul
figurii şi să taie fiecare segment exact o dată. (Modelarea grafului)
2. Pornind de la matricea de adiacenţă, să se scrie un algoritm/program
care determină ciclurile euleriene ale unui graf.
Temă

1. Se consideră următoarea figură. Se cere să se verifice dacă

există un traseu care să pornească din exteriorul figurii, să se
termine tot în exteriolul figurii şi să taie fiecare segment o singură
dată. (Modelarea grafului asociat)
2. Pornind de la matricea de adiacenţă, să se scrie un
algoritm/program care determină ciclurile euleriene ale unui graf.

Temă

1. Se consideră următoarea figură. Se cere să se verifice dacă

există un traseu care să pornească din exteriorul figurii, să se
termine tot în exteriolul figurii şi să taie fiecare segment o singură
dată. (Modelarea grafului asociat)
2. Pornind de la matricea de adiacenţă, să se scrie un
algoritm/program care determină ciclurile euleriene ale unui graf.

Temă
1. Se consideră următoarea figură. Se cere să se verifice dacă
există un traseu care să pornească din exteriorul figurii, să se
termine tot în exteriolul figurii şi să taie fiecare segment o singură
dată. (Modelarea grafului asociat)
2. Pornind de la matricea de adiacenţă, să se scrie un
algoritm/program care determină ciclurile euleriene ale unui graf.

Temă

1. Se consideră următoarea figură. Se cere să se verifice dacă

există un traseu care să pornească din exteriorul figurii, să se
termine tot în exteriolul figurii şi să taie fiecare segment o singură
dată. (Modelarea grafului asociat)
2. Pornind de la matricea de adiacenţă, să se scrie un
algoritm/program care determină ciclurile euleriene ale unui graf.