Oră publică la istorie

Subiectul:Reformele lui Alexandru

Ioan Cuza

Profesor:Iavorschii Natalia
Noiembrie 2021
 CLASA: a VIII- a
DATA:17 noiembrie 2021
DISCIPLINA: ISTORIE
SUBIECTUL: Reformele lui ALEXANDRU IOAN CUZA
TIPUL LECTIEI: de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor
TIMPUL: 50 de minute
Competențe specifice: familiarizarea elevilor cu personalitatea marelui domnitor Alexandru
Ioan Cuza şi cu momentul în care s-a înfăptuit Unirea

Unități de competență:
 să recunoască şi să utilizeze informaţii dintr-o sursă istorică;
 să selecteze surse necesare pentru prezentarea unor evenimente / personalităţi;
 să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili să:

O1-să răspundă la întrebări referitoare la personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi Unirea de la 1859
având la dispoziţie un timp limitat;
O2- să stabilească evenimentele importante petrecute în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza;
O3-să realizeze caracterizarea lui Alexandru Ioan Cuza pornind de la materialele puse la
dispoziţie( texte literare) în limita spaţiului oferit;
O4- să completeze fiecare grupă fişa de lucru;
O5- să prezinte fişa realizată şi modul de rezolvare a sarcinilor;
O6- să completeze cadranul cu informaţii relevante despre domnitor;
O7- să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerii de dialog;
O8- să participe activ la activităţile iniţiate în cadrul grupei de lucru

RESURSE:
 PROCEDURALE:
a) metode si procedee: explicaţia, conversaţia, brainstorming, exerciţiul, munca pe grupe,
învăţarea asistată de calculator, metode activ-participative: cubul, cadranele, ciorchinele, jurnalul
dublu, cvintetul, mozaicul

Materiale: postere, fişe de lucru , markere, prezentare POWER POINT, materiale pentru fiecare
echipă (fişe de lucru, coli A4, lipici, foarfecă, etc.

2
3
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lecţiei Timp Ob. Conţinuturile învăţării Strategii didactice E

alocat v
a
l
u
a
r
e
1. Moment Se pregătesc materialele necesare activităţii. - conversaţia
organizatoric 1’ Elevii au pe
bănci caiete,cărţi de istorie, portofolii şi penare. Ei
sunt asezaţi pe 4 echipe.
2.Verificarea 10’ O.7 - exerciţiul; - calitatea şi
Vom completa împreună ciorchinele care
cunostintelor O.8 - conversatia; cantitatea
sintetizează evenimentele legate de
anterioare - metoda ciorchinelui; cunostintelor:
Revoluţia de la 1848.(schema lecției)
- activitate frontală frontal
( Anexa 1,2)
-aprecieri verbale;
3. Captarea Fragment:Film ,,Alexandru Ioan Cuza,, - conversaţia -chestionare frontală
atenţiei 2’ O.7 Recunoașteți personalitatea -prezentare televizor
„Unitatea Naţională, scria Bălcescu, fu -prezentarea Power Point
2’ visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji, a
tuturor bărbaţilor noştri cei mari. Pentru dânsa ei
trăiră , munciră, suferiră şi muriră.” Dintre toţi
oamenii de seama ai timpului său , Cuza pare a fi
fost singurul care putea înfăptui unirea definitivă
şi reformele chemate să o întărească . Era nevoie
de un „ om nou la legi noi”,după cum s-a
pronunţat Mihail
Kogălniceanu.
4. Anunţarea 1` O.7 Rămânând la fel în spațiul românesc
temei şi a Vom vorbi astăzi despre Reformele înfăptuite de - explicaţia
obiectivelor Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei sale.
4
 La sfârşitul orei vom şti:
• CINE A FOST “DOMNUL UNIRII”
• ÎN CE FEL A PUS BAZELE STATULUI
ROMÂN MODERN
• CE REFORME A REALIZAT
ALEXANDRU IOAN CUZA

- exerciţiul,
5. Dirijarea 20` O.1 - problematizarea, -apreciez verbal
invatării O.2 Voi prezenta posterul : „ Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am -conversaţia cunostintele
O.7 învăţat” şi le distribui fişele de lucru. - act. frontală; anterioare
O.8 ( Anexa 3 şi 4) - învăţarea asistată de calculator, dobândite prin
forţe proprii;
Cuvinte -cheie -observarea
Secularizare-trecerea averilor bisericești sau sistemică;
mănăstirești în proprietatea statului.
Lege rurală(agrară)-reglementare la nivel
național al organizării relațiilor din cadrul
agriculturii.
Abdicare-renunțare la tron.

Prezentare ppt,,Alexandru Ioan Cuza,,

Acțiuni care contribuie la unire:

- Congresul de Pace de la Paris 1856 cunde s-a
hotărât: - crearea unui stat românesc tampon între
Imperiul Rus și Imperiul Otoman

- protectoratul rusesc este înlocuit cu garanția

colectivă a celor 7 mari puteri ( Franța, Anglia,
Austria, Rusia, Prusia,, Imp. Otoman și Sardinia)

- sudul Basarabiei ( jud. Cahul, Ismail și Bolgrad)

revin Moldovei
5
- întrebarea românilor dacă vor să se unească
- Adunările ad-hoc desfăsurate în anul 1857 în
Moldova și Țara Românească , românii sunt întrebați
dacă vor să se unească
- Convenția de la Paris 1858 care stabilește regulile
unirii: - unirea principatelor sub numele Principatele
Unite ale Moldovei și Valahiei

- 2 domnitori, 2 capitale, 2 adunări, 2 instituții

comune la Focșani
Realizarea unirii: - pe 5 ianuarie în Moldova și pe
24 ianuarie în Țara Românească , dubla alegere a lui
Al. Ioan Cuza
-1859-1862: unificarea armatei,
administrației, telegrafului, vămilor,
stabilirea capitalei la București, introducerea
sistemului unic de măsură ( oca), adoptarea
numelui oficial de România ( 1862)
Domnia lui Al. Ioan Cuza ( 1859-1866) are 3 etape:
- 1 ( 1859-1862) realizarea unirii
- 2 (1862-1864) încercări de realizare a reformelor:
legea secularizării averilor mănăstirești 1863
- 3 (1864-1866) domnie autoritară și marile
reforme: 2 mai 1864, lovitura de stat, promulgă
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris prin
care introduce a 2 a cameră a Parlamentului, Corpul
Ponderator ( Senat) și mărește puterea în stat a
domnitorului.
Marile reforme: 1864: Legea electorală , Legea
instrucțiunii publice, Legea rurală, Legea organizării
armatei și Codul Civil

6
6.Obţinerea 10’ O.2 Elevii grupaţi în 4 echipe vor rezolva sarcini diferite. - explicaţia
performanţei O.3 Grupa poeţilor paşoptişti vor realiza un cvintet despre - exerciţiul -observare sistemică;
O.4 Cuza. - problematizarea
O.5 (Anexa 4 şi 5) - act. pe grupe
O.6 Grupa juriştilor vor face corespondenţa dintre legi şi -jurnalul dublu,
O.7 conţinutul lor. - cvintetul,
O.8 (Anexa 6) -ciorchinele,
O.9 Grupa istoricilor vor evidenţia legăturile dintre date şi - cadranele,
evenimente. -mozaicul
( Anexa 7)
Grupa cronicarilor vor alcătui o compunere în care să
prezinte trăsăturile fizice şi morale ale domnitorului.
( Anexa 8 şi 9)
La sfârşit vom completa cadranul cu lucrările realizate.
( Anexa 10)

Sfârșitul domniei: pe 11 februarie 1866 Cuza este înlăturat de

la domnie de ,,monstruoasa coaliție,,

7. Evaluarea Prezentaţi evenimentele din a II-a jumătate a secolului al - conversaţia,

activităţii 5’ O.5 XIX-lea folosind metoda cubului. exerciţiul -aprecieri verbale
O.7 ( Anexa 11) - activitate frontală -notare
-metoda cubului

8. Tema pentru O.7 Fișă de lucru/Test - explicaţia

acasă 1’ (Anexa 12 şi 13) - activitate frontală

7
SCHEMA LECȚIEI LA TABLĂ
Anexa 1

Cauzele: Revoluţionari:
stapânirea străină era tot mai apăsătoare, Ţara Românească: Nicolae Bălcescu şi Gheorghe
era nevoie de reforme; Magheru
iobagii din Transilvania nu aveau drepturi egale Moldova: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri,
cu toţi locuitorii; Alexandru Ioan Cuza
unirea şi independenţa ţării; Transilvania:_Avram Iancu, Eftimie Murgu, Gabor
Aron, Stephan Ludwig Roth.

Revoluţia de la
1848

Urmările revoluţiei:
a arătat că ţara poate fi cârmuită şi fără boierime, poporul
Revendicări: având destulă putere şi pricepere ;
desfiintarea iobăgiei, s-a dat libertate industriei, comerţului, băncilor;
împroprietărirea ţăranilor cu pământ,
drepturi egale pentru toţi locuitorii ţării,
înlăturarea dominaţiilor străine,
unirea într-un singur stat

8
Anexa 2

Revoluţionari:
Cauzele: Ţara Românească:

Moldova:

Transilvania:

Revoluţia de la
1848
w

Urmările revoluţiei:
Revendicări:
,

9
 Anexa 3
Ştiu
Ideile revoluţionarilor de la 1848
 desfiinţarea iobăgiei,
 împroprietărirea ţăranilor cu
pământ,
 drepturi egale pentru toţi locuitorii
ţării,
 înlăturarea dominaţiilor străine,
 unirea într-un singur stat
Situaţia Ţărilor Române
 existau 3 ţări române:
Transilvania, Ţara Românească şi
Moldova,
Vreau să ştiu
1. Care era situaţia externă după
înfrângerea revoluţiei?
2. Cum s-a realizat Unirea?
3. Reformele lui Cuza
4. Sfârşitul domniei
10
Am învăţat
„Unirea Principatelor Române din 1859”
1. Problema românească – problemă europeană
Marile Puteri au hotărât să ceară părerea poporului român
despre Unire;
*Divanurile ad-hoc au arătat Europei voinţa de Unire;
*Marile Puteri au hotărât să fie de acord cu o Unire
formală:
- Ţările Române să poarte numele de
„Principatele Unite ale Moldovei
şi Valahiei”;
- să aibă domni separaţi, guverne separate.
2. O unire adevărată
*Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn:
- în Moldova la 5 ianuarie 1859;
- în Ţara Românească la 24 ianuarie 1859.
*Cuza – domn al unei singure ţări – România
3. Epoca marilor reforme în timpul domniei lui Cuza
*Recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri după doi ani
de eforturi şi tratative.
*Reformele realizate:
- reforma agrară
- organizarea armatei;
- reforma învăţământului ( învăţământul primar obligatoriu
şi gratuit; în oraşe se înfiinţează licee; la Iaşi şi Bucureşti
se înfiinţează primele universităţi.
4. A fost obligat să abdice şi să părăsească ţara în 1866
Anexa 4
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
„Unirea Principatelor Române din 1859”

11
Anexa5: GRUPA POEŢILOR PAŞOPTIŞTI

Alexandru Ioan Cuza

1 un substantiv
2. 2 adjective
3. 3 verbe
4. o propoziţie formată din 4 cuvinte
5. cuvânt cu rol de constatare, o concluzie

12
13
Anexa 5

Alexandru Ioan Cuza

drept patri
ot
tratând legiuind îndreptăţind
A cre România Modernă
at Unificator
1 un substantiv
2. 2 adjective
3. 3 verbe
4. o propoziţie formată din 4 cuvinte
5. cuvânt cu rol de constatare, o concluzie

14
15
Anexa 6 GRUPA JURIŞTILOR
Jurnalul dublu

Completaţi cu numele legii date de Cuza:

Lege Data adoptării Conţinut

Oct. 1863 Averile mănăstirilor
pământene şi închinate au
trecut în proprietatea
statului
Mai 1864 Noua constituţie a ţării
Mai 1864 Creşterea numărului
alegătorilor
Aug. 1864 Împroprietărirea ţăranilor
în funcţie de numărul
vitelor detinute, prin
răscumpărare
Noi. 1864 Învăţământul primar a
devenit obligatoriu şi
gratuit
Noi.1864 Toţi românii între 20 şi 50
de ani puteau fi mobilizaţi
Dec.1864 Moderniza sistemul juridic
şi introducea căsătoria şi
divorţul civil

 Legea secularizării averilor mănăstireşti

 Legea rurală (agrară)
 Codul civil
 Legea organizării armatei
 Legea instrucţiunii
 Legea electorală
 Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris

Prezentaţi oral importanţa unei legi date de Cuza pentru viaţa voastră.

14
Anexa 7 GRUPA ISTORICILOR

Analizând jetoanele primite realizaţi legăturile corecte dintre informaţiile notate pe acestea.

„ Domnul Secularizarea Desăvârşirea

Principatelor averilor unirii
Unite” mănăstireşti
Perioada Al. I. Cuza „ monstruoasa
18631864 coaliţie”
Universitatea Perioada Legea
din Iaşi 18591862 instrucţiunii
Perioada Abdicarea lui Unificarea
18651866 Cuza armatei
Părăsirea „ Domnitorul Legea agrară
Româinei Micii Uniri” (rurală)

15
Anexa 8 GRUPA CRONICARILOR

Pornind de la fragmentele de mai jos, realizaţi în 8-10 rânduri portretul fizic şi moral al domnitorului.

„Înfăţişarea-i era plăcută: statură mijlocie, păr castaniu bogat, ochii albaştri, strălucitori şi
inteligenţi. Atrăgător şi plin de farmec, se bucura peste tot de o bună primire.La una din
obişnuitele petreceri boiereşti ce se ţineau lanţ iarna în "dulcele târg al Ieşilor", Cuza cunoscu
pe aceea care avea să-i devină curând soţie: Elena Rosetti. Era mai tânără cu cinci ani decât
el, fiica postelnicului Iordache Rosetti şi a Catincăi, născută Sturdza, boieri cu moşie la
Soleşti, în ţinutul Vasluiului, unde Elena îşi petrecuse anii copilăriei.”

“Pentru nevoile şi împrejurările de atunci se cerea o minte mlădioasă , o voinţă hotărâtă

,inimă în stare de a se înflăcăra pe sine şi de a încălzi pe ceilalţi . Toate aceste însuşiri se
găseau întrunite cu privirea , glasul şi ţinuta sa , el avea deopotrivă darul de a se face
respectat şi iubit chiar de cei care îl vedeau pentru întâia oară .
Una din cele mai frumoase podoabe ale sufletului său era bunătatea . Pe aceasta a
dovedit-o nu numai prin reformele sale în folosul ţărănimii , dar şi prin purtarea mărinimoasă
faţă de unii duşmani , pe care ca domn i-a apărat de nedeptăţi în loc de a se răzbuna
împotriva lor . Deşi lipsit cu totul de trufie , avea în măsura cea mai înaltă , simţământul
datoriei de a apăra cinstea coroanei şi a ţării sale între şi în afara graniţelor . În 1861 , când a
călătorit la Constantinopol spre a-l convinge pe sultanul Abdul Aziz să încuviinţeze unirea
definitivă , el nu porni la drum decât după ce i se dăduseră asigurări că va fi primit cu
onorurile cuvenite unui suveran neatârnat . Asemenea marilor cârmuitori din vremile mai
vechi , el se amesteca bucuros în mulţime şi îi plăcea să umble necunoscut prin ţară , atât
pentru a şti ce gândeşte poporul despre cârmuire , cât şi ca să afle cum se poartă slujbaşii cu
lumea celor din târguri şi sate .
În acest chip , Cuza a lăsat în sufletul neamului nostru o amintire neştearsă care , mai ales
după încetarea lui din viaţă , s-a prefăcut pe nesimţite într-o bogată şi înalţătoare legendă”.

16
Anexa 9

Realizează în 8-10 rânduri portretul fizic şi moral al domnitorui.

Alexandru Ioan Cuza

17
Anexa 10
Alexandru Ioan Cuza
- cadrane -

GRUPA CRONICARILOR GRUPA POEŢILOR PAŞOPTIŞTI

GRUPA JURIŞTILOR GRUPA ISTORICILOR

18
19
Anexa 11
Metoda cubului
1. Descrie
Prezentaţi portretul fizic şi moral al domnitorului.
2. Compară
Compară modul de înfăptuire a Unirii din 1600 şi Unirea de la 1859.
3. Asociază
Asociază anii cu evenimentele:
5 Ianuarie 1859 abdicarea domnitorului
1866 modernizarea ţării prin reforme
1864 alegerea lui Cuza ca domn în Ţara
Românească 24 Ianuarie 1859 alegerea lui Cuza ca domn în Moldova

4. Analizează
Prezintă etapele prin care s-a realizat Unirea de la 1859.
5. Aplică:
Selectează enunţurile adevărate:
Cuza a unit Ţările Române după bătălia de la Şelimbăr..
Marile Puteri ai vremii au acceptat ideea unirii cu condiţia ca ţara nouă să aibă capitala la Bucureşti.
Cuza-Vodă a împroprietărit ţăranii prin Legea agrară.
6. Argumentează
Motivează însemnătatea domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

19
20
21
22
23
24
25
26
„Noul domnitor, cu faţa sa plăcută, aspectul său tineresc, expresia
calmă şi hotărâtă a fizionomiei sale, încânta mulţimea care îl
privea sărbătoreşte şi se îmbulzea în urma sa ...Colonelul Cuza
are ... una dintre calităţile cele mai rare şi în consecinţă cea mai
preţioasă, sinceritatea. Am găsit la el de asemenea bunul simţ şi
modestia. Ar fi omul pe care îl cere situaţia sa nouă ... un om
cinstit, plin de dragoste pentru ţara sa, foarte hotărât să pună în
practică Unirea şi ideile sale de reformă şi de progres.”
Béclard – Consulul francez la Bucureşti, 1859

„Era un om simpatic şi inteligent, având replica promptă

şi ascuţită...”
„I se cunoştea firea dezinteresată, nu se folosise niciodată
de slujbe pentru a face ca alţii avere.”
Dinu C. Giurescu, despre Cuza
M. Kogălniceanu prezintă alegerea lui Cuza ca un semn al
renaşterii naţionale:

27
 „… Alegândute pre tine Domn în ţara noastră, noi am
vrut să arătăm lumii aceea ce toată ţara doreşte : la legi nouă,
om nou. O Doamne! Mare şi frumoasă ţieste misiunea!
Constituţia din 7/19 august însemnează o epocă nouă; şi Măria
ta eşti chemat
să o deschizi. Fii dar omul epocei, fă ca legea să înlocuiască
arbitrariul; fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn,
fii bun şi blând, fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai
toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sa răi.(…)
Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de
dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în
mijlocul nostru
strămoşeasca frăţie.”

28
 Jalba lui
MoşIon Roata
In jalba deputaţilor pontaşi moldoveni,al cărei prim semnatar
era Ion Roată din ţinutul Putnei,erau înfăţişate în imagini
zguduitoare starea ţărănimii şi temeiul revendicărilor sale.
Se cerea ca "săteanul să fie pus în rândul oamenilor",să fie
interzisă bătaia,să fie înlăturate boierescul (claca),beilicurile şi birul
pe cap,iar satele săşi aibe...dregătorii aleşi chiar din sânul
29
lor". Deputatul Tănase Constantin proclama în adunarea de la
Bucureşti "dreptul netăgăduit al ţărănimii ...da lua parte la
viitoarele adunări,care vor face constituţia ţării şi legiuirile din
năuntru".

30
31
32