PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI

INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03

NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

CUM SĂ MĂSURĂM RISCURILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE

OBIECTIVELE CURSULUI
 Cunoașterea fazelor unui studiu în domeniu;
 Cunoașterea surselor de date;
 Cunoașterea tipurilor de proiecte/planuri de lucru pentru a măsura siguran ța/adversitatea asociată
îngrijirilor medicale;
 Cunoașterea principalelor metode epidemiologice pentru a face estimări robuste și credibile asupra
frecvenței evenimentelor adverse (EA);
 Descrierea metodelor validate de către Organizația Mondială a Sănătă ții.

A. ÎNTREBĂRI LA CARE TREBUIE SĂ RĂSPUNDEM

1. Care din măsurătorile descrise aici se referă la erori?
a. Procentajul de pacienți care au fost supuși unei interven ții chirurgicale abdominale și
care au dezvoltat o infecții a rănii chirurgice;
b. Numărul erorilor de medicație care se manifestă zilnic într-un compartiment de terapie
intensivă;
c. Rata deceselor în chirurgia cardiovasculară;
d. Procentajul asistenților medicali pe pat și compartiment de Terapie Intensivă,
2. Dintre aceste metode, care sunt pertinente pentru a realiza o estimare robustă și credibilă a
frecvenței evenimentelor adverse (EA)?
a. Observarea sistematică a unei activități de îngrijire medicală;
b. Sistemul intern de observare/măsurare al unității sanitare;
c. Revizuirea fișierelor de date clinice și/sau statistice;
d. Analiza aprofundată a cauzelor.
3. Care este media frecvenței erorilor medicale care se manifestă într-un compartiment de
Terapie Intensivă?
a. Una sau două erori pe pacient într-o săptămână;
b. Una sau două erori pe pacient într-o zi;
c. Zece erori pe oră la un singur pacient;
d. Nu se manifestă erori dacă acel compartiment este unul foarte bun.
4. În care etape, gestiunea riscului este măsurabilă?
a. Identificarea nivelelor de risc;
b. Prioritizarea riscurilor;
c. Startup-ul acțiunilor;
d. Evaluarea impactului acțiunilor.

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

FAZELE UNUI STUDIU

Întrebarea la care trebuie să se răspundă

Planul de studiu (lucru) – proiectul Ipoteza

Realizarea planului

Rezultatele studiului

„Adevărul” studiului Validarea internă

„Adevărul” general Validarea externă

OBIECTIVUL INVESTIGĂRII ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI PACIENTULUI (SP)

Obiectivul Cuantificat Monitorizat Înțeles
Prevalența +
Prevalența în panou + +
Longitudinale + +
Interviuri +
Analiză cauzală
+
Evenimente „santinelă”
Grupuri focale +

PROBLEME FUNDAMENTALE
Accesibilitate / Viabilitate Întrebarea de investigat

Populație Participanți
de Grup la
studiu studiu
țintă

Lipsă colaborare / pierderi

Eșantion
Populație
eligibilă

Tip și mărime eșantion Criterii de selecție

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

SURSE DE INFORMARE
Istoria clinică a pacientului

Baze de date Sisteme de

informatizate notificare și
înregistrare

Observare / Interviu

SURSE DE DATE PENTRU STUDIUL RISCULUI ASISTENȚIAL

 Autopsii și sesiuni de lucru anatomo-clinice;
 Analiza reclamațiilor și cererilor;
 Sistemul de notificare a erorilor, incidentelor și accidentelor;
 Analiza datelor administrative;
 Revizia documentației clinice;
 Observarea directă;
 Interviuri cu personalul medico-sanitar;
 Tehnici calitative (indicatori).

SURSE DE DATE PENTRU STUDIUL EVENIMENTELOR ADVERSE

Disponibilitate Pregătire Informare
Metode de studiu Resurse Timp
documentație echipă participanți
Revizia istoriilor ++ +
+++ +++ +++
clinice
Interviuri cu personalul +++ +++ ++ ++ +++
Grupul nominal + ++ + ++ ++
Observarea directă ++ +++ + ++ +++

Surse de date pentru studiul evenimentelor adverse

Surse de date Avantaje
-Pot sugera eșecuri latente
-Autopsii
-Bine acceptate de către personalul clinic
-Sesiuni anatomo-clinice
-Cerute de normele de acreditare
-Analiza reclamațiilor și
-Aduce în prim-plan alte perspective
cererilor
-Pot detecta eșecuri și erori latente
-Sisteme de notificare a -În timp, aduce în prim-plan perspective -Părtinește (viciază) notificarea
erorilor diverse
-Pot fi rutinare
-Analiza datelor -Utilizează date administrative
administrative -Costuri scăzute
-Revizia datelor clinice -Utilizează date disponibile
-Utilizare frecventă
Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII
Dezavantaje
-Judecată retrospectivă
-Centrată pe erorile de diagnostic
-Se utilizează puțin, fără selecție
aleatoare
-Judecată retrospectivă
-Părtinește (viciază) notificarea
-Sursă de date mai puțin standardizată
-Variabilitate judicială
-Judecată retrospectivă
-Poate fi incompletă, puține date precise
-Date care pot să nu aibă legătură cu
contextul clinic
-Fiabilitatea evaluării
-Date incomplete
 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

-Judecată retrospectivă
-Costuri înalte pentru punerea în practică
Surse de date Avantaje Dezavantaje
-Evidențe medicale -Efort inițial de concepție
-Costuri de mentenanță mici
electronice -Pot include intrări de erori
-Control în timp real
-Puțin util pentru detectarea eșecurilor
-Integrare a surselor multiple de date
latente
-Cost înalt
-Potențial precisă și exactă
-Dificultate în antrenarea observatorilor
-Aduce informații nedisponibile pe alte
-Observare directă a -Efectul Hawtorne
căi
îngrijirilor clinice -Exces de informații
-Detectează mai mult erori active decât
-Judecată retrospectivă
defecțiuni ale sistemului
-Puțin util pentru eșecurile latente
-Cost înalt,puțin utilă pentru detectarea
-Monitorizare clinică -Potențial exactă și precisă
eșecurilor latente
Thomas EJ, Petersen LA. Measurig errors and adverse events in health care. Journal of General Internal Medicine
2003; 18:61-7.

PROIECTAREA UNUI STUDIU EPIDEMIOLOGIC

Metode, proceduri și tehnici de:
 Selecționare a indivizilor;
 Culegere a informațiilor;
 Analiză a rezultatelor.
Proiectarea condiționează validitatea, utilitatea, domeniul și măsura în care se aplică concluziile studiului.

Clasificarea studiilor epidemiologice

 În funcție de cunoașterea prealabilă a problemei de studiu (faze a investiga ției);
 În funcție de atitudinea investigatorului (observare sau interven ție);
 În funcție de existența sau inexistența unui grup de comparație și după alocarea indivizilor studiului;
 În funcție de timpul și de modul de observarea indivizilor studiului.

Clasificarea studiilor epidemiologice în funcție de cunosterea prealabilă a problemei în studiu (faze a

investigatiei)

Studii exploratorii
 utile în faza inițială a studiului unei probleme;
 servesc pentru a genera ipoteze;
 aproape întotdeauna sunt studii descriptive.

Studii explicative
 utile pentru verificarea ipotezelor generate în studiile anterioare;
 pot fi observaționale sau experimentale, după existența sau inexistenta randomizarii (distribuirii
intamplatoare a persoanelor incluse în studiu).

Clasificarea studiilor epidemiologice in funcție de atitudinea investigatorului (observare sau

intervenție)

Studii observaționale
 natura continuă cursul său normal;
 investigatorul măsoară dar un intervine;
 pot fi descriptive în ceea ce privește frecvența unei boli sau analitice (întrând în rela ție cu alte
variabile, fără diviziunea la întâmplare a indivizilor).

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR
Studii experimentale sau de intervenție
 implica intenția activă de a schimba un factor determinant al unei boli (expunere, comportament,
tratament, …);
 există divizarea la întâmplare a indivizilor inclu și în studiu.

Clasificarea studiilor epidemiologice in funcție de existența sau inexisten ța unui grup de compara ție și
după alocarea indivizilor studiului

Fără grup de comparație (descriptive)

 serie de cazuri;
 prevalență;
 înainte-după;
 tendințe sau serii temporale;
 corelație ecologică;
 mortalitate proporțională.

Cu grup control
 experimentale:
- studii clinice;
- studii comunitare.
 analitice:
- cazuri și controale;
- cohorte.

Clasificarea studiilor epidemiologice in funcție de timpul și de modul de observarea indivizilor

studiului

Studii transversale
 nu se face monitorizarea indivizilor și toate măsurătorile se fac o singură dată, în acela și timp;
 utile pentru a descrie variabile și modelele lor de distribu ție.

Studii longitudinale
Cu monitorizare
 Retrospective: informația asupra variabilelor predictoare sau cauzale se colectează odată ce s-au
produs rezultatele sau efectele;
 Prospective: variabilele predictoare se măsoară înainte de a se produce consecin țele.

În ce constă evidenta că:

 evaluarea dispozitivelor și tehnologiilor;
 sistemele de sprijin a deciziilor;
 munca în echipă și gestiunea corespunzătoare a acesteia;
 sistemele de notificare a erorilor medicale;
 analiza cauzelor;

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR
 comunicarea structurată;
 utilizarea checklist-ului chirurgical;
 îmbunătățirea culturii și reziliența,
… îmbunătățesc considerabil siguran ța pacientului?

Ce este o evidență suficientă?

Studiile asupra eficienței terapeutice ... servesc pentru a evalua:
 rezultatele introducerii unui sistem de notificare a erorilor?
 urmările schimbărilor organizative?
 utilitatea chimioprofilaxiei chirurgicale și a aplicațiilor acesteia?
În domeniul Sigurantei Pacientului ca și în alte câmpuri de aplicare, eviden ța acceptabilă este în mai mica
relație cu studiile privind eficiența terapeutică și într-una mai consistentă cu în țelegerea finalită ții și naturii
obiectivelor acestui demers.
Henriksen K. Partial truths in the pursuit of patient safety.Qual Saf Health Care 2010 19: i3-i7

Sisteme de supraveghere a evenimentelor adverse

Metoda de detectare % E.A. identificate

Autoinformarea voluntară 0,2

Examinarea pacienților 0,7

Screening-ul pe calculator 3,8

Revizia instoriilor clinice 6,5

Revizia istoriilor clinice + calculator 10

Leape LL. A systems analysis approach to medical error. Journal of Evaluation in Clinical Practice 1997;3:213-22.
http://www.infodoctor.org/bandolera/b73s-4.html

Sistemul de informare privind siguranța pacientilor

Multiple dimensiuni ale SP
Informație fragmentata între multiple subsisteme:
 setul minim de date asupra pacienților internați (dosarul electronic);
 supravegherea epidemiologică a infecțiilor nosocomiale;
 farmacovigilența și declararea reacțiilor adverse la medicamente;
 hemovigilența;
 sistemele de notificare.

Necesitatea integrării subsistemelor

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Ce măsurăm?
 evenimementele adverse asociate ingrijirilor;
 consecințele (deces, invaliditate, leziune u șoară, etc);
 erorile: de indicație, întarziere în acordarea suportului, eroare de realizare;
 factorii care contribuie: defecte, eșecul sau nefuncționalitatea metodelor operatorii, proceselor sau
infrastructurii.

Cum măsurăm?

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Observarea directă prin profesioniști

Eficace pentru detectarea erorilor active și a unor factori contributivi (afla ți în rela ție cu indivizii,
echipamentele și sarcinile de muncă);
Uneori este unicul mediu de obținere a datelor potențial precise.
Ineficace pentru observarea factorilor contributivi mai profunzi;
Este nevoie de formare/ Costuri mai mari;
Efect Hawthorn?

Epidemiologia evenimentelor adverse

Colectarea de date structurate, standardizate și validate, exhaustive sau asupra unei mostre;
Numai metodele epidemiologice permit compararea în timp și spa țiu.

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Modele epidemiologice

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

STUDIUL EPIDEMIOLOGIC AL EVENIMENTELOR ADVERSE

Proiectare Avantaje Inconveniente

Transversal Mai puțin costos; Nu permite monitorizarea/supravegherea;

Rapid și reproductibil; Insuficient pentru evaluarea programelor de
Suficient pentru identificarea zonelor reducere a riscului.
prioritare de acțiune;
Permite detectarea situațiilor de alertă.
Prospectiv Cuantifică incidența; Costos în timp și resurse;
Determină magnitudinea și transcedența; Sarcină de muncă importantă pentru
Eficace pentru evaluarea evitabilității și evaluatori și echipa asistențială.
detectarea alertelor;
Util pentru evaluarea programelor de
reducere a riscului.
Retrospectiv Adaptare la dinamica obișnuită de Calitate a istoriei clinice;
muncă; Tendință de pierdere a informației;
Determină transcedența; Subestimarea actelor/evenimentelor.
Sarcină de muncă mai redusă pentru
echipa asistențială.

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

REVIZUIREA ISTORIILOR CLINICE

EVENIMENTUL ADVERS

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

IDENTIFICAREA EVENIMENTULUI ADVERS

STRATEGIA DE ANALIZĂ

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

METODOLOGIA CANTITATIVĂ – Studiul EARCAS

1. Delphi;
2. Sondajul;
3. Grupul nominal.

Ambitul și populația studiului

Centre sociosanitare la nivel statal;
Rezidențe și spitale de medie și lungă internare/staționare.

Profesioniști care prestează asistență sociosanitară.

http://www.msssi.gob.es/organizacion/sns/planCalidadSNS/docs/EARCAS.pdf

Caracteristici Studiul ENEAS Studiul APEAS Studiul EARCAS

Tip de studiu Cohortă istorică Prevalență Calitativ
Tip de populație Pacienți asistați în Pacienți asistați în Pacienți și rezidenți în
sptale de acuți centre de asistență HML și RSS
primară
Frecvența 9,3% (IC:8,6 – 10,1) 11,18% (IC:10,5 – 11,8) Nedeterminabilă
Relaționate cu Relaționate cu Relaționate cu
medicația medicația îngrijirile
Relaționate cu Înrăutățirea boli de Relaționate cu
Evenimente adverse infecțiile bază medicația
mai comune Relaționate cu Relaționate cu Relaționate cu
procedura procedura infecțiile
Relaționate cu Relaționate cu Relaționate cu
îngrijirile infecțiile valorarea

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

PACIENȚII DEASEMENEA COMIT ERORI CU MEDICAȚIA, ERORI CARE STAU LA

ORIGINEA EVENIMENTELOR ADVERSE
Panamerican Jurnal of Public Health
Efect Uită frecvent Uită frecvent să Confundă
neașteptat sau explicațiile ia frecvent
complicație în medicului medicamentele pastilele
ultimul an
N (%) N (%) N (%) N (%)
Senzația că nu Rău 1 (3,8) 6 (23,1) 4 (15,4) 1 (3,8)
este ascultat de Mediu 6 (6,6) 11 (12,1) 9 (9,9) 5 (5,5)
către medic
(n=1236) Bine 29 (2,6) 156 (13,9) 123 (11) 67 (6,0)
A rămas cu Nu 33 (2,7)† 166 (13,8) 132 (11,0) 70 (5,8)
dorința de a
clarifica dubiile Da 4 (10,3) 9 (23,1) 4 (10,3) 3 (7,7)
cu medicul
(n=1243)
Încrederea în Nu 6 (7,9) †† 15 (19,7) 13 (17,1) 8 (10,5)
medic (n=1242)
Da 31 (2,7) 159 (13,6) 122 (10,5) 65 (5,6)
Timpul acordat Rău 1 (9,1) 3 (27,3) 1 (9,1) 0 (0)
consultației
Mediu 4 (7,1) 7 (12,5) 8 (14,3) 4 (7,1)
(n=1244)
Bine 32 (2,7) 165 (14) 127 (10,8) 59 (5,9)
Informația Rău 2 (11,8)† 5 (29,4) 3 (17,6) 2 (11,8)
furnizată de
Mediu 5 (6,6) 9 (11,8) 7 (9,2) 1 (1,3)
către medic
(n=1239) Bine 30 (2,6) 158 (13,8) 123 (10,7) 67 (5,8)
+p‹<0,01
++p<0,03
http://www.scielosp.org/pdf/rpsp/v31n2/a01v31n2.pdf

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

DE CE SĂ NU CUNOAȘTEM CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN

PROPRIUL NOSTRU CENTRU MEDICAL?
10 SCUZE PENTRU A NU FACE INVESTIGAȚII ÎN SIGURANȚA
PACIENTULUI

1. Nu este posibilă alocarea de timp suficient și resurse umane;

2. Calitatea arhivelor/înregistrărilor nu este bună;
3. Nu sunt clare angajamentul și viziunea conducerii centrului medical;
4. Nu sunt profesioniști pregătiți și nu există suficient sprijin tehnic;
5. Există rezistență din partea personalului față de evaluarea propriei munci;
6. Nu se percepe care este beneficiul pentru spital;
7. Rezultatele studiului pot compromite interesele unității sanitare;
8. Scepticismul față de eficacitatea investigării în practica clinică;
9. Nu se împărtășește sau se chestionează metodologia;
10. Conjunctura politică și instituțională nu este cea potrivită.

20 DE RAȚIUNI PENTRU A ÎNCERCA

1. Studiul va aporta zone de îmbunătățire care vor beneficia pacienții;

2. Va permite cunoașterea magnitudinii problemei și priorizarea acțiunilor de dezvoltat;
3. Răspunsul la exigențele pacienților de o mai bună asistență medicală;
4. Va permite diminuarea supracosturilor asistenței medico sanitare;
5. Punct de plecare pentru implementarea programelor de îmbunătățire continuă;
6. Va permite cunoașterea naturii și cauzelor evenimentelor adverse;
7. Va permite participarea într-o mișcăre mondială de îmbunătățire a asistenței sanitare;
8. Cunoașterea epidemiologiei evenimentelor adverse;
9. Este o oportunitate pentru sensibilizarea personalului față de schimbare și siguran ță;
10. Studiul se situează pe linia priorităților politicii sanitare și permite justificarea
schimbărilor în politicile de sănătate;
11. Va favoriza comunicarea cu pacientul și familia acestuia;
12. Va permite ca asistența să fie centrată pe pacient;
13. Va genera evidențe și argumente pentru alocarea și dirijarea resurselor spre siguranța
pacientului;
14. Oportunitatea de a fi în avangardă, contribuind la prestigiul profesional;
15. Generarea instrumentelor de analiză și aplicarea unei metodologii științifice și
sistematice;
16. Cunoașterea debilităților organizației va genera schimbările necesare;
17. O acțiune în totalitate relaționată cu angajamentul didactic al unității sanitare;
18. Va promova protecția propriului personal medico sanitar;
19. Amplificarea orizontului profesional și viziunii, dincolo de propriile interese;
20. Trecerea de la o cultură a culpabilizării la o cultură a îmbunătățirii, va promova
cultura siguranței și incrementarea angajamentului personal.

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

CONCLUZII
- Există diverse metode pentru măsurarea EVENIMENTELOR ADVERSE.
- Fiecare dintre ele are puncte tari și puncte slabe.
 Observarea directă;
 Monitorizarea/supravegherea clinică;
 Analiza datelor administrative.

Cea mai bună strategie de analiză combină diferite metode de măsurare.

CÂTEVA CHESTIUNI ASUPRA ACESTUI MODUL

1. Care din măsurătorile descrise aici se referă la erori?
e. Procentajul de pacienți care au fost supuși unei interven ții chirurgicale abdominale și
care au dezvoltat o infecții a rănii chirurgice;
f. Numărul erorilor de medicație care se manifestă zilnic într-un compartiment de terapie
intensivă;
g. Rata deceselor în chirurgia cardiovasculară;
h. Procentajul asistenților medicali pe pat și compartiment de Terapie Intensivă,
2. Dintre aceste metode, care sunt pertinente pentru a realiza o estimare robustă și credibilă a
frecvenței evenimentelor adverse (EA)?
e. Observarea sistematică a unei activități de îngrijire medicală;
f. Sistemul intern de observare/măsurare al unității sanitare;
g. Revizuirea fișierelor de date clinice și/sau statistice;
h. Analiza aprofundată a cauzelor.
3. Care este media frecvenței erorilor medicale care se manifestă într-un compartiment de
Terapie Intensivă?
e. Una sau două erori pe pacient într-o săptămână;
f. Una sau două erori pe pacient într-o zi;
g. Zece erori pe oră la un singur pacient;
h. Nu se manifestă erori dacă acel compartiment este unul foarte bun.
4. În care etape, gestiunea riscului este măsurabilă?
e. Identificarea nivelelor de risc;
f. Prioritizarea riscurilor;
g. Startup-ul acțiunilor;
h. Evaluarea impactului acțiunilor.

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII

 PRIMUM SIGURANȚA PACIENTULUI
INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_03
NON NOCERE Modulul nr.3 –MĂSURAREA RISCURILOR ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR

Cursul ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII