Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBIECTIVELE CURSULUI
Cunoașterea frecvenței daunelor (urmărilor, leziunilor) asociate asistenței medicale;
Înțelegerea cauzelor care le produc;
Identificarea soluțiilor pentru a le evita;
Evaluarea impactului daunelor dacă nu au putut fi evitate;
Impulsarea schimbărilor pentru ca îngrijirile medicale să devină tot mai sigure.
Combinația complexă de procese, tehnologii și interacțiuni umane se reflectă într-un procentaj elevat în efectele
sau evenimentele adverse pentru pacient.
Mediul în care se prestează serviciile de îngrijire a sănătății este unul foarte complex (figura următoare)
INDICE
1. SIGURANȚA PACIENTULUI: O PROBLEMĂ INDIVIDUALĂ ȘI O PROVOCARE PENTRU SISTEM
2. MĂSOARĂ DAUNELE: UN PRIM PAS ÎN INVESTIGAREA SIGURANȚEI
3. DOAR CONTABILIZAREA NU REZOLVĂ PROBLEMELE
4. CONCLUZII
DIMENSIUNILE CALITĂȚII
SIGURANȚA PACIENTULUI – absența, prevenirea și ameliorarea efectelor adverse provocate ca o consecință a acordării
asistenței medico-sanitare;
Profesional: bune practici;
Instituțional; centre medicale sigure;
Politic: strategii care promovează schimbări în Sistemul Național de Sănătate și în societate.
Decese / an în SUA
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
Erori clinice Accident transfer Cancer de sân SIDA
Report Brief. To Err is Human. Building a Safer Health System- Institute of Medicine of the National Academies
M. Markidanu – Traducere a cursului ,,Siguranța pacientului” de pe site-ul ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII
SIGURANȚA PACIENTULUI
27 iunie 2015 INTRODUCERE ÎN SIGURANȚA PACIENTULUI SPM_OMS_02
Modulul nr.2 – PRINCIPIILE DE INVESTIGARE
94,8 % 5,2 %
1970 299
Prezenți 2269
86,8 % 13,2 %
5151 473
TOTAL 5624
91,6 % 8,4 %
ÎNȚELEGEREA CAUZELOR
TIPURI DE EVENIMENTE
Studiul APEAS 2008 - SPANIA
Studiul asupra securității pacienților în asistența medicală primară
Aranaz-Andrés JM, Aibar C, Limón R, Mira JJ, Vitaller J, Agra Y, Terol E. A study of
the prevalence of adverse events in pr imary healthcare in Spain. European
Journal of Public Health. 2012.
6,70%
6,50%
Efecte ale medicației
8,40% Înrăutățire curs evolutiv
47,80% Consecințe ale procedurilor
10,60% Infecții nosocomiale
Consecințe ale îngrijirilor
Altele
19,90%
Lipsă
Listă de Întârziere în
aderență la
tratament așteptare trimiterea la
Reacție prelungită specialist
adversă la
medicamente Programare
greșită Probleme cu
spitalizarea
Omisiune doză, informatizată
medicație sau Doză Eroare de
vaccin incorectă diagnostic
Întârziere în
…/… stabilirea
…/… diagnosticului
Eveniment
Advers
Bariere …/…
culturale
Manevrare
inadecvată a
Manevrare
Medic – cateterelor
Asistent inadecvată a
Medic-Medic medical pacientului
Înțelegere și
manevrare
Asistent Manevrare greșită a
inadecvată a semnelor de
medical -
Medic - tehnicii alertă
pacient
Pacient
PRACTICĂ SIGURĂ
Tip de proces sau structură a cărei aplicare reduce probabilitatea evenimentelor adverse (EA) aflate în relație cu asistența
medicală. (AHRQ, 2001) http://www.ahrq.gov/qual/30safe.htm
Practici sigure cu înalt grad de evidență
1. Profilaxia pentru prevenirea trombozei venoase profunde la pacienții cu risc;
2. Utilizarea preoperatorie de betablocante pentru a evita morbiditatea și mortalitatea;
3. Utilizarea barierelor sterile pe timpul plasării cateterelor venoase centrale pentru evitarea infecțiilor;
4. Utilizarea corectă a profilaxiei antibiotice la pacienții ce urmează a fi interveniți chirurgical pentru prevenirea
infecțiilor postoperatorii;
5. Chestionarea periodică pacienților asupra consimțământului informat: dacă mențin sau revocă consimțământul.
6. Aspirarea continuă a secrețiilor subglotice pentru evitarea pneumoniei asociate respirației asistate;
7. Utilizarea de saltele speciale în vederea prevenirii ulcerațiilor prin presiune;
8. Autocontrolul pacientului ambulatoriu în vederea anticoagulării adecvate;
9. Aport nutrițional adecvat , cu un accent special pe nutriția enterală la pacienții critici sau chirurgicali;
10. Utilizarea ultrasunetelor ca ghiduri pe timpul inserției de linii centrale în vederea evitării complicațiilor;
11. Utilizarea cateterelor venoase centrale impregnate în antibiotice pentru evitarea infecțiilor asociate utilizării
cateterelor.
Shojania KG, Duncan BW, McDonald KM et al. Making Health Care Safer: A Cri tical Analysis of Patient Safety Practices. Evidence
Report/Technology Assessment: Number 43. Rockville, MD AHRQ Publication No. 01-E058, 2001 http://www.ahrq.gov/clinic/ptsafety/
EVALUAREA IMPACTULUI
Indicatori de proces
Rata de profilaxie antibiotică perioperatorie corectă;
Rata de profilaxie tromboembolică;
…/…
Indicatori de rezultat
Rata infecțiilor nosocomiale (IHQ, ITU, Bacterimii)
Rata erorilor de medicație;
Rata reinternărilor la 7 zile următoare de laexternarea după o intervenție chirurgicală majoră;
…/…
6 consultații / an
268.248.000 consultații
11,18 la mie
84 de evenimente adverse / an
http://www.seguridaddelpaciente.es/index.php/lang-es/proyectos/financiacion-estudios/proyecto-bacteriemia-zero.html
Securitatea pacientului
PATOLOGICĂ
constituie o pierdere de timp!
INFORMARE ÎNCREDERE
ORGANIZARE
FLEXIBILĂ ȘI ÎNVĂȚARE
LUCRUL ÎN
ECHIPĂ
FUNCȚIONAREA ELEMENTELOR
CULTURII DE SECURITATE
SOLUȚII LA ÎNTREBĂRI
5. Metoda epidemiologică permite deducția?
c. Adevărat;
d. Fals.
6. În legătură cu siguranța pacientului, care din următoarele subdomenii sunt prioritare?
e. Îngrijirea și protecția mamei și a nounăscutului sunt o prioritate de investigare pentru țările în curs de
dezvoltare?
f. Lipsa comunicării și a coordonării sunt o prioritate de investigare pentru țările aflate în tranziție?
g. Deficiențele latente ale organizației constituie o prioritate de investigare pentru țările dezvoltate?
h. Toate sunt corecte.
7. Siguranța pacientului este definită ca absență, prevenire și îmbunătățire a asistenței medico -sanitare?
c. Adevărat;
d. Fals.
8. Care din următoarele modalități de investigare este mai efectiv?
e. Studiul transversal;
f. Sondajul;
g. Retrospectiva;
h. Prospectiva.
BIBLIOGRAFIE
Comite of Experts on Management of Safety and Quality in Health Care. Glossary of terms related to patient and
medication safety – approved terms. Council of Europe. 2005 disponibil pe:
http://www.bvs.org.ar/pdf/seguridadpaciente.pdf
Marco Conceptual de la Clasificación Internacional para la Seguridad del Paciente. Informe Técnico Definitivo
Enero de 2009. WHO 2009 disponibil pe:
http://www.who.int/patientsafety/implementation/icps/icps_full_report_es.pdf
Jha AK, Prasopa-Plaizier N, Larizgoitia I, Bates DW. Error management: Patient safety research: an overview of
the global evidence. Qual Saf Health Care. 2010;19:42-47
http://qualitysafety.bmj.com/content/19/1/42.full
Haynes AB et al. A Surgical Safety Checklist to Reduce Morbidity and Mortality in a Global Population. N Engl J
Med 2009;360:491-9
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMsa0810119
De VriesEN et a. Effect of a Comprehensive Surgical Safety System on Patient Outcomes .N Engl J Med
2010;363:1928-37
http://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMsa0911535
http://www.who.int/patientsafety/patients_for_patient/en/