Nume și prenume: Cheregi Denisa Gabriela

Facultate: SEEA
Program de studiu: MK_ID
Anul actual de studiu: an I

INFLUENȚA PRACTICĂRII SPORTULUI ÎN

MENȚINEREA/DOBÂNDIREA SĂNĂTĂȚII PROPRIULUI CORP

Activitatea fizică este definită în general drept „orice mișcare a corpului asociată cu contracție
musculară care crește consumul de energie peste nivelul de repaus”.
Definiția generală include toate contextele activității fizice, și anume activități fizice în timpul
liber (inclusiv majoritatea activităților sportive și dansul), activități fizice la locul de muncă,
activități fizice la domiciliu sau în apropierea domiciliului și activități fizice asociate transportului.
Pe lângă factorii personali, influențele mediului înconjurător asupra nivelurilor de activitate fizică
pot fi fizice (de exemplu, mediu construit, amenajare teritorială), sociale și economice.
Activitatea fizică, sănătatea și calitatea vieții sunt strâns corelate. Organismul uman a fost
conceput pentru a se mișca; prin urmare, are nevoie de activitate fizică regulată pentru o funcționare
optimă și pentru evitarea bolilor.
S-a demonstrat că stilul de viață sedentar reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea multor
boli cronice, printre care bolile cardiovasculare, una dintre principalele cauze ale mortalității în
lumea occidentală. În plus, o viață activă aduce cu sine multe alte beneficii sociale și psihologice și
există o legătură directă între activitatea fizică și speranța de viață, astfel încât populațiile active tind
să trăiască mai mult decât cele inactive. Persoanele sedentare care încep să devină mai active
declară că se simt mult mai bine atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere psihic și se
bucură de o mai bună calitate a vieții. Ca o consecință a activității fizice regulate, în organismul
uman au loc modificări morfologice și funcționale, care pot preveni sau întârzia apariția anumitor
boli și crește capacitatea de efort fizic.
În prezent, există elemente suficiente care atestă faptul că cei care duc o viață activă din punct de
vedere fizic pot obține o serie de efecte benefice pentru sănătate, printre care se numără:

 Risc redus de boli cardiovasculare.

 Prevenirea și/sau întârzierea dezvoltării hipertensiunii arteriale și un control mai mare al
tensiunii arteriale la persoane care suferă de hipertensiune arterială.
 Funcție cardio-pulmonară adecvată.
 Menținerea funcțiilor metabolice și o incidență scăzută a diabetului de tip II.
 Accelerarea arderii grăsimilor, care poate fi utilă în controlul greutății, scăzând riscul
obezității.
 Scăderea riscului apariției anumitor tipuri de cancer, precum cancerul mamar, de prostată și
de colon.
  Creșterea mineralizării oaselor la vârste fragede, contribuția la prevenirea osteoporozei și a
fracturilor la vârste înaintate.
 Îmbunătățirea digestiei și reglarea tranzitului intestinal.
 Menținerea și îmbunătățirea forței musculare și a anduranței, care determină o consolidare a
capacității funcționale de a desfășura activități cotidiene.
 Menținerea funcțiilor motorii, inclusiv a forței și a echilibrului.
 Menținerea funcțiilor cognitive și scăderea riscului de depresie și demență.
 Scăderea nivelului de stres și, asociată acestei scăderi, îmbunătățirea calității somnului.
 Îmbunătățirea imaginii despre sine și a încrederii în sine și creșterea entuziasmului și a
optimismului.
 La vârste foarte înaintate, scăderea riscului căderilor și prevenirea sau întârzierea apariției
bolilor cronice asociate îmbătrânirii.

EFECTELE EXERCITIULUI FIZIC

În timpul antrenamentului
 arderile metabolice sunt intensificate;
 circulaţia sângelui este una mai bună, iar acest lucru favorizează oxigenarea şi hrănirea
celulelor;
Imediat după antrenament
 corpul digeră proteine şi carbohidraţi de 4 ori mai repede, astfel că slăbim mai repede;
 creierul eliberează endorfine, oferindu-ţi o stare de bine
 se eliberează serotonina, care înlătură stările depresive şi tristeţea.
La câteva ore după antrenament
 încrederea în sine creşte şi devii mai încrezătoare în propriile forţe;
 tensiunea arterială se reglează;
 creierul funcţionează la un nivel mai ridicat, astfel că te vei simţi mai energic şi maiager;
 calitatea somnului creşte şi vei începe să dormi mult mai bine, trezindu-te odihnitdimineaţa.
După câteva săptămâni de antrenament efectuat cu regularitate
 capacitatea pulmonară creşte;
 rezistenţa ta va fi din ce în ce mai bună;
 se produc schimbări la nivelul celulelor cerebrale, reducând riscul de a suferi de boligrave
precum Alzheimer, Parkinson, accident vascular cerebral;
 inima şi vasele sanguine se obişnuiesc cu efortul fizic, funcţionând mai bine;
 nivelul de hemoglobină din sânge creşte.Ea este responsabilă pentru transportarea
oxigenului din plămâni în țesuturi;
 sistemul imunitar devine mai rezistent, deoarece numărul limfocitelor din sângecreşte;
 corpul reuşeşte să regleze nivelul zahărului din sânge
După câteva luni de antrenament efectuat cu regularitate
 gestionezi mai bine stresul;
 riscul de depresie sau tulburări ale dispoziţiei este mult mai mic;
 oxigenarea la nivelul ţesuturilor musculare este îmbunătăţită, deoarece microcirculaţia se
ameliorează;
 sistemul nervos devine mai puternic, iar activitatea creierului este intens stimulată;
 sistemul musculoscheletal devine mai puternic, însemnând că va creşte densitateaosoasă şi
musculară.
După câţiva ani de antrenament efectuat cu regularitate
 speranţa de viaţă creşte;
 corpul îşi păstrează elasticitatea