IOAN DORIN RADU GHEORGHE ULICI

EVALUAREAăŞIăEDUCAREAăPSIHOMOTRICIT II
Copiilorăcuădificult iăpsihomotoriiădeăintegrare

BUCUREŞTI

Editor:
- Prof. dr. CONSTANTIN RUSU
Redactor:
- EMIL CANDEL
Tehnoredactarea computerizat :
- COSTIANA IONI
ToateădrepturileăsuntărezervateăEDITURIIăFUNDA IEIăHUMANITAS
ImprimatăînăROMÂNIAăTipografiaă„SEMNEă'94"
ISBN 973-86056-1-X

1
 EVALUAREAăSIăEDUCAREAăPSIHOMOTRICIT TII
(copiilorăcuădificult iăpsihomotoriiădeăintegrare)

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................4
A. PRELIMINARII TEORETICE...................................................................................................7
1.ăMOTRICITATEăŞIăPSIHOMOTRICITATEă..................................................................7
2.ăDEZVOLTAREAăMOTORIEăŞIăPSIHOMOTORIE...................................................... 9
3.ăDEFICIEN ELEăDEăPSIHOMOTRICITATE...............................................................11
4.ăPARTICULARIT IăALEăPSIHOMOTRICIT TIIă DEFICIEN ILORMINTAL.....14
B.ăMETODEăŞIăTEHNICIăDEăEVALUAREăŞIăEDUCA IEăA PRINCIPALELOR
ELEMENTE DIN STRUCTURAPSIHOMOTRICIT TII............................................................15
I. DEPISTAREA,ăPREEVALUAREAăŞIăÎNTOCMIREAăPROGRAMELORă
DE EDUCA IE PSIHOMOTORIE...................................................................................15
II. EDUCAREAăPSIHOMOTRICIT TIIă(PREZENT RIăTEORETICE,ă
EVALU RIăŞI EXERCI IIăSPECIFICE).........................................................................35
1.ăORGANIZAREAăŞIăCOORDONAREAăMOTORIEăGENERAL .....................................35
1.1.ăTulbur riăînăorganizareaăşiăcoordonareaămotorieăgeneral .............................................37
1.2.ăEvaluarea,ăorganiz riiăşiăcoordon riiămotoriiăgenerale..................................................38
1.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăorganiz riiăşiăcoordon rii
motoriiăgeneraleăşiăspecifice).................................................................................................49
2.ăORGANIZAREAăAC IUNILOR......................................................................................... 54
2.1.ăOrganizareaămişc rilorăînăac iuniăeficiente..................................................................... 54
2.2. Formarea deprinderilor de lucru .................................................................................... 56
3.SCHEMAăCORPORAL ...................................................................................................... 56
3.1.ăTulbur riăaleăschemeiăcorporale...................................................................................... 58
3.2. Evaluarea schemei corporale.......................................................................................... 61
3.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaăschemeiăcorporale............................................... 68
4. LATERALITATEA...............................................................................................................79
4.1.ăTulbur riădeălateralitateă(dislateralitatea)........................................................................80
4.2.ăEvaluareaălateralit i....................................................................................................... 80
4.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidareaălateralit ii)ă................................... 82
5. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăCULOARE..................................................... 84
5.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeăculoare......................................................... 85
5.2.ăEvaluareaăstructur riiăperceptiv-motrice de culoare.........................................................86
5.3.Exerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăstructuriiă
perceptiv-motrice de culoare.................................................................................................87
6. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăFORM ă.........................................................89
6.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeăform ă...........................................................90
6.2. Evaluarea structurii perceptiv-motriceădeăform ...............................................................90
6.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăstructuriiă
perceptiv-motrice de form ..................................................................................................94
7. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăSPA IUă.........................................................98
7.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeăspa iuă...........................................................99
7.2. Evaluarea structurii perceptiv-motriceădeăspa iu.............................................................100
7.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducarea(consolidarea) structurii
perceptiv-motriceădeăspa iu...................................................................................................118
8. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăTIMP..............................................................127
8.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeătimp..............................................................128
8.2. Evaluarea structurii perceptiv-motrice de timp.................................................................128
8.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăstructur riiă
perceptiv-motrice de timp........................................................................................................129
2
C.ăPSIHOMOTRICITATEăŞIăPSIHOTERAPIE........................................................................... 132
Psihoterapiileădeăorientareădinamic .................................................................................. 133
Psihoterapiiădeăorientareăcomportamental ........................................................................ 134
Psihoterapiileăexperieu iale.................................................................................................135
METODEăŞIăTEHNICIăPSIHOTERAPEUTICE............................................................... 141
1. HIPNOTERAPIA........................................................................................................... 141
2.ăPSIHANALIZAăLAăCOPIIăŞIăLAăADOLESCEN I..................................................... 143
2.1. Psihanalizaăclasic ............................................................................................143
2.2.ăPsihanalizaădeăscurt ădurat ............................................................................ .144
3. PSIHOTERAPIA DE RELAXARE ............................................................................. ..145
3.1. Trainingul autogen Schultz.............................................................................. 145
3.2.ăTehnicaădeărelaxareăprogresiv ăaăIui E. Jacobson.............................................146
3.3.ăMetodaămişc rilorăpasive................................................................................. 148
3.4ăPedagogiaărelax rii.......................................................................................... ..149
3.5 Metoda de relaxare psihosomatic ăaăluiăMarcelăRouet.................................... ..149
4. LUDOTERAPIA........................................................................................................... .150
5. PSIHOTERAPIAăCOMPORTAMENTAL ă............................................................... .151
5.1.Modelarea....................................................................................................... ..152
5.2. Modificarea comportamentului prin înt ririăsiăpedepse................................... 152
CÂTEVA CONCLUZII..................................................................................................................154
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................156

3
 INTRODUCERE
l. Înăactivitateaăzilnic ,ăînătimpulăjoculuiăşiăînăactivitateaădeăinstruireăşiăeducareăaăcopiilorăpreşcolariă
şiă şcolari,ă seă întâlnescă frecventă situa iiă înă careă aceştiaă auă anumiteă inabilit i,ă careă îiă pună într-o stare de
inferioritateăfa ădeăcolegiiălor.ăChiarădac ,ădeăceleămaiămulteăoriănuăseăfaceăcazădeăinabilit ileăpeăcareăleă
auăşiătrecădreptă"neîndemânatici"ăsauă"f r ătalent"ăpentruăanumiteăactivit i,ăaceştiăcopi i ajung, cu timpul,
s ăconştientizezeăc ăauăoăstareădeăinferioritateăfa ădeăcolegiiălor.
Uniiă dauă importan ă dificult iloră peă careă leă auă şi,ă peă m sur ă ceă încearc ă s ă leă domine,ă s ă şiă leă
înl tureăsauăs ăleăcamufleze,ăacesteaăseăaccentueaz .ăEleădevinătotămaiăevidenteăînăactivit ileăşcolare,ăundeă
performan eleăsuntăpermanentăapreciateăşiăcomparateăcuăaleăaltorăcopii.
Înă general,ă acesteă inabilit iă suntă dină domeniulă psihomotoră şiă seă manifest ă înă greutateaă sauă
imposibilitateaă deă aă realizaă mişc riă bineă coordonateă înă timpulă joculuiă sauă aă activit iloră şcolare,ă careă
necesit ămobilizare,ăconştientizareăşiăautocontrol.
Deăobicei,ălaăvârstaăpreşcolar ăşiăşcolar ămic ,ăîncepeăpreocupareaăpentruăeducareaăunorăabilit iămotoriiă
implicateăînăscris,ăînăcunoaştereaăpropriuluiăcorp,ăînălocalizareaăfa ădeăsineăşiăfa ădeăal ii,ăînăorganizareaă
propriilorămişc riăînăac iuniăeficienteăetc.
Ideală ară fiă caă dup ă naştereaă copilului,ă p rin ii,ă înă activit ileă zilnice,ă s ă înceap ă (dină primeleă
s pt mâniă şiă luni),ă treptat,ă stimularea senzorial ă şiă motorieă aă copilului,ă vorbindu-i,ă atr gându-iă aten iaă
asupraăunorăzgomote,ăasupraăanumitorălucruriădinăjur,ăasupraăurm ririiăunorăobiecteăînămişcare,ăpunându -1
înăsitua iiădeăaăprinde,ăaătrage,ăaăîmpinge,ăaăseăridicaăînăpicioare,ădeăaămerge,ă deăaărecunoaşteăpersoaneleă
apropiate,ădeăaărecunoaşteăelementeleăfe ei,ăapoiăaleăcorpuluiălaăinterlocutorăşiălaăpropriaăpersoan ăetc.
Toateăacesteaăsuntăimportanteăpentruădezvoltareaăpsihic ăşiămotorieănormal ăaăcopiluluiăşiăpentruă
prevenireaăapari ieiăunorădificult iăpsihomotorii.
Arăfiăideal ăpunereaălaădispozi iaăp rin ilorăşiăeducatorilorăaăunorăscaleăşiăprogrameădeădezvoltareăaă
copiluluiă normal,ă întreă zeroă şiă treiă ani,ă deă genulă Scaleiă Bayleyă (deă stimulareă şiă evaluareă aă dezvolt riiă
copiluluiăîntreă3ăşi 30ădeăluni),ădeăgenulăProgramuluiădezvolt riiăsocialeăşiăpersonaleăaăluiăH.ăC.ăGunzburgă
(P.P.A.C.ăaăcopiluluiăîntreăOăşiă3ăani),ăaăGhiduluiăPortage,ăpentruăeducareaătimpurieă(aăcopiluluiăîntreăOăşiă
6 ani) etc.
Itemiiădinăacesteăscale,ătransforma iăînăobiectiveăeduca ionaleă(deărealizat),ăarăpreveniăapari iaăunoră
deficien eăpsihomotoriiădatorateălipseiădeăstimulareălaăvârsteăoptimeăsauăarăfavorizaădepistareaătimpurieăaă
unoră inabilit iă determinateă deă deficien eă senzorialeă sauă deă leziuniă corticale,ă careă auă i nfluen eă negativeă
asupraădezvolt riiămotoriiăşiăpsihomotorii.
Înă prezent,ă interven iaă precoce,ă peă toateă planurile,ă educareaă şiă instruireaă copiiloră şiă chiară
obligativitateaăfrecvent riiăultimuluiăanădeăînv mântăpreşcolarăsauăîncepereaăşcolariz riiălaă6ăan i, face ca
uneleă inabilit iă psihomotoriiă s ă provoaceă greut iă înă formareaă deprinderiloră necesareă procesuluiă deă
înv mânt.ăDepistareaăacestoraăşiăinterven iaăprecoceăînăeducareaăpsihomotricit iiăarăfavorizaădezvoltareaă
optim ăaăcopiluluiăşiădep şirea,ădinătimp,ăaăoric rorădificult i.
Avându-seă înă vedereă c ă înă ultimiiă aniă exist ă obligativitateaă integr riiă copiiloră cuă deficien eă
(mintale,ă motoriiă şiă senzoriale)ă uşoareă şiă mediiă înă structuriă aleă înv mântuluiă obişnuit,ă dificult ileă
psihomotoriiăleăcreeaz ăunăhandicapămaiămare,ăcomparativăcuăcopiiiăf r ădeficien e.
Punându-seă problemaă egaliz riiă şanseloră copiiloră cuă diverseă handicapuri,ă cuă aă celoră normali,ă
depistareaăşiăeducareaătimpurie,ăînăvedereaăpreveniriiăşiăînl tur riiădificult ilor,ăesteădeămareăimpo rtan .
Datorit ătoler riiălaăvârstaăpreşcolar ăşiăşcolar ămic ăaăunorădificult iăpsihomotorii,ăînăsperan aăc ă
eleă voră disp reaă deă laă sine,ă peă m suraă înaint riiă înă vârst ă aă copilului,ă esteă oă mareă greşeal .ă Odat ă cuă
trecereaătimpului,ădificult ileăcresc,ăavându-seăînăvedereăactivit ileătotămaiăcomplexeăpeăcareătrebuieăs ăleă
realizezeă copilul.ă Dină acesteă motive,ă suntemă deă p rereă c ă educareaă psihomotricit iiă copiluluiă esteă unaă
dintreă problemeleă permanenteă careă trebuieă s ă steaă înă fa aă p rin ilor,ă aă educatoarelor,ă înv toriloră şiă
profesorilor,ădeălaăvârsteăfoarteămiciăşiăcareăs ănuăfieăneglijateăniciălaăvârsteămaiămari.
2. Referindu-neălaăterminologiaăpeăcareăoăutiliz măînăprezentaălucrare,ămen ionamăc ăprinătermeniiă
deă educareă şiă educa ieă dorimă s ă înt rimă ideeaă c ă ceeaă ceă trebuieă f cută cuă copiiiă careă auă dificult iă
psihomotoriiă nuă esteă oă activitateă deă recuperareă şiă niciă deă terapie,ă avându-seă înă vedereă adev rataă
semnifica ieăaăacestorătermeni.
Termeniiă recuperareă şiă terapieă suntă consacra iă înă medicin ă şiă chiar în psihoterapie, însemnând a
recâştiga,ăaăredobândi,ărespectivăaăăvindecaăoăboal .ăOr,ăînăcazulăcopiluluiăcuădificult iăpsihomotorii,ăşiăcuă
atât mai mult la deficientul mintal, nu este vorba de a redobândi ceva ce nu a avut, nici de a -i vindeca vreo
4
boal ,ădeoareceăelănuăesteăbolnav.
Suntemă convinşiă deă faptulă c ă interdisciplinaritateaă impune,ă uneori,ă termeniă împrumuta iă dină alteă
domenii,ă faptă pentruă careă întâlnimă şiă înă psihologie,ă şiă maiă alesă înă psihopedagogiaă special ,ă totă maiă
frecvent, termeni ca terapie,ădiagnostic,ărecuperare,ăreabilitareăetc.ăCuătoateăacestea,ăsuntemădeăp rereăc ă
utilizareaăcuăpreaămult ăuşurin ăaătermenilorăconsacra iăînăalteădomeniiădeăactivitateăpotăcreaăconfuziiăînă
în elegereaă corect ă aă unoră activit i.ă Astfel,ă exist ,ă tendin aă deă aă puneă semnulă egalit iiă întreă educa ieă şiă
terapie,ăîntreăprofesorăşiăterapeut,ăîntreăconcluzieăpsihopedegogic ăşiădiagnosticăetc.
3.ă Scopulă principală urm rită înă prezentaă lucrareă esteă deă aă puneă laă dispozi iaă tuturoră cadreloră
didactice,ă careă lucreaz ă cuă copiiă deă vârst ă preşcolar ă şiă şcolar ,ă precumă şiă profesoriloră specializa iă înă
educareaăpsihomotricit iiăşiăchiarăstuden ilorăcareăseăpreg tescăs ădevin ăpsihopedagogiăsauăinstitutori,ăaă
unoră informa iiă teoreticeă şiă metodeă practiceă deă evaluareă şiă educareă a psihomotricit ii,ă precumă şiă aă unoră
informa iiă şiă tehniciă psihoterapeuticeă careă s ă vin ă înă sprijinulă educa ieiă psihomotoriiă aă copiiloră careă auă
nevoieădeăasemeneaăinterven ii.
Importan aă lucr riiă esteă şiă maiă mareă pentruă cadreleă didacticeă dină înv mântulă special, care au
prev zuteăoreădistincteădeăeduca ieăpsihomotoreălaăclaseleăI-IVă(educa ieăceătrebuieăcontinuat ăşiălaăvârsteă
mai mari), avându-seă înă vedereă c ă frecven aă dificult ilorăpsihomotoriiă esteă maiămareă laă copiiiă deficien iă
mintal, probabil, datorit ăuneiăetiologiiăcomuneăaădeficien eiăpsihomotoriiăşiăaădeficien eiămintale.
Majoritateaă informa iiloră teoretice,ă dară şiă oă parteă dină exerci iileă specifice,ă le-amă preluată şiă
sistematizată dup ă literaturaă deă specialitate,ă laă careă amă ad ugată informa iiă şiă exerci iiă suplimentare,ă
dobânditeăînăurmaăunorăcercet riăşiăconstat riădinăpropriaăactivitateăpractic .
Lucrareaăesteăstructurat ăpeătreiăp r iăprincipale,ădup ăcumăurmeaz :
A. Preliminariiăteoretice,ăînăcareăpsihomotricitateaăesteăprezentat ăcaăunăîntregăformat din elemente
motriceăşiăpsihice.ăTot aiciăsuntăprezentateădezvoltareaăpsihomotorieăşiădeficien eleădeăpsihomotricitateăînă
general,ăprecumăşiăparticularit ileăeiăspecificeălaădeficien iiămintal.
B. înă parteaă aă doua,ă careă esteă ceaă maiă întins ,ă suntă prezentateă metodeă şiă tehniciă deă evaluareă şiă
educareăaăpsihomotricit iiăpornindădeălaămetodeleădeădepistareăşiăpreevaluareăşiăcontinuândăcuămetodeleă
deăevaluareăşiăeduca ieăpentruăfiecareădintreăprincipaleleăelementeădeăstructur ăaleăpsihomotricit ii.
Aceste primeădou ăp r iăaleălucr riiăsuntărealizateăînăurmaăuneiăexperien eădeăcâtevaădeceniiăaăprof.ă
loanăDorinăRadu,ăcareăşi-aădesf şuratăactivitateaăînădomeniulăeduc riiăpsihomotricit iiăunorăcategoriiădeă
copiiăcuprinşiăîntreăvârsteădeălaă3ălaă15-16ăaniăşiăde laăintelectănormalăpân ălaănivelulădeficien eiămintaleă
profunde.
Contactulăcuăzeciădeăcolegiădinăre eauaăînv mântuluiăspecial,ădarăşiădinăînv mântulăpreşcolarăşiă
primară obişnuit,ă careă seă confrunt ă înă procesulă instructiv-educativă cuă dificult ileă deă psihomotricitate ale
copiilor ne-aă determinată s ă aprofundamă problematicaă psihomotricit ii,ă prină studiereaă literaturiiă deă
specialitateăcareăpentruănoiăaăfostăunăpermanentăsuportăştiin ificăpeăcareă1-amăexperimentatăşiăîmbog ităînă
activitateaăproprie.ăDeşiăexist ăînăliteraturaăromâneasc ădeăspecialitateălucr riăvaloroaseăcareăfacăreferireălaă
problematicaă psihomotricit ii,ă şiă peă careă leă cit mă înă prezentaă lucrare,ă acesteaă nuă r spundă înă totalitateă
cerin eloră practicianuluiă careă areă nevoieă deă informa iiă teoreticeă succinte,ă deă metodeă şiă instrumenteă deă
evaluareă concrete,ă dară şiă deă exempleă practiceă deă întocmireă aă unoră programeă individualeă deă educa ieă
psihomotorie.ăAcestălucruăamăc utatăs -1ărezolv măşiăs ăpunemălaădispozi iaăcolegilorănoştriălucrareaădeă
fa ă careă nu seă confund ă cuă terapiaă educa ional ă integrat ,ă cuă terapiaă handicapa iloră neuromotori,ă cuă
kinetoterapiaă sauă culturaă fizic ă medical ,ă deşiă toateă acesteaă auă problemeleă loră specificeă determinateă deă
dificult ileă deă psihomotricitate.ă Asemeneaă dificult iă seă întâlnescă frecventă şiă înă înv areaă scrisuluiă şiă
cititului,ăînădesen,ăînăînsuşireaăunorăcunoştin eădeăistorieăşiădeăgeografie,ăprecumăşiăînăsocializareaăcopiilor.ă
Toate acestea ne-auă înt rită convingereaă c ă educareaă psihmotricit iiă esteă necesar ă înă multeă domenii ca
activitateădeăsprijinăînărecuperare,ădarăşiăc ăeaăseăimpuneătotămaiămultăcaăactivitateăspecific ărecuperatorieă
distinct .
C. Înă parteaă aă treia,ă realizat ă deă psihologulă Gheorgheă Ulici,ă esteă tratat ă problemaă psihoterapiei,ă
careă uneoriă trebuieă s ă vin înă sprijinulă educ riiă psihomotricit ii.ă Dorimă astfelă s ă demonstr mă câtă deă
necesar ăesteăcreareaăcondi iilorăoptimeădeăcooperareăaăcopiluluiăînăactivitateaăeducativ .ăTotodat ,ăvremă
s ă scoatemă înă eviden ă şiă importan aă abord riiă multidisciplinare,ă complexe, în cadrul unui plan de
interven ieă personalizată careă s ă conduc ă laă accelerareaă ob ineriiă efectuluiă acesteiă interven iiă educativeă şiă
extindereaăefectelorăeiălaănivelulăîntregiiăpersonalit i.
4.ăConvingereaănoastr ,ădup ăcâtevaădeceniiădeăactivitateăcuăcopiiăcareăauădificult iădeăînv areăsauă
deficien ămintal ,ăesteăc ăintegrareaăîntr-oăvia ăşiăoăactivitateăcâtămaiănormal ăaăacestoraăesteănecesar ,ă
5
darăc ă aceastaăseăpoateă realizaădoarăasigurându-leănumeroaseăactivit iădeăsprijin.ăPrintreăacestea,ănuăpot
lipsiăuneleăactivit iăspecificeădeăadaptareălaănivelulăposibilit ilor,ăaămediuluiăfizic,ăaăprogramelorăşcolare,ă
aălocurilorădeămunc ăşi.ănuăînăultimulărând,ăaăunorăactivit iăspecifice,ăcumăsuntăcorectareaădeficien elorădeă
limbaj,ăculturaăfizic ămedical ,ăeduca iaăpsihomotorieăşiăpsihoterapia.
Înă prezent,ă acesteă activit iă specifice.ă Iaă careă seă adaug ă programeă şcolareă adaptateă pentruă
principaleleă tipuriă deă deficien e,ă diferen iaz ă şcoalaă special ă deă şcoalaă obişnuit .ă Integrareaă înă
înv mântulăobişnuit aăelevilorăcuădeficien ămintal ăuşoar ăşiămedieătrebuieăs ă in ăseamaădeănecesitateaă
extinderiiă activit iloră specificeă pentruă to iă şcolariiă cuă dificult iă deă înv areă sauă cuă deficien ă mintal ,ă
deoarece, în caz contrar, integrarea va avea efectul invers, de a-i pune permanent într-oă competi ieă
imposibil ă cuă normalii,ă ceeaă ceă vaă duceă dină nouă laă oă izolareă şiă laă oă segregareă aă acestora.ă Dac ă pentruă
corectareaă deficien elorădeă vorbireă şiă pentruă culturaă fizic ă medical ă exist ă dejaă oă normare,ă chiară dac ă eaă
este înc ăinsuficient ,ăeduca iaăpsihomotorieănuăaăintratăînc ăpeădeplinăînărândulăactivit ilorăspecifice.
Avândăînăvedereăc ăpsihomotricitateaăesteăimplicat ăînăaproapeătoateăactivit ileăumaneăşiăc ămulteă
dintreădificult ileăşcolareăşiădeăintegrareăseădatoreaz ădeficien elorăpsihomotorii,ăconsider măc ăînfiin areaă
unoră catedreă distincteă pentruă educareaă psihomotricit ii.ă încadrateă cuă psihopedagogiă specializa iă înă acestă
domeniu,ăarăfiănecesar .
Prof. I. D. Radu

6
 A. PRELIMINARII TEORETICE
1. MOTRICITATEăŞIăPSIHOMOTRICITATE

Literaturaădeăspecialitateănuăface,ăîntotdeauna,ăoădiferen iereăclar ăîntreăno iunileădeămotricitateăşiă

psihomotricitate.ăînăceleămaiămulteăcazuri,ătermenulădeămotricitateăincludeămişcareaăînătoat ăcomplexitateaă
sa,ăînglobândăatâtălaturaămotorie,ăcâtăşiăceaăpsihic ă(27,ăvoi.ăIII,ăpag.ă708)ăsauăîlăidentific ăcuămotilitateaă
(14, pag. 608) (56, vot. IV, pag. 486).
Majoritateaă dic ionareloră evit ă definireaă psihomotricit iiă caă no iuneă ceă nuă seă suprapune, în
totalitate, pe cea de motricitate.
No iuneaădeăpsihomotricitateănuăarăfiăap rutădac ănuăexistaăoănevoieăreal ,ăînăactivitateaăpractic ,ădeă
aă oă diferen iaă deă ceaă deă motricitate.ă Diferen iereaă acestoră no iuniă seă realizeaz ă deci,ă înă scopuriă practice,ă
atunci când într-unulă dină celeă dou ă domeniiă exist ă dificult iă ceă trebuieă înl turateă prină educa ieă
psihomotorie.ăkinetoterapieăşiăcultur ăfizic ămedical .
Pornindă deă laă no iuneaă deă motricitate,ă prezent m,ă înă continuare,ă principaleleă aspecteă careă oă
diferen iaz ădeăno iuneaădeăpsihomotricitate.
Motricitateaă esteă definit ă caă „denumireă global ă aă reac iiloră musculareă prină careă seă realizeaz ă
mişcareaăcorporal "ă(57,ăpag.ă468)ăsauă"reac ieămuscular ăprinăcareăseăefectueaz ămişcarea"ă(27,ăvoi.ăIII,ă
pag. 166).
Ambele defini iiăseărefer ăşiălaă"reorganizareaăactivit iiămusculareă(prinăcontrac ieăşiărelaxare),ălaă
modific rileădeăpozi ie,ălaădeplasareăşiălaăacteăcoordonateădeăinterven ieăînăambian "ă(27)ă(57).
înă raportă cuă complexitateaă mişc rii,ă suntă considerateă componente ale motricitatii actul motor,
ac iuneaămotric ăşiăactivitateaămotric ă(dup (45).
Actul motor" esteăunăsimpluăfaptădeăcomportare,ădeăregul ăconştient,ărealizatădeămuşchiiăscheleticiă
careăpunăînămişcareăunăîntregăansambluădeăelementeăarticulare,ăsubăcontrolul sistemului nervos central, în
vedereaăob ineriiăunuiăefectăelementarădeăadaptareăsauăconstituireăaăuneiăac iuniămotrice"ă(45,ăpag.ă17),ăsauă
"rezultatăalăuneiăactivit iăindividuale,ăconştienteăsauăinstinctive,ăcareăareăcaăscopăefectuareaăuneiămişc ri
corporale"ă (62,ă pag.ă 146).ă Seă afirm ă c ă actulă motoră nuă poateă fiă redusă laă oă mişcareă sauă laă oă deplasareă înă
spa iuă f r ă ună anumită scopă (85,ă pag.ă 100),ă deşiă termenulă includeă şiă acteleă reflexe,ă instinctualeă şiă
automatizate.
Ac iuneaă motric este un ansamblu deă acteă motorii,ă astfelă structurate,ă încâtă s ă realizezeă ună totă
unitar,ăînăscopulărezolv riiăunorăsarciniăimediate,ăcareăpotăfiăizolateăsauăînglobateăînăac iuneă(45,ăpag.ă18).ă
Eaă seă aseam n ă cuă activitateaă motric ,ă prină aceeaşiă motiva ieă careă oă genereaz ,ă dară seă deosebeşteă prină
necoinciden aăîntreămotivăşiăscopă(27,ăvoi.ăI,ăpag.ă58).
Activitatea motorie esteă ansamblulă deă ac iuniă motriceă încadrateă într-ună sistemă deă idei,ă reguliă şiă
formeă deă organizare,ă înă vedereaă ob ineriiă unuiă efectă complexă deă adaptareă aă organismuluiă şiă deă
perfec ionareă aă dinamiciiă acestuiaă (45,ă pag.ă 18).ă Esteă oă modalitateă specific ă deă rela ionareă prină careă seă
realizeaz ă ună schimbă energetică sauă informa ională întreă omă şiă mediu,ă cuă finalitateă adaptativ ă (27,ă voi.ă I,ă
pag. 53).
Activitatea motorie,ă voluntar ă şiă involuntar ă aă organismului,ă esteă coordonat ă deă structuriă aleă
sistemuluiănervosăcentral.ăImpulsul,ămotiva iaăpentruăefectuareaăuneiăanumiteămişc riăvoluntareăiaănaştereă
înă creierulă emo ională şiă asociativ,ă careă elaboreaz ă planulă generală ală mişc rii,ă transmi ându-1 simultan
nucleiloră bazaliă şiă cerebeluluiă care,ă laă rândulă lor,ă transmită impulsuriă spreă cortexulă motor,ă realizându -se
circuite de feed-backămotor.ăPrinăconlucrareaăacestorăstructuriăesteăelaboratăprogramulămişc riiăvoluntareă
deă c treă cortexulă motor,ă prină coordonareaă mişc riloră rapideă aleă extremit ilor,ă aă activit iiă motoriiă fine,ă
calificateă (27,ă voi.ă III,ă pag.ă 167).ă Desf şurareaă uneiă mişc ri,ă deă laă inten ieă (concepere)ă laă execu ie,ă esteă
urm toareaă(dup ă70,ăpag.ă152):
- luarea deciziei deă mişcare,ă careă esteă ună actă cortical,ă conştient, determinată ă deă ă realitateaă ă şiăă
cerin eleăăambientaleăăajunseăăla conştiin aăăăănoastr ăăăăprinăăăăimpulsurileăăăănervoaseăăăăsenzitivo-
senzoriale;
- elaborarea actului motor în cortex pe baza informa iei senzitivo-senzoriale;
- punereaă înă ac iuneă aă sistemuluiă piramidală şiă extrapiramidală ca sisteme motorii executive, de
transportă aă comenziiă şiă aă planului deă mişcareă c treă motoneuroniiă alfaă şiă gamaă şi,ă deă aici,ă spre aparatul
efector;
- sistemul senzorial-senzitivătransmiteăinforma iiăasupraămodului deăădesf şurareăăaăămişc riiăăpeă
7
bazaăăexcita iilorăprimiteăăde proprioceptori, receptorii vizuali, cei vestibulari etc., iar aceste informa iiăsuntă
recep ionateădeăsistemulăreglatoră(maiăalesăde cerebel);
- sistemulăreglatorăasigur ăorganizareaăşiăajustareaăetapelorătonice şiăfaziceăaleăsistemuluiăefector;
- aparatulăăăăefectorăăăă(muşchi-articula ie)ăăăărealizeaz ăăăămişcarea voluntar ăînăconformitate cu
planul elaborat, transmis de cortex şiăăprelucrat continuu de subcortex, pe baza impulsurilor nervoase
(aferentelor) senzitivo-senzoriale.
Înă diverseleă etapeă aleă acesteiă structur riă logiceă aă mişc riiă potă interveniă dificult iă determinateă deă
recep ionareaăşiăinterceptareaăinforma iilor,ădeătransmitereaămoduluiădeădesf şurareăaămişc rii,ăprecumăşiă
deăexecu iaăadecvat ăaămişc rii,ăînăconformitateăcuăplanulăelaboratăşiătransmisădeălaăcortexălaăefector.
Înă activitateaă practic ,ă esteă uşoră deă demonstrată faptulă c ă înă aproapeă toateă dificult ileă nuă exis t ă
problemeă înă lan ulă deă recep ionareă aă informa iei,ă deă transmitereă aă eiă peă caleaă aferent ă spreă cortex,ă deă
prelucrareăaăinforma iilor,ădeăluareăaădecizieiădeăaăefectuaăac iuneaăşiădeăaătransmiteăhot râreaăluat ălaănivelă
cortical,ăspreăefector.ăPân ălaăacestănivelăseăpoateăverificaăcircuitul,ăcerândăsubiectuluiăs ăverbalizezeăceeaă
ceăareădeăefectuată(sauăv zându-iăinten ia),ăînămajoritateaăcazurilor,ăacoloăundeănuăexist ăhandicapămintală
grav,ă oă boal ă psihic ă grav ă sauă dificult iă senzoriale,ă subiectulă conştientizeaz ă ceă urmeaz ă s ă realizeze,ă
dar,ă înă momentulă execut rii,ă apară frecventeă sinkinezii,ă mişc riă ineficienteă sauă chiară imposibilitateaă
execut riiămişc rii.
Deăceleămaiămulteăori,ăsubiectulărealizeaz ăc ămişcareaăîiăesteăinadecvat ,ăiarădificultateaăcreşt e pe
m suraăgraduluiădeăconştientizare.
Majoritateaă dificult iloră motoriiă iesă înă eviden ă numaiă cândă subiectulă esteă pusă înă situa iaă deă aă
realizaăvoluntarăşiăconştientăanumiteăac iuni,ănecesareăîndepliniriiăunorăscopuriăprecise:ă înătimpulăjoculuiă
(profunzii),ă înă perioadaă pregrafic ă şiă grafic ,ă înă perioadaă înv riiă unoră meseriiă careă implic ă mişc riă
precise, specializate etc.
Deă obicei,ă acesteă dificult iă nuă seă manifest ă înă mişcareaă (reac iaă muscular )ă propriu'-zis ,ă ciă înă
eficien aă acesteiă mişc ri,ă determinat ă deă felulă cumă suntă recep ionateă şiă interceptateă informa iileă şiă deă
calitateaă actuluiă deă r spuns.ă Esteă vorbaă deci,ă deă ună actă complex,ă careă conjug ă for eleă motriceă cuă celeă
psihiceăînărealizareaăac iunii,ăîn careăăăsuntăăăimplicateăăăşiăăăfunc iileăăăperceptive,ăăăsenzorialeăăăşiăăăchiară
intelectualeăşiăcareăesteădeăfaptăpsihomotricitatea.
Psihomotricitateaă denumeşte,ă generic,ă oriceă ac iuneă motorie,ă atitudineă sauă modelă comportamentală
careă seă afl ă subă influen aă proceseloră psihice,ă celeă dou ă laturiă aleă saleă (motorieă şiă psihic )ă neputândă fiă
separate.ă Esteă oă caracteristic ă aă comportamentuluiă motoră reieşit ă dină particularit ileă individualeă aleă
organiz riiăşiăcoordon riiă mişc rilorămusculareă(27,ăvol.ăIII,ăpag.ă708),ăfiind,ădeci,ăoăfunc ieăcomplex ,ăoă
caracteristic ă uman ,ă oăaptitudine,ă ceă integreaz ă şiă conjug ă aspecteă motriceă şiă psihiceă legateă deă func iileă
senzoriale,ăperceptive,ămotoriiăşiăintelectuale,ădeărecep iaăinforma iilorăşiădeăexecu iaăadecvat ăaăactuluiădeă
r spuns,ăcareădetermin ăoăconduit ăspecific ,ăindividualizat .
Elementeleăstructuraleă(componente)ăaleăpsihomotricit iiăsunt:
Organizareaăsiăcoordonareaămotorieăgeneral
Abilitateaămotorieăgeneral ,ăcareăinclude:
a.ăăămişc rileăfundamentaleă(gestulărectiliniu,ărotativ,ăscripturo-plastic,ăpolimorfăşiădeăoscila ieăaă
corpului);
b.ăăăcapacit ileăfiziceă(for a,ăap sarea,ăefortul,ăvitezaămişc rii,ăamplitudinea,ăăăagilitatea,ăăăpreciziaăăă
static ăăăşiăăădinamic ,ăîndemânarea,ăăăăflexibilitatea,ăăăăcoordonarea,ăăăăcontinuitatea,ărezisten aăşiă
automatizarea);
c. mişc rileă membreloră şiă aleă altoră segmenteă aleă corpuluiă (mişc rileă membreloră superioareă şiă
inferioare,ămişc rileădeget-mân ,ămân -ochi,ămân -picior,ămân -ureche);
d.ă activitateaă deă manipulare.ă Conduitaă deă comunicareă neverbal ă (manipulareă peă baz ă deă imita ieă
spontan ,ăpeăbaz ădeăimita ieăobservabil ,ăpeăbaz ădeăcomenziăverbale,ăpeăbaz ădeăselec ieăşiădiscriminareă
aă mişc riloră înă vedereaă realiz riiă uneiă conduiteă motoriiă adecvate,ă manipulareă înă scopă deă asamblare,ă
manipulareă complex ,ă mânuireaă instrumenteloră şiă aparatelor,ă modificareaă voluntar ă aă mişc rilor,ă
capacitateaădeăvalorificareăaămişc rilorăautomatizateăprinăcreareaădeănoiăschemeădeămişc ri);
e. conduitaăverbal .ăActivitateaămotorieăşiălimbajul,ă(mişc rileăorganelorăfonatoareăşiăproducereaă
sunetelor, asocierea sunet-cuvânt,ăcoordonareaăsunetelorăînăcuvinteăşiămesajeăcuăsemnifica ie,ăcoordonareaă
sunet-gest,ăcoordonareaămişc rilor ochilor, coordonarea mişc rilorădigitaleăsolicitateăînăactulăgrafic);
f. comunicareaădeăatitudini,ăsentimenteăşiăemo iiăprinăgesturiă(activit iădeămimic ăşiăpantomimic ).
Organizareaăac iuniloră
8
 a. organizareaă mişc riloră înă ac iuniă eficienteă (descompunerea ac iuniloră înă actene,ă praxene,ă
secven e);ă b.ă ă ă deprinderileă deă lucruă (deprinderileă elementareă deă mânuire, deprinderileă opera ionaleă şiă aă
ciclurilor, integrarea subrutinelor înăăăcomponenteăăănoi,ăăăadaptareaăăărutinelorăăălaăăăsitua iiăăănoi, transfer riă
deădeprinderiăopera ionale).
Organizareaăconduitelorăşiăstructurilorăperceptiv-motrice
a. organizarea schemei corporaleăşiălateralitateaă(prizaădeăconştiin ăaăschemeiăcorporaleăproprii,ă
identificarea-discriminareaă diferiteloră p r iă aleă corpuluiă propriu,ă reprezentareaă static ă şiă dinamic ă aă
schemeiă corporale,ă reprezentareaă mintal ă aă ac iunilor,ă coordonareaă mintal ă aă ac iunilor,ă cunoaştereaă
digital ,ăidentificarea-discriminareaădiferitelorăp r iăaleăcorpuluiăpartenerului,ărela iaădintreăcorpăşiămediu,ă
rela iaădintreăcorpăşiăobiecteăreprezentateăimagistic,ărela iaăîntreăobiecte,ădominantaăcerebral );
b. conduitaă şiă structura perceptiv-motric ă deă culoareă (identificareaă culorilor,ă discriminareaă
culorilor, operare-clasificare);
c. conduitaăşiăstructuraăperceptiv-motric ădeăform ă(identificare,ădiscriminare,ăoperare);
d. capacit iă perceptiveă (discriminareă kinestezic ,ă percep ia spa ial ă aă pozi iilor,ă direc iiloră şiă
m rimilor,ă discriminareă vizual :ă acuitate,ă mişcareaă ocular ,ă discriminareaă fond-form ,ă constan aă
percep iei,ădiscriminareăauditiv ,ădiscriminareătactil );
e. conduita perceptiv-motric ă deă spa iuă (înă domeniile:ă spa iul fizic al obiectelor, faptelor,1
evenimentelor,ăspa iulăcognitivăalăsimbolurilor,ăconceptelor,ăideilor;ăconduitaăperceptiv-motric ădeăspa iuă
înă câmpulă lexic,ă grafic,ă înă câmpulă deă configura ieă aă mul imilor,ă înă câmpulă deă munc ;ă înă conduitaă deă
direc ieă într-ună câmpă spa ial:ă dreapta,ă stânga,ă înainte-înapoi, sus-jos;ă înă zoneleă deă spa iu:ă apropiate,ă
intermediare,ă îndep rtate,ă foarteă îndep rtate;ă înă aptitudineaă spa ial ă special :ă înă proiec iaă spa ial ,ă
discriminareaă distan elor,ă mul ime-submul ime,ă ansamblu-subansamblu,ă transpunereă grafic ,ă proiectareaă
înăspa iiăstructurateădiferit);
f. orientareaă(organizarea)ăstructurareaă(spatio)ătemporal ă(raportareaătimpuluiălaăpropriaăpersoan ,ă
discriminareaă succesiuniiă cronologice,ă discriminareaă durateiă faptelor,ă ac iunilor, proceselor,
evenimentelor;ădiscriminareaăritmuluiăintevalului,ătranspunereaăînătimpăaăspa iuluiăşiăinvers).

2.ăDEZVOLTAREAăMOTORIEăŞIăPSIHOMOTORIE

Peăparcursulădezvolt riiăsale,ăfiin aăuman ăareăpermanent ănevoieădeămişcareăpentruăaăseăadaptaălaă

mediu.
Înc ădinăperioadaădezvolt riiăfetaleăexist ămişc riădeăadaptareălaămediulăintrauterin,ămişc ri,ăcare,ă
începândăaproximativădinălunaăaăpatraădeădezvoltare,ăîncepăs ăfieăperceputeădeămam ă(85,ăpag.ă101).ă Dup ă
naştere,ă mişc rileă sugaruluiă suntă spasmodice,ă neorganizateă şiă necoordonate,ă avândă oă evolu ieă rapid ă înă
primulăanădeăvia ,ăcareăesteăastfelăetapizat ă(48,ăpag.ă60,ădup ăGesell):
- înăprimeleătreiăluni,ădomin ădezvoltareaămişc rilorăguriiăşiăa ochilor;
- înălunileă4,ă5ăşiă6,ădomin ădezvoltareaămişc rilor capului, gâtului şiăumerilor;
- înălunileă7,ă8ăşiă9,ădominant ăesteămişcareaătrunchiului,ăbra elor şiămâinilor;
- în,,ăăălunileăăăă10,ăăăă11ăăăăşiăăăă12,ăăăădomin ăăădezvoltareaăăămişc rii extremit ilor:ăaălimbii,ă
degetelor,ăăăgambelorăăăşiăăăălabelor picioarelor.
Dup ăprimulăan, dezvoltareaămişc riiăcorporaleăcontinu ăastfel:
- între 12-18 luni, mersul se substituie târâtului;
- spre luna a 15-a,ăcopilulăîncepeăs ămânuiasc ăpaharul,ăcana, linguraăşiăfurculi a;
- la 20 de luni, mersul devine stabil, copilulăîncepeăchiarăs ăfug ; laădoiăani,ăurc ăsc rile;
- înăalătreileaăşiăalăpatruleaăanădeăvia ,ămersulăşiăalergatulăsunt perfectăcontrolate,ăf cându-se mari
progrese în echilibru, copilul putândăutilizaătricicletaăşiămaşinu aăcuăpedale;
- pe la trei-patru,ăaniăcopilulăalearg ,ăarunc ămingea,ăsareăîntr-unăpicior,ăseăca r ,ăseăpoateăhr niă
singur,ăîncepeăs ăseăîmbraceăşiăs ăseădezbraceăsingur,ăs -şiăîncheieănasturii,ăs -şiăînşiretezeăpantofii,ăs ăfac ă
miciăserviciiăînăgospod rie;ă
- dup ă patruă ani,ă copilulă poateă folosiă foarfecele,ă poateă s riă coarda,ă începeă s -şiă poat ă men ineă
echilibrulăpeăroleăşiăpeăbiciclet ,ăseăca r ,ăsare;
- întreăcinciăşiăşaseăani,ăpoateăexecutaăaproapeăoriceămişcareăfizic ,ăînăafar ădeăceleăcareăîiădep şescă
for aămuscular ;
- la aproximativăşaseăani,ăcopilulătreceăîntr-oănou ăetap ,ăcândă"gra iaăseăvaăestompaăînăfavoareaă
for ei"ă(48,ăpag.ă110);
9
 Dup ăvârstaădeăsaseăani,ăurmeaz ăoăîndelungat ăetap ădeămaturizareăaăcapacit ilorămotorii:
- crescătreptatăfor aăşiăcapacit ileăfizice, copilulăîncepeăs ămanifesteămultipleăabilit iămotorii.
- des vârşireaă dezvolt riiă motoriiă seă realizeaz ă treptată şiă destulă deă lent.ă Centriiă nervoşiă deă careă
depindeă aceast ă dezvoltareă nuă ajungă to iă Iaă maturizareă înă acelaşiă timp,ă echilibrulă loră func ională
schimbându-seă cuă vârsta.ă Deă laă individă laă individ,ă exist ă diferen eă înă maturizareaă acestuiă echilibruă (85,ă
pag.ă 103),ă faptă pentruă careă înc ă laă vârstaă deă 6-7ă aniă maiă multă deă jum tateă dintreă copiiă auă dificult iă deă
coordonare motorie, manifestate prin nesiguran ăşiăfrecventeăsinkinezii.
Stabilindu-seă oă medieă aă dezvolt riiă motoriiă şiă psihomotoriiă aă copiluluiă întreă zeroă şiă 6ă ani,ă s-a
realizatăoăetapizareăcareă ineăseamaădeăstadiileăsemnificativeădeădezvoltare,ăpeăperioade,ădup ăcumăurmeaz ă
(dup ă51):
- între 0 şiă3ăluniăţăstadiulămişc rilorăneorganizate;ă
- întreă4ăşiă6ăluniăţăstadiulămişc rilorănecoordonate;ă
- întreă7ăşiă10ăluniăţăstadiulădeădebutăalăcoordon rii;ă
- întreă10ăşiă24ăluniăţăstadiulăcoordon riiăpar iale;ă
- întreă3ăşiă5ăaniăţăstadiulăcontroluluiăcomplet al corpului;
- dup ă6ăaniăţăstadiulămaturiz riiăcapacit ilorămotoriiăşiăpsihomotorii.
Înăurmaăobserva iilorăîndelungateăasupraădezvolt riiănormaleăaăcopiluluiălaădiferiteăvârste,ănumeroşiă
psihologiă şiă mediciă auă realizată inventareă deă dezvoltareă am nun ite.ă Acesteaă auă fostă utilizate,ă ulterior,ă
pentruă urm rireaă niveluluiă deă dezvoltareă normal ă aă copilului.ă Printreă celeă maiă cunoscuteă asemeneaă
inventare, amintim:
Scala Gessel,ăcareăesteăunăinventarădeădezvoltareădestinatăexamin riiăcopiilorăavândăvârstaăîntre 4
s pt mâniăşiă5ăani,ăinventarăl rgit,ăulterior,ăpân ălaă10ăani.
Inventarul cuprinde între 28-46ă itemiă (diferen iereaă fiindă realizat ă peă vârste)ă şiă seă refer ă laă
comportamentulămotor,ăverbalăşiădeăadaptareăsocial .
Scala Brunet-Lezine este o adaptare francez ăaăsc riiăGessel,ărealizat ăcuăscopulădepist riiăprecoceă
şiădiagnostic riiădeficien eiămintaleălaăvârsteămici.ăScalaăurm reşteăinvestigareaăaăpatruădomenii:
- motor-postural;
- limbaj;
- conduitaădeăadaptareăfa ădeăobiecte;
- rela iiăsocialeăşiăpersonale.
Laăfiecareăetap ădeădezvoltareăsuntăcâteă10ăitemiăpentruăfiecareădinădomeniileăenumerateămaiăsus.ă
CaăşiăScalaăluiăGessel,ăaceast ăscal ăpermiteăcalculareaăcoeficientuluiădeădezvoltareădup ăformula:
vârstaădeădezvoltareăexprimat ăînăzile
Q.D.=
vârstaăreal .

ScalaăOzeretskiăpentruăcopiiămaiămariă(careăaăfostărevizuit ăşiăetalonat ăînămaiămulteărânduriădeăE.ă

Guilman, M. Stamback, W. Sloan).
Scalaăoriginal ăOzeretskiăesteăcompus ădintr-unăinventarădeă85ădeăitemi,ădistribui iăînă6ăsubgrupeă
(subteste) peăniveluriădeăvârst ,ăîntreă7ăşiă16ăani.
Scalaă seă refer ă laă coordonareaă static ă general ,ă coordonareaă dinamic ă manual ,ă vitezaă motorieă şiă
mişc rileăvoluntareăsimultane.
înăscopulădepist riiăabaterilorădeălaădezvoltareaănormal ăşiăaăorganiz riiăunorăprograme specifice de
educa ie,ă cuă scopulă diminu riiă şiă anul riiă handicapurilor,ă s-auă realizată inventareă şiă scaleă deă dezvoltare,ă
teste,ă grileă deă evaluareă şiă programeă deă educare.ă Ună asemeneaă inventară deă dezvoltareă amă realizată prină
consultareaăaănumeroaseăscaleăşi inventare de dezvoltare.
Inventarulă const ă dină 395ă deă abilit iă psihomotoriiă aleă copiluluiă normală dezvoltată fizică şiă
intelectual,ăîncepândădeălaăvârstaămedieădeă3ăaniăpân ălaăoăvârst ămedieădeă13-14 ani. Cele 395 de abilit iăăă
le-am transformat în itemi,ăăcuăăscopulăăutiliz riiăăălorăăînăevaluareaăgeneral .
Comparândăabilit ileăcopiilorăexamina iăcuăabilit ileădinăgril ,ăputemăstabiliăcuăprecizieăitemiiălaă
realizareaăc roraăcopiiiăauădificult i.ăPrinătransformareaăacestorăitemiăînăobiectiveăeduca i onale,ărealiz mă
programulă individuală deă educa ieă psihomotorieă aă copiluluiă cuă deficien eă psihomotorii.ă Aceast ă gril ă esteă
prezentat ăIaăcapitolulăcareăfaceăreferireălaăevaluareaăini ial .
Concomitentăcuădezvoltareaăfizic ăşiăcuăorganizareaăşiăabilitareaămotorieăgeneral ,ăseăstructureaz ă
şiăseăorganizeaz ăpsihomotricitateaăcare,ăpeăparcursulădezvolt rii,ăareăcâtevaăcaracterisiciăgenerale,ădintreă
10
careămaiăimportanteăsuntă(dup (2)ăşiă(49):
- Dezvoltareaă psihomotricit iiă seă produceă stadial,ă înă etapeă distincte, cuăcaracteristiciă deă conduit ă
propriiăfiec reiăvârste.
- Conduiteleă psihomotoriiă evolueaz ,ă dup ă naştere,ă progresiv,ă pe baza aptitudinilor înn scute,ă înă
strâns ă leg tur ă cuă maturizarea neurosomatic şiă ă ă apoi,ă ă ă cuă ă ă formareaă educa ional ă ă ă (conform
etapiz rilorăanterioare).
- Înă evolu iaă psihomotorieă seă remarc ă salturiă calitative,ă peă bazaă unor achizi iiă favorizateă deă
dezvoltareaăfizic ăşiăintelectual ,ăformele noiăăădeăăconduit ăăfiindăăăîntotdeaunaăăcalitativăăăsuperioareăăcelor
precedente.
- Noile calit iăăleăăincludăpeăăceleăanterioare,ăăprinăărestructur ri succesive.
- Evolu iaăşiătransform rileăpsihomotoriiăauăcaracterăcontinuu,ăfiind percepute doar la intervale mai
mari de timp.
- Dezvoltareaăăpsihomotorieăăăesteăăăfrecventăăasincron ăăălaăănivelul diferitelorăăproceseăăăşiăăăînsuşiri,ăăă
datorit ăăritmurilorăăpropriiăăăde dezvoltare,ăcareăpotăfiăsubăsauăpesteănivelulămediuădeăvârst , diferind de la
un individ la altul.
- Dezvoltareaăpsihomotorieăseărealizeaz ăînăparalelăcuădezvoltarea sistemului neuromuscular.
- Deă ă laă ună anumită nivelă deă ă dezvoltare,ă ă conduiteleă motoriiă ă şi psihomotoriiă evolueaz ă şiă atingă
performan eăsuperioareănumai datorit ăaportuluiăinteligen ei.
- Diferen eleă evidente,ă manifestateă printr-oă dezvoltareă şiă oă conduit psihomotorie semnificativ ă
inferioar ăniveluluiănormalămediu, denot ăinsuficien ăsauăoădeficien ăpsihomotorie.

3.ăDEFICIEN ELEăDEăPSIHOMOTRICITATE

Deficien eleăpsihomotoriiăsuntătulbur riăaleărela iilorănormaleăaleăpersoaneiăcuămediul,ădeterminateă

de insuficienta conjugareă aă for eloră motriceă cuă celeă psihiceă înă realizareaă ac iunii,ă caă rezultată ală unoră
insuficien eă perceptive,ă senzoriale,ă intelectualeă şiă motriceă careă diminueaz ă capacitateaă deă recep ieă aă
informa iilor,ăprecumăşiăexecu iaăadecvat ăaăactuluiădeăr spuns.
Frecven aăacestorădeficien eăesteădeăaproximativălăpân ălaă6ălaămieădinăpopula iaăgeneral ă(64,ăpag.ă
26).ă Oscila iaă înă plusă sauă înă minusă aă acesteiă frecven eă poateă fiă influen at ă deă cauzeă trec toare,ă caă
insuficientaăstimulareăsenzorial ,ătraumeleăafective,ăoboseala,ăabuzulădeăalcool,ăcafeaăşiădroguri,ăintoxica iiă
ş.a.ăOdat ăcuădispari iaăacestorăcauzeădispareăsauăseăfavorizeaz ădispari iaădeficituluiăpsihomotor.
Exist ăşiăcauzeădeădurat ăşiăpermanente,ăcareăducălaăcreştereaăfrecven eiădeficien elorăpsihomotori i.
Deficien eleăsenzoriale,ămaiăalesăceleăvizualeăşiăauditive,ăantreneaz ăunădeficitădeăorganizareăaăpercep ieiă
spa ialeă şiă dificult iă înă organizareaă limbajuluiă (careă joac ă ună rolă deosebită înă coordonareaă ac iunii).ă Laă
acesteăcategoriiădeăhandicapuriăcreşteăfrecven aădificult ilorădeăpsihomotricitate.ăReieseădinăliteraturaădeă
specialitateăc ăfrecven aădeficien elorăpsihomotoriiăajungăînămedieădeă15%,ălaădeficien iiădeăvedereăşiă8%,ă
laădeficien iiădeăauză(33,ăpag.ă205)ăsauăchiarămaiămare.
Frecven aă ceaă maiă mareă aă dificult iloră psihomotoriiă seă întâlneşteă laă deficien iiă mintală (49,ă pag.ă
101)ă (64,ă pag.ă 27),ă laă careă dificult ileă motorii,ă secundareă unoră leziuniă aleă sistemuluiă nervosă centrală sauă
periferic,ă suntă asociateă caă expresieă aă aceleiaşiă etiologiiă organice.ă Laă aceast ă categorie,ă dificult ileă deă
psihomotricitate pot ajunge la 70-80%, asociindu-seăcuăgravitateaădeficien eiămintale.
Insuficien eleă senzorial-perceptive,ă celeă motoriiă şiă intelectualeă ducă laă tulbur riă aleă controluluiă şiă
coordon riiă mişc rii,ă dină careă rezult ă oă calitateă necorespunz toareă aă mişc riiă corporaleă şiă dificult iă deă
psihomotricitate,ăcareăperturb ăadaptareaăşiăintegrareaăcorespunz toareălaămediu.ăCombinareaădiferit ,ădeă
laă cază laă caz,ă aă tulbur riloră motrice,ă senzorio-perceptiveă şiă psihice determin ă oă conduit ă specific ,ă
individual ,ă careă seă caracterizeaz ă prină insuficien e,ă incapacit i,ă dificult i,ă careă dauă ună tablouă complexă
deficien elorăpsihomotoriiă(62,ăpag.ă48).
Celeă maiă importanteă deficien eă psihomotorii,ă men ionateă înă literaturaă de specialitate
psihopedagogic ăşiămedical ,ăsunt:
A.ăTulbur rileăpsihomotorii
Tulbur rileă psihomotoriiă suntă expresiaă afect rii,ă laă diferiteă vârsteă şiă laă diferiteă niveluriă deă
dezvoltareăaleăsistemuluiănervosăcentral,ăînăcircumstan eăetiopatologiceăvariate,ă constituindu-se uneori, pe
planăclinic,ăînăadev rateăsindroameăpsihomotorii,ăcuămareăvaloareăsemiologic ă(27,ăvoi.ăIII,ăpag.ă708).ăEleă
suntă clasificateă foarteă diferit,ă cunoscândă oă palet ă extremă deă variat ,ă motivă pentruă careă neă vomă limitaă laă
dou ădintreăacestea:
11
 1. Referindu-seă laă clasific riă efectuateă deă J.ă Ajuriaquerra,ă P.ă Brânzeiă şiă A.ă Porot,ă profesoriiă C.ă
P unescuăşiăI. Muşuă(51,ăpag.ă91)ăgrupeaz ătulbur rileăpsihomotoriiăînăoptăcategorii,ăastfel:
- tulbur riăăăaleăăămotricitatiiăă(întârzieriăăăînăădezvoltarea motorie, debilitateaămetric ,ătulbur riădeă
echilibru, de coordonare, de sensibilitate);
- tulbur riădeăschem ăcorporal ;
- tulbur riădeălateralăitate;
- tulbur riădeăorientare,ăorganizareăşiăstructurareăspa ial ;
- tulbur riădeăorientareăşiăstructurareătemporal ;
- instabilitate psihomotorie;
- tulbur riăădeăărealizareăămotric ăă(apraxia,ăădispraxia,ăăădisgrafia motric );
- tulbur riăpsihomotoriiădeănatur ăafectiv .
2. Înă Dic ionarulă enciclopedică deă psihiatrieă (27,ă voi.ă III.ă pag.ă 711)ă suntă prezentateă clasific riă aleă
tulbur rilorăpsihomotoriiădup ădoiăautori,ăastfel:
a. Dup ăăpsihiatrulăăăfrancezăăHenriăăăEy (careăăăinsist ăăpeăsemiologie):
- crizeleă deă agita ieă dină epilepsie;ă dină nevrozaă isteric ;ă catatonic ; oniric ă (deliriumă tremens);ă
maniacal ;ăanxioas ;
- catatoniaăăăăă(fenomeneăăăăăpsihomotoriiăăăăăsemiinten ionateăăăăăîn schizofrenieăşiăst rileădeăstupoareă
confuzional );
- tulbur riăăăimpulsiveăăă(acteăăădeăăăautoagresivitate)ăăăşiăăăobsesii impulsive;
- sindrom psihomotor nevrotic (ticuri, spasme, paratonii, onicofagie, enurezis);
- parakinezii (stereotipii, manierisme, hiperkinezii ludice, ecolalia, ecopraxia);
b. Dup ă A.ă Porot, careă realizeaz ă oă ordonareă aă tulbur riloră psihomotoriiă dină literaturaă deă
specialitateă inândăcontădeăvârstaădeăinstalareăşiădeăîncadrareănosologic :
1.ăTulbur riăşiăsindroameăpsihomotoriiălaăcopil
- mariădificult iăorganiceă(diplegii,ăhemiplegii,ăcoreoatetoz ăcuăîntrziereămintal ăprofund );
- debilitate psihomotorie;
- infantilism motor (semnul Babinski, insuficiente posturale, sinkinezii vicioase, dezvoltare
intelectual ădeficitar );
- asinergieă motorieă (afectareă cerebeloas ă constândă înă tulbur riă deă echilibruă şiă nistagmus,ă
timiditate,ăemotivitate,ătulbur riădeăvorbire,ălips ădeăcoeziune în gândire);
- (mai rar) sindrom extrapiramidal inferior (parkinsonism);
- sindromă extrapiramidală mijlociuă (contracturi,ă rigiditate,ă reac iiă laă opozi ie,ă gândireă concret ,ă
disciplinareădificil );
- sindrom extrapiramidal superior sau subcoreic (instabilitate,ătremur turiăaleălimbii,ăsinkineziiăînă
oglind ,ă reac iiă vasomotoriiă şiă emotive,ă impulsivitate,ă excita ie,ă afectivitateă necontrolat ,ă automatisme,ă
inteligen ănereflexiv );
- sindromădeădebilitateămotorieăşiămintal ă(semneăpiramidaleăşiăfrontale);
- sindrom cortico-asociativă frontală (exuberan ,ă mişc riă inutile,ă agita ie,ă jovialitate,ă s r ciaă
limbajului,ăabsen aăpersonalit ii);
- instabilitate psihomotorie;
- tulbur riăpsihomotoriiădeănatur ăafectiv ă(enurezis,ăticuri,ăbalbism.ătulbur ri coreiforme).
2. Sindroame psihomotorii la adult
- st riădeăexcita ieăpsihomotorieă(manie);
- st riădeăinhibi ieăpsihomotorieă(depresiaămelancolic );
- sindromul parkinsonian;
- sindromul coreic;
- coreeaă Huntingtonă (boal ă degenerativ ă cuă caracteră ereditar:ă convulsii,ă mişc riă coreice,ă
rigiditate);
- catatonia;
- manifest rileămotoriiăaleăisteriei.
Dină acesteă clasific riă reieseă c ă autoriiă consider ă tulbur riă psihomotoriiă toateă categoriileă deă
dificult iă (atâtă nedezvoltareaă psihomotorie,ă câtă şi debilitatea, întârzierea, instabilitatea etc.), fapt pentru
care vom prezenta, în continuare, câteva dintre acestea:
B. Nedezvoltarea psihomotorie
Seă întâlneşte,ă deă obicei,ă înă deficien aă mintal ă profund ,ă deşiă niciă aiciă nuă seă poateă vorbiă deă oă
12
nedezvoltare total .ă Esteă vorbaă deă oă psihomotricitateă foarteă pu ină dezvoltat ,ă datorit ă niveluluiă redusă ală
dezvolt riiă psihice,ă dar,ă maiă ales,ă datorit ă graveloră deficien eă motoriiă careă permită totuşi,ă oă oarecareă
coordonareărudimentar ăaămişc rii,ălipsit ădeăprecizie,ăcuămulteămişc riăinvoluntare,ănecoordonate.ă
C. Debilitatea psihomotorie
Denumireădat ădeăclinicieniăpentruăafectareaăpreciziei,ăsuple eiăşiărapidit iiămişc rilorăînăcazurileă
oligofreniilor endogene care nu sunt asociate cu leziuni cerebrale importante, darăcareăafecteaz ăeficien aă
praxic ,ădiminuând-o,ăcaărezultatăalăposibilit ilorăcognitiveăreduseă(33,ăpag.ă205).ă
D. întârzierea psihomotorie
Sindromăcareăcuprindeăatâtănivelulămotor,ăcâtăşiăpeăcelăpsihică(intelectual-afectiv) (57, pag. 390).
Se poate datoraă unoră leziuniă aleă sistemuluiă nervosă centrală sauă periferică oriă datorit ă lipseiă sauă
insuficienteiăstimul riăsenzorialeăşiăintelectuale.
Deşiătermenulăseăutilizeaz ămaiăalesăînăevaluareaădezvolt riiălaăvârsteămici,ăseămanifest ăfrecventeă
asemenea întârzieri şiă laă vârsteă maiă mariă (maiă alesă laă deficien iiă mintal,ă aă c roră ritmă deă dezvoltareă esteă
încetinit).
E. Instabilitatea psihomotorie
Seă manifest ă printr-un exces (cantitativ) de mobilitate, printr-oă "irezistibil ă nevoieă deă mişcare",ă
datorat ,ămaiăalesăinstal riiăoboseliiă(57,ăpag.ă357).
Pân ălaăvârstaădeă3-4ăani,ăinstabilitateaăeste,ădeăobiceiăfiziologic ,ăiarădac ădevineăstabil ăşiăpersist ă
şiăpesteăvârstaădeă7-12ăaniăeaădevineăpatologic .ăOăasemeneaăinstabilitate,ăcareădureaz ăpesteăvârstaădeă5-
10 ani, prejudiciaz ădezvoltareaăintelectual ,ăap rândăfrecventeădificult iădeăşcolarizareă(59,ăpag.ă770).
Dup ă Porot,ă instabilitateaă psihomotorieă poateă fiă ună simptomă ală uneiăschizofreniiă infantile,ăputândă
ap reaăcaăreac ieănevrotic ăaăcopiluluiălaăfactoriăfamiliali,ăambientaliătraumatizan iă(27,ăvoi.ăII, pag. 477).
Laă deficien iiă mintală (maiă alesă laă ceiă severiă şiă profunzi),ă instabilitateaă psihomotorieă devineă
generalizat ,ădatorit ăinfluen eiăreciproceăaădezvolt riiăintelectualeăcuăceaămotorie.
F.ăAgita iaăpsihomotorie
Const ăîntr-oăconduit ăprecipitat ,ăspasmodic ,ăhiperactiv ,ădarăineficient ,ăparazitar ,ăîmpiedicândă
sauă îngreuindă finalizareaă ac iunilor,ă rezultat ă dină slabaă integrareă şiă insuficientaă coordonareă aă func iiloră
psihomotorii (57, pag. 32).
Dup ă alteă defini iiă (14,ă pag.ă 17),ă agita iaă psihomotorieă esteă considerat ă ună sindromă neuropsihic,ă
caracterizatăprinăhiperactivitate,ăcareădezorganizeaz ăcomportamentulăşiăac iunileăindividului.
Formeleă stabilizateă şiă maiă grave,ă careă devină sindroameă neuropsihice,ă au,ă sub aspect clinic,
urm toareleăforme:
- simple - caracterizate printr-oăuşoar ăexagerareăaăgesticula iei,ăaăritmuluiăverbalăşiămotric.ăApară
şiă laă persoaneleă adulteă normale,ă înă situa iiă tensionaleă şiă laă copii,ă datorit ă unoră coordon riă maiă slabeă aleă
func iilor psihomotorii;
- moderate - caracterizate printr-oăăăăaccentuat ăăăădezinhibareăpsihomotorie,ăsl bireaă
autocontrolului,ămodificareaămimiciiăşiăgesticula iei,ădatorit ăunorătr iriăafectiveăşiăintelectualeăanormale.ă
Laăcopiiăaparăsubăform ădeăneastâmp răpsihoafectivăşiămotor,
caren eăafectiveăsauăafec iuniăsomatopsihice;
- grave - caracterizateă prină agita ieă psihomotorieă puternic ,ă cuă incoeren ă înă limbaj,ă exploziiă
comportamentale, raptusuri impulsiv-agresive,ă tr iriă confuzionaleă şiă delirant-halucinatorii, care duc la
sl bireaăcomportamentuluiăşiăaăconştiin eiăetico-morale.
Agita iaăpsihomotorieăseăîntâlneşteălaăpersoaneăaleăc rorăproceseănervoaseădeăbaz ăsuntădominateădeă
excita ie,ăînăpatologiaămintal ăşiăînăafec iuniăneurologiceăsauătoxiinfec ioase.
G. Criza psihomotorie
Seă caracterizeaz ă prină apari iaă spontan ă aă unoră gesturiă şiă ac iuniă înso ite,ă deă obicei,ă deă variateă
manifest riă afective,ă exprimândă team ,ă mânie,ă bucurieă etc.,ă avândă caracteră maiă multă sauă maiă pu ină
conştientă(59,ăpag.ă647).
Se manifest ă prină automatismeă gestualeă şiă verbale,ă prină lă insulă buzelor,ă mastica ie,ă sc rpinat,ă
frecatulămâinilor,ăgesturiăincomplete,ămişc riădeăîmbr catăsauădezbr cat,ămurmurareădeăcuvinteăetc.
Seăîntâlneşteăfrecventălaădeficien iiămintalăseveri,ăcuăleziuni cerebrale sau la epileptici, la care sunt
înso iteădeăalterareaăconştiin eiăurmateădeăamnezieălacunar ă(amintindu-şiăpar ialăsauădelocăac iunileăcareă
le-au efectuat).
Crizeăpsihomotoriiăpotăap reaăşiălaăoameniiănormali,ăînăsitua iiădeăfurieădeosebit .
în general,ă frecven aă tulbur riloră psihomotoriiă esteă maiă mareă laă deficien iiă mintal,ă laă careă seă
13
întâlnesc toate formele prezentate mai sus.
Psihomotricitateaătrebuieăapreciat ,ăînăprimulărând,ăprinăraportareaălaăparticularit ileăsaleăspecifice.ă
Laă deficien iiă mintală esteă caracteristic ă personalitateaă dizarmonic ,ă lipsit ă deă dinamism,ă inert ă sauă deă
dinamismăexagerat,ăineficient,ăcareăîiăîmpingăspreăstereotipieăînăgândireăşiă ac iuneă(82,ăpag.ă52)ăsauăspreă
mişc riă lipsiteă deă eficien .ă Toateă acesteaă leă producă deficien iloră mintală întârzieriă înă dezvoltareaă
psihomotorie,ă leă accentueaz ă deficien eleă psihomotoriiă înă compara ieă cuă copiiiă cuă intelectă normală deă
aceeaşiăvârst .

4.ăPARTICULARIT IăALEăPSIHOMOTRICIT TIIăDEFICIEN ILORăMINTAL

Înă cercetareaă performan eloră psihomotoriiă aleă deficien iloră mintală seă porneşteă deă laă comparareaă
acestoră performan eă cuă aceleaă aleă copiluluiă normal,ă "dezvoltareaă psihomotorieă aă copiluluiă normală
constituindăetalonulădeăcompara ieăpentruăhandicapat"ă(64,ăpag.ă57).
Prin realizarea acestei compara ii,ă seă constat ă c ă laă deficien iiă mintală apar,ă frecvent,ă imaturitateă
psihomotorie (49, pag. 109), ineficienta dezvoltare pe plan perceptiv-motrică (88,ă pag.ă 105),ă diferen ă
calitativ ăînăfunc iaăanalizeiăcorticaleăaăstimulilorăsenzorialiă(67,ăpag.ă25).
"Înă general,ă toateă cercet rileă bazateă peă m surareaă performan eloră ob inuteă deă c treă deficien iiă
mintală înă domeniulă psihomotricit iiă auă dusă laă concluziaă uneiă imaturit iă psihomotriceă sauă aă debilit iiă
psihomotriceăcaăfenomenăspecificăasociatădeficien ei mintale" (49, pag. 109).
Frecven aă şiă gravitateaă dificult iloră psihomotoriiă creşte,ă înă celeă maiă multeă cazuri,ă directă
propor ionalăcuăgravitateaădeficien eiămintale.
F r ă aă maiă faceă oă prezentareă separat ă aă particularit iloră psihomotoriiă subă aspectulă gravit iiă
deficien eiă mintaleă sauă aă structuriiă psihomotricit iiă (ceeaă ceă s-a încercat într-oă lucrareă anterioar ă (62)),ă
men ion măprincipaleleăaspecteăceăcaracterizeaz ăpsihomotricitateaădeficien ilorămintal,ăastfel:
a. - Dină anumiteă lucr riă deă specialitate reieseă c ă dezvoltareaă fizic ă are,ă uneori,ă influen ă asupraă
dezvolt riiă intelectualeă şiă psihomotorii.ă Totuşi,ă oă corela ieă întreă creştereaă fizic ă şiă inteligen ă nuă esteă
întotdeaunaă acceptat ă (61,ă pag.ă 115),ă deşiă înă anumiteă cazuriă (grave)ă stareaă fizic ă aă cop iluluiă îng duieă s ă
tragemă concluziiă cuă privireă laă stareaă saă mintal ă (9,ă pag.ă 60),ă implicită laă nivelulă dezvolt riiă saleă
psihomotorii.
b. - Chiară înă absen aă tulbur riloră motoriiă maiă graveă seă constat ,ă laă deficien iiă mintală oă slab ă
dezvoltareă aă mişc riloră complicateă (maiă alesă aleă mâiniloră şiă aă celoră ceă seă realizeaz ă peă bazaă indica iiloră
verbale) (61, pag. 120).
c. - Uniformitateaă mişc rilor,ă iner ia,ă lipsaă deă expansivitate,ă greutateaă treceriiă deă laă oă mişcareă laă
alta,ăgreut iăînăexecutareaămişc rilorăînăsitua ii imaginate (61, pag. 120).
d. - Dificult iădatorateăemotivit iiăcrescute,ăaătulbur rilorădeălateralitateăşiăschem ăcoiporal .
e. - Dezorganizare temporo-spa ial .
f. - Dificult iă deă ordină neurologică (lipsaă deă îndemânare,ă inabilit iă motrice,ă senzori-motrice,
ideopraxiceăşiăfunc ionale,ăstâng cieăînăgesturiăşiămişc ri,ămaiăalesăînăceleădigitale,ăalternative,ădeăechilibruă
şiăînăceleăimpuseăaăseăexecutaărapidăsauălent)ă(61,ăpag.ă121)
g. - Laă deficien iiă mintală uşoră dificult ileă deă psihomotricitate,ă comparativ cu normalii, sunt mai
multădeănatur ăcalitativ ăşiămaiăpu inădeănatur ăcantitativ-m surabil ă(51,ăpag.ă90).
h. - Laădeficien iiămintalămediiăşiăprofunziăsuntămaiăpregnanteăurm toareleăcaracteristiciă(51,ădup ă
55):
- tulbur riăgraveăaleăechilibrului staticăşiăpostural;
- schimb riăfrecventeăaleădomina ieiăcerebrale;
- existen aăunuiămareănum rădeăparatoniiăşiăsinchinezii;
- tulbur riăaccentuateădeăorganizare,ăorientareăşiăstructurareăspa io-temporal ;
- coordonareăineficient ăaămişc rilorăînăspa iu;
- imposibilitateaăstructur riiăunuiăcomportamentăadaptativ,ăpeăbazaăac iuniiămotorii;
- tulbur riăînăpreciziaămişc rilor;
- imposibilitateaăsauădificultateaărelax riiăvoluntareă(segmentar ăşi/sauăglobal );
- tulbur riăaleăritmuluiărespiratoră(inspira ie-expira ie);
- dificult iăăăaccentuateăăăaleăăăfunc iilorăăămotoriiăăăaleăăămembrelorăsuperioare;
- mersătârâtăşiăcuăpicioareleădep rtate.
i. - Laăpersoaneleăcuădeficien ămintal ăaccentuat ăapareăoăcorela ieăsemnificativ ăîntreăinteligen ă
14
şiăaptitudinileăpsihomotriceă(42,ăpag.ă60),ăcareăIeăsuntămultădiminuate.
j. - Planulă deă organizareă ală psihomotricit iiă deficien iloră mintală esteă diferită deă ală normalilor,ă
datorit ă(51,ădup ă8):
- imaturit iiăăăăăsauăăăăăleziunilorăăăăăstructurilorăă morfofunc ionaleăr spunz toareădeăactivitateaă
motorieăgeneral ăşiăspecial ;
- leziuniloră subcorticaleă careă nuă permită oă coordorareă deă sintez ă integratoareă aă comportmentuluiă
motor;
- autonomieiăaccentuateăaăstructurilorăsomaticeăfa ădeăstructurileăpsihice;
- lipseiăăăăuneiăăăăorganiz riăăăăierarhiceăăăăascendent-descendentăăăăînătransmitereaăşiăprelucrareaă
informa iilor;
- slabeiăfor eădeădominareăaăintelectului.
k. - Printreă principaleleă caracteristiciă aleă psihomotricit iiă deficien iloră mintal,ă sintetizateă dup ă
literaturaădeăspecialitate,ăseămen ioneaz ă(dup ă42,ăpag.ă60):
a.ăăădisritmieăăăăăşiăăăăăădisfunc ionalitateăăăăăînăăăăăădezvoltarea comportamentului motor;
b.ăăăhipokineziiăşiăhiperkinezii;ă
c.ăăăimaturitateăsauădebilitateămotric ;ă
d. conduiteleămotoriiădeăbaz ă- instinctive - suntămaiăpu in
tulburate;
e.ăăătulbur riădeăschem ăcorporal ăasociateăcuătulbur riăde
orientareăşiăstructurareăspa ial ;
f.ăăăălateralitateăambigu ;
g.ăăăinsuficien ădeăritmărespirator;ă
h.ăăăinhibi ieăinvoluntar ;ă
i.ă ă ă ă mişc riă necoordonateă aă diferiteloră segmenteă aleă corpului în ansamblu (sinkinezii,
paratonii);
j.ăăăăperturb riăaleăechilibruluiăstaticăşiădinamic;ă
k.ăăăposibilit iăreduseădeăcontrolămuscular;ă
l. dificult iădeăritmă(sim ulăritmuluiăafectat);
m. lentoare motorie;
n.ăăăpostur ădeficitar ;
o.ăăăexpresivitateăredus ăaăposturii,ăgesturilorăşiămimicii

B.ăMETODEăŞIăTEHNICIăDEăEVALUAREăŞI
EDUCA IEăAăPRINCIPALELORăELEMENTEăDIN
STRUCTURAăPSIHOMOTRICIT II
I.ă DEPISTAREA,ă PREEVALUAREAă ŞIă ÎNTOCMIREA PROGRAMELOR DE EDUCA IEă
PSIHOMOTORIE

Activit ileădeădepistareăşiăpreevaluare,ăprecumăşiăîntocmireaăprogramelorăindividualeădeăeducareăaă
psihomotricit iiăsuntăefectuateădeăc treăprofesorulădefectolog.ădeăpreferin ,ăspecializatăînăacestădomen iu.
înă cazulă înă care,ă laă gr dini aă special ă sauă laă ciclulă primară dină şcoalaă special ,ă educatoareaă sauă
înv torulă areă înă normaă saă didactic ă şiă activit iă deă educareă aă psihomotricit iiă prev zuteă înă planulă deă
înv mânt,ăidentificareaăunorădificult iăpsihomotorii se face prin contactul direct cu copilul în activitatea
şcolar .
Subiec iiăsupuşiădepist rilorăşiăpreevalu riiăsunt,ădeăobicei,ăcopiiiădinăgr dini aăşiăşcoalaăspecial ,ă
careă auă dificult iă psihomotoriiă ceă leă îngreuiaz ă formareaă unoră deprinderiă strict necesare în procesul de
înv areăşiădeăintegrareăşcolar ăşiăprofesional ,ăprecumăşiădeăintegrareăînămediulăfizicăşiăsocial.
Depistareaăareădou ăetapeăimportante:ăprimaăetap ăesteăaceeaădeăidentificareăaădificult ilorăpeăcareă
leăauăcopiiiăînăac iunileărealizate în timpul jocului, depistate de familie sau în timpul procesului instructiv-
educativ,ădeăc treăeducatoareaăgrupeiăsauăînv torulăşiăprofesorulăclasei.
Pentruă aă seă stabiliă dac ă dificult ileă suntă dină domeniulă psihomotor,ă înv torul,ă profesorulă
defectologăsauăpsihopedagogulăspecializat,ăurmeaz ăoăaădouaăetap ăînăcareăseărecomand ăpunereaăcopiluluiă
b nuitădeăoădeficien ăpsihomotorie,ălaăunăsetădeăprobe,ădup ăcumăurmeaz :

15
 Probeăpentruădepistareaădificult ilorădeăpsihomotricitateăăăălaăcopiiiăcuprinşiăîntreă6-7 si 14-
15 ani
1. Parcurgereaăuneiădistan eădeă4ăm.ăpeăoălinieădreapt :ădusăşiăîntorsă(dup ădemonstra ieăprealabil ăaă
examinatorului).
Seănoteaz :
lăpunct,ădac ănuăareăsinkinezii;ă
lăpunct,ădac ănuăseădezechilibreaz ălaăîntoarcere;ă
l punct, dac ăareămaiăpu inădeătreiăabateriălaădusăşiătreiălaăîntors.
Dac ănuătotalizeaz ăminimumă2ăpuncte,ăăareădificult iăădeăcoordonareăgeneral ăaămişc riiăşi/sauădeă
echilibru (dinamic).
2. Dinăpozi iaădeădrep i,ăcuăc lcâieleăapropiate,ăseăfacădou ăgenuflexiuniăcuăbra eleăîntinseăînăfa ăşiă
dou ăgenuflexiuniăcuăbra eleăîntinseălaterală(dup ăoădemonstra ieăprealabil ăaăexaminatorului).ă
Seănoteaz :
lăpunct,ădac ănuăareăsinkinezii;
lăpunct,ădac ănuăseădezechilibreaz ;
lăpunct,ădac ănuăîndep rteaz ăgenunchiiălaăcoborâre.
Dac ănuătotalizeaz ăminimumă2ăpuncte,ăăareădificult iăădeăcoordonareăgeneral ăaămişc riiăşi/sauădeă
echilibru (dinamic).
3.ăCuăbra eleăpeăşolduri,ăridic ăpiciorulăstâng,ăr mânândăpeăpiciorulădreptă3ăsecundeă(seănum r ),ă
apoiăridic ăpiciorulădrept,ăr mânândă3ăsecundeăăăpeăăăpiciorulăăăstângăăă(dup ăăădemonstra iaăăăprealabil ăăăaă
examinatorului).
Seănoteaz :
l punct pentru stat 3 secunde pe piciorul drept;
l punct pentru stat 3 secunde pe piciorul stâng;
lăpunct,ădac ănuăareăsinkineziiăşiănuăseădezechilibreaz .
Dac ănuătotalizeaz ăminimumă2ăăpuncte,ăăareăădificult iăădeăcoordonareăşi/sauădeăechilibruă(static).
4. Dinăpozi iaăînăpicioare,ăcuăpicioareleăpu inădep rtate,ăs -şiăapleceătrunchiulăînăfa ,ăînăspate,ălaă
dreapta,ălaăstângaă(dup ădemonstra iaăprealabil ăaăexaminatorului,ăpeănum r toare:ă1-2-3-4, copilul
executândăpeănum r toareaăexaminatorului).ă
Seănoteaz :
lăpunctăpentruăaplecareăsuficient ăşiănuămimat ;
lăpunctăpentruămen inereaăechilibrului,ăf r ădeplasareaăvreunui
picior.
Dac ănuătotalizeaz ăminimumăăunăăpunct,ăareădificult iăădeăcoordonareăgeneral ăşi/sauădeăechilibruă
static.
5.ăDinăpozi iaăînăpicioare,ăcuăpicioareleădep rtate,ăs -şiăroteasc ătrunchiulăăăspreăădreaptaăă(360°),ăăă
apoiăăăspreăăstângaăă(360°)ăă(dup ădemonstra iaăexaminatorului).
Seănoteaz :
lăpunctăpentruărotireăcomplet ăînăambeleăsensuri
lăăpunctăpentruămen inereaăechilibruluiă(f r ăs ămişteăvreunăpicior).
6.ăDinăpozi iaăînăpicioare,ăcuăbra eleăîntinseăînăfa ,ăcuăpumniiăînchişi:ăs ăroteasc ădeă3ăoriăpumniiă
spreăinteriorăşiădeă3ăoriăspreăexterioră(dup ădemonstra iaăprealabil ăaăexaminatorului).ă
Seănoteaz :
lăpunctăpentruă3ărotiriăînăinteriorăşiă3ăspreăexterior;
lăpunct,ădac ănuăîndoaieămâinileădeălaăcotăînătimpulărotirii pumnilor;
lăpunct,ădac ănuăareămişc riăaleăcorpului,ăsimulând doar rotirea
pumnilor.
Dac ănuătotalizeaz ăminimumă2ăăpuncte,ăăareădificult iăădeăcoordonareăaămişc rilorămâinilor.
7.ă Dină pozi iaă stândă peă scaun,ă cuă palmeleă peă mas ,ă cuă degeteleă r sfirate,ă s ă ridiceă concomitentă
degetele (de la ambele mâini), începândădeălaăpolice,ăapoiăfiecareădegetăpân ălaădegetulămic,ăapoiădinspreă
degetulămicăspreăpoliceă(dup ădemonstra iaăprealabil ăaăexaminatorului).ă
Seănoteaz :
lăpunctăpentruăridicareaăconcomitent ăaăaceloraşiădegete,ădeăla
ambele mâini;
lăpunct,ădac ănuăridic ăşiăaltăsauăalteădegete;
16
 lăpunct,ădac ănuăridic ăpalmeleădeăpeămas .
Dac ăănuăătotalizeaz ăminimumăă2ăăpuncte,ăăînseamn ăc ăareădificult iădeăcoordonareăaămişc riloră
fine (ale degetelor).
8. Dinăpozi iaăînăpicioare,ăcuăbra eleăpeăşolduri,ăs ăînclineăcapulă(peănum r toareaăexaminatorului):ă
înă fa ,ă înă spate,ă spreă dreapta,ă spreă stângaă (seă poateă repetaă deă 2ă oriă dup ă demonstra iaă prealabil ă aă
examinatorului,ăpeănum r toare).ă
Seănoteaz :
lăpunctăpentruăaplecareaăsuficient ăşiănuămimat ;
l punct pentru executareaămişc riiălaănum r toare;
Dac ăănuătotalizeaz ăminimumăăunăpunct,ăăareădificult iăădeăcoordonareăaămişc rilorăcapului.
9.ă Dină pozi iaă înă picioare,ă cuă bra eleă peă şolduri,ă rotireaă capuluiă spreă dreaptaă (laă 360°),ă apoiă spreă
stânga (la 360°) - dup ădemonstra iaăprealabil ăaăexaminatorului.
Seănoteaz :
lăpunctăpentruărotireaăcomplet ăşlănuămimat ăIaă360°ăaăcapuluiăspreădreapta;
lăpunctăpentruărotireaăcomplet ă(laă360°)ăşiănuămimat ăaăcapuluiăspreăstânga.
Dac ănuătotalizeaz ăminimumălăpunct,ăareădificult i deăcoordonareăaămişc rilorăcapului.
10.ă Elevul,ă stândă înă fa aă examinatorului,ă laă cea.ă 1-1,5ă m.ă distan .ă Examinatorulă ineă înă mân ă ună
corpăluminosăsauăviuăcolorat,ăpeăcareăîlăridic ,ăîlăcoboar ,ăîlămişc ădeălaăstângaăspreădreaptaăşiăînapoi,ădeă2 -
3 ori, cerându-iăelevuluiăs ,ăurm reasc ăobiectulădoarăcuăprivirea,ăf r ăîntoarcereaăcapului.ăAcelaşiălucruăîlă
cereăelevuluiăcândăfaceăcuăobiectulărespectivămişc riălargi,ăcirculareăspreădreapta,ăapoiăspreăstânga,ădeă2 -3
ori.(dup ădemonstra ia ini ial ăaăexaminatorului).
Se noteaz :
lăpunctăpentruăorientareaăprivirii,ăf r ămişcareaăcapului,ălaăprima
prob ;
lăpunct,ăpentruămişcareaăprivirii,ăf r ămişcareaăcapului,ălaăaădoua
prob .
Dac ă nuă totalizeaz ă minimumă lă punct,ă areă dificult iă înă coordonareaă concomitent ă aă privirii, cu
frânareaămişc rilor,ăcareătrebuieăsuprimate.
11. Dină pozi iaă înă picioare,ă înă fa aă examinatorului,ă seă cereă copilului,ă f r ă s ă iă seă demonstreze,ăs ă
arate cu o oarecare rapiditate, la comanda examinatorului:
- pune mâna pe cap!
- pune mâinile pe picioare!
- arat ădegetele!
- arat ăurechile!
- arat ăochii!
- arat ănasul!
- arat ăgura!
Seănoteaz :ăcâteăunăpunctăpentruăflecareăindicareăreuşit ă(maximumă7ăpuncte).
Dac ănuărealizeaz ăminimumă4ăreuşiteădină7ăposibile,ăareădificult iădeăschem ăcorporal ăproprie.
12.ă Dină pozi iaă şezândă laă mas ,ă înă fa aă examinatorului,ă iă seă cereă copiluluiă (dup ă ceă iă seă
demonstreaz ădeăc treăexaminatorăînainteădeăfiecareăcomand ):
- închideăşiădeschideăochii!
- umfl ăobrajiiă(concomitent)!
- umfl ăobrajiiă(alternativ)!
- scoate limba!
- mişc ălimbaăînăsusăşiăînăjos!
- mişc ălimbaălateral!
- închideăşiădeschideăgura!
Seănoteaz :ăăălăpunctăpentruăfiecareăprob ărepetat ădeăsubiectădeă3ăori,ădinăcareăs ăaib ăminimumă2ă
reuşite.
Dac ă subiectulă nuă realizeaz ă minimumă 4ă puncteă dină 7ă posibile,ă areă dificult iă deă coordonareă aă
elementelorăfacialeăşiămaiăalesădeăcoordonareăaăaparatuluiădeăarticulareăaăsunetelor.
13.ă Dină pozi iaă şezândă laă mas ,ă înă fa aă examinatoruluiă (într-un cadru bine luminat) i se cere
subiectuluiăs ărecunoasc ă7ăculoriăuzuale:ăalb,ănegru,ăroşu,ăverde,ăalbastru,ăgalben,ămaro.
Iăseăarat ,ăpeărând,ăcâteăunăjetonăavândăculoareaărespectiv ăşiăiăseăcere:ă- ce culoare este asta?
17
 Dac ănuădenumeşteăculoareaăjetonului,ăacestaăseăamestec ăcuăcel lalteăjetoaneăşiăiăseăcereăs ăarateă
culoareaărespectiv .
Dac ă înă oricareă dină celeă dou ă varianteă denumeşteă sauă recunoaşteă culoarea,ă iă seă acord ă ună punct.ă
Subiectulăpoateătotalizaă7ăpuncteă(trebuindăs ărecunoasc ăminimumă4ădină7).
Dac ănuărecunoaşteăculorile,ăesteăvorbaădeăcromatopatieă(daltonismăsauăalteăabera iiăcromatice),careă
necesit ăinvestiga iiădeăspecialitateăsauăpoateăfi,ăpurăşiăsimplu,ălipsaăeduca ieiă(înărecunoaştereaăculoriloră
sau a unor culori).
14. Pentruăidentificareaăunorăsuneteăşiăaălocaliz riiădirec ieiădinăcareăvin,ăseăutilizeaz ăunăcasetofonă
cuă înregistr riă sonoreă produseă dină surseă sonoreă cunoscuteă (l trată deă câine,ă mieunată deă pisic ,ă claxonă deă
maşin ,ăzgomotădeătob ,ăcântatădeăcocoş,ăfluieratădeăarbitruăsauăpoli ist,ăsunetădeăvioar ).
Subiectuluiăiăseăatrageăaten iaăc ăvaăauzi nişteăsuneteăpeăcareătrebuieăs ăleărecunoasc .
Seăd ădrumulălaăînregistrareă(deădou ăoriăpentruăfiecareăsunet),ăapoiăiăseăcereăsubiectuluiăs ăspun ă
cineă sauă ceă aă produsă sunetulă respectiv.ă Seă acord ă câteă ună punctă pentruă fiecareă identificareă corect ,ă
putându-se totaliza 7 puncte.
Nuă suntă dificult iă semnificativeă deă identificare,ă dac ă subiectulă ob ineă minimumă 4ă puncteă dină 7ă
posibile.
Seănoteaz cazurileădeăhipoacuzie,ăpentruăaăfiătratateăcorespunz toră(prinăexamenădeăspecialitateăşi,ă
eventual, protezare).
15. Pentruăidentificareaădirec ieiădinăcareăvineăsunetul,ăseăprocedeaz ălaăredareaăunorăzgomoteădină
celăpu inădou ăboxeă(arăfiădeăpreferată4ăboxe)ăaşezateălaăoădep rtareădeă5-6ăm.ăunaădeăcealalt ,ăînăînc pereaă
undeăseărealizeaz ăexaminarea.ăSeăcereăsubiectuluiăs ăarateădirec iaădinăcareăvineăsunetulă(careăseăd ăcâteăoă
singur ădat ădinăfiecareăsurs ,ăapoiăseărepet ădeăcâteăoriăconsider ăexaminatorul,ăpân ăcândăseăconvingeăc ă
subiectulălocalizeaz ăsauănuălocalizeaz ăsursaăsonor ).
Seăacord ăunăsingurăpunct,ădac ăsubiectulălocalizeaz ăsursaădeăcelăpu ină2ăoriădină3ăposibile.
Dac ăaparădificult iădeărecep ieăşiănuădeăorientare,ăseărecomand ăexamenădeăspecialitate.
Dac ă dină totalulă deă56ăpuncteă posibile,ă laă celeă15ă probe,ă realizeaz ămaiă pu inădeă 34ă deă puncte,ă
subiectul poate fi considerat cu deficit motor general.
Chiarădac ăareăpesteă34ădeăpuncte,ăseărecomand ătest riăpreliminariiămaiăam nun iteăpentruăprobeleă
nerealizateăsauărealizateăcuădificultateă(subăpunctajulămen ionat).
Dac ă dup ă aplicareaă acestoră primeă probeă seă constat ă dificult iă evidenteă deă psihomotricitate,ă
copilulăesteăcuprinsăînăactivitateaăspecific ădeăeducareăaăpsihomotricit ii.
Pentruăoăorientareămaiăprecis ăasupraăelementelorădeficitare,ăînăprimaăperioad ădeăactivitate,ăcopilulă
este supus unei preevalu ri,ăutilizându-seăoăgril ,ăîntocmit ăpeăbazaăinventaruluiădeăabilit iăpsihomotorii,ă
astfel:

Grilaădeăpreevaluareăîntocmit ăpeăbazaăinventaruluiădeăabilit psihomotorii

Întreădepist riăşiăexamin rileăam nun ite,ăpeăbaz ădeătesteăsauăprobeăstandard, se poate^ realiza o

evaluare a nivelului de dezvoltare psihomotorie printr-oă gril ă deă evaluareă cuă r spunsă deă DA,ă NUă sauă
PAR IAL.
Aceast ăgril ăesteăîntocmit ăpeăbazaăunuiăinventarădeădezvoltare,ăcareăcuprindeăabilit iăaleăcopiiloră
normalădezvolta iăsubăaspectăpsihomotor,ăcuăvârsteăîntreă3ăşiă13-14 ani.
Avândă înă vedereă c ă inventarulă gril ă esteă recomandată aă seă utilizaă pentruă depistareaă dificult iloră
psihomotorii,ănuăamărealizatăoăetapizareăstrict ,ăpeăvârste,ăciădoarăoăenumerareădeăabilit iăcareă ine,ăîn bun ăm sur ,ă
seamaădeăcronologiaădezvolt riiănormaleăaăcopilului.ăAceast ăcronologieănuăcorespundeăîntruătotul,ăcândăesteăvorbaă
de copilulădeficientămintal,ăavândăînăvedereăc ă"planulădeăorganizareăaăpsihomotricit iiăesteădiferitădeăalănormalului,ă
datorit ă unoră leziuniă corticaleă aleă structuriloră morfofunc ionaleă r spunz toareă deă activitateaă motorieă general ă şiă
special ,ăaăunorăleziuniăsubcorticaleă careănuă permită oă coordonareădeăsintez ăintegratoareă aăconduiteiă motoriiăşiă
datorit ăuneiăslabeădomina iiăaăintelectului" (51, pag. 89).
Completareaăgrileiăseărealizeaz ădeăc treăexaminatorăpeăoăperioad ădeăcâtevaăs pt mâni,ăînăcareăseăverific ă
în mod practic fiecare abilitate din inventar, notând cu x în rubricile lui DA, PAR IALăsauăNU,ădup ăcumă
copilul are abilitateaă respectiv ă (anumiteăabilit iănuăpotăfiăverificateălaăcabinetăciănumaiălaăcantinaă şcoliiăsauăînă
familie,ăiarăînăacesteăcazuriăseăcolaboreaz ăcuăeducatorulăcareăînso eşteăcopiiiălaămas ăsauăcuăp rin ii).
Dup ăceăinventarulăgril ăesteăparcurs,ăexaminatorul extrage într-ună inventarăseparată inabilit ileă copiluluiă
(deci cele notate cu PAR IALăsauăNU).ăExaminatorulăleăgrupeaz ăpeăelementeădină structuraăpsihomotricit iiă
18
(abilit iămotoriiăgenerale,ăorganizareaăac iunilor,ăschemaăcorporal ,ăconduiteăşiăstructuri perceptiv-motrice).
Transformândăinventarulădeăinabilit iăîntr-un inventar de cerin eăeduca ionaleă(deărealizat),ăexaminatorulănuă
face altceva decât s ăstabileasc ăunăproiectădeăprogramădeăeduca ieăpsihomotorieăindividual,ăpeăcareăşi-1ăpropuneăs -
1 realizeze cu copilul respectiv.
Seătreceăapoi,ălaăetapaăexamin rilorăam nun iteă(peăbaz ădeăprobe standard), în care fiecare segment sau
grupe de segmente deficitareă suntă supuseă unoră test riă prină careă seă stabileşteă cuă oă maiă mareă precizieă gradulă
deficituluiă(astfelădeăprobeăşiătesteăsuntăprezentateălaăcapitolulăcareăseărefer ălaăevaluareaăelementelorădinăstructura
psihomotricit ii).
Programulădeăeduca ieăseăcompleteaz ăînăacestăfelăşiăseădefinitiveaz ădup ămodelulăprezentatămaiăjos.

Model pentru întocmireaăprogramuluiăindividualădeăeduca ie psihomotorie

Numeleăşiăprenumeleăelevului.............................................................................
Dataănaşterii.....................ăQ.I...................................................
Observa ii cuăocaziaădepist rilor,ăaăexamin rilorăam nun iteăşievalu rilorăelevului
...................................................................................................................................................................................................
Nr. crt Obiectivele opera ionaleă Rezultatul examin riiă(cuă Nivelul de realizare de Evaluarea în activitatea de educa ieă
(baremele de realizat) grila de evaluare). Gradul de la evaluarea psihomotorie
realizare preterapeutic ă(prin
probe standard) Dataărealiz rii
Par ial Total Par iale Totale
1 2 3 4 5 6 7
1
2
3
4

Ună asemeneaă programă permiteă cunoaştereaă permanent ă aă nivelului de la care s-a pornit în activitatea de
educare a psihomotncit ii,ăstadiulălaăcareăs-aăajunsăşiăceeaăceămaiăesteădeărealizat, într-un sistem riguros, de evaluare
progresiv .

Grilaădeăevaluareăaădificult ilorăpsihomotorii

Numeleăşiăprenumele...................................
Dataănaşterii.. .......................................

I.ăSCHEMAăCORPORALAăSIăCONŞTIIN AăDEăSINE
Grad de realizare
DA PAR IAL NU

1.ăRecunoaştereaăşiăindicareaăelementelorăcorpuluiăomenescălaăalteă
persoaneăşiăînăimagini
'ă2.ăRecunoaştereaăşiăindicarea elementelor propriului corp
3.ăIndic ăşiădenumeşteăelementeleăcorpuluiăînăsitua iiăconcreteăşiă
complexeă(înăimaginiăcuăac iuni)
4.ăîşiăspuneănumeleăşiăprenumele
S.ăîşiăspuneăsexul
6.ăRecunoaşte,ădup ăanumiteăsemnalmente,ăsexulă(dup ă
îmbr c minte,ăvoceăetc.)
7.ăDiferen iaz :ăcopil-adult
8.ăDiferen iaz :ătân r-tânar ,ăb trân-b trân

19
9.ăSesizeaz ălacuneleădinădeseneleălacunareă(careăreprezint :ăbarbat-
femeie,ăb iat-feti )
10. Recompune din elementeădecupateăcorpulăumană(dup ămodel)
11 .ăDeseneaz ăomulăcuăprincipaleleăelementeă(cap,ătrunchi,ămembreă
şiăuneleăam nunte:ăochi,ănas,ăgur ,ăurechi,ăp r,ăîmbr c minte)
12.ăRecunoaşteăşiădeseneaz ăelementeăcomponenteăaleăcorpuluiăunoră
animaleă(pisic ,ăcâine,ăcal)
13.ăRecunoaşteăşiăreproduceădiverseăpozi iiăaleăcorpului-dup ă
demonstra ie.
14.ăRecunoaşteăşiăreproduceădiverseăpozi iiăaleăcorpului-dup ă
imagini
15.ăSpuneă(laăcerere)ănumeleăşiăprenumeleăcelorădinăjură(colegi,
p rin i,ăprofesor,ăfra i)
16.ăLocalizeaz ăfa ădeăpropriulăcorp:ăsusă-jos, deasupra -dedesubt,
înăfa ă- în spate, înainte - înapoi)
1ă7.ăLocalizeaz ădreapta-stângaă(fa ădeăpropriulăcorp)
18.ăArat ăurecheaădreapt ă(stâng ),ăochiul stâng (drept), mâna
dreapt ă(stâng ),ăpiciorulădreptă(stâng)
19.ăLocalizeaz ăfa adeăcorpulăinterlocutorului:ădeasupra,ădedesubt,ă
înainte,ăînapoi,ăînăfa ,ăînăspate
20.ăLocalizeaz ăfa ădeăunăcorp,ădintr-o imagine: deasupra, dedesubt,
înainte,ăînapoi,ăînăfa ,ăînăspate
21 .ăExecut ăuşoareăexerci iiădeăgimnastic ăpeăbaz ădeăimita ie
22.ăExecut ăuşoareăexerci iiădeăgimnastic ăpeăbaz ădeăcomenziă
verbale
23.ăExecut ălaăcomand ămişc riăritmiceăsincronizateă(manifestând
independen ăînămişcareaăpropriuluiăcorp)
24.ăReproduceăgraficădiferiteăpozi iiăaleăcorpuluiă(dup ămodele)
25.ăSimuleaz ăac iuniăsimple:ăconducămaşina,ăaruncăpiatra,ăm nânc,ă
dorm etc.
26. Are capacitate de a-şiăapreciaăuneleădintreăcalit ileăpropriiă
(cuminte, harnic etc.)
27.ăAreăpersoaneăpreferateă(simpatii)ădeăcineăî iăplaceămaiămult?
28. Are persoane preferate (prieteni) - cineăsuntăprieteniiăt iă?
29.ăManifest ăexigen ăfa ădeăal iiă(apreciaz ăcalit iăşiădefecteăaleă
altor persoane) - Deăceăeştiăprietenăcu.ă......?
30.ăManifest ăexigen ăfa ădeăal iiă(apreciaz ăcalit iăşiădefecteăaleă
unor persoane) - De ce nu-ti place de..........?
31.ăManifest ăîncredereăînăsine:ă-tuăpo iăface....?ă- Tuăpo iăs ........?
32.ăFormuleaz ăproiecteă(dorin e)ădeăviitor:ă- Ceădoreştiăs ăfaciădup ă
ceăterminiăşcoala?
33.ăAccept ămodele:ă- Cuăcineăvreiăs ăsemeni?
34.ăRecunoaşteăunăpersonajădescrisă(cuăsemnalmenteăclare)
35. Grupeaz ămişc riăsimilareăprezentateăimagistică(dup ă1-1 -
Bontil jîrobaănr.ă18)
36.ăDenumeşteădiferiteămişc riăaleăcorpuluiă(dinăimaginiăilustrate)ă-
Ce face X ?
37.ăUtilizeaz ăpronumeleăpersonală(eu,ătu,ăel,ăea)
38.ăRecunoaşte:ăfa -spate-profilă(dup ăimaginiăsauăînăsitua ieă
concret )
39.ăExecut ăcuă(oăoarecare)ăuşurin ămişc riădeăorientareăînăschemaă
corporal ă(atingeăcuămânaădreapt ăurecheaăstâng ăetc.)

20
40.ăLocalizeaz ăînăimaginiăşiăînăoglind ăelementeăaleăcorpuluiă(mâna
dreapt ,ăstâng ,ăpiciorulădrept,ăstângăetc.)
41.ăLocalizeaz ăfa ădeăpropriulăcorp:ădreaptaăşiăstânga
42.ăAreăconştiin aăreuşiteiăuneiăsarciniăconcreteă(s ăridice,ăs ăsar ,ăs ă
împing ăetc.)ă-Tuăpo iăs .............?
43. Se angajeaz ăînăcompeti ieă(apreciindu-şi,ăcalit ile)ăsauănuăseă
angajeaz ă(recunoscându-şiălimitele)ă- Haideăs ăs rimăpeste.............
44.ăDescrieăpersonajeă(dinărealitateăşiădinăimagini)
45.ăEsteăconştientădeăcalit ileăprincipaleăpeăcareăleăare:ăfor ,ă
capacitateaădeăaăînv a,ădeăaărealizaădiverseăperforman eăetc.ăpeăcareă
le poate demonstra: -Tuăpo iăs ................?
46.ăAreăconştiin aăreuşiteiăpropriiăînăvia :ăăă- Dup ăceăterminiă
şcoala,ăceăvreiăs ăfaciă?

47. Are capacitatea de a-şiăapreciaăuneleădintreădefecteleăpropriiă

(neascult tor,ăleneşăetc.)
48.ăManifest ăexigen aăfa ădeăpropriaăpersoan ă(îşiăapreciaz ă
calit ileăşjădefectele)
49.ăManifest ăîncredereăînăal iiă(justificând-o)
50.ăManifest ăneîncredereăînăal iiă(justificând-o)
5l.ăAreămodeleălaăcareăseăraporteaz ă- Cuăcineăvreiăs ăsemeni?
52.ăAreăaspira iiăprofesionale:- Ceăvreiăs ăteăfaciă?ăDeăceă?
53.ăAreăcontrolătotalăasupraămişc rilorăpropriuluiăcorpă(înăactivit iă
complexe,ăînăatelierăsauăînăalteăactivit i:ăînăgr din ,ăInăexcursieăetc.)
54.ăVerbalizeaz ăatitudiniăşiăac iuniă(dinărealitateăsauădinăimagini:ă
copilulăst ăcuămânaăpeăcap,ăfetitaăst ăcuămânaăstâng ăpeăsold,ăcopilulă
plânge etc.)
55. Are o comportareăadecvat ăvârsteiăşiăsitua ieiăînărela iileăCUăalteă
persoaneă(verbalăşiăgestic)
56.ăRecunoaşteăşiădenumeşteăpozi iiăaădou ăobiecteăîntreăeleă(maiăsusă
- mai jos, la dreapta - la stânga, deasupra - dedesubt,ămăspate,ăînăfa ă
etc.)
57. Recunoaşteăşiădenumeşteărela iaădintreăpropriulăcorpăşiăobiecteleă
dinăjură(lâng ,ăpe,ăsub,ădeasupra,ădedesubt,ămaiăsusăetc.)
58.ăSeăorienteaz ăînăplanăbidimensională(înăpaginaăc r ii,ăaăcaietului)
59.ăSeăorienteaz ăînăspa iulăapropiată(salaădeăclas ,ăincintaăşcolii)

60.ăSeăorienteaz ăînăspa iulăîndep rtată(localizareaăşcoliiăînăcartierăşiă

localitate,ălocalizareaăproprieiălocuin eăetc.)
61.ăSeăorienteaz ăînăplanulăgrafică(planulăclasei,ăalăşcolii,ăalăcaseiă
p rinteşti,ăalălocalit ii,ăalăjude uluiăetc.)
62.ăSeăorienteaz ăînătimpulăscurtă(minutul,ăora,ăoraădeăclas ,ăziua,ă
s pt mâna)
63.ăSeăorienteaz ăîntr-oădurat ădeătimpămaiălung ă(luna,ăanul,ă
deceniul,ăanulănaşterii,ăanulăunorăevenimenteălocalizatăînădeceniiăşiă
secole)
II.ăABILITA IăMOTORIIăGENERALE

21
64.ăSt ăînăpicioare,ăcuăc lcâieleăpeăsolă(cuăpicioareleăpu inădep rtate)

65.ăSt ăinăpozi iaădeădrep iă(dup ămodelulăar tatădeăexaminator)ăîntr-

unăechilibruăstaticăcorespunz tor.
66.ăSt ăpeăvârfuri (câteva secunde)
67.ăSt ăpeăvârfuriăşiăexecut ămişc riăcuămâinile,ăimitândă
examinatorulă(înăsus,ăînăfat ,ălateral)
68.ăSt ăpeăunăpicior,ăapoiăpeăcel laltă(cea.ă3ăsecunde)
69.ăRealizeaz ă2-3 genuflexiuni cu mâinile sprijinite pe genunchi
70.ăSeăapleac ,ăprinăîndoireaăgenunchiloră(seăghemuieşte)

71. Merge într-unăechilibruăcorespunz toră(peăoălinieădreapt ătrasat ă

de examinator)
72.ăMergeăînăpasădeămarşă(peăcântecăsauăcântând)
73.ăUrc ăsc rileăalternând picioarele
74.ăCoboar ăsc rile,ăcuăajutoră( inutădeămân ăsauăsprijinindu-se de
balustrad )
75.ăUrc ăpeătobogană(deă120ă- 180ăcm.ăîn l ime)ăşiăîşiăd ădrumulăs ă
alunece
76.ăFaceătumbeăcuăpu inăajutor

77. Merge cu spatele înainte

78.ăAlearg ă(pu inăhaotic)
79.ăLoveşteămingeaăcuăpiciorulă(f r ăprecizie)
80.ăUrc ăînărug ă1ă0ătrepte
8ă1ă.ăPedaleaz ăcea.ă1ă-2 m. (deplasându-seăpeătriciclet )
82.ăSare,ăpeăloc,ăcuăambeleăpicioareăodat
83.ăSareădeălaăoăîn l imeădeă10ăcm
84. Sare de pe un picior pe altul
85.ăSareăpesteăunăobstacolămică(c r mid )
86.ăApuc ăcreionulăîntreădegetulămareăşiăar t tor
87.ăR suceşteăbutoane,ămânere,ăîntrerup toareăetc
88.ăDesurubeaz ăcapaceăşiăjuc riiăcuăfilet
89.ăînşir ăm rgeleă(mari)ăpeăunăşiret
90.ăîntoarceăpaginileăuneiăc r iă(câteăuna)
91ă.ăDespacheteaz ăunăpachetăcareăcon ineăunăobiectămic
92.ăîmp tureşteăoăhârtieăînădou ,ădup ădemonstra ie
93.ăDesfaceăşiăîmbin ăjuc riiădeăasamblat
94.ăArunc ămingeaăla 1-2 m.
95.ăConstruieşteăturnuriădină5-6 cuburi
96.ăFr mânt ăplastilina
97.ăFaceăbilu eădinăplastilin
98.ăFoloseşteăfoarfeceă(cuămaiăpu in ăprecizie)
99.ăAreăoăbun ăstabilitateăînăortostatism
100.ăSt ăpeăunăpicior,ăapoiăpeăcel laltă(câteă5ăsecunde)
101ă.ăSt ăîntr-unăpicior,ăf râăajutoră(4-8 secunde)
102. Merge pe vârfuri
22
103.ăMergeăînăpasădeămarş,ăpeămuzic ăsauăpeănum r toare
104.ăUrc ăsc rileăcuăsiguran ă(alternândăpicioarele)
105.ăSeăapleac ,ăprinăîndoireăIaă90ăgradeăpentruăaăridicaăunăobiect
106.ăCoboar ăsc rileăalternândăpicioarele
107.ăAlearg ă10-15ăpaşiăcuămişc ri coordonate, alternative ale
bra elor
108.ăAlearg ăşiăschimb ădirec iaădeăalergare
109.ăSareăpeăambeleăpicioare,ăcuădeplasareăînăfa ,ădeăceaăIOăori,ăf r ă
s ăcad ă(dup ădemonstra ie)
110.ăSareăpesteăoăcoard ăridicat ălaă5ăcm.ădeălaăpodea
111. Sare înapoi, pe ambele picioare, de 5-6 ori
112. Sare într-un picior (de cea. 5-6 ori)
113.ăPedaleaz ăpeătriciclet ăşiăfaceăcurbe
114.ăîşiămen ineăechilibrulăpeăoăminibiciclet ,ăpedalândădeă5ă-6 ori
115. Sareădeălaăoăîn l imeădeă20-25 cm.
116. Sare pentru a atinge un obiect deasupra capului
117.ăLoveşteămingeaăcuăpiciorulăînătimpăceăaceastaăseăRostogoleşteă
spre el
118.ăDinăpozi iaăcuăpicioareleăpu inădep rtate,ăexecut ,ădup ă
modelul prezentatădeăexaminator,ămişc riăsimultaneăaleăTnâinilor:ăînă
fa ,ăsusăşiălateral
119.ăFr mânt ăplastilinaăînămâiniăşiăfaceămiciăformeă(dină3-4ătuc i)
120.ăPrindeăşiăarunc ămingeaăcuăambeleămâini
121.ăTaieăcuăfoarfec ădup ăliniiădrepteăşiăcurbeădeă15-20 cm., 'tu
abateri sub 0,5 cm.
122.ăDecupeaz ăcuăfoarfec ăunăcercăcuădiametrulădeă5ăcm.
123.ăDeseneaz ă(f r ăpreaămareăprecizie)ăunăom,ăoăcasa,ăunăcopac
124.ăDeseneaz ădup ămodelăunădreptunghi
125. Pus peăleag n,ăseămen ineăşiăîşiăfaceăvânt
126.ăDinăpozi iaădeădrep iăexecut ădup ămodelulă examinatorului
mişcareaăsimultan ăaămâinilor:ăînăfa ,ăridicate,ăsus.ălateralăetc.
127.ăMergeăechilibrat,ăpeăoălinieădesenat ăpeăpodea
128.ăSt ăpeăunăpicior,ăapoiăpeăcel lalt,ăf r ăsprijin,ăcea.ă4-8 secunde
129.ăSt ăpeăvârfurileăpicioarelorăcea.ă10ăsecunde,ăcuăochiiăînchişi
130. Sare într-un picior, deplasându-seăînăfa
131 . Sare de pe un picior pe altul
132.ăUrc ăşiăcoboar ăsc rileăcuăalternareaăpicioarelor
133.ăUrc ăpeăoăscar ă(deăpompieri)ăpân ălaă2-3 m.
134.ăSareăcoardaă(învârtit ădeă2-3 ori)
135. Din alergare poate ridica obiecte de jos
136.ăLoveşteămingeaăcuăpiciorul,ăcuăoăoarecare precizie
137.ăPoateăs ăpatinezeă(peăghea ăsauăpeărotile)
138.ăDinăpozi iaăînăpicioare,ăcuămâinileăpeăşolduri,ăseăîndoaieădeălaă
trunchiăînăfa ,ătnăspate,ălaădreapta,ălaăstânga
139. Face 1-2ăgenuflexiuniăcuăbra eleăpeăşolduri,ăcuăbra eleăîntinseăînă
fa .ăîntinseălateralăşiăînăjos

23
140.ăMergeăpeăbiciclet
141ă.ăPedaleaz ăpeăoăbiciclet ăergonomic ăm rindăşiămicşorândă
viteza
142.ăSeăîmpingeăşiăseăd ăsingurăcuăsania
143.ăSeăd ăcuătrotineta
144. Seăîntoarceăprinăs ritur ăcuăambeleăpicioareălaă1ă80ă°
145. Sare pe un picior, rotindu-seă(f r ăpreaămareăstabilitate)
146.ăSareădeălaăoăîn lljmeădeă3040ăcm.
147.ăMergeăpeăoăbârn ădeăechilibruăpu inăridicat ădeălaăsol
148. Sareăpesteăoăsfoar ăîntins ălaăîn l imeaădeă50ăcm.
149.ăînva ăînotulăînăpiscinaăpentruăcopiiă(ajutat)
150.ă ineăbineăcreionulăînămân ,ăscriindălitereleămariă(uneoriăşi cele
mici), la întâmplare
151. îşiăscrieănumeleăpeăoăhârtieăliniat
152.ăFr mânt ,ămodeleaz ăşiăasambleaz ăformeădinăplastilin
153.Decupeaz ăcuăforfecu aăde-a lungul unei linii curbe
154.ăDecupeaz ăşiălipeşteăformeăsimpleă
155.ăînşurubeaz -deşurubeaz ă(ajutându-seădeăşurubelni )ă
156. Prindeămingeaăaruncat ădeălaăoădistan ădeă3-4 m. cu ambele
mâiniăşiăoăarunc ăcuăoămân
157.ăPrindeăoămingeăuşoar ăîntr-oămân ădac ăesteăaruncat ăspreăelăcuă
precizie
158.ăloveşteămingeaăcuămânaădirec ionand-o
159.ăTaieăcuăfoarfec ăimagini desenate (cu unele devieri de la
contur,ăpân ălaă3ămm.)
160.ăRupeăbuc eleăm runteădintr-oăcoal ădeăhârtie
161.ăPrinăimita ie,ăexecut ăîndoituriădinăhârtieă(înăjum tateăşiăînă
diagonal )ă
162.ăLoveşteămingeaăcuăoăpalet
163.ăLoveşteămingeaăcuăunăb ă
164.ăSeă ineăînămâiniăatârnatădeăoăbar ,ătimpădeă10ăsecunde
165.ăJoac ă"Joculăpalmelor"ăcuăoăoarecareărapiditateă
166. Stinge o lumânare, prin suflare, de la 15-20 cm.
167.descheieăşiăîncheieănasturiălaăpropriaăhain
168.ăPuneăfermoarulăînăchei ă
169.ăUtilizeaz ăcorectătacâmurileă(lingura,ăfurculi a)
170.ăFoloseşte,ăcu itulăpentruăaăungeăpâinea
171.ăînşireteaz ăşiădeşireteaz
172.ăSeăîmbrac ăsingurăşiăcorectă
173. Are stabilitate în mers (mergând corect într-unăcercăaşezatăpeă
podea)
174.ăMergeăînăechilibruăpeăoăbârn ălaăsolăsauăpu inăridicat ă(înainteă
şiăînapoi)ăavândăoăcoordonareăbun ă
175.ăExecut ămiciăs rituriăînăîn l imeădeăpeăsolăşiădinăalergareă
176.ăUrc ăcuăuşurin ăsc rile
177.ăDribleaz ămingea
24
178. Sare pe un picior deplasându-seăînăfa ,ăcuăuşurin ă
179.ăSareădeălaă40ăcm.ăaterizândăpeăt lpiă
180.ăSt ăîntr-unăpiciorăf r ăsprijin,ăcuăochiiăînchişi,ătimpădeă10ă
secunde
181. Sare coarda
182. Sareăcuăelanăîn l imeaădeă40-50 cm
183.ăExecut ămişc riăfineăaleădegetelor,ăînchideăşiădeschideăpumnii,ă
atingeăcuădegetulămare,ăpeărând,ătoateădegeteleădeăiaăaceeaşiămân
184.ăDecupeaz ăcuăfoarfeca,ăpeăcontur,ăcuămiciăăabateriă(deă1-2 mm)
185.ăAscuteăcreionulăcuăascu itoarea
186.ăPrindeăoămingeămoaleăsauăunaăcuănisip,ăcuăoăsingur ămân
187.ăArunc ămingeaălaăcoş
188.ăPoateăs ăscrie
189.ăTrageălaă int ăcuăprecizieă(cuămâna)
190.ăSt ăatârnatăpeăoăbar ăorizontal ăsus inându-şiăînămâiniăiropriaă
greutate (timp de 15-20 de secunde)
191.ăImit ămişc riăcirculare,ădup ădemonstra ieă(roteşteărunchiul,ă
roteşteăcapul,ăroteşteăbra eleăîntinseăînăfa ăşiălateral)
192.ăCuăbra eleăîntinseăînăfa ăroteşteăsincronizatăpumniiăînănteriorăşiă
înăexterioră(roteşteăcapul,ăroteşteăbra eleăîntinseăînăa ăşiălateral)
193.ăCuăpalmeleăr sfirateăpeămas ăridic ă(dup ădemonstra ie)ă
sincronizat degetele de la ambele mâini
194.ăExecut ămişc riăcuăoăbun ăcoordonare,ălaăcomand ăverbal
195.ăAreăcoordonareăbun ăaămişc rilorălaăcomputerăşiăjocuriă
mecanice
196.ăînăechilibruăortostaticăexecut ămişc riăcomplexeă(gimnastic ,ă
alerg ri)
197.ăParcurgeăoăbârn ădeăechilibruăcuăfa aăşiăspateleă(ridicat ă4eălaă
sol Ia 40-50 cm.)
198.ăMergeăpeăbiciclet ă(cuădexteritate)
199.ăPatineaz ă(peăgheat ăşiăpeărotile)ăcuădexteritate
200. Înoat
201. Scrieăşiădeseneaz
202.ăDecupeaz ăcuăfoarfec ă(cuăprecizie)
203.ăTaieăcuătraforajulă(dup ălinieăsauămodelădesenat)

204.ăModeleaz ăfiguriăcomplicateădinăplastilin

205.ăIntroduceăa aăinăacăşiăcoaseă(f r ămareăprecizie)

206.ăRealizeaz ăuşoareă es turiăpeăunăminigherghef

207. Realizeaz ăs rituriăînălungimeăşiăînăîn l imeă(încercândă
performan e)
208.ăAreădeplin ămobilitateăaăcorpuluiă(roteşteătrunchiul,ăcapul,ă
membrele)
25
209.ăExecut ăaplec ri,ăgenuflexiuni
210.ăAreăoăcoordonareămotorieăfin ăaămâiniloră(rotiriăale mâinilor
întinseălateralăşiăînăfa )
211.ăRoteşteăcuăuşurin ăpumniiăînăinteriorăşiăspreăexteriorăfaceă
"morişca"ăînainteăşiăînapoi)
212.ăAlearg ăşiăseăopreşteălaăcomand
213.ăînva ă"pasulăştrengarului"

214.ăRealizeaz ărostogoliriărepetateăaleăcorpuluiă(lateralăşiăjwiteăcap)

215. Mergeăînăritm,ăînăcoloan
216.ăExecut ălaăcomand ă(semnal)ătrecereaădinămersăînăllergareăşiă
din alergare în mers
217.ăTransport ăoămingeădeăping-pongăsauăoăbil ăpeăoăplanşet
pornindădeăpeăIocăşiăapoiăînădeplasareă2-3ăpaşi)
218.ăMenfineăînăechilibru,ăpeăpalm ăsauăpeădeget,ăunăb ăuşorălŢăcea.ă
80-100ăcm.ăînăpozi ieăvertical
219.ăTrageălaă int ăcuădiverseăjuc riiă(pistol,ăpuşc ,ăs ge i,ămingi)

220. Arunc ălaăcoşădeălaă2-3 m, cu oarecare precizie (o minge e

cauciuc)
221.ăRealizeaz ănoduriăşiăîmpletituriă(nuăpreaăcomplicate)
222. Stinge o lumânarejirin suflare, de la 25-35 cm.
223.ăImit ămişc riăcomplexeăaleăinterlocutorului
224.ăExecut ămişc riăcomplexeălaăcomand ăverbal
225. Are precizie în mers
226.ăAreăprecizieălaăurcatulăşiăcoborâtulăsc rilor
227.ăRealizeaz ăalerg riădeăvitez
228.ăSeăorienteaz ăînătimpăşiăspa iuă(ştieădata,ăapreciaz ădestul de
bineădistan ele)
229.ăRealizeaz ămişc riăritmice,ăcoordonate

230.ăAreăoămotricitateăbun ădatoritaăcreşteriiăfor ei,ăcurajului,ă

rapidit ii
231.ăAreăunăbunăcontrolăalărespira ieiă(îşiăcoordoneaz ăla comand ă
respira ia:ăinspjra ie-rejinere-expira ie)

232.ăPoateărespiraăalternativ,ăpeănasăşiăpeăgur
233.ăîşiăcontroleaz ărespira iaăînăvorbire,ăprinăm rireaăşiăsc dereaă
intensit ii
234.ăExecut ămişc riăsincronizateăaleămâinilor,ăpicioarelorăşiă
degetelor
235.ăAreăst pânireădeăsine,ăiarăperseveren aăîmbun t eşteăcalitateaă
actuluiămotoră(realizeaz ă"cump na"ăşiă"lumânarea")
236.ăAreărapiditateăşiăprecizieăînămişc ri

237.ăAreăunăbunăcontrolăalămişc rilor
26
238.ăRealizeaz ămişc riănuan ateă(mişc riădeădans,ăgimnastic ă£eă
muzic ăsauănum r toare)
239.ăAreăunăbunăcontrolăalărespira ieiă(inspir ,ăseăopreşte,ăapoiă
expir ,ălaăcomand )
240.ăînchideăşiădeschideăgura,ălaăcomand ăşiămişc ămandibulaălateral

241 . Scoate,ăridic ăşiăcoboar ălimba

242ăUmfl ăşiădezumfl ăobrajii,ăconcomitentăşiăalternativ

243.ăPoateărealizaăvoluntară uguiatulăbuzeloră"s rutul"

244.ăRealizeaz , laăcomand ,ămişcareaăochilor:ălaădreapta,ălaăstângaă
şiărotireaăf r ăîntoarcerea (rotirea) capului
245.ăExecut ăcomenziăaleăinterlocutorului
246.ăPoateăs ăformulezeăcomenzi
247.ăPoateărealizaăexerci iiădeăprecizieăşiăfor ălaădiferiteăaparateă
(dexterimetre, psihotempometru, extensor, dinamometru etc.)
248.ăLoveşteăcuăfor ăsaculădeăboxăsauăloveşteăunăobiectăgreuăpentruă
aăseăr sturna
249. Învârteăcuămânaăpedaleleădeălaăbicicletaăergonomic ă(cuă
reglareaăfor ei)
250.ăImit ăgesturiăaleăinterlocutoruluiăcareăimplic ămotricitateaăfin ă
(înşurub riăcuăşurubelni eămici,ăscoatereaădinălocaşuriăîngusteăaăunoră
obiecte mici, bile etc.)
251.ăPoateăcomunicaăatitudini,ăemo iiăşiăsentimente,ăprinăgesturiă
(pantomim )
252. Are deprinderi consolidate de scris
253.ăîşiăcontroleaz ămersulă(mergeăşiăst ălaăcomand ,ămergeăîn
caden ăpeănum r toareăsauămuzic ădeămarş,ăface-imit ăpaşiădeă
dans)
254.ăMergeăînăechilibruăpeăbârnaădeăechilibruăridicat ălaă50ădeăcm.
255.ăFaceăexerci iiădeăgimnastic ălaăcomand ă(num r toare,ă'ăfluier,
muzic )
257.ăAreăoăbun ăorientareăfa ădeăalteăpersoane
258.ăAreăoăbun ăorientareăîntreădiverseăobiecteăsauăfiin e
259.ăAreăunăbunăcontrolăasupraăelementelorăpropriuluiăcorpă(roteşteă
bra ele,ătrunchiul,ăcapul,ăpumnii)ăfaceăgimnastic ăde oarecare
performan
260.ăSareăînălungimeăşiăînăîn l ime

III.ăCONDUITEăŞIăSTRUCTURIăPERCEPTIVă- MOTRICE

261ă.ăIdentific ă4-6 culori uzuale

262.ăDenumeşteă4-6 culori uzuale
263. Identific ăşiădenumeşteăculorileăuzualeă(alb,ănegru,ăroşu,ă
albastru, galben, verde, maro, crem, violet, portocaliu)

264.ăRecunoaşteăşiăidentific ăformeăsimple:ădup ămodelă(p tratul,ă

265.ăRecunoaşteăşiăsorteaz ădiferiteăformeădup ămodeleădate,ădintr-

27
266.ăRealizeaz ,ădup ămodel,ăuşoareădeseneăformateădinăfiguriă
267.ăOpereaz ăcuăno iunileăde:ălung,ăscurt,ălat,ăînalt,ăscund,
geometriceădecupateă(oăcas ,ăunăom,ăunăcopacăetc.) uriaş
pitic.

268. Face puzlle-uri din 10-15 elemente

269.ăIdentific ,ădup ămodel,ă(prinăcompara ie),ăunăcub,ăună

paralelipipedădreptunghic,ăoăpiramid ,ăunăcon)
270.ăRecunoaşteăşiăsorteaz ă(dup ămodelulăar tatădeăexaminator)ă
271ă.ăSorteaz
corpuri ăşiărecunoaşteăobiecteădup
diverse: piramid ,ădiverseă
trunchi de con, trunchi deădiverseăcriterii
foarte mari)
272.ăDenumeşteă(face)ădiferen ieriădeăm rimeăîntreădiverseăobiecte,ă
construc iiăsauălucruriădinănaturaăînconjur toare
273.ăIdentific ăgreut iăaproximativăegaleă(deăacelaşiăvolumăşiădeă
volume diferite)
274.ăDiferen iaz :ăgreu,ăuşor,ăfoarteăgreu,ăfoarteăuşor,ămaiăireu,ămaiă
uşor,ătotăatâtădeăgreu.
275.ăRecunoaşteăşiăopereaz ăcu:ămult,ăpu in,ămaiămult,ămaiăpu in,ătotă
atâtădeămult,ătotăatâtădeăpu in
276.ăRecunoaşteă(prinăpip ire):ăaspru,ăneted,ălucios,ălipicios,ă
alunecos,ăzgrun uros
277.ăOpereaz ăcuăno iunileădeăaspru,ăneted,ălucios,ălipicios,ălunecos,ă
zgrun uros
278.ăRecunoaşteă(înăsitua iiădiverse):ăsus-jos,ăînăfa -înăspate,ăal turi,ă
lâng
279.ăRecunoaşte,ăînăsitua iiădiverse:ăpe,ăsub,ădup ,ădeasupra,ă
dedesubt.
280.ăRecunoaşte,ăînăsitua iiădiverse:ădreapta-stânga, înainte-tnapoi.
281ă.ăRecunoaşte,ăînăsitua iiădiverse:ăaproape-departe, mai aproape-
mai departe, tot atât de aproape, tot atât de departe.
282.ăDiferen iaz ă(f r ăaădenumi):ăorizontal,ăverticalăşiăoblic.

283.ăDiferen iaz ăno iunile:ădiminea ,ăsear ,ănoapte, zi.

284.ăDiferen iaz ăno iunile:ădevreme,ămaiădevreme,ătârziu,ămaiă
târziu
285.ăCunoaşteăzileleăs pt mânii

286.ăDiferen iaz ăşiăchiarăopereaz ăcuăno iunile:ăacum,ăimediat,ă

demult,ăalt dat .
287.ăDiferen iaz ă(şiăopereaz )ăcuăno iunile:ăazi,ămâine,
poimâine,ăieri,ăalalt ieri.
288.ăDiferen iaz ăşiăidentific ădup ăgust:ădulce,ăacru,ăs rat.
289.ăDiferen iaz ăşiăidentific ămirosuriă(deăflori,ădeăparftimuri,ămirosă
râu,ămirosăpl cut).
290.ăIdentific ăşiădiferen iaz ăobiecteădup ădiverseăcalit iă(culoare,ă
form ,ăvolum,ăgreutate,ărugozitate,ăpozi ie,ăgust,ămirosăetc.)
291ă.ăAreăoădiscriminareăauditiv ăbun :ăidentific ăsuneteăjoaseăşiă
înalte.
292.ăIdentific ăşiădiferen iaz ăzgomote
28
293.ăIdentific ăşiădiferen iaz ădiverseăonomatopee.
294.ăDiscrimineaz ădiverseăritmuri
295.ăIdentific ăşiădiferen iaz ăsuneteăproduseădeădiverseăsurseăsonore
296.ăReproduceădup ămodel,ăunăp trat,ăunătriunghi,ăunădreptunghi.
297.ăImit ăşiăreproduceădiverseăsunete
298.ăReproduceădiverseăritmuriă(dup ămodelulăindicatădeă
examinator)
299.ăDiferen iaz ăşiăutilizeaz ăcorectădiverseăculori.
300.ăDiferen iaz ăşiădenumeşteănuan eăaleăaceleiaşiăculori
301 . Utilizeaz ăcorectălaădesenăculoriăşiănuan e
302.ăSeăîncadreaz ăbineăînăcontururileădesenelorăcândăcoloreaz ăc r iă
de colorat.
303.ăDeseneaz ărombulăşiătrapezulă(dup ămodel)
304.ăReproduceădup ămodelădeseneăşiăfiguriăgeometrice
305.ăRealizeaz ă(foarteăbine)ădiferen ieriăaleăm rimilor.
306.ăRealizeaz ă(foarteăbine)ădiferen ieriădup ăgreutate
307.ăRealizeaz ă(foarteăbine)ădiferen ieriădup ăform
308.ăDiferen iaz ăno iunileădeăfoarteăaproapeăşiăfoarteădeparte
309.ăApreciaz ă{dinăochi)ăuneleădistan eă(prinăcompara ie)
310.ăApreciaz ,ăcuădestul ăprecizieăcantit iă(prinăcompara ie)
311.ăAreăconsolidateăno iunileădespreătimp,ăapreciindăcorespunz toră
ora,ăminutulăşiăsecunda
312. Areăconsolidateăzileleăs pt mâniiă(ştiindăcareăesteăînceputulă
s pt mânii,ămijloculăşiăsfârşitulăs pt mâniiăşiăcareăesteăînainteaăsauă
în urma celeilalte).
313.ăAreăconsolidateălunileăanuluiăştiindăcareăsuntălunileădeăînceput,ă
deămijlocăşiădeăsfârşit de an, putându-leălocalizaăunaăfa( deăcealalt .
314. În elegeăno iunileădeădeceniu,ăsecol,ămileniu
315. Are consolidat scrisul cursiv
316.ăEsteăcapabilăs ăobserveăobiecteăşiăfenomeneăşiăapoiăs ăteădescrie

317.ăEsteăcapabilăs ăoperezeăcuăcantit iă(chiarăcuămultipliăşi

Submultipli)
318.ăRecunoaşteăşiădenumeşteădiverseăpozi iiăaleăcorpuluiăsauăale
diverselor obiecte (orizontal, vertical, oblic)
IV.ăORGANIZAREAăAC IUNILOR

319.ăEfectueaz ,ădup ăimita ie,ădiverseămişc riăaleămâinilor (ridic ri,ă

coborâri, inuteăînăsus,ă inuteălateral)ă
320.ăMototoleşteăcuăoămân ăoăfoaieădeăhârtieă
321.ăîmp tureşteă(dup ăimita ie)ăşerve ele,ăhârtie

322.ăÎndoaieăunăp tratădinăhârtieădeădou ăoriăpeădiagonal

323.ăîmp tureşte batista

324.ăBasculeaz ăşiăînvârteă(diverseăîntrerup toareăsauăjuc rii)

29
325.ăînşireteaz ăşiădeşireteaz ăînăorificiiălargiă(şiămaiămici)ămetalice
326.Descheieănasturiănasturiăşiăcopci

327.ăîncheieănasturiăşiăcopciăcuădiverseăgradeădeădificultate

328.ăRidic ăşiăarunc ă(cuădestul ăprecizie)ăobiecte,ăcuăunăanumit

scop
329. ineălinguraăcuăpumnulă(laăînceputulăperioadei)

330.ă ineăcorectătacâmurileă(laăsfârşitulăintervalului)ă
331.ăPrindeăşiăscoateăcuădegeteleă(obiecteăde 1-2 cm diametru) dintr-
unăvasăcuăgur ălarg
332.ăPrindeăşiăscoateăbileămiciă(cuădiametrulădeăsubă1ăcm.ăpân ălaă
2,5mm) cu degetele
333.ăPuneălaăloculăpotrivităoăbil ăsauăoăm rgeaăprinzându-le cu vârful
degetelor
334. învârte titirezul
335. La (5-7ăani)ămanevreaz ăpenseta,ăcuăcareăscoateăbile

336.ăînşir ăm rgeleăpeăoăsfoar ă(deălabileăcuăorificiiămari,ălaăm rgeleă

de diametrul de 2-3 mm., cu orificii mici)
337.ăÎnşurubeaz ă– deşurubeaz ă(juc rii,ăcapace)
338.ăAdun ăsfoaraăpeăghemă(cuăgestulărotativăalămâiniiădominante)
339.ăManevreaz ,ăcuăunăsingurădeget,ădisculădeălaătelefonă(laă5-6 ani)

340.ăTaieăcuăfoarfec ă(f r precizie)

341ă.ăTaieăcuăfoarfec ădup ăoălinieătrasat ă(cuădestul ăprecizie)

342.ăRealizeaz ădiverseăformeă(simple)ădinăplastilin ă
343.ăDecupeaz ăcuăforfecaăunăcercăşiămodeleăuşoare,ăcuădestul ă
precizie (la 6-7 ani)
344.ăRealizeaz ălipireaăunorăformeădecupate
345. Face un cerc cu creionul pe conturul unei monede sau al unui
nasture
346.ăPoateăcopiaălitereleămariă(deălipar),ăuneoriăşiăpeăceleămiciă
(înainteădeăîncepereaăşcolariz rii)
347.ăFoloseşteăciocanulăpentruăaăbateăunăcui
348.ăCopiaz ădeseneădinăceăînăceămaiăcomplexe
349.ăRupeăcuădegeteleăoăhârtie,ăînăbuc eleătotămaiămici
350.ăJoac ă"joculăpalmelor"ăcuăinterlocutorulă(dinăceăînăceămaiă
repedeăşiăcuămaiăpu ineăgreşeli)
351.ăLoveşteămingeaăcuăunăb ă(cuădestul ăprecizie)
352. Bate mingea cu palmaădeăp mântă(deăminimumătreiăori)
353. Scrie câteva litere (la 5-6ăani),ăchiarănumeleăs u
354.ăSeăatârn ădeăoăscar ăaşezat ădeasupraăcapuluiăşiăseădeplaseaz ,ă
prinăprindereaăalternativ ăcuămânaăaădou ăpân ălaăcinciăbareăaleă
sc rii
355.ăArunc ămingeaălaăcoşă(laă90ăcm.ădep rtareăşiălaă80ăcm.ă
în l ime)
30
356.ăDinăalergare,ăridic ăunăobiectădeăjos,ăf r ăs ăcad ăşiăf r ăs ăseă
dezechilibreze
357.ăSeăîmbrac ăşiăseădezbrac ăsingur
358.ăFoloseşteăcorectătacâmurile,ăînămodăcurent,ălaămas
359. Coase cu o oarecare greutate
360.ăUtilizeaz ăeficientăclaviaturaălaăinstrumenteămuzicaleăşiă
tastatura la calculator
361ă.ăInăpozi iaăcuăpicioareleădep rtate,ăcuămâinileăpeăşolduri,ă
realizeaz ărotiriăaleăcapului într-oăparte,ăapoiăînăcealalt jdeă2-4 ori)
362.ăTransport ăunăvasă(nuăchiarăplin)ăcuăap ,ăpeăoătav ,ăf r ăcaăapaă
s ăseăverse
363.ăFormeaz ă(cuădexteritate)ănum rulădeătelefon,ălaătelefonulăcuă
discăşiăcuătaste
364.ăFaceămodeleăşiămozaicuriădinăm rgele,ărondele,ăbile,ăcilindri
365.ăFaceăuşoareăconstruc iiădinăcuburiăcuădiverseătipuriădeăîmbin riă
{dup ămodele)
366.ăSeămen ineăînăechilibruă(static),ăînădiverseăposturiăpeă
"semicilindru",ăpeă"roataăcuărotile"ăşiăpeăbârnaădeăechilibruăridicat ă
la cea. 10 cm.
367.ăMânuieşteădexterimetreă(cuăgradeăuşoareădeădificultate)

368.ăMonteaz ăşiădemonteaz ămanualăprinăîmbinare-asamblare,

înşurubare-deşurubare)
369.ăBateămingeaăşiăoăarunc ălaăcoşăsauălaăpoart
370.ăMonteaz ăşiădemonteaz ăjuc rii,ăpiese,ăaparateă(utilizândă
şurubelni eăşiăcheiăfixe)
371.ăAreăconsolidateădeprinderileădeăscrisăşiădesenat
372.ăAtârnatădeăoăscar ,ăseădeplaseaz ,ăprinăprindereaăalternativ ăaă
barelor (5-10ăşi chiar mai multe)
373.ăBag ăa aăînăacăşiăcoase
374.ăTransport ăoămingeădeăping-pongăsauăoăbil ămetalic ,ăpeă
planşet ădreapt ,ăf r ăs ăcad ă(celăpu{ină5-10ăpaşi)
375.ăTrageălaă int ăcuădiverseăjuc riiă(pistol,ăpuşc ,ăarc,ăarbalet ,ă
praştie)
376.ăRidic ăşiădeplaseaz ăcuăpropriaăfor ăunăscaunăobişnuit
377.ăRealizeaz ămişc riărapideăşiăeficienteă(înămanipulareaăMinoră
juc rii,ădispozitive,ăclaviatura unor instrumente muzicale sau
tastatura calculatorului)
378. Manevreaz ă(împreun ăcuăal iăcopii),ălaăcomand ,ă•Jparaşuta"ă
sauă"scuturatulăp turii"
379.ăSeămen ineăînăechilibru (dinamic) pe semicilindru, pe
tambulin ,ăpeăbârnaădeăechilibru (realizândădiverseămişc riăsau
deplasându-seăpeăbârn )
380.ăMânuieşteădexterimetre cuăgradăm ritădeădificultate,ărealizând
chiarăperforman e
381.ăTaieăcuăfoarfec ,ădup ăcontur,ăcuăprecizie
382.ăTaieăcuătraforajul,ădup ăcontură(desenatăpeăplacajăsub ire)
383.ăExecut ălipiriă(cuămodeleădinăhârtie)ăcuădestul ăprecizie.

31
384. Bate cuie cu ciocanul (cu grade de complexitate diferite, date
deăm rimeaăcuiului)
385.ăîndreapt ăcuiulă(sârma,ătabla)ăcuăciocanul
386.ăRealizeaz ăîmpletituriădină2-3 sfori ("biciul").
387.ăRealizeaz ă es turiăuşoareăpeăgherghefulămic
388.ăRecunoaşteăac iuni din desene sau mimate de interlocutor
(mâncat,ăcitit,ăscris,ăr sfoit,ăetc.)
389.ăPoateăs ăverbalizezeăac iunileăpropriiăşiăaleăinterlocutorului
390.ăSimuleaz ăac iuniăcomplexe: mersul,ăîmbr catulăvorbitulăprin
semneă(pantomim )
391.ăTaieăcuăfer str ulădeămân ă("coad ădeăvulpe")ădiverseăscânduri
(deăesen ămoale)
392.ăExecut ămişc riăpreciseăîn plan organizat (în diverse 4 activit iă
preg titoareăunorămeserii)
393.ăFaceăsportă(realizândăuneleămiciăperforman e)
394.ăSeăridic ăprinăfor aămâinilor,ăpeăspaliereăsauăpeăfrânghiaăI CU
noduri
395. În elegeăsemnifica iaăunor gesturi executate de alte persoaneăşiă
chiarăexecut ăceeaăceăiăseăindic ă(vino!,ăplec !,ăaten ionare,ălinişte!ă
etc.)

1
Grilaă deă evaluareă este,ă deă fapt,ă ună inventară deă baremeă aleă dezvolt riiă psihomotoriiă aleă copiluluiă normală dezvoltată cuă vârsteă
cuprinse între 3-13/14 ani. Modelul ne-aăfostăinspiratăşiăapoiăîntocmit,ăfolosindăbaremeădinăDiagramaădeăevaluareăprogresiv ăaă
deprinderilorăsocialeăaăluiăH.ăC.ăGunzburgă(28),ăGhidulăPortageăpentruăeduca ieătimpurieă(10),
ScaraăEdgarăA.ăDoll,ăFişaădezvolt riiăpsihomotoriiăalc tuit ădeăLaboratorulădeăs n tateămintal ăInfento -juvenil ădinăTimişoaraă
(2),ăCaracterizareaădinamic ăaăcopiluluiăşiăadolescentului,ăcuăaplica ieălaăfişaăşcolar ăaăEleneiăBadeaă(3)ăşiămulteăaltele .

Avându-seăînăvedereăcomplexitateaăexamin riiăcuăacestăinventarădeăabilit i,ăcopilulănuăpoateărealizaăuneleă

probe decât într-un Cabinetăbineădotatăşiănumaiăexaminatădeăc treăunăpsihopedagogăcuăexperien ,ăcareăcolaboreaz ă
foarte bine cu familia, pe care o antreneaz ăînăactivitateaădeăevaluareăşiăapoiădeăeducareăaăpropriuluiăcopil.
Majoritateaă abilit iloră men ionateă înă inventară potă fiă verificate,ă f r ă aă aveaă nevoieă deă preaă multeă
dot riă speciale,ă fiindă suficienteă juc riileă şiă planşeleă careă exist ,ă deă obicei,ă înă dotareaă gr dini eiă sauă aă
claselorăprimare.ăPentruăcabineteleăspecialăamenajate,ărecomand măs ăexisteăînădotareămateriale necesare
aplic riiăprobelor care,ăulterior,ăpotăfiăutilizateăşiăînăactivitateaădeăeduca ieăpsihomotorieăpropriu-zis .
Prezent m,ăînăcontinuare,ăoălist ăminim ăcuămaterialeleănecesareăaplic riiăprobelorăcareăseăimpun,ă
pentruă verificareaă abilit ilor men ionateă înă inventarulă deă dezvoltareă transformată înă grilaă deă evaluareă aă
dificult ilorăpsihomotoriiă(laăcabinet).
Pentruă aă fiă câtămaiă util ă practicianului,ă aceast ă list ă esteă ordonat ă alfabetic,ă înă cadrulă celoră patruă
mariăelementeădeăstructur ăaăpsihomotricit iiăprezentatăşiăînăgrilaădeăevaluare.
Avându-seă înă vedereă c ă utilizareaă unoră materialeă esteă necesar ă înă evaluareaă maiă multoră abilit iă
ceruteădeăitemiiădinăgril ,ănum rulăcorespunz torăalăacestoraă(dinăinventar)ăesteămen ionatăînăparantez .

Materialeă necesareă verific riiă abilit iloră dină Griiaă deă evaluare,ă pentruă depistareaă
dificult ilor,ăînăvedereaăîntocmiriiăProgramuluiăindividualădeăeduca ieăpsihomotorie

I.Schemaăcorporal ăsiăconştiin aădeăsine

 Creioaneăşiăcreioaneăcolorateă(11,ă12,ă24);


Corpulăumană(compusădinăelementeădetaşabile,ăpentruăaăputeaăfiărecompusă(l,ă10);
Hârtieă(alb ,ămodelăA4,ăliniat ,ăcolorat ,ădeăîmpachetat)ă(11,ă12,ă13,24);
 Imagini,ăpentru:ăcorpulăomenesc,ăb rbat-femeie,ăb iat-feti , tân r-b trână(l,ă3,ă6,ă7,ă8,ă40,ă44);
 Imaginiălacunare:ăb rbat-femeie,ăb iat-feti ă(9);
 Imagini:
- diverseăpozi iiăaleăcorpuluiăpentruăaăfiăreproduseă(13,ă14,ă24);
32
 - reprezentândăfiguriăumaneădinăfa ,ăspate,ăprofilă(38);
- reprezentând diverse personaje pentru a fi descrise (44);
- reprezentând diverse atitudini pentru a fi descrise (54);
- reprezentândăac iuniă- ce face? (36);
- înă vedereaă localiz riiă fa ă deă ună corp:ă deasupra,ă dedesubt, înainte,ă înapoi,ă înă fa ,ă înă spateă (20,ă
56);
- reprezentândăăanimale:ăăpisic ,ăcâine,ăăcalăetc.,ăăîntregiăăşi în
elementeădetaşabileăpentruăaăfiărecompuseă(12);ă
 Oglind ămare,ăpeăpereteă(3,ă40);
 Planş ă ă ă reprezentândă ă ă mişc riă ă ă similareă ă ă aleă ă ă diverseloră ă ă fiin eă reprezentate imagistic (dup ă
Modelul Il-Bontil )ă(35);ă
 Planul grafic al clasei, cabinetului, pentruăorientareaăînăspa iulăgrafică(61).

II. Abilit iămotoriiăgenerale

 Aceădeădiverseădimensiuniăşiăcuăorificiiădiverseă(205);ă
 Ascu itoareăpentruăcreioaneă(185);ă
 Bar ăfix ăpentruăgimnastic ă(164,ă190);ă
 Bârn ădeăechilibruăreglabil ă(147,ă174,ă197,ă254);
 Biciclet ă1/4ăşiă1/2ă- pentru copii (114, 140, 198);
 Biciclet ăergonomic ă(141,ă249);
 Bileăădeăădiferiteăădimensiuniăăşiăăădinăădiverseăămateriale,ăăuneleăcolorateădiferită(250);ăComputeră


(l95);
Creioaneăşiăcreioaneăcolorateă(86,ă123,ă124,ă150,ă151,ă185, 188, 201,252);
 Coard ăpentruăs rituriă(134,ă181);ă
 Cuburi-seturiăpentruăconstruc iiădup ămodeleă(95);


Dexterimetre diverse, psihotempometru (87);
Dispozitiveădiverseăpentruăînşiretat-deşiretată(171);
 Diverseăjuc riiăpentruătrasălaă int ă(189,ă219);ă
 Foarfec ăcuăvârfulărotunjită(98,ă121,ă122,ă153,ă159,ă184,202);
 Hârtieădeăscrisăşiădeăîmpachetată(91,ă92,ă123,ă124,ă150,ă151,ă160,ă161,201);
 Juc riiăcuăfiletăpentruăînşurubat-deşurubat,ăasamblată(88,ă93);ă
 Leag nă(125ă);ă


Lipici, adeziv (154);
Lumân riă(166, 222);
 M rgeleădeădiferiteădimensiuniăşiăsfoar ăpentruăînşirată(89);
 Mingeămareăşiămic ă(79,ă94,ă117,ă120,ă136,ă157,ă158,ă162,ă163,ă177,ă186,187,217);ă
 Minicoşădeăbaschetă(220);ă


Minigherghef(206);
Palet ăşiămingeădeăping-pong (217);
 Palet ă(rachet )ăşi minge de tenis de câmp (162);
 Panouăcuăbenziădeănasturiăşiăfermoareă(167,ă168);ă
 Panouăcuăbutoane,ămânere,ăîntrerup toare,ărobineteăetc.ă(877);
 Patineăşiăpatineăcuărotileă(137,ă199);
 Piuli eădeădiverseăm rimi-din metal sau material plastic (88);
 Planşet ăpentruădesenăşiăpentruăfr mântatăplastilin ă(96,ă97,ă119,ă152,204);
 Plastilin ă(96,ă97,ă119,ă152,ă204);ă


Sac de box (248);
Salteaăpentruăgimnastic ă(utilizat ădeăfiecareădat ăcândăseăfacăexerci iiăundeăcopilulăarăputeaăc dea);


Sanie (142);
Sfoar ădeădiferiteăgrosimiăşiăculoriă(221);
 Şurubelni eă(l55,ă250);
 Şuruburiădeădiferiteăm rimiă(155,ă250);
33
 Tabl ăşiăcret ă(pentruăaăfiăutilizateădeăcâteăoriăesteănevoie);


Tobogan (75);


Traforaj (203);
Triciclet ă(81,ă113);
 Trotinet ă(l43).

III. Conduite si structuri percep iv-motrice

 C r iăcuădeseneăpentruăcolorată(302);
 Ceas,ăcuăposibilit iădeămanevrareă(311);
 Corpuriăgeometriceădinămaterialăplasticădeădiverseăm rimiăşi culori (261, 262, 263, 271, 272, 290,


305);
Creioaneăşiăcreioaneăcolorateă(296,ă299,ă301,ă302,ă303, 304, 315);


Cutie cu figuri geometrice din material plastic, diferit colorate (269, 270, 299);
Greut iădeădiverseăvolumeădinămaterialeădiferiteă(273,ă274,ă306);


Jetoane colorate (299, 300);


Metronom (294, 298);
Pangliciăşiăfâşiiăcolorateă(301)
 Panou sauăelementeăseparateăpentruădiscriminareaărugozit iiă(276,ă277,ă290);
 Planşeăreprezentândăfiguriăgeometriceă(265,ă304,ă307);ă
 Planşeăcuămodeleădinăfiguriăgeometriceă(264,ă266,ă296);
 Planşeă reprezentândă diverseă pozi iiă aleă unoră corpuriă :pe,ă sub,ă deasupra,ă dedesubt,ă lâng ă etc.(278,ă


279, 318);


Puzlle-uri diverse, de la 10-15, la 50 de elemente (268);
Radiocasetofonăşiăcaseteăcuăînregistr riăpentruăidentificareaăşiălocalizareaădiferitelorăsurseăsonoreăşiă
onomatopee,ăprecumăşiăînregistr riămuzicaleă(295);
 Trus ăpentruădepistareaăgustului:ădulce,ăacru,ăs ratăetc.ă(288, 290);
 Trus ăpentruădepistareaămirosuriloră(289,ă290).

IV. Organizareaăac iunilor

 Aceăşiăa ădeăcusută(359,ă373);ă


Adeziv-lipici(344,383);
Bârn ădeăechilibruăreglabil ă(366,ă379);ă


Bile de diferite dimensiuni (332, 333, 374);


Calculator-computer (377);


Ciocan, cuie (374, 384, 385);
Creioaneăşiăcreioaneăcolorateă(345,ă346,ă348,353);ă
 Cuburiăcuădiverseăposibilit iădeăîmbinareă(365);ă


Dexterimetre (367, 380);
Fer str uătraforajăşiă"coad ădeăvulpe" (382, 391);
 Foarfec ă(340,ă341,ă343,ă381);ă
 Ghemeădeăsfoar ă(338,ă386);
 Hârtieăpentruăscrisăşiăîmpachetată(348,ă349,ă353,383);


Instrumente muzicale (360, 377);
Juc riiădiverseăcuămozaicuri,ădinăm rgele,ărondele,ăcilindriăetc.ă(370);
 Juc riiăpentruătras laă int ă(375);ă
 M rgeleă(366,ă364);ă
 Minicoşădeăbaschetă(355);ă


Mingi diferite (351, 352, 355, 369, 374);


Minigherghef(387);
Penset ămetalic ă(335);
34
  Panouăcomplexăpentruăeducareaădexterit iiămanualeă(324,ă325,ă326,ă327,ă337,ă339,ă368,ă377);ă


Placaj (382);
Plastilin ă(342);
 Planşeăcuădeseneăreprezentândăac iuniă(388);
 Recipienteădiverseăpentruăap ăşiănisipă(362);ă
 Semicilindrulăşiăroataăcuărotileă(366,ă370);ă
 Scar ăpentruăatârnatăsauăscar ăîntr-unăparcădeădistrac ieăpentruăcopiiă(354,ă372);


Spaliere, frânghia cu noduri (394);
Şerve eleă(321,ă322);
 T viădiverseă(362);
 Telefonăcuădiscăşi/sauătastatur ă(339,ă363);


Titirez (334);
Trambulin ă(3ă79).
Dup ă realizareaă depist riloră prină unaă sauă celeă dou ă metodeă prezentateă pân ă înă prezentă seă poateă
trece la evalu rileăam nun ite,ăpeăbaz ădeăprobeăstandard.
Dinăliteraturaădeăspecialitateăamăselec ionatăaprecieriăteoreticeăasupraăelementelorăpsihomotricit ii,ă
probeăstandardăşiăprogrameăspecificeădeăeduca ie,ălaăcareăamăad ugatăprogrameăşiăexerci iiăspecifice,ăcrea te
înăpracticaănoastr ,ădeălaăcabinetulădeăeduca ieăpsihomotorie.
înăinventarulămaterialelorăprezentatămaiăsusănuăamămen ionatămaterialeleănecesareălaăevaluareaăprină
testeăsauăalteăprobe,ădeoareceăacesteaăsuntămen ionateălaăprezentareaătestelorăsauăprobelor respective.

II. EDUCAREAăPSIHOMOTRICIT IIă(PREZENT RI

TEORETICE,ăEVALU RIăŞIăEXERCI IIăSPECIFICE)

I. ORGANIZAREAă§1ăCOORDONAREAăMOTORIEăGENERAL

Înă dorin aă deă aă prezentaă dezvoltareaă şiă organizareaă motorieă general ,ă caă unulă dintreă principaleleă
elementeădinăstructuraăpsihomotricit ii,ăs-aărealizatăoăordonareăaăabilit ilor,ărepartizateăîn:
- mişc riă fundamentale (gestul rectiliniu, rotativ, scripturo-plastică polimorfă şiă deă oscila ieă aă
corpului);
- capacit iă fiziceă (for a,ă ap sarea,ă efortul,ă viteza,ă amplitudinea, agilitatea, precizia, îndemânarea,
coordonarea,ărezisten aăşiăautomatizarea);
- mişc riă fundamentaleă aleă membreloră şiă aleă diferiteloră segmenteă corporaleă (aleă membreloră
superioareăşiăinferioareăşiăcombinareaădeget-mân ,ămân -picior,ămân -ochi, mân -ureche etc.);
- activitateaămetric ădeămanipulareă(peăbaz ădeăimita ie,ădeăcomenziăverbale,ăpeăbaz ădeăselec ieăşiă
discriminareă aă mişc riloră înă vedereaă realiz riiă uneiă conduiteă adecvate,ă înă scopă deă asamblare,ă manipulareă
complex ,ă înă scopulă mânuiriiă instrumenteloră şiă aă modific riiă voluntareă aă mişc riloră şiă înă scopulă
valorific riiămişc rilorăautomatizateăînănoiăschemeăşiămişc ri);
- activitateă motorieă coordonat ă deă limbajă (mişc rile organeloră fonatoareă şiă producereaă sunetelor,
asocierea sunet-cuvânt, cuvânt-mesajă cuă semnifica ie,ă coordonareă sunet-gest, coordonareaă mişc riloră
ochilorăşiădegetelor);
- activitateaă ă ămotorieă ă ă şiă ă ă afectivitateaă ă ă (comunicareaă ă ă deă titudini,ăsentimenteă şiă emo iiă prină
gesturi).
Ordonareaădeămaiăsusănuăurmeaz ăcronologiaădezvolt riiăbilit ilorămotoriiăgeneraleăînăontogenez ,ă
ciămaiămultăordineaănplexit iiălor.
Organizareaă şiă coordonareaă motorieă general ă seă realizeaz ă ptat,ă concomitentă şiă înă corela ieă cuă
dezvoltareaă fizic ă general ,ă cuă acumulareaă experien eiă motoriiă individuale, cu dezvoltarea limbajului şiă
inteligen ei.
Pentruăăăprezentareaăăăevolu ieiăăăorganiz riiăăăşiăăăcoordon riiăBotoriiăgenerale,ăexist ăinventareăşiă
periodiz riăaleădezvolt riiăînăcareăjămen ioneaz ,ăcuăaproxima ie,ămomenteleămaiăsemnificativeăaleăpari ie i
şiădezvolt riiăunorăabilit iăpsihomotorii. 2
F r ă aă prezentaă ună asemeneaă inventară am nun it,ă vomă faceă bferireă doară laă apari iaă şiă evolu iaă
principalelorăabilit iămotoriiălegateădeăorganizareaăşiăcoordonareaămotorieăgeneral :ă
- Nu poate fi vorba de o coordonareămotorieăpân ălaăvârstaădeă6ăluniă şiălaănaştere.ăPân ălaăaceast ă
35
vârst ,ătrecereaăprinăstadiileămişc rilorăorganizateă(0-3ăluni)ăşiănecoordonateă(4-6 luni) pune bazele pentru ,
se ajunge la stadiul de debut al coordon riiă(7-10 luni), la stadiul coordon riiăpar ialeă(10-24 de luni), la
stadiul controlului complet al corpului (3-5ă ă ani)ă şiă ă laă stadiulă ă deă maturizareă aă organiz riiă ă şiă ordon riiă
(dup ăvârstaădeă6ăani).
Debutulă ă ă organiz riiă ă ă şiă ă ă coordon riiă ă ă motoriiă ă ă generaleă ă ă seă Italizeaz ă treptat, cu o oarecare
aproxima ie,ăastfel:ă
- În luna a 7-a, copilul are capacitatea de aă seă ridicaă înă pozi iaă şezândă din decubit dorsal, apoi
capacitateaădeăaăşedeaăf r ăsprijin,ădeăa-şiăfolosiămâinileăpentruămen inereaăechilibruluiăşiăpentruăaămanevraă
obiecte (cuburi,ăcan ,ăoăpastil ăetc.);ă
- În luna a 8-a,ă st ă înă picioareă (cuă ajutor), seă rostogoleşteă cuă alternareaă coordonat ă aă flexieiă şiă
extensieiăbra uluiăşiăgambelor;

Recomand mă înă acestă scopă consultareaă lucr riiă "Caracterizareaă dinamic ă aă copiluluiă şiă
2

adolescentului",ă ap rut ă înă Edituraă Tehnic ,ă înă 1997ă aă autoareiă Elenaă Badeaă (3)ă şiă aă Grileiă deă evaluareă
întocmit ăpeăbazaăinventaruluiădeăabilit iăpsihomotoriiăexistentăînăprezentaălucrare.

- Laă9ăluni,ăseăridic ăînăpatruălabe,ăiarădinăaceast ăpozi ieăseăridic ăînăpicioare,ăajutându-se de mâini

(pentruăaăseăag aădeăobiecte).ăPoateăprindeăobiecteămiciăîntreăpoliceăşiăindex.
- Laă10ăluni,ăcoordonareaăesteăbun ălaăpozi iaăşezut,ăprindeăcuăprimeleătreiădegete,ăseăroteşteăf r ăa -
şiă pierde echilibrul,ă seă deplaseaz ă dup ă juc rii,ă arunc ,ă bateă dină palme,ă sun ă clopo elul,ă culegeă obiecteă
m runte.
Întreă10ăşiă30ădeăluni:
- La 11-12ă luni,ă mergeă şiă st ă singură înă picioareă (sprijinit),ă apoiă st ă singură înă picioareă câtevaă
secunde,ămergeălaterală( inându-seăcuăoăsingur ămân ),ăprezint ăpens ădigital ă(cuăopozi ieăfa ădeădegeteleă
II-III şiăchiarăIV), apuc ămingea,ăcoopereaz ălaăîmbr careăşiăînc l are;
- La 12-15ăluni,ăcopilulăcap t ămobilitateăînămers,ămergeăsingur,ăpornindăşiăoprindu-seăf r ăs ăcad ,ă
introduce obiecte mici într-unărecipient,ăîntoarceăpaginaăc r ii;
- La 15-20ă deă luni,ă mergeă singur,ă pornindă şiă oprindu-seă f r ă s ă cad ,ă construieşteă turnuri,ă trageă
juc riiădup ăelămergândăcuăspatele,ăurc ăsc rileă inându-seădeăbalustrad ,ăalearg ă(peăvârfuri),ăîncepeăs ăseă
alimenteze singur;
- La 20-30ădeăluni,ăst ăpeăunăpicioră(câtevaăsecundeălaăînceput),ămototoleşteăhârtia,ăalearg ă(f r ăs ă
cad ),ă urc ă şiă coboar ă sc rileă (aducândă ambeleă picioareă peă fiecareă treapt ),ă ridic ă obiecteă deă jos,ă ineă
creionul cu degetele,ă manevreaz ă lingura,ă sareă deă laă 20-30ă cmă cuă picioareleă lipite,ă arunc ă mingea,ă
men inându-şiăechilibrul.
Întreă3ăşiă5ăani
- Urc ă scaraă cuă alternareaă picioarelor,ă mergeă peă oă linieă dreapt ă men inându-şiă echilibrul,ă sareă cuă
ambele picioare de la 5-35 cm,ădeseneaz ă(crucea,ăp tratul,ărombul),ăst ăpeăvârfuri,ăst ăîntr-un picior, sare
în lungime, cu picioarele lipite 60-85 cm, merge pe vârfuri;
- La 5 ani, are aptitudinile generale pentru scris, desenat, cusut, cântat la un instrument;
- Organizareaă şiă coordonareaă motorieă general ă aă copiluluiă deă 5ă aniă ajungeă laă ună înaltă nivelă deă
performan ,ădeşiăseăp streaz ăoăoarecareănesiguran ,ăsinkineziiăşiăparatonii,ălaăconcentrareăşiăefort,ăpân ă
la vârsta de 6-7 ani.
Chiarădac ărolulăcentruluiămotorăînăfiziologiaămişc riiănuăesteăelucidatăpeădeplină(45,ăpag.ă43),ăseă
consider ă c ă cerebelulă areă ună rolă coordonatoră înă executareaă mişc rii,ă înă men inereaă posturiiă şiă înă rolulă
mişc rilorărapide,ăleziuneaăluiăproducândătremor,ădisritmie,ărie).
Seă consider ă c ă encefalulă esteă sediulă mişc riloră voluntare,ă iară belulă esteă centrulă acestora.ă
Activitateaă motorieă aă organismuluiă coordonat ă deă structuriă aleă sistemuluiă nervosă centrală (cortexulă ară şiă
c ileă piramidale,ă cuă rolă deă transmitereă aă comenziiă voluntareă muşchiiă somatici),ă înă realiz areaă mişc riloră
voluntare,ă particip ă şiă cturileă motoriiă extrapiramidale,ă iară laă elaborareaă ideiiă deă mişcareă ticip ă creierulă
emo ională (hipotalamusulă şiă sistemulă limbic),ă ariileă icaleă motorii,ă premotorii,ă senzoriale,ă asociative,ă
nucleii bazali, ebelul, talamusul (27. voi. 3, pag. 166).
S-aăăădemonstratăăăexperimentalăăă(dup ăăă45,ăăăpag.ăăă45)ăăăc ă forma iuneaăreticular ăesteăunănucleu
important de transmitere a impulsuriloră aferente,ă peă careă leă modific ,ă leă monteaz ,ă leă înt reşteă leă
diminueaz ,ăînăraportăcuăcondi iileădeăadaptareăceruteăde mediu.
Înă ceă priveşteă transmitereaă eferent ,ă nucleiiă intermediariă seă iterpună c iiă extrapiramidale,ă dirijând,ă
36
astfel,ă plasticitateaă mişc rilor.ă Distrugereaă acestuiă releuă produceă modific ri,ă înă sensulă spasticit iiă
musculareăşiăalăunorăreflexeădeăapucareăfor at ".
Seă consider ă c ă mişc rileă involuntareă seă datoreaz ă unoră leziuni ale ganglionilor bazali, ale
subtalamusuluiăşiăaleăsistemuluiăextrapiramidal (45, pag. 45).
Înăuneleăsitua ii,ăchiarăşiăf r ăacesteăleziuni,ăinfluxulă nervos la nivel cortical, pe calea aferent ,ăîşiă
pierdeă destina iaă spreă efector,ă împr ştiindu-seă şiă pierzându-şiă putereaă deă comand ă asupraă efectorului,
ap rândăastfelăsinkinezii,ăparatoniiăşiămişc riăinvoluntare.ă

1.1.ăTulbur riăînăorganizareaăşiăcoordonareaămotorieăgeneral

Coordonareaămotorieă(dup ă27,ăvoi.ăI,ăpag.ă633)ăesteăun procesă(laănivelulăcentrilorănervoşi)ăcapabilă

s ăasigureăsecven iereaăşiăarmonizareaămişc rilor,ăprinăcomenzileăcareăajungălaăorganeleăefectoareă(muşchi,ă
tendoane).
Deşiăesteăcondi ionat ămaiăalesăreflex,ăcoordonareaămotorieăfesteăoăcomponent ăcareăseădobândeşteă
prinăînv areăşiăcare,ăprină ărepetare,ăcap t ăunăcaracterăautomat.
Deă obicei,ă perturbareaă func ieiă deă coordonareă aă mişc riloră voluntareă apareă caă urmareă aă leziuniloră
sistemuluiă nervosă central,ă ducândă laă sindromulă apraxică (tulburareă aă activit iiă gesticeă înă executareaă unoră
ac iuniă obişnuite),ă laă celă ataxică (tulburareă motorieă neparalitic ,ă caracterizat ă printr-o coordonare
defectuoas ăaămişc rilorăvoluntare,ăcareăsuntădezordonate,ăap rândăşiătulbur riădeăechilibru),ăprecumăşiălaă
cel de discoordonare.
Principaleleă tulbur riă motorii,ă careă determin ă dificult iă înă coordonareaă general ,ă suntă (dup ă 45,ă
pag. 94):
- întârzierile în dezvoltarea motorie (constând în incapacitatea efectu riiă unoră acteă motriceă
specifice vârstei cronologice);
- mariă deficiteă motoriiă (generateă deă afec iuniă neurologiceă deă natur ă traumatic ,ă infec ioas ă ş.a.,ă
cauzateădeăfactoriăpreăşiăpostnatali);
- debilitateă motorieă (51,ă pag.ă 91)ă (careă const ă într-o stare deă insuficien ă şiă imperfec iuneă aă
func iilorămotriceăprinăîntârzieriăînăapari iaămersului,ăînăprehensiuneaăobiectelorăşiăînăechilibru);
- tulbur riădeăechilibruă(constândăînăimposibilitateaădeăaămen ineăpozi iaăortostatic ,ăînămişcare);
- tulbur riă deă coordonareă (constândă înă neîndemânare,ă mişc riă greoaie,ă gesturiă nelegateă deă scopulă
mişc rii,ăîntârzieriăînămaturizare,ăac iuniăincorecteăşiăincomplete);
- tulbur riă deă sensibilitateă (constândă înă nesiguran aă mişc rilor,ă nuă potă men ineă oă pozi ieă f r ă
controlul vederii,ă nuă potă executaă mişc riă cuă finalitate,ă nuă potă apreciaă for aă mişc riiă înă concordan ă cuă
scopul propus).
Acesteătulbur riăseămanifest ăprină(dup ă82,ăpag.ă49):
- insuficien eăînămotricitateaăgeneral ;
- mersăşiăvorbitătardiv;
-jocul caracterizat prin stereotipiiăşiăprimitivism;
- lipsa de dinamism;
- înclinareăspreăstereotipieăînăgândireăşiăac iune.
Toateăacesteădificult iăiesăînăeviden ămaiăalesălaăvârstaăşcolar .
Dup ăal iăautori,ăacesteătulbur riăseămanifest ăprină(dup ă33,ăpag.ă198):
- la deficien iiăprofunzi:
- dezvoltare senzorio-motorieărudimentar ;
- mişc riăritmice,ăstereotipe,ădeăbalans;
- st riădeăagita ie;
- crizeăconvulsiveăşiăcatatonice;
- hemiplegiiăşiădiplegii;
- anomalii ale coloanei (cifoze, scolioze);
- polidactilieăşiăsindactilie
- laădeficien iiămintalăseveri:
- dezvoltareămotorieădeficitar ;
- spasme,ă ă ă ă mişc riă ă ă ă involuntare,ă ă ă ă sinkineziiă ă ă ă (careă ă ă ă paraziteaz ă aprinderileă motorii);ă tremoră ală
extremit ilor;ă
- sindroame extrapiramidale (paratonii, crize convulsive);
37
 - laădeficien iiămintalămodera i: -
- lipsaădeăini iativ ăşiăinteres;ă
- slabaăcoordonareăaămişc rilorăvoluntare;
-suprasolicitareaă ă ă ă ă ă determin ă ă ă ă ă ă inaccesibilitate,ă ă ă ă ă ă nervozitate,ă idezorganizare comportamental ă
(stereotipii comportamentale).
Gravitateaăăşiăăfrecven a acestorăădificult iăăcreşteăăcuăăcâtăndicapulămintalăesteămaiăgrav.
Limitareaămotorieăşiăinstabilitateaădiminueaz ăcapacitateaădeă|nv areăşiăformareăaăunorădeprinderiă
motorii,ăafectândăprecizia,ăSuple eaăşiărapiditateaămişc rilor.
M.ăRoşca (68, pag. 161)ăinsist ăasupraăprincipalelorăaspecteăleăăăămotricitatii:ăăăăvitez ,ăăăăprecizie,ăăăă
reglareaă ă ă ă for eiă ă ă ă musculare,ă xteritateaă manual ă şiă locomo ia,ă ar tândă c ă acesteaă suntă perturbateă jaă
deficientul mintal, determinând:
•ăhiperkinezii;
•ăhipokinezii;
• mişc riăstereotipe.
În literatura de specialitate (27, voi. 3, pag. 167) se mai men ioneaz ăc ăaparăfrecventeătulbur riăînă
activitatea motorie spontan ,ă careă poateă fiă maiă redus ,ă subă influen aă neurolepticelor
utilizate în tratarea unor boli psihice, în aceast ă situa ieă motricitateaă esteă multă diminuat ă deă stareaă deă
indiferen ăşiădeăcapacitateaăredus ădeăconcentrareăşiămobilizare.
Dup ăC.ăP unescuăşiăI. Muşu,ătulbur rileăînăorganizareaăşiă^îoordonareaămotorieăgeneral ăsuntă(51,ă
pag. 91):
- intensitate mare şiăpersistent ăaăsinkineziilor;
- paratonieă (tulburareaă tonusuluiă musculară manifestat ă prin imposibilitateaă relax riiă şiă contrac ieiă
voluntare a mişc rilor);
- atitudineăcataleptic ă(men inereaăinvoluntar ăaăunorăposturiăsauăatitudiniăcorporaleădeterminate de
modificareaătonusuluiămuscularăşiăpierdereaăini iativeiămotorii);
- nest pânireaămişc rilorăvoluntareă(inten ionate);
- tremur turi,ănistagmus,ăst riădeăagita ieăşiăinstabilitateăpsihomotorie);
- întârziereaămersuluiăşiăaălimbajului;
- sinkinezii (mişc riăăăinvoluntareăăăopuse,ăăăcareăăăînso escămişcareaăvoluntar ăaăp r iiăactive);
- hipertonie (accentuarea contracturii tonice a musculaturii striate);
- mişc riăcoreiformeă(convulsii,ărigiditate,ăhiperkinezieăetc.);
- mişc riănesigureăşiăgreoaie.

1.2. Evaluareaăorganiz riiăşiăcoordon riiămotoriiăgenerale

Oăevaluareăam nun it ăaăniveluluiădeăorganizareăşiăcoordonareămotorieăgeneral ăseăimpune,ădup ăceă

(prinămetodeleăar tateăanterior)ăs-aărealizatădepistareaăşiăapoiăidentificareaădificult iloră(prinăcompletarea
Grilei de evaluare). Avându-seăînăvedereăc ăorganizareaăşiăcoordonareaămotorieăgeneral ăsuntăfavorizateădeă
dezvoltareaă fizic ă şiă psihic ,ă seă impune,ă caă înainteă deă aă aplicaă probeă specificeă s ă realiz mă oă analiz ă subă
aspectăpsihologic,ăpsihiatricăşi aădezvolt riiăfiziceăgenerale.ăDateleăculeseădeălaăaceast ăanaliz ăvorătrebuiă
corelateăcuărezultateleăob inuteălaăevaluareaăprinăprobeăstandard,ăpentruăaăseăputeaătreceălaăîntocmireaăunoră
programeăspecifice,ădeăeduca ieăpsihomotorie.
Probe pentru dexteritateă manual (dup ă 81,ă pag.ă 125)ă Testulă "Punctare"ă - adaptateă deă G.ă Bontil ă
dup ăBinetăşiăVaschide,ăalc tuit pentruăm surareaădexterit iiăşiărapidit iiămanuale.
Materiale: - Dou ăfoiădeăhârtieăcuădimensiuneaădeă20/20ăcm.ăPe fiecare foaie este imprimat un p tratăcuă
laturaădeă10ăcm,ăîmp r ităîn 100ădeăp tr ele,ăcuălaturaădeălăcm.ă- Cronometruăşiăcreion.
Tehnica: Subiectulătrebuieăs ăfac ,ăcuăcreionul,ăcâteăunăpunctăîn fiecareădintreăceleă100ădeăp tr ele,ămaiă
întâiăcuămânaădominant , apoiăcuăcealalt .
Instructaj: Examinatorulă d ă subiectuluiă ună creionă ascu ită şiă îiă puneă înă fa ă foaiaă deă hârtieă cuă p tratulă
desenat în partea de sus.
Iăseăcereăsubiectuluiăs ămarchezeăcâteăunăpunctăînămijloculăfiec ruiăp tr el,ăcâtămaiărepedeăşiăcâtă
maiăexact.ăIăseăindic ăs ăînceap ădinăparteaăstâng ăaăprimuluiăşirăşiăs ăpunctezeăspreădreapta,ăf r ăs ăsar ă
vreunăp tr el,ăpân ăajungeălaăultimulăp tr elădinădreaptaăaăşiruluiădeăjos.
Dup ăceăexaminatorulăseăconvingeăc ăsubiectulăaăîn elesăistruc iaăşiăc ăacestaă ineăbineăfoaia,ăf r ăs ă
îi lunece, îi spune: începe!ă(şiăporneşteăcronometrul).
38
 Cronometrul este oprit când subiectul pune punctul în ultimul p tr elăşiăseănoteaz ătimpulăpentruă
mânaădominant .
Seă d ,ă apoi,ă cealalt ă foaie,ă cerându-seă subiectuluiă s ă executeă Acelaşiă lucru,ă cuă cealalt ă mân .ă Seă
noteaz ăşiătimpulăînăcareăaăefectuatăkprobaăaădoua,ăcuămânaănedominant .
Cotarea: Seăadun ătimpulădeăexecu ieă(înăsecunde)ăalămâiniiălidominante,ăcuătimpulădeăexecu ieăalămâiniiă
nedominanteăşiăseă\raporteaz ălaăetalonă(aăseăvedeaăetalonul pentru "Punctare").

Etalonul pentru cotarea testului "Punctare"

PUNCTARE R= total în secunde

VÂRSTA 11-12 13 14 15 16 17 ADULTI
5-6 7-8 9-10
CENTILE M F M F M F M F M F M F M F
100 127 106 86 59 46 60 62 49 57 48 54 44 54 47 61 47 45
90 158 133 93 68 73 73 67 66 55 57 60 56 65 52 65 55 53
80 167 154 101 75 81 79 71 70 70 65 61 59 68 55 69 60 55
75 179 158 103 79 83 80 74 72 71 68 63 62 69 58 70 61 56
70 187 161 105 80 84 85 78 74 72 69 64 64 70 62 71 62 57
60 203 162 109 84 88 89 82 76 76 73 67 70 73 63 72 63 59
50 221 176 115 93 92 90 84 79 80 78 68 74 75 67 75 67 63
40 235 183 121 94 99 92 88 83 86 85 70 75 76 71 77 71 65
30 249 189 129 97 101 95 90 85 89 87 79 76 79 72 79 74 67
25 262 191 131 98 103 99 91 86 90 89 80 77 81 73 80 77 70
20 264 194 135 101 107 101 93 90 96 95 81 80 87 74 81 80 71
10 338 218 146 107 117 107 99 95 102 101 84 85 94 84 87 85 77
0 429 240 154 136 142 151 122 117 140 112 90 89 124 91 99 90 89

Apreciere:ărapiditateăşiădexteritateă bun = cen iiă75- 1 00;

medie ţăcen iiă30-70;
slab ţăcen iiă0-25.
Testul "Tapping" - adaptateă deă G.ă Bontil ă dup ă Walther,ă alc tuită pentruă m surareaă vitezeiă şiă
preciziei manuale.
Materiale: Dou ăfoiădeăhârtieăalbe,ăcuălaturaădeă20/20ăcm.
•ăCronometruăşiăcreion.
Tehnica:ăSubiectulătrebuieăs ăexecute, maiăîntâiăcuămânaădominant ,ăcât mai multe puncte pe foaia de
hârtie,ătimpădeă6ăsecunde,ăacelaşiălucruărepetându-seăcuămânaănedominant ,ăpeăcealalt ăfoaie.
Instructaj:ă Examinatorulă îiă d ă subiectuluiă primaăfoaieă de hârtieă şiă creionul,ă cerându-iă s ă executeă câtă maiă
multeăpuncteă(vizibileăşiănuăsuprapuse).ăIăseăcomand :ăÎncepe!ămomentăînăcareăseădeclanşeaz cronometrul,
careăseăopreşteădup ă6ăsecunde,ălaăcomandaăStop!,ămomentăînăcareăsubiectulăseăopreşte.
Seă d ă apoiă subiectului a doua foaie, cerându-i-seă s ă executeă acelaşiă lucruă cuă mânaă nedominant ,ă
procedându-seălaăfelăcaălaăprimaăprob .
Cotarea: Seă adun ă puncteleă realizateă cuă mânaă dominant ă cuă celeă aleă mâiniiă nedominanteă şiă sumaă seă
raporteaz ălaăetalonă(aăseăvedeaăetalonul pentru testul "Tapping").

Etalonul pentru cotarea Testului "Tapping"

TAPPING R= total puncte

VÂRSTA 11-12 13 14 15 16 17 ADULTI
5-6 7-8 9-10
CENTILE M F M F M F M F M F M F M F
100 62 88 86 102 99 91 97 99 84 95 91 95 84 92 79 102 110
90 57 78 77 82 75 83 74 83 82 89 81 83 76 85 76 92 97
80 55 66 73 79 69 80 71 81 78 87 77 82 72 85 76 89 92
75 54 66 72 78 68 79 70 80 73 86 75 81 70 83 75 87 90
70 52 65 70 76 66 78 67 79 72 85 74 80 68 82 72 86 89
60 51 61 67 75 64 76 66 76 69 82 73 79 67 78 70 83 85
50 48 59 66 71 60 73 63 74 64 78 70 77 64 76 69 81 82
40 45 58 61 68 58 71 61 73 63 76 68 75 61 74 67 80 80
39
 30 41 56 59 64 56 69 58 71 59 75 65 73 58 73 62 79 77
25 39 55 56 61 55 68 55 69 58 73 64 72 56 72 59 77 76
20 38 53 55 60 53 65 53 67 56 70 62 71 46 70 58 75 74
10 32 44 47 55 44 57 49 64 48 68 60 69 38 68 46 73 71
0 15 30 30 51 34 48 39 53 34 57 49 59 33 60 40 65 56

Apreciere: Vitez ăşiăprecizieămanual :ăbun ţăcen iiă75-100;

medie ţăcen iiă30-70;
slab ţăcen iiă0-25.
Testul "Perle" - adaptat deă G.Bontil ă dup ă Claparedeă şiă Walther,ă alc tuită pentruă determinareaă
abilit iiă(îndemân rii)ămanuale.
Materiale: - 30ădeăm rgeleăcilindriceădeăaceeaşiăculoare, perforate la centru (în lungime), având orificiul
de 2-3 mm.;
- unăfirădeăa ălungădeă28-30ăcm.ătrecutăprină"urechea"ăunuiăacădeăcanava.ăLaăcap tulăcel laltăalăa eiă
esteălegat ăaă31-aăm rgeaă(folosit ăcaăopritoare);
- cronometruăşiă2-3ăm rgeleărezerve (dac ăseăpierd).
Tehnica: Subiectulăvaăluaăm rgeleleăcuămânaădominant ăşiăleăva introduce (câte 4) în acul pe care-1 ineăînă
mânaănedominant .ăDup ăce introduceăcâteă4ăm rgeleăpeăac,ăleăd ădrumulăpeăa .ăProcedeaz ălaălăpân ăcândă
înşir ăpeăa ătoateăceleă30ădeăm rgele.
Seăcronometreaz ătimpulădeăexecu ie.ă
Instructajul: Ar tândăsubiectului:ăaiă30ădeăm rgeleăpeăcareătrebuieăs ăpăînşiriăpeăaceast ăa ,ădup ăceătreciă
prin ac tot câteă4,ăc roraăapoiăleădaiădrumulăînăsfoar .ăTrebuieăs ăînşiriăcât mai repede toateăm rgelele.ăVei
începe când dau drumul la cronometru, pe care îl voi opri când terminiădeăînşirat,ălaăcomandaăta,ăcândăveiă
spune Stop!
Cotarea: Timpulăob inutădeăsubiectăpentruăînşirareaăceloră30ădeărgeleăseăraporteaz ălaăetalonă(aăseăvedeaă
etalonul pentru testul „Perle”).
Etalonul pentru cotarea testului "Perle"

PERLE R= timp în secunde

VÂRSTA 11-12 13 14 15 16 17 ADULTI
5-6 7-8 9-10
CENTILE M F M F M F M F M F M F M F
100 99 77 59 52 53 55 50 54 53 50 49 57 46 55 45 48 46
90 105 91 63 62 61 63 58 57 59 57 53 59 51 58 51 56 50
80 115 95 72 64 64 64 63 60 62 60 54 60 52 63 52 60 53
75 120 99 73 67 67 65 64 61 64 62 55 62 53 65 54 61 54
70 124 100 74 68 68 66 65 62 65 64 57 63 54 66 55 62 55
60 130 103 75 70 70 67 70 65 69 66 58 64 55 67 56 63 58
50 134 107 84 71 73 70 72 67 75 70 59 65 56 70 57 64 62
40 143 117 88 73 76 74 73 70 76 72 61 69 58 73 58 65 63
30 147 130 90 76 78 77 75 74 78 75 64 70 59 74 61 67 64
25 155 137 95 78 80 78 78 75 82 76 65 71 61 75 63 70 66
20 169 151 98 90 82 82 81 76 84 77 66 72 63 79 64 73 67
10 190 162 105 93 88 84 86 80 94 82 74 75 69 85 65 77 72
0 307 189 123 124 120 120 113 96 136 93 77 80 73 107 67 85 117

Apreciere: pentruăabilitateaămanual :ăbun = 75- 100 centile;

medie = 30- 70 centile;
slab = O- 25 centile.
Testul "Decupaj" :- adaptareădeăG.ăBontil ădup ăClaparedeăşiăWalther,ăalc tuităpentruăm surarea
îndemân riiămanuale.
Materiale: Oăfoaieădeăhârtieăalb ,ăavândădimensiunileădeă50/24ăcm., -Care are imprimate trei linii(groase),
dintre care:ăunaăondulat ăşiăfădouaăfrânte,ăavândăl imeaădeă6,5ămmăşiălungimeaădeă46ăcmă(aăseăvedeaă
modelul de mai jos - micşorat).
- Foarfec ămic ,ăcuăvârfurileărotunjite.
- Cronometru.
40
Tehnica: Examinatorulăd ăsubiectuluiăfoaiaădeăhârtieăşiăfoarfec ,ăapoiăîiă explic ăceăareădeăf cut.ăPentru a-l
ajutaă şiă aă nuă pierdeă timp,ă examinatorulă taieă cuă foarfec ă hârtiaă (parteaă alb )ă pân ă laă primaă linie,ă apoiă îiă
comand ,ăîncepe!,ămomentăînăcareăporneşteăcronometrul.
Dup ă20ădeăsecunde,ăopreşteăsubiectulăprinăcomanda.ăStop!ăşiăseătreceălaăliniaăaădoua,ăapoiălaăliniaăaă
treia, procedându-se la fel ca la prima.
Instructaj: Examinatorulăspune:ăI iădauăoăfoaieădeăhârtieăpeăcareăsuntădesenateătreiăliniiăgroase.ăTuătrebuieă
s ătaiăhârtiaăcuăaceast ăforfecu ,ăexactăprinămijloculălinieiăgroase,ăf r ăs ăieşiădinăparteaăneagr .ăCuăcâtătaiă
maiărepedeăşiămaiăcorectăesteămaiăbine.ăVeiăîncepeăcândăî iădauăcomandaăîncepe!ăşiăteăveiăopriăcândădauă
comanda Stop!
Pentruă aă teă ajuta,ă voiă începeă s - iă taiă euă parteaă alb ă aă hârtiei,ă pân ă laă linieă (timpă înă careă execut ă
opera iunea).ăD ăapoiăfoarfec ăcopiluluiăşiăcomand ,ăîncepe!,ăpornindăcronometrul,ăpeăcare-1ăopreşteădup ă
20ădeăsecunde,ămomentăînăcareăd ăcomandaăStop!,ăapoiăseăcereăsubiectuluiăs ătreac ălaăliniaăaădoua,ăapoiălaă
a treia, procedându-se la fel ca la prima linie.
Cotarea: Seănum r ăfragmenteleăt iateădeăsubiectăînăfiecareălinieăşiăseăfaceătotalulăpentruăceleătreiălinii.
Datorit ănumerot riiăfragmentelor,ăacesteaăsuntăuşorădeădeterminat.ă Fiecareăgreşeal ,ăadic ăfiecareă
t ietur ăcareăa dep şit parteaăneagr ăaăfragmentuluiăşiăaăintratăînăparteaăalb ,ăseăscadeădinăsumaăfragmentelorăt iate.

Figura 1

Rezultatulă(R)ăesteăob inutăprinăsc dereaăsumeiădeăfragmenteăeşiteă(Sg)ădinăsumaădeăfragmenteăt iateă(St).

Rezultatul (R = St - Sg)ăob inut seăraporteaz ălaăetalonă(aăseăiea etalonul pentru testul "Decupaj").
Apreciere: îndemânareămanual ă bun ţăcen iiă75ă- 100;
medie ţăcen iiă30ă- 70;
slab ţăcen iiă0-25.

Etalonul pentru cotarea testului "Decupaj"

DECUPAJ R= total puncte

VÂRSTA 11-12 13 14 15 16 17 ADULTI
5-6 7-8 9-10
CENTILE M F M F M F M F M F M F M F
100 27 33 35 42 47 49 49 39 46 49 54 50 47 53 62 59 69
90 18 21 29 35 38 36 38 36 38 40 40 42 45 46 49 45 52
80 16 20 25 33 37 32 35 34 37 35 38 39 43 44 46 39 47
75 15 18 25 31 35 30 33 33 35 34 37 38 42 39 42 38 45
70 14 17 24 30 34 28 32 32 34 33 36 37 40 38 41 37 43
60 13 14 23 27 31 27 31 31 33 31 35 36 38 36 39 35 42
50 12 11 22 26 30 26 30 29 32 29 32 35 36 34 37 34 39
40 11 10 20 25 29 25 29 28 31 27 30 34 33 33 36 31 38
30 10 9 18 24 28 23 28 27 29 26 29 32 32 32 35 29 36
25 9 9 17 23 27 22 27 26 28 25 28 30 31 30 33 27 34
20 8 8 16 22 26 21 25 25 26 23 27 29 29 28 32 25 32
10 6 7 13 20 24 20 22 22 25 22 25 27 25 26 30 23 30
0 2 5 11 11 17 19 17 13 23 20 22 21 18 22 28 12 23

41
 Testul "Discuri" adaptareădeăG.ăBontil dup ăWalther,ăalc tuităpentruăm surareaădexterit iiăşiărapidit iiă
necesare pentru lucr riăcuăpieseămici.
Materiale: Dou ăplanşeteă(dinăplacaj,ăcartonăpresatăsauămaterialăplastic),ăavândăformaădeăp trat,ăcuălaturaădeă30ăcm.ă
Fiecare planşet ăare 41ăalveoleăînăform ădeăcerc,ăcuădiametrulădeă25ămmă(aăseăvedeaămodelul, din Figura 2).

Figura 2
oooooo
ooooooo
ooooooo
ooooooo
ooooooo
ooooooo
- Într-oă planşet ă (A)ă alveoleleă auă adâncimeaă deă lă mm,ă iară înă cealalt ă planşet ă (B)ă alveoleleă auă
adâncimea de 2 mm.
- Pentru a fi introduseă înă alveole,ă seă folosescă 41ă deă rondeleă circulareă cuă diametrulă deă 23ă mmă şiă
grosimea de 3 mm.
- Seărecomand ăs ăexisteărondeleădeărezerv ăînăeventualitateaăînlocuiriiăunoraăpierdute.
- Cronometru.
Tehnica: Celeă dou ă planşeteă suntă aşezateă peă mas ,ă unaă lâng ă alta,ă înă fa aă subiectului:ă planşetaă Aă (cuă
rondeleleăaşezateăînăalveole)ăînăparteaăstâng ,ăiarăplanşetaăB,ă(cuăalveoleleălibere)ăînădreaptaăsubiectului.
Sarcinaă subiectuluiă const ă înă aă mutaă câtă maiă repedeă rondeleleă deă peă planşetaă Aă peă planşetaă Bă
plasându-le în alveolele respective.
Opera iuneaăseădesf şoar ăînătreiăetape,ăastfel:
I.ăSeămut ărondeleleădeăpeăplanşetaăAăpeăplanşetaăBăcuămânaădreapt ,ăplanşetaăAăfiindăînăstânga,ăiară
planşetaăBăînădreaptaăsubiectului;
II. Seămut ărondeleleădeăpeăplanşetaăAăpeăplanşetaăBăcuămânaăstâng ,ăplanşetaăAăfiindăînădreapta,ă
iarăplanşetaăBălaăstângaăsubiectului;
III.ă Seă mut ă rondeleleă deă peă planşetaă Aă peă planşetaă Bă cuă ambeleă mâini,ă fiecareă mân ă luândă ună
singură rondelă deodat ă şiă punându-I,ă apoiă schimbândă mâna.ă Planşetaă Aă vaă fiă înă stânga,ă iară planşetaă Bă înă
dreapta subiectului.
Dup ă fiecareă etap ,ă examinatorulă vaă mutaă rondeleleă deă peă planşetaă Bă peă planşetaă Aă pentruă aă seă
preg tiăfazaăurm toare.
Cândătoateăpreg tirileăauăfostăf cute,ăexaminatorulătreceălaăaăexplicaăsubiectuluiăceăareădeăf cut.
Instructajul: Peă planşetaă aceastaă (seă arat ă planşetaă A)ă aiă rondeleleă peă careă trebuieă s ă leă treciă peă cealalt ă
planşet ă(seăarat ăplanşetaăB)ăîntr-un timp cât mai scurt.
Acumaă veiă lucraă numaiă cuă mânaă dreapt ,ă începe!ă (seă declanşeaz ă cronometrul,ă apoiă seă noteaz ă
timpulă înă careă subiectulă aă mutată cuă mânaă dreapt ă toateă rondeleleă dină alveoleleă planşeteiă Aă înă alveoleleă
planşeteiăB).
Înainteădeăaăîncepe,ăiăseăspune:ăDac ăscapiăoăpies ,ănuăoăridiciăciăieiăaltaădeăaiciă(iăseăarat ăcutiaăînă
care sunt rondeleădeărezerv ).
Dup ă executareaă primeiă etape,ă examinatorulă puneă dină nouă rondeleleă înă alveoleleă planşeteiă A,ă oă
mut ăînăparteaădreaptaăaăsubiectului,ăiarăînăstângaăpuneăplanşetaăB,ăapoiăspune:
DeădataăaceastaăveiămutaărondeleleădeăpeăplanşetaăAă(oăarat )ăwă planşetaăBă(oăarat ),ăfolosindu-
teănumaiădeămânaăstâng .ăÎncepe! (seădeclanşeaz ăcronometrul,ăiarăcândăsubiectulămut ăultimaăpies ălaă
Bculăindicat,ăseăopreşteăcronometrulăşiăseăînregistreaz ătimpul).ăDină nouăexaminatorulămut ărondeleleăînă
alveoleleăplanşeteiăAăşiăpuneălanşetaăînăstânga,ăiarăplanşetaăBăînădreaptaăsubiectului,ădup ăcareă spune:
Deădataăaceastaăvaătrebuiăs ămu iărondelele:ădeăpeăplanşetaăAăieăplanşetaăBă(leăarat ),ăcuăambeleămâini,ă
începiă primaă mutareă cuă nanaă stâng ,ă aă douaă cuă mânaă dreapt ,ă aă treiaă cuă mânaă stâng ,ă aă patraă mânaă
dreapt ăş.a.m.d.,ăpân ăcândămu iătoateărondelele.
Cândă subiectulă termin ă deă mutată toateă rondeleleă seă opreşteă Cronometraiă şiă seă înregistreaz ă
timpul.
Dac ă subiectulă nuă în elegeă explica ia,ă iă seă arat ă concret,ă deă c treă examinator,ă cumă trebuieă s ă
procedeze.

42
Cotarea: Seă adun ă timpulă deă execu ieă (înă secunde)ă aă probeiă efectuateă cuă mânaă dreapt ,ă cuă timpulă
efectuatăcuămânaăstâng ăşiăcuătimpulăefectuatăcuăambeleămâini,ădup ăformula:ă
Rt = Tdr + Tstg. + Ta
Totalulăseăraporteaz ălaăetalon (a se vedea etalonul pentru testul "Discuri").
Apreciere: Dexteritateăşiărapiditateăpentruălucr riăcuăpieseămici:
- bun ăţăcen iiă75ă- 100;
- medie ţăcen iiă30ă- 70;
- slab ţăcen iiă0 -25.

Etalonul pentru cotarea testului "Discuri"

VÂRSTA 11-12 13 14 15 16 17 ADULTI

5-6 7-8 9-10
CENTILE M F M F M F M F M F M F M F
100 174 184 140 115 114 106 109 117 109 112 112 107 108 109 108 99 95
90 207 187 150 123 125 120 118 123 118 117 114 115 114 108 115 111 106
80 223 203 151 124 133 122 123 125 122 120 117 116 117 117 116 116 113
75 230 207 153 130 134 126 125 126 124 123 119 121 119 118 118 118 114
70 236 211 158 131 136 130 128 127 125 125 120 123 120 119 121 121 116
60 249 216 163 136 138 131 132 128 130 127 121 130 123 123 122 128 117
50 255 222 172 138 141 133 134 132 132 131 124 131 125 124 123 129 118
40 261 232 178 142 144 135 139 134 135 135 127 132 126 129 124 133 121
30 275 244 186 145 146 137 141 137 142 137 132 133 128 131 128 136 125
25 281 248 188 148 147 140 143 139 144 140 133 135 129 132 130 138 130
20 288 249 191 149 148 142 146 140 149 142 134 137 131 133 131 139 131
10 304 279 197 156 159 147 154 144 157 146 138 138 134 138 136 143 133
0 450 309 236 174 184 189 176 165 178 156 177 140 147 151 137 164 160

Testul "Bile" - adaptareă deă G.ă Bontil ă dup ă Waltrer, alc tuită pentruă m surareaă precizieiă şiă
coordon riiăoculo-manualeăaăcopiilorădeăpesteă14ăaniăşiăaăadul ilor.
Materiale: - Oăcutieădeălemnăcuălaturaădeă10ăcmăşiăîn l imeaădeă4ăcm.ăInăinterior,ăcutiaăareăunăprag de 2 cm,
peăjum tateădinăsuprafa a,ăînăcareăexist ăunăorificiuăcuădiametrulădeă2ăcmăînăcareăseăîncastreaz ăoăsticlu ă
de medicamente.
- 33ă deă bileă metaliceă (deă rulmen iă deă biciclet ),ă careă seă introducă înă adâncituraă cutieiă r mas ă f r ă
prag.
- Penseta (de preferin ăoăpenset ămetalic ăutilizat ăînăfilatelie)
- Cronometru.

Figura 3
Cutiaăcuăbileăşiăpenset

Tehnica: Seăprezint ăcutiaăînăfa aăsubiectului,ăînăcareăseăintroduceăsticlu aălaăloculăpotrivit,ăseăpunăceleă

33 de bile în adâncituraădeălâng ăpragăşiăiăseăpuneăsubiectuluiăpensetaăînămânaădominant .
Instructajul: Veziăaiciăsticlu aăaceastaăşiăbilele?
Cuă pensetaă peă careă oă aiă înă mân ă vaă trebuiă s ă culegiă bilele,ă unaă câteă una,ă şiă s ă leă introduciă înă
sticlu .ăVeiăfaceăacestălucruă câtăpo iădeărepedeăşiădeăbine.ăDac ăscapiăoăbil ,ănuăoăridici,ăciăieiăunădină
cutiaăcuărezerve.ăVeiăîncepeăcândăî iădauăcomanda,ăAten ie,ăîncepe!ă(seădeclanşeaz ăcronometru!ădup ă
43
ceăsubiectulăintroduceăînăsticlu ăprimeleătreiăbile).ăSeănoteaz ănumaiătimpul pentru introducerea celor
30 de bile.
Cotarea: Timpulăînregistratăpentruăintroducereaăceloră30ădeăbileăînăsticlu ăesteăraportatălaăetalonă(aăseă
vedea etalonul pentru testul "Bile").

Etalonul pentru cotarea testului "Bile"

Bile R= total secunde

VÂRSTA
14 ani - adul i
CENTILE M F
100 29 28
90 34 31
80 36 34
75 41 40
70 49 47
60 53 51
50 61 55
40 69 62
30 72 71
25 81 79
20 84 82
10 85 84
0 89 85

Apreciere: precizieăşiăcoordonareăoculo-manual :
- bun = între 75-100 centile;
- medie = între 30 - 70 centile.;
- slab = între O - 25 centile.
Laă acestă test,ă diferen eleă peă vârsteă fiindă nesemnificative,ă s-a ionstruit un singur etalon, care este
valabil pentru toate vârstele de la 14 ani în sus şiăpentruăadul i,ăaceştiaăfiindădiferen ia iădup ăsex.
Probaădeăfrânareăvoluntar ă (25,ăpag.ă49)ăesteăoăadaptareăA.ăReyăşiăM.ăStanbak,ăalc tuit ăpentruă
apreciereaăcapacit iiădeăânareăcinetic ă(posibilitateaădeăaădirijaăşiăfrânaăvoluntarămişcarea grafic ).
Materiale: - Planşeăînăform ădeăp trat,ăcuălaturaădeă35ăcm,ăpeăcareăfiuntădesenateădou ăcercuriăconcentrice,ă
cuădiametreleădeă21ăşiă28ăcm.ăOălinieăorizontal ămarcheaz ăloculădeăpornire,ăiarăalteătrei linii, exterioare
cerculuiămare,ămarcheaz ăsferturileăde cerc (a se vedea modelul din Figura 4).
*Cronometru
* Creion

Figura 4
Tehnica: Seăpuneăînăfa aăsubiectuluiăprimaăplanş ,ăcerându-i-seăs ăfac ădou ăîncerc riăsuccesiveădeăaătrasaă
cu creionul printreă celeă dou ă cercuriă ună altă cerc,ă pornindă deă laă stângaă laă dreaptaă (dină loculă marcat,ă înă
direc iaă aceloră deă ceasornic),ă cuă indica iaă deă aă executaă deă dou ă oriă probaă într-ună ritmă foarteă lent,ă f r ă aă
ridica, pe tot parcursul creionul de pe hârtie. La primaăprob ăseăcereăprecizieăşiăs ănuădep şeasc ălimiteleă
celorădou ăcercuri.
Probaăaădouaăseăexecut ăimediatădup ăprima,ăpeăalt ăplanş ,ăcuăindica iaădeăaătrasaămultămaiăîncetă
(iarăexaminatorulăîiădemonstreaz ăcumăs ărealizezeătraseulămultămaiăîncet,ăparcurgând cea. 3 milimetri în 5
secunde).ăLaăaceast ăprob ănuăseămaiădauăindica iiălegateădeăprecizieăînăexecu ie,ăciănumaiădeăaăseăexecutaă
trasarea foarte încet.
Laăambeleăîncerc riăseănoteaz ătimpulăparcursăpentruăfiecareăsfertădeăcerc.
Instructaj: Vei trasa cuăcreionul,ăpornindădeăaiciă(seăarat ăliniaăorizontal ),ăprintreăceleădou ăcercuri,ăf r ă
s ăleăatingiăşiăfoarteăîncet,ăpân ăcândăajungiădinănouădeăundeăaiăpornit.ăNuăaiăvoieăs ămiştiăfoaiaăniciăs ăteă
44
opreştiăsauăs ăridiciăcreionul.ăAiăîn eles?
Trebuieăs ăînainteziăcâtăpo iădeălent,ăîncet,ăîncet,ăfoarteăîncet,ăîncepe!
Cea de-aădouaăîncercareăseărealizeaz ădup ăceăs-auăf cutăaprecieriăpozitiveăpentruăprimaăexecu ie:ă
Aă fostă bine,ă dară veiă faceă dină nouă acelaşiă lucru,ă înaintândă multă maiă încetă (examinatorulă îiă demonstreaz ,ă
executând un traseu de cea. 3 mm, în 5 secunde).
- încearc ăacumăs ămergiăşiătuălaăfelădeăîncetăcaămine.ăîncepe!ă(Nuăseăvaăfaceăniciăoăremarc ălegat ă
deăpreciziaăexecu iei,ăpentruăcaăsubiectulăs ănuăaib ăniciăoăteam ăc ăarădep şiălimiteleălaterale).
Cotarea: Capacitateaădeăfrânareăseăapreciaz ăpentruăfiecareădintreăiădou ăp r iăaleăprobei,ăcuăajutorulăaădoiă
indici:ă timpulă totală utilizată întruă executareaă traseuluiă (careă d ă oă ideeă despreă calitateaă global ă aă larii),ă
raportulă dintreă diferen aă algebric ă aă timpiloră deă execu ieă necesariă pentruă primulă şiă ală patruleaă sfertă ală
traseuluiăşiătimpul de execu ieănecesarăpentruăprimulăsfert,ădup ăformula:
t 0,1  t 0,4
*100
t 0,1
Acestăraportăindic ăevolu iaăfrân riiăpeăparcursulăprobeiăşiăcapacitateaăgrafomotric ăaăsubiectului.
Testul Ozeretski - Guillmain (dup ă46,ăpag.ă230)ăEsteăoăadaptareădup ăL.ăPicqăşiăP.ăVayerăvizândă
identificarea principalelor componente motrice sub cele cinci aspecte:
- vitez ;
- for ;ă
- rezisten ,ăpeăcoordonatele:
- coordonare dinamic ăaămâiniloră- C.D.M.;
- coordonareădinamic ăgeneral ă- C.D.G.;
- echilibru - E;
- rapiditate - R.
Dateleăob inuteăcontribuieălaăprecizareaăgraduluiădeăîntârziere psihomotric ,ăaăgraduluiădeficien eiă
şiăîncadrareaăacesteia,ăprecumăşiălaăclarificareaăaspectelorăînăcareăs ăseăintervin ăşiămijloaceleăcuăcareăs ăseă
opereze.
Tehnica: Dup ăaplicareaăindividual ăaăprobelor,ăprinăpunereaăsubiectuluiălaăprobaărespectiv ,ăexaminatorulă
vaăaveaăposibilitateaăs ăapreciezeănivelulăachizi iilorăpsihomotriceăşiăs ăleăraportezeălaăvârstaăcronologic .
Pentruăfiecareăitemădinăprobeleăprezentate,ăIaăvârstaăsubiectuluiăşiălaăvârstaăcuădoiăaniăînainteaăşiăcuă
doiă aniă dup ă vârstaă cronologic ă aă subiectuluiă examinat,ă seă acord ă câteă treiă puncteă laă fiecareă încercare.ă
Num rulădeăpuncte realizatăseăîmparteălaănum rulădeăpuncteăposibileăşiăseăob ineăcâteăunăcoeficientăpentru:
-coordonareaădinamic ăaămâinilor;
- coordonareaădinamic ăgeneral ;
- echilibrulă(coordonareaăstatic );
- rigiditatea.
Prezentarea probelor:

Coordonareaădinamic ăaămâinilor
La 4 ani Trecereaăunuiăfirăgrosădeăa ăprinăurechileăunuiăacădeăcanava,ălungimeaăfiruluiăs ă
dep şeasc ădegeteleăcuă2ăcm.ă
Încercareănereuşit : - neputin aădeăaăexecutaăaceast ăac iuneăînă9ăsecunde.
Num rulăîncerc rilor:ă- câte 2 pentru fiecare mân .

La 5 ani Cuăochiiăînchişi,ăatingeăvârfulănasuluiăcuădegetulăar t torădeălaămânaădreapt ,ăapoiăstânga,ă

încercareănereuşit :ăatingereaăfe eiăînăaltăloc,ăchiarădac ăapoiăatingeănasul.ăNum rulă
încerc rilor:ă3ă(2ădină3ătrebuieăs ăfieăreuşite).

La 6 ani Copilulăst ălaămas ăşiăiăseăfixeaz ăînăfa ăceleădou ălabirinturi. Copilul va desena cu

un creion o linie întrerupt ădeălaăintrareăpân ălaăieşire,ăapoiăseătreceăimediatăla al doilea
labirint.ăDup ă30ădeăsecundeădeăpauz ăvaă executaăacelaşiăexerci iuăcuămâna stâng .ă
Încercareănereuşit : dac ăliniaăieseădin labirint (mai mult deădou ăoriălaădreaptaăşiămaiă
mult de trei ori la stânga) sau seădep şeşteătimpulădeăunăminutăşiă20ăsecundeăpentruă
mânaădreapt ăşiăunăminutăşiă25ăsecundeăpentruămânaăstâng .
Num rulădeăîncerc ri: 2ăpentruăfiecareămân .ă(Aăseăvedeaămodelul labirintului din
figura 5)

45
La 7 ani S ă fac ă ună cocoloşă dintr-oă foi ă sub ireă deă 5ă xă 5ă cm,ă cuă oă singur ă mân ,ă cuă palmaă
întoars ăînăjos,ăf r ăajutorulăceleilalte mâini.ăDup ăunărepausădeă15ăsecundeăseăfaceă
acelaşiăexerci iuăcuăcealalt ămân
Încercareă nereuşit ,ă - dac ătimpulălimit ăesteădep şit,ăiar cocoloşulănuăesteădestulădeă
compact. Durata: 15 secunde .uămânaădreapt ăşiă20ădeăsecundeăcuămânaăstâng
Num rădeăîncerc ri:ădou ăpentruăfiecareămân .
La 8 ani Cu extremitatea degetului mare se ating, cu maximum de vitez ă ă unulă ă ă dup ă ă altul,ăă
degetele mâinii, începând cu degetul mic, apoi invers (5-4-3-2ăşiă2-3-4-5).ăAcelaşiă
lucruăcuăcealalt ămân .ă
Încercare nereuşit : dac ăatingereaăseăfaceădeămaiămulte oriăaăaceluiaşiădeget,ăatingereaă
aă douaă degeteă înă acelaşi timp,ă uit ă s ă ating ă ună degetă sauă dep şeşteă timpulă deă 5
secunde.
Num rădeăîncerc ri: dou ăpentruăfiecareămân
La 9 ani Cuăoămingeădeăoin ă(sauădeăcauciuc,ădeăm rimeaăuneiămingiădeăoin )ăseăvaăaruncaă
într-oă int ădeă25xă25ăcmă situat ălaăîn l imeaăpieptului,ădeălaăoădistan ădeă1,5ăm.ă
Aruncareaăseăvaăfaceăcuăbra ulăîndoit,ămânaălaăum r,ăpiciorulădeăpeăaceeaşiăparteăaă
mâiniiăcuăcareăseăarunc , pu inăînapoi.
Încercareănereuşit : dac ă intaănuăesteăatins ădeăcelăpu in dou ăoriăcuămânaădreapt ăşiă
celăpu inăoădat ăcuămâna stâng .
Num rădeăîncerc ri:ătreiăpentruăfiecareămân .
La 10 ani Exerci iulăseărealizeaz ăcuăambeleămâini,ăastfel:ăExtremitatea degetului mare de la mâna
stâng ăpeăextremitateaădegetuluiăar t torădeălaămânaădreapt ăşiăinvers.ăAr t torulă
p r seşteădegetulămareădeălaămânaăstâng ăpentruăaăreîntâlniădegetulămareădeălaămânaă
stâng ,ăînătimpăceăindexulădeălaămânaăstâng ănuăp r seşteădelocădegetul mare de la mâna
dreapt .ă Apoi,ă indexulă deă laă mânaă stâng ă p r seşteă degetulă mareă deă laă mânaă dreapt ă
ş.a.m.d.,ătotulă cuă maxim ă vitez .ă Dup ă 10ă secundeă deă efectuată exerci iulă cuă ochiiă
deschişi,ăseăcontinu ăexerci iulăcuăochii
închişi.
Prob ănereuşit : dac ămişc rile sunt prost executate sau
seărealizeaz ămaiăpu inădeă10ăcercuriăînă10ăsecundeăsauănu
poateăexecutaămişcareaăcuăochiiăînchişi.
Num rădeăîncerc ri:ă3
La 11 ani Prindereaă uneiă mingiă deă oin ă sauă deă cauciucă (deă m rimeă unei mingiă deă oin )ă cuă oă
singur ămân ,ăaruncat ădeălaăo distan ădeă3ăm.ăCopilulătrebuieăs ă in ăbra eleăridicateăpeăă
lâng ăcap,ăpân ăiăseăcomand :ă"prinde!".ăDup ă30ădeăsecundeădeăpauz ăexerci iulăseă
repet ăcuăcealalt ămân .ă
Încercareănereuşit : dac ănuăpoateăprindeămingeaădeăcelăpu inătreiăori dină5ăîncerc riăcuă
fiecareămân .ă
Num rădeăîncerc ri:ăcinciăpentruăfiecareămân .

Coordonareaădinamic ăgeneral

La 4 ani S rituriăcaămingeaăpeăloc,ăcuăgenunchiiăuşorăflexa i, picioareleăp r sindăsolulăsimultan.

Încercareănereuşit : dac ămişcareaănuăeste simultan ăsau seăsareăpeăc lcâie.
Durata: 5 secunde.
Num rădeăîncerc ri:ă2

46
La 5 ani S rituraăpeăloc,ăf r ăelan,ăpesteăoăsfoar ă inut ălaăîn l imea de 20 cm. de la sol, având
genunchiiăuşorăflexa i.
Încercareănereuşit : dac ăseăatingeăsfoara,ăseăcadeăsauăse atinge solul cu mâna.
Num rădeăîncerc ri: treiă(dinăcareădou ăs ăfieăreuşite)
La 6 ani Cuăochiiădeschişi,ăs ăparcurg ăoălinieădreapt ădeă2ăm,ăpunândăalternativăc lcâiulă
unui picior înaintea vârfului celuilalt.
Încercareănereuşit : dac ăseăp r seşteăliniaădreapt ,ădac ăsuntăbalans riăinutileădeăbra eăşiă
deăcorp,ădac ăexecu iaăesteăproast ,ăînăgeneral.ă
Num rădeăîncerc ri:ă3
La 7 ani Deplasare,ăs rindăîntr-unăpiciorăpeăoădistan ădeă3ăm,ăcuăcel laltăpiciorăîndoitădină
genunchi,ăcuăc lcâiulăînăspateăşiăbra eleăînălungulăcorpului.ăDup ă30ădeăsecundeădeărepaus,ă
acelaşiăexerci iuăseărealizeaz ăcuăcel laltăpicior.ă
Încercareănereuşit : îndep rtareaădeălaăliniaădreapt ăcuămaiămult de 50 cm, atingerea
solului cu piciorul îndoit, leg n riădeăbra eă(pentruămen inereaăechilibrului).ă
Num rădeăîncerc ri: dou ăpentruăfiecareăpicior.ă
Durat : nelimitat ă(pân ăcândăsubiectulărealizeaz ăambele probe).
La 8 ani S rituraăf r ăelanăpesteăoăsfoar ăridicat ălaă40ăcmădeălaăsol.ăAceleaşiăcondi iiădeălucruăcaălaă
proba pentru 5 ani
La 9 ani Stândăcuăunăgenunchiăîndoitălaăspate,ăbra eleăînălungulăcorpului, la 25 cm de picior,
peăsol,ăseăaşaz ăo cutie de chibrituriăgoal .ăCopilulăaşezatălaă5ămădistan ,ătrebuieăs ă
împing ăcuăvârfulăpicioruluiăcutiaăc treăunăanumităpunct,ădinainteăstabilit,ăprinăuşoareă
s rituriăpeăunăpicior.ă
Încercareănereuşit ; dac ăseăatingeăsolulăcuăpiciorulăîndoit (chiarăşiăoăsingur ădat ),ă
gesturi inutile cu mâinile, cutia esteăîmpins ămaiămultădeă50ăcmădeăloculăstabilităsauă
dac ăcopilulănuăreuşeşteăs ăîmping ăcutiaăcuăpiciorul.ă
Num rădeăînc rc ri:ă3
La 10 ani S rituraăcuăelanădeălămăpeăladaădeăgimnastic ălaădou ăcutiiă(capaculă+ălăcutie):ă50ăcmă
în l ime
Încercareănereuşit : pierderea echilibrului în coborâre, aşezareăpeăc lcâieălaăatingereaă
soluluiăşi c dereăpeăşezut.ă
Num rădeăîncerc riă3
La 11 ani S rituriăcaămingea,ăaruncândăc lcâieleălaăspateăşiăatingerea
ambelorăc lcâieăcuămâinile.
Încercareăăănereuşit : neputin aăădeăăăaăăăatingeăăăc lcâiele: simultan, cu ambele mâini.
Num rădeăîncerc ri:ă3

Echilibruă(coordonareăstatic )

La 4 ani Stândăcuăochiiăînchişi,ăcuăpicioareleăapropiateăşiămâinileălaăspate,ăs ăapleceătrunchiulăînă

unghiădrept,ăspreăînainteăşiăs ămen in ăpozi iaăpesteă10ăsecunde.
Încercareăăănereuşit : deplasare de pe loc, îndoirea picioruluiămen inereaăînă
pozi iaăaplecatămaiăpu inădeă10ăsecunde.
Num rădeăîncerc ri:ă2
La 5 ani Stândăpeăvârfulăpicioarelor,ăcuăochiiăînchişi,ăcuăbra eleăînălungulăcorpuluiăşiăcuăpicioareleă
apropiate.
Încercareănereuşit : deplasare de pe loc, atingerea solului cuăc lcâiele,ămen inereaăpozi ieiă
maiăpu inădeă10ăsecunde.
Num rădeăîncerc ri:ă3
La 6 ani Stând pe piciorul drept, cu piciorul stâng îndoit la spate,ăcoapseleăparaleleăşiă
bra eleăînălungulăcorpului.ăDup ă30 de secunde de pauz ,ăseăschimb ăpiciorul.ă
Încercareănereuşit : coborârea piciorului(îndoit) la sol mai mult de trei ori, atingerea
solului cu piciorul îndoit, s rituri,ăridic riăpeăvârfulăpicioarelor,ăbalans ri.ă
Durata: 10 secunde.
Num rădeăîncerc ri:ă2
La 7 ani Stând ghemuit,ă peă vârfulă picioareloră (cuă bra eleă întinseă lateral,ă genunchiiă dep rta i,ă
c lcâieleăapropiateăşiăvârfurileădep rtate,ăcuăochiiăînchişi
Încercareănereuşit : c dereăînainte,ăpeămâiniăsauăînapoi,ăpeăşezut,ăaşezareaăc lcâielorăpeă
sol,ăcoborâreaăbra elor, deschiderea ochilor.
Durata: 10 secunde.
47
 Num rădeăîncerc ri:ă2
La 8 ani Stândăcuăochiiăînchişi,ăcuămâinileălaăspate,ăs ăseăridiceăpeăvârfurileăpicioarelorăşiă
aplecareaătrunchiului,ăînăfl ăînăunghi drept, cu picioarele întinse.
Încercareănereuşit : îndoirea genunchilor mai mult de
dou ăori,ăpierdereaăechilibruluiăcuădeplasare,ăatingereaăsoluluiăcuăc lcâiele.ă
Durata: 10 secunde.
Num rădeăîncerc ri: 2
La 9 ani Stândă peă piciorulă stâng,ă cuă talpaă picioruluiă dreptă aşezat ă peă parteaă inferioar ă aă
genunchiului stâng, cu mâinile pe şoldăşiăochiiăînchişi.ăDup ă30ădeăsecundeădeăpauz ,ă
aceeaşiăpozi ieăcuăcel laltăpicior.
Încercareăăăănereuşit : coborârea piciorului îndoit, pierderea echilibrului, ridicarea
pe vârful picioarelor
Durata: 10 secunde.
Num rădeăîncerc ri:ădou ăpentruăfiecareăpicior
La 10 ani Stând pe vârful picioarelor, cu ochii închişi, cuăbra ele,ăînălungul corpului, cu picioarele
apropiateăşiăc lcâieleălipite.
Încercareănereuşit : pierderea echilibrului, cu deplasare,
atingerea solului cu c lcâiele,ăleg n riăample.ă
Durata: 15 secunde.
Num rădeăîncerc ri:ă3
La 11 ani Cuăochiiăînchişi,ăstândăpeăpiciorulădrept,ăcuăpiciorulăstângăîndoit la spate (coapsele
paralele),ăăbra eleăăînăălungulăcorpului.ăDup ă30ădeăsecunde,ăseăschimb ăpiciorulă
Încercareănereuşit : coborârea piciorului îndoit mai mult
deătreiăori,ăatingereaăsoluluiăcuăpiciorulăcareătrebuieăs ăsteaăîndoit, pierderea echilibrului cu
deplasare,ăs rituri.
Durata: 10 secunde.
Num rădeăîncerc ri:ădou ăpentruăfiecareăpicior

Rapiditate
Materiale: - coal ădeăhârtieăpeăcareăseădeseneaz ăp tr eleăcuălaturaădeălăcm,ăşiăanume:ă10ăp tr eleă
înăîn l imeăşiă25ăînălungime;
- Unăcreionădestulădeălung,ăpentruăaăputeaăfiă inutăcomodăînămân ădeăc treăcopil;
- Cronometru.
Se va cere copilului examinat sa traseze în fiecareăp tre el câteăoălinieă(orizontal ăsauăvertical ),ăcâtă
maiărepedeăcuăputin .ăNuătrebuieăs ăomit ăniciăoăp tr ic ăşiănuăareăvoieă ărevin ăasupraăcelor s rite.
Durata probei: unăminutăpentruăfiecareămân .
Pe parcursul probei, subiectulăvaăfiăîncurajatăs ălucrezeăcâtămaiărepede.ă Dac ăexplica iaănuăaăfostă
respectat ,ăseăîntrerupeăprobaăşiăseăreiaădeălaăînceput.ăSeăpoateărepeta,ădeci,ădeădou ăori.ăînătimpulăprobei,ă
seăvaănota:ăslabaăcoordonareămotric ,ăinstabilitatea,ăimpulsivitatea,ăconştiinciozitatea,ăneliniştea.

Tabelul cu corespondentul vârstei (în medie)

VÂRSTA NUM RăDEăLINIU Eă

(valabil la ambele mâini)
6 ani 57
7 ani 74
8 ani 91
9 ani 100
10 ani 107
11 ani 115

Cotarea: Sumaă celoră patruă coeficien iă împ r it ă laă 4ă neă d ă ună coeficientă general,ă careă reprezint ă
gradulă deă dezvoltareă aiă psihomotricit iiă subă aspectulă componen eiă motoriiă generaleă dină structuraă
psihomotricit ii.

48
 1.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăorganiz riiăşiăcoordon riiămotoriiă
generaleăşiăspecifice

Exerci iileădeăgimnastic ăgeneral ,ăînăcareăsuntăimplicateăconştientizareaăşiăcontrolulămişc riiăauăoă

mareăimportan ăpentruăorganizareaăşiăcoordonareaămotorieăgeneral .
Seă recomand ă caă acesteă exerci iiă s ă seă fac ă atâtă pentruă formareaă unoră abilit iă deă controlă şiă
organizareăaămişc rii,ăcâtăşiălaăînceputulăfiec reiăactivit iădeăeduca ieăpsihomotorie,ăînăvederea preg tiriiăă
şiămobiliz riiăorganismuluiăpentruăexerci iileăspecificeăfiec ruiătipădeădeficien ăpsihomotorie.
Printreăacesteăexerci ii,ăseărecomand :ă
Pentru mobilizarea întregului corp:
- Mersăpeălocăşiăînădeplasare,ăcuămişcareaăalternativ ăaăbra elor.
- Alergare,ăpeălocăşiăînădeplasare,ăcuăpumniiălaănivelulăpieptului
- Dinăpozi iaăcuăpicioareleădep rtateălateral,ăcuăbra eleăpeăşold:ăaplecareăînăfa , în spate, în dreapta,
înăstânga,ăapoiărotireăspreădreaptaăşiăspreăstânga.
- întindereaăbra elorăspreăînainteăsau/şiăsprijinireaălorăpeăşolduriăşiăefectuareaăunorăgenuflexiuni.
- învârtirea peste cap.
Pentruăechilibruăstaticăşiădinamic:
- Exerci iiădeăstatăpeăunăpicior,ăapoiăpeăcel lalt,ăcâtevaăsecunde.
- Ridicareăşiăcoborâreăpeăvârfurileăpicioarelor.
- „Cump na".
- Exerci iiălaăsemicilindru,ălaăroataăcuărotile,ălaăbârnaădeăechilibruăreglabil ,ălaătrambulinaămic ,ălaă
scândura de echilibru cuăîngustareaăsuprafe eiădeăsprijin.
- Transportulăunuiăpaharăplinăcuăap ăpeăoăplanşet ă(f r ăs ăseăverse).
- Exerci iiădeătransportăpeăoăplanşet ăaăuneiămingiădeătenis.
- Exerci iiădeămersăpeăbârnaădeăechilibruăreglabil .ă
Exerci iiădeărespira ie
- Inspira ieă- expira ieă(adânc )ăînă3-4ătimpi,ăpeănum r toare.
- Respira ieăalternativ ăpeănasăşiăpeăgur .
- Exerci iiădeărespira ieăcuăridicareaăbra elorălaăinspira ieăşiăaducereaălorălaăpiept,ălaăinspira ie.ă
Exerci iiăpentruăcoordonareaămişc riiăbra elorăsiămâinilor
- Ridicareaăbra elor,ăapoiăcoborâreaăşiăsprijinireaălorăpeăgenunchi,ăcuăl sareăpeăvine.
- întindereaăbra elorăînăfa ,ăsus,ălateralăşiăjos.
- Rotireaăbra elorădinăpozi ieălateralădeasupraăcapuluiăşiăcoborâreaălorăpeălâng ăcorp.
- Rotireaăbra elorăspreăînainte,ăînchidereaăşiădeschidereaăpumnilor,ăapoiăcuăpumniiăînchişi,ărotireaă
spreăinteriorăşiăspreăexterior.ă
Exerci iiăpentruăcoordonareaămişc rilorăfineăaleădegetelorămâiniăi
- Pocnirea unei mingi de ping-pongăcuădegetulămareăşiăar t tor.
- Prinderea cuădegeteleă(înăpenset )ăaăunorăm rgeleăsauăbileăm runteăşiăpunereaălorăîntr-o cutie.
- Scoatereaăunorăbileăm runteăcuăpensetaăşiăintroducereaălorăîntr-oăsticlu ă(seăpoateăfolosiăcutiaăcuă
bileăşiăpensetaăprezentat ălaătest ri).
- Dinăpozi iaăşezută peăscaun,ăcuăpalmeleăpeămas ,ăcuădegeteleăr sfirate,ăridicareaăconcomitent ălaă
ambeleămâiniăaădegeteloră(peărând),ădup ămodelulăar tatădeăprofesor.
Exerci iiăpentruăcoordonareaămişc rilorămembrelorăinferioare
- Exerci iiălaăbicicletaăergonomic .
- Exerci iiălaăaparatul "covorul rulant".
- Ridicareaăalternativ ,ăpeănum r toare,ăaăgenunchiloră(câtămaiăsus).
- Exerci iiădeădatăcuăpiciorulăîntr-o minge.
Exerci iiăpentruăcoordonareaămişc rilorăcapuluiăşiăochilor
- Rotireaăochilorădup ăunăobiect,ăf r ămişcareaăcapului.
- Aplecareaăcapuluiăînainte,ăînăspate,ălaădreapta,ăapoiălaăstânga,ăpeănum r toare.
- Rotirea capului spre dreapta, apoi spre stânga.
Exerci iiăcomplexe
- Exerci iiădeăt iatăcuăfoarfec ,ăf r ătraseu,ăapoiăcuătraseuădesenat.
- Jocuri:ăîmpletituriăşiă es turiădinăhârtieăcolorat .
- es turiăpeăminigherghef.
49
 - Exerci iiălaătremometruăşiăpsihotempometru.
- Exerci iiă laă "panoulă complex":ă înşiretat-deşiretat,ă încheiat-descheiată nasturiă deă diferiteă m rimi,ă
rotireaă aă diferiteă întrerup toare,ă manevrareaă tastaturii sauă aă disculuiă deă telefon,ă înşurubat-deşurubată cuă
mânaăşiăcuădiverseăcheiăfixe,ăutilizareaăciocanuluiăşiăaăcleştelui.
Uneleăexerci iiăseăvorăfaceăpentruăînceput,ăconcomitentăcuăprofesorul.ăPentruăcazurileădeădeficien ă
mintal ă maiă grav ă (asociat ă cuă tulbur riă neuromotorii),ă acesteă exerci iiă seă voră înv aă treptat,ă cuăsprijinulă
profesorului.
Frecventeleădificult iăcareăseăîntâlnescălaădeficien iiămintalălaărotireaătrunchiului,ăcapului,ămâinilor,ă
pumnilor,ă laă rostogoliriă şiă laă "cump n "ă seă voră elimina,ă dac ă esteă cazul,ă dină exerci iileă preg titoareă (deă
înc lzire)ă şiă seă voră efectuaă caă exerci iiă deă educareă propriu-zise.ă Seă vaă ineă seamaă c ă uneleă exerci iiă careă
suntărecomandateăaăseăfolosiălaă„înc lzire"ăs ăseăînve eăînăprimulărând.
Nenum rateă asemeneaă exerci iiă seă potă imaginaă şiă efectuaă pentruă fiecareă dificultateă depistat ă cuă
ocaziaăaplic riiăgrileiădeăevaluareăîntocmit ăpeăbazaăinventaruluiădeăabilit iăpsihomotorii.
Itemulă nerealizată sauă par ială realizată seă transform ă înă obiectivă educa ională ceă seă includeă înă
programulăindividualădeăeduca ieăpsihomotorie.
Prezent m,ăînăcontinuare,ăexerci iiăpentruăcoordonareămotorieăgeneral ăşiăăspecific ărecomandateădeă
diverşiăautoriăăînăliteraturaădeăspecialitate.ă

Exerci iiădeăcoordonareămotorieăgeneral ă(dup ă46ăpag.ă30)

- Coordonareaă mişc riloră ochiloră (f r ă mişcareaă capului)ă pentruă urm rireaă unuiă obiectă careă seă
deplaseaz ăînăfa aăsubiectului.
- Dinăpozi iaăcuătrunchiulăaplecatălaă90°,ăatingândăpodeauaăcuăt lpile,ăridic riăşiăcoborâriăcuăochiiă
deschişi,ăapoiăcuăochiiăînchişi.
- S rituriăritmice,ăcuăridicareaămâiniloră(s rituraăiepurelui).
- Dinăpozi iaăîntinsăpeăspateă(decubitădorsal),ăseăcereăsubiectuluiăs ăseăridice,ăridicându-şiămaiăîntâiă
capul, apoi gâtul, umerii, apoi restul corpului.
- Dinăpozi iaăîntinsăpeăburt ă(decubităventral),ăs ăseăridice,ăsprijinindu-seăînămâini,ăapoiăs rindăînă
picioare.
Activit iălocomotorii
- Mersătârâşăînainte,ăînapoi,ălateral.
- S rituriăîntr-unăpiciorăşiăpeăambeleăpicioare,ăcuăochiiădeschişi,ăapoiăînchişi.
- S rituri,ădeăpeăloc,ăcâtămaiăînalte.
- Mersă laterală cuă şiă fâr ă încrucişareaă picioarelor,ă cuă accelerareaă timpuluiă deă execu ie.ă Jocuri de
imagina ie (individuale sau în grup)
- Deplasareaăspreăînainte,ăcaăşiăcumăarăpurtaăînămâiniă(apoiăînăspinare)ăoămareăgreutate.
- Deplasarea spre înainte,ăcaăşiăcumăarăîmpingeă(apoiătrage)ăunăc ruciorăsauăunăobiectăgreu.
- Alerg riăcuăbra eleăîntinseălaterală("Avionul"),ăapoiămersăpeăvârfuriă("S ănuăfimăauzi i").
- S rituriă(pesteăobstacoleăimaginare),ăc z turiă(simulândăc ăseăîmpiedic ).
- Alte jocuri, în careă copiiiă îşiă imagineaz ă c ă suntă p s ri,ă avioane,ă animale,ă copaciă etc.,ă imitândă
mişc riăşiăsuneteăspecificeăacestora.ă
Balans ri
- Stat pe vârfuri câte 10 secunde, mai întâi cu ambele picioare, apoi pe un singur picior, apoi pe
cel lalt,ăcuăochiiădeschişi,ăapoiăcuăochiiăînchişi.
- Stând într-unăpiciorăs -1ălegeneăpeăcel laltăînă(balans)ăînăfa ăşiăînăspateă(cuăochiiădeschişi,ăapoiăcuă
ochiiăînchişi).
- Deplasareăcuăămersăînainte,ăăînapoi,ăălateralăăcuăăîncrucişareaăpicioarelor.
Exerci iiăpentruăbra e
- Mişc riăăăaleăăăbra elorăăălateral,ăăărotiriăăălateraleăăădeăăădiferiteăcircumferin e.
- Rotiriăspreăînăfa ăşiăspreăînăspateăaăbra elor.
Exerci iiăpentruătrunchi
- Dinăpozi iaăculcatăpeăspate,ăs -şiăstrâng ăgenunchiiălaăpiept,ăapoiăs ăîntind ăpicioarele.
- Dină pozi iaă culcată peă burt ,ă cuă bra eleă întinseă lateral,ă arcuiriă deă spateă cuă ridicareaă pieptuluiă şiă
picioarelor.
- Imitarea unei pisici care se întinde.
Exerci iiăpentruăpicioareăsiăumeri
50
 - Dinăăăpozi iaăăînăăăpicioare,ăăăcuăăbra eleăăăridicate,ăăăaplec riăăăaleătrunchiuluiălaă90°,ăîncercându-se
atingerea podelei cu palmele.
- S rituriăăcuăgenunchiiăarcui iăăşiăăpicioareleăîntinseă(s rituraăpiticuluiăşiăs rituraăuriaşului).
- Cuăpicioareleăapropiate,ăridic riăşiăcoborâriăpeăvârfuri,ădinăceăînăceămai repezi.
- S rituriăcuăambeleăpicioareăşiăpeăunăpicioră(cuăşiăf r ădeplasare).
Exerci iiăpentruăcoordonareaămotricitatiiăfine
- Decupaje-t iereăcuăfoarfec ăpeădirec iiătrasateăşiănetrasateă(drepte,ăcurbeăşiăînăzig-zag).
- Lipireăsimpl ăşiădup ămodele.ă
Mişc riăcorporale
- Subiectulăăs ăînve eăăs ăasociezeăămişc rileădirec ionaleăăaleăcorpuluiăcuădesenareaăunorăliniiă(peă
tabl ,ăcuăcreta).
- Desenareaăînso it ădeăverbalizareă(facăoălinieăînăsus,ăacumăînăjos,ăacumăspreădreapta,ăacumăoălinieă
curb ăetc.).
- S desenezeă figuriă umaneă (integrală sauă p r iă componente),ă ar tândă peă propriulă corpă elementeleă
desenate.
- Completarea unor desene lacunare ale figurii umane.
- Recunoaşterea,ăîntr-unădesen,ăaăpalmeiădrepteăşiăstângi,ăaălabeiăpicioruluiădreptăşiăstâng.
- Recunoaştereaăînădesen:ăfa ,ăspate,ălateral,ăînăsus,ăînăjos.

Programădeăgimnastic ăpentruămişc rileăfundamentaleă(51, dup ăP.ăR.ăBize)

Programulă urm reşteă educareaă mişc riloră fundamentaleă aă tuturoră segmenteloră corpuluiă (mişc rileă
degetelor, pumnului, antebra ului,ăbra ului,ăumerilor,ăcapului,ăpicioarelor),ăbazat ăpeădou ăcoordonate:
- mişcareădeătransla ieă(înainte-înapoi, sus-jos, stânga-dreapta);
- mişcareădeărota ieă(peăaxaăvertical ,ăorizontal ,ălateral ăşiăanteroposterioar ).ă
Program sintetic-global
- Mişc rileăăădegetelorăăă(flexia,ăăăextensia,ăăăabduc ia,ăăăaduc ia,ăcircumduc ia,ăapucareaădegetuluiă
mare).
- Mişc rileăăăpumnuluiăăă(flexia,ăăăextensia,ăăăabduc ia,ăăăadduc ia,ăcircumduc ia).
- Mişc rileăantebra uluiă(flexia-extensia,ăprona ia-supina ia).
- Mişc rileă bra uluiă (ridicarea,ă coborârea,ă extensiaă înă spate,ă rota iaă intern ă şiă extern ,ă abduc ia,ă
adduc ia,ăcircumduc ia).ă
Programăanaliticăalăeduc rii
- întindereaădegetelorădinăpozi iaăîndoităsauăpumnăînchis,ăcuăşiăf r ăr sfirareaălor.
- Din pozi iaăcuădosulăpalmeiăpeămas ,ăcuădegeteleăr sfirate,ăseătreceălaăînchidereaăşiă deschidereaă
pumnului.
- Exerci iiădeădep rtareăşiăapropiereăaădegetelorădinăpozi iaăpalm ăîntins ăşiădegeteleălipite.
- Exerci iiădeăflexieăşiăextensieăaădegetelor:
- palma întins ă peă mas ă şiă degeteleă uşoră dep rtateă (flexiaă şiă extensiaă fiec ruiă degetă peă rând,ă
simultanăaăar t toruluiăşiămijlociului,ăaăinelaruluiăşiămijlociului,ăaăceluiămicăşiămijlociului,ăaăar t toruluiăşiă
inelarului);
- dinăpozi iaăcuămâinileălipiteăşiădegeteleăuşorădep rtateă(flexiaăar t toruluiădeălaămânaădreapt ăînă
interiorulădegetelorămijlociiăşiăar t torădeălaămânaăstâng );
- exerci iiădeălovireă(aăloviămasaăcuăfiecareădegetăsuccesiv,ăalternativăcuăar t torulăşiămijlociulăsauă
cu cel mare sau inelarul, alternativăcuămijlociulăşiăcuăcelămare,ăcuăar t torulăşiămijlociulăînăacelaşiătimp);
- exerci iiădeărota ieăaădegeteloră(aădescrieăcercuriămiciăcuăfiecareădeget,ăpeărând,ăcuădegeteleăuniteă
sauănumaiăcuădou ădegeteăunite);
- exerci iiăcuăbe işoareă(aăprindeăunăbe işorăîntreădegetulămareăşiăar t tor,ăîntreăcelămareăşiămijlociu,ă
cuăextremit ileădegetuluiămareăşiăar t tor);
- exerci iiăcuădiverseămaterialeă(aăprindeăobiecteămiciăcuăajutorulăunuiăcleşte);
- exerci iiădeăpliereăaăhârtieiădeădiferiteăsortimenteăşiădimensiuni; executare de noduri, de desfacere
a nodurilor;
- exerci iiă deă for ă fizic ă desfacereaă nodurilor,ă îndoireaă sârmelor,ă aă tijeloră cuă diametruă mic,ă aă
tablelorăsub iriăetc.).

51
 Programăpentruăantrenamentulăgestuală(dup ă51.ăpag.ă193)
a.ăExerci iiăsimpleăde îndemânareăpentruămişc rileămâinilor,ăpumnuluiăşiădegetelor
- Opunereaădegetuluiămareăfiec ruiaădintreăcelelalteădegete;
- Dep rtareaăşiăapropiereaădegetelor,ăgrupareaădegetelor;
- întoarcereaăpalmeloră(fa -spate);
- Gesturi executate pe ritm (utilizând metronomul);
- Gesturiădeăprehensiuneă(prindereaăacelorăcuăg m lie,ăîmpingereaăaculuiăcuădegetarul,ăîmpungereaă
es turilorăcuăacul);
- Mişcareaă degeteloră (împletireaă plaseiă pentruă rachetaă deă tenis,ă montareaă fireloră deă a ă peă
gherghef);
- Gesturi fine (plisareaă es turilor,ărotireaăpumnului,ăînşurub ri-deşurub ri).
b.ăExerci iiădeăfor ăfizic
- Pentru degete: desfacerea nodurilor din ce în ce mai strânse;
- Pentruă pumniă şiă bra e:ă - introducerea unor inele de cauciuc de diametre din ce în ce mai mici
(for at) unul în altul;
- Exerci iiăcuăciocanulăşiăcleştele;
- Aplica ii:ă c lcatulă rufelor,ă lucr riă cuă ciocanul,ă fer str ul,ă pila,ă cleştele,ă nituită cuă nituriă deă
marochin rie.ă
c.ăExerci iiădeăabilitate
- Exerci iiăgraficeă(b tutulălaămaşinaădeăscrisăşiălaătastatura de computer);
- Decup riăcuădaltaă(t iere,ăperforare,ăprindereaăcuăcopci).
d.ăExerci iiădeăabilitateămanual ăşiădeăcoordonareăaămişc rilor
- Manipul riădeămaterialeă(bile,ăcuburi);
- Montareaăşiădemontareaămarionetelor;
- Pictur ;
- Noduri simple, executateăcuăoăsingur ămân .
- Aplica ii: - nodulăă es torului,ăănodulăăpescarului,ăămontareaănasturelui,ăcolaj,ăpictur ;
- decupaj, montaj.
e.ăExerci iiădeăaten ie
- Copieri,ădict ri,ăreproduceri;
- Construc iiădinăcuburi.
- Aplica ii:- sort riădeăpiese,ălucr riădeăl c tuş rieă(pilire,ăpusăpe
menghin ),ămanipul riădeăm rfuri,ălucr riădeărepara ii,
ambal ri.
f.ăExerci iiăsenzoriale
- Aplica ii: - aplicareaă ă etichetelor,ă ă pliereaă ă es turiloră ă metalice,ă m surareaă şiă t iereaă
unor materiale.

Exerci iiăpentruăeducareaăconduitelorămotoriiă(dup .13)

Motricitateăgeneral
Exerci iiăpentruămembreleăinferioare
- Exerci iiădeămersăcuăpaşiămariăşiămiciăpesteăjetoaneădispuseălaădistan eăregulate.
- Mersăpeăoălinieătras .
-Mersăcuăpaşiălateraliă(spreăstângaăşiăspreădreapta).
- Mersăpeăvârfuri,ăapoiăpeăc lcâie.
- "Mersul piticului".
- Mersăcuăochiiăînchişiăpân ălaăunăpunctădeăreper.
- Alergareăcuăpaşiămariăşiămiciălaădiferiteădistan eămarcateădeăjetoane.
- Alergare printre jetoane.
- Mersăurmatădeăs ritur .
- S ritur ăde peăb ncu aădeăgimnastic ădinăpozi iaăghemuit,ăapoiădinăpozi iaăînăpicioare.
- S rituriăpesteăobstacoleămiciă(c r mizi).
- S rituriădeăjosăînăsus,ăpeăoăbanc ădeăgimnastic .
- S rituriăpeăunăpicior,ăapoiăpeăcel laltă(cuădeplasareăspreăînainte).
- "Pasulăştrengarului" .
52
 - S rituriăîntr-unăpicior,ăurm rindăoălinieătrasat ăpeăsol.
- Urcareăşi coborâre la spaliere.
- Prinde baraăfix ,ăprinăs ritur ,ăsprijinitădeăprofesor,ăseăatârn pedaleaz ă din picioare.
Exerci iiăpentruămembreleăsuperioare
- Apucarea unei mingi de tennis, apoi de ping-pong,ăatâtăcuămânaădreapt ,ăcâtăşiăcuăceaăstâng .

- Aruncatulăşiăprinsulăcuădou ămâini.
- Arunc riădeăprecizieă(laă int ).ă
Exerci iiăpentruăeducareaăechilibruluiăstaticăşiădinamic.
Echilibru static
- Stând într-unăpicior,ăs ăsteaăcuăcel laltăridicatăcâtevaăsecunde,ăapoiăinvers.
- Men inereaăînăechilibruăpeăunăpicior,ăcuăochiiăînchişi.
Echilibru dinamic
- S ămearg ăînăechilibruăpeăoălinie.,
- S ămearg ăînăechilibruăpeăoăbârn .
- S ătransporteăobiecteăpeăoăplanşet .
- S ătransporteăoămingeădeătenisăpeăoălingur .
- S ătransporteăobiecteăpeăcap.ă
Exerci iiădeăcoordonareăoculo-motorie
- Pliatul batistei.
- Sifonatul hârtiei în pumn.
- înnodate - deznodare.
- Apucareaăobiectelorămiciăcuădou ăşiătreiădegete.
- Aşezareaăunorăobiecteămici într-o cutie, cu ajutorul degetelor.
- Prinsăşiăaruncatăcuămingea.
- Introducereaăa eiăînăac.
- înşirareaăm rgelelor.
- Apucarea obiectelor cu penseta.
- încheiat - descheiat nasturi.
- îmbr cată- dezbr catăp puşa.
Exerci iiăpentruăoprireaăvoluntar ăaămişc rilor,ălaăcomand
- Deplas riăînămers,ăapoiăînăalergare,ăcuăopririăşiăporniriălaăcomanda:ăStai!ăşiăPorneşte!
- Mişcareaăbra elorăînăfa aăoglinzii(oprireaăşiăcontinuareaălaăsemnal).
Jocuri; - trecereaăşiăoprireaăstr ziiălaăStop.
Exerci iiăpentruăeducareaămobilit iiăpumnuluiăsiămâiniiă(dup ă64)
- Mobilizareaăspreăflexieăaăpumnuluiădinăpozi iiăvariateăaleăantebra ului,ăcuădegeteleăflectate.
- Exerci iiă deă tragereă (întindere)ă aă unuiă elastică cuă degetele(cuă fiecareă separat),ă pentruă educareaă
mobilit iiăşiăfor ei,ă(aăseăvedeaăfiguraă6)

Figura 6

- Degeteleă deă laă ambeleă mâiniă întrep trunseă (caă laă rug ciune)ă şiă mişcareaă concomitent ,ă apoiă
alternativ ăaădegetelor.
- Activit iăpractice:ă- es turiăpeăgherghef;
- împachetat - despachetat;
- tricotat, brodat, cusut;
- mişc riăspecificeăscrisului,ădesenului,ădactilografiatului;
- exersareaăăăăunorăăăămişclrlăăăăcomplexe,ăimplicateăînăgr din rităşiătâmpl rie.
- Jocuri: biliardul,ăămarocco,ăaruncareaăăs ge ilorălaă int , intarulăetc.

53
 2. ORGANIZAREAăAC IUNILOR

2.1.ăOrganizareaămişc rilorăînăac iuniăeficiente

Activitateaă uman ,ă caă modalitateă specifiulă dfă rela ionareă organism-mediuă şiă caă ansambluă al
manifest riloră psihocomportamentaleă cuă caracteră deliberată şiă conştient,(27,ă voi.ă I,ă pag.ă 53)ă impuneă
eficien ăşiăun înalt grad de organizare, pentru a asigura integrarea individual ălaămediulăfizicăşiăsocial.
Un rol importantăînărela ionareaăorganism-mediu îlăareămişcarea,ămişcareăcareăesteăperceput ăprină
analizatorul kinestezic.
Receptorii analizatorului kinestezic (denumi iă şiă proprioceptori)ă suntă localiza i înă muşchi,ă
tendoane,ăarticula ii,ăperiostăşiăligamenteleăarticulare.ăPeăbazaăinforma iilorătransmise deăaceştiăreceptori,ă
de la nivelul aparatului locomotor la nivelul cortexului,ă seă realizeaz ă oă important ă component ădeă feed-
back aăservomecanismuluiăcareăregleaz ăactivitateaămotorieă(adic ămotricitateaăorganismului).
Impulsurile emanate de proprioceptori sunt conduse astfelă(dup ă27,ăvoi.ăII, pag. 998):
- pentruă sensibilitateă kinestezic ă (sim ulă pozi ieiă şiă ală mişc riiă înă spa iu),ă deă laă corpusculii Golgi,
Paccini, Ruffiniă şiă termina iileă nervoaseă libere,ă prină fasciculeleă spino-bulbare. Fasciculele spino-bulbare
transmităinforma iaăkinestezic ălaătalamusăşiăapoiăspreăcortex,ăundeăseăconştientizeaz ;
- pentru sensibilitateaă proprioceptiv ă deă controlă aă mişc riiă (sim ulă tonusuluiă muscular),ă deă laă
fusurile neuromusculare, prin fasciculele spino-cerebeloase. Fasciculele spino-cerebeloase transmit
informa iaăcerebeluluiăcare,ădup ăprelucrare,ăoăretransmităcorticai.
La nivelă corticaiă seă realizeaz ,ă astfel,ă oă arieă senzitivo-motorie care pune în acord efectuarea
comenziiă corticaleă voluntareă cuă informa iileă sositeă peă c iă exteroceptive,ă privindă modulă înă careă comandaă
cortical ăesteăexecutat ădeămuşchi.
Analizatorul kinestezic esteăimplicatăînăcelăpu inăurm toareleăfunc iiămajore:
- elaborareaălaănivelăcorticaiăaăsenza iilorăsomatice;
- reglarea tonusului muscular a posturii corpului;
-controlulămobilit iiăvoluntare.
Acesteăfunc iiăjoac ăunărolădeosebităînăcomplexulămecanismădeă organizareăaămişc rilorăînăac iuniă
eficiente.
Eficien aă ac iuniloră esteă efectulă utilă ală activit iiă motoriiă şiă psihiceă (27,ă voi.ă II, pag. 22) care se
ob ineă prină exerci iiă maiă multă sauă maiă pu ină organizateă peă parcursulă vie ii,ă peă bazaă c roraă seă formeaz ă
abilit i.
Abilit ileă existenteă laă ună momentă dată cap t ă oă importan ă deosebit ă înă activitateaă deă înv areă
(şcolar ăşiăprofesional ).
Laă deficien iiă mintal,ă slabaă capacitateă deă aă utilizaă experien aă anterioar ă laă condi iileă noi,ă prină
transferuri de deprinderi opera ionale,ăasociat ăuneoriăcuătulbur riăaleătonusuluiămuscularăşiăaămotricitatiiă
organismului,ădiminueaz ăposibilitateaădeăorganizareăaămişc rilorăînăac iuniăeficiente.
Evaluareaăeficienteiăac iunilorăşiăactivit iiămotorii
Dup ăWechsler,ăcoeficientul deăeficien ăseăstabileşteăprinăraportulădintreăscorulăbrut,ăob inutădeăună
individălaăoăanumit ăprob ăşiăscorulămediuăalăpopula ieiădeăaceeaşiăvârst ă(27,ăvoi.ă II, pag. 22). însumarea
rezultateloră tuturoră probeloră (testelor)ă împ r iteă laă num rulă lor,ă reprezint ă coeficientulă deă eficien ă ală
subiectului examinat.
Organizareaămişc rilorăînăac iuniăsiăeficientaăacestora

Activitateaă deă educareă trebuieă organizat ă într-ună ansambluă unitar,ă avândă înă vedereă c ,ă diferiteă
elementeăaleămotricitatiiăşiăpsihomotricit ii sunt strâns legate între ele.
Ac iuneaă deă educa ieă psihomotorieă seă organizeaz ă înă func ieă deă rezultateleă ob inuteă laă probeleă şiă
investiga iileă complexeă efectuateă deă c treă examinator,ă inându-seă seamaă nuă deă vârstaă cronologic ă aă
subiectului, ci de nivelul deă dezvoltareă şiă eficien ă laă careă s-aă ajunsă înă realizareaă fiec ruiă elementă
psihomotor component.
înă programulă deă educa ieă trebuieă elimina iă factoriiă deă anxietate,ă trebuieă câştigat ă încredereaă
copiluluiăînăprofesorăşiăînăfor eleăproprii,ăevitându-seăeşecurile.
Seăporneşteăapoiăprogresiv,ăcuăexerci iiăceăseăpotăexecutaăcuăuşurin ,ăgradulădeădificultateăm rindu -
seătreptat,ăpeăm suraăautomatiz riiămişc rilorăexersateăşiăpeăm suraăform riiădeprinderilor.ăSeărecomand ă
54
descompunereaămişc riiăînăelementeleăsaleăşiăexersareaăfiec ruiăelementăînăparte,ăapoiătrecereaălaăexersareaă
altuiăelementăşiălaăcombinareaăelementelorăînsuşite,ăpân ăseărealizeaz ,ăcorectăşiăeficient,ăîntreagaămişcare,ă
înătoat ăcomplexitateaăsa.ăSpreăexemplu,ădac ăseădoreşteăeducareaămişc rilorăfineăaleămâiniiăşiădegeteloră
(dac ănuăsuntădeficien eăfizice),ăînăvedereaăpreg tiriiăpentruăscriereăseăporneşteădeălaăexersareaămişc riloră
largiăaleăambelorămâini,ăapoiăaămâiniiădominante,ăaăîncheieturiiăpumnuluiăşiăaădegetelor.
Seă insist ă peă elementeleă deă prindereă aă creionuluiă întreă celeă treiă degete,ă peă ap sareă şiă peă dirijareaă
oculo-manual ă aă mişc rii,ă peă controlulă şiă frânareaă mişc rii,ă încadrareaă înă spa iileă caietuluiă etc.ă înă final,ă
exersareaăesteăcomplex ,ăcuprinzândătoateăelementeleăcomponenteăîntr-oămişcareăcoordonat ăşiăeficient .
Dac ăseăurm reşteăeficientizareaăunorămişc riăimplicateăînăînv areaăşiăpracticareaăunorămeserii,ăseă
realizeaz ăini ialăoăanaliz ăaăgesturilorădinăpunctădeăvedereăalăformeiăşiădirec iei,ăştiindu -seăc ăexist ăpatruă
tipuri de gesturi: rectiliniu, rotativ, scripturo-plasticăşiăpolimorfă(20,ăpag.ă189).
Gestulă rectiliniuă seă exprim ă prină mişc riă deă transla ieă deă tipă orizontal,ă înainte-înapoi, stânga-
dreapta sau de tip vertical, sus-jos.ă Exersareaă şiă eficientizareaă acestoră mişc riă esteă util ă înă opera iileă deă
t iereă (cuă fer str ulă sauă bomfaierul),ă deă pilire,ă deă rindeluire,ă deă mânuireă aă unoră unelteă (sap ,ă târn cop,ă
ciocan),ădeămanevrareăaăunorăscule,ăîntrerup toare,ămaşiniăetc.
Gestulă rotativă seă exprim ă prină mişcareaă deă rota ieă şiă trebuie exersat începând cu rotiri în sensul
aceloră deă ceasornică şiă invers,ă apoiă dină interioră spreă exterioră şiă invers,ă cuă amplitudineă maiă mareă sauă maiă
mic ă aă bra elor,ă aă pumnuluiă şiă aă degetelor.ă Exersareaă şiă eficientizareaă acestoră mişc riă esteă util ă pentruă
preg tireaăscrisului,ăpentruăactivit iădeăînşurubare-deşurubare,ădeăg urireămanual ,ădeămanipulareăaăunoră
manivele,ă volane,ă întrerup toare,ă clan e,ă chei,ă deă lustruireă manual ă aă mobilei,ă deă preg tireă aă tableiă înă
tinichigerie etc.
Gestul scripuro-plastic, exprimată prină mişc riă variate,ă complexe,ă cuă direc iiă multiple,ă esteă utilă înă
sculptur ,ă es torie,ăcartonaje.
Gestulăpolimorf,ăexprimatăşiăelăprinămişc riăvariateăşiăcomplexe,ădarădeăamplitudineămaiămare,ăesteă
utilăînăl c tuşerie,ăconstruc ii,ăinstala ii,ămontaj, asambl ri,ăfinis riăetc.
Ac iuneaă deă eficientizareă aă mişc riloră trebuieă realizat ă ini ială f r ă subiect,ă doară prină mişc riă
involuntareăexecutateăpeăbaz ădeăimita ie,ăurmateădeămişc riăcomandateăverbal,ătrecându-se apoi la aparate
şiădispozitiveăspecialăconstruiteăpentruăeducareaăunorăabilit iă(deăgenulăpanourilorăcuădiverseădispozitive,ă
întrerup toare,ăcheiăfixeădiverseădexterimetre,ătremometre,ăpsihotempometreăetc.) 3.
Deficien iiă mintală întâmpin ă greut iă înă organizareaă mişc riloră înă ac iuniă eficiente.ă Cercet rileă înă
domeniulă preg tiriiă profesionaleă aă deficien iloră mintală pun,ă dină acestă motiv,ă ună accentă deosebită peă
"educareaăgesturilor"ă(21)ă(35)ă(68)ăcareăs ăporneasc ădeălaăgesturileănaturaleăceleămaiăsimple,ădeăprecizie,ă
deăritmăşiăcoordonare,ăajungându-seătreptatălaăantrenamentămotricăspecificămeserieiăcareăseăînva .
Exist ă posibilitateaă alc tuiriiă aă numeroaseă programeă deă antrenament,ă gestual,ă dup ă necesit ileă
impuseă deă dificult ileă psihomotoriiă aleă fiec reiă persoaneă cuă careă seă lucreaz .ă Seă potă alc tui astfel,
programeă deă antrenamentă pentruă activit iă specificeă aleă preşcolariloră şiă şcolarilor,ă aleă logopa ilor,ă aleă
deficien ilorăneuromotoriăşiăpentruăpreg tireaăpreprofesional ăşiăprofesional ăaăelevilor.
Prezent m,ăînăcontinuare,ăunăastfelădeăantrenamentăcomplexă(dup ă51,ăpag.ă194),ăconstituităpeăşaseă
grupeădeăactivit i:ă
a)ăExerci iiăsimpleădeădib cie
3
Aă seă consultaă înă acestă sensă lucrareaă "Educa iaă psihomotorieă aă deficien iloră mintal",ă ap rut ă înă
Editura Pro Humanitate în anul 2000.
- mişc rileă mâinilor,ă pumnului,ă degetelor:ă opunereaă degetuluiă mareă fiec ruiaă dintreă celelalteă
degete,ădep rtareaăşiăapropiereaădegetelor,ăgrupareaădegetelor;
- prezentareaă palmeloră (fa -spate), opunerea palmelor, pumnul moale: (înainte, înapoi, stânga,
dreapta);
- gesturi deădib cie,ăexecutateăpeăbaz ădeăimita ieăcuăritmă(metronom);
- aplica iiăindustriale:ăgesturiădeăprehensiuneă(prindereaăacelorăcuăg m lie,ăîmpungereaăacestoraăcuă
degetul,ăîmpungereaă es turilorăcuăace);
- mişc rileădegetelor:ăîmpletireaăplaseiăpentruăracheteădeătenis,ăconfec ionareaăbure ilorămetalici;
- gesturiă fine:ă plisareaă es turilor,ă rotireaă pumnului,ă m rireaă unoră g uriă înă discurileă deă plastic,ă
r sucireaăbureteluiămetalic,ăînşurub ri-deşurub riăetc.
b)ăExerci iiădeăfor ăfizic
- for aădegetelor:ădesfacerea nodurilor din ce în ce mai strânse;
- for aă pumnuluiă şiă bra elor:ă introducereaă deă ineleă deă cauciucă deă diametreă diferiteă unulă înă altul,ă
55
exerci iiăcuăciocanul,ăcleşteleăetc.;
- aplica iiă industriale:ă c lcat,ă nituită înă lucr rileă deă marochin rie,ă activit iă cuă ciocanul,ă fer str ul,ă
cleşteleă(tâmpl rie,ăl c tuşerie,ămontaj),ăpitireaătijelorămetaliceăetc.
c)ă Exerci iiă deă abilitate: exerci iiă graficeă şiă aplica iiă industrialeă (b tutulă laă maşinaă deă scris,ă
manevrareaă unoră maşiniă şiă dispozitive),ă decup riă cuă daltaă şiă aplica iiă industrialeă (t ierea,ă perforareaă şiă
prinderea în copci a materialului plastic);
d)ăExerci iiădeăabilitateămanual ăşiădeăcoordonareăaămişc rilor:ămanipul riădeămateriale,ămontareaă
marionetelor,ăpictur ,ănoduriăsimple,ăexecutateăcuăoăsingur ămân ă(exerci iileăamintiteăseăexecut ăalternativă
şiă simultană cuă dou ă mâini,ă careă ac ioneaz ă înă gesturiă ritmateă sauă simultane);ă aplica iiă industriale:ă nodulă
es torului,ănodulăpescarului,ănodulădeăoprire;ămontareaănasturilor,ăcolaj,ăpictur ,ădecup ri,ămon taj.
e)ăExerci iiădeăaten ie:ădesenă(copieri,ădict ri,ăreproduceriădeăp trate);ăprobaăR.ăZazzoă - construc iiă
deăcuburi;ăaplica iiăindustriale,ăgrup riădeăpieseă(discriminareaăformelorăşiăculorilor);ălucr riădeăl c tuşerie,ă
montarea de piese (prin lipire sauăîmbucare),ămanipul riădeăm rfuri,ălucr riădeărecondi ionare,ăamhnluj.
f)ăExerci iiăsenzoriale:
- educa iaăv zuluiă(apreciereaălungimilor,ăaăsuprafe elor);
- discriminarea zgomotelor (diverse sunete, uruitul motorului);
- aplica iiăindustriale:ăaplicareaăetichetelor,ăpliereaă es turilorămetaliceăpentruăbure i,ăm surareaăşiă
t iereaăunorămaterialeă(elastice).
2.2. Formarea deprinderilor de lucru

Deprinderileă deă lucruă suntă necesareă tuturoră domeniiloră deă activitateă înă careă seă doreşteă ob inereaă
unui randamentăşiăaăunorăperforman eăspecifice,ăînc ădeălaăvârstaăpreşcolar ăşiăşcolar ăsuntănecesareăuneleă
abilit iă motriceă şiă senzorialeă careă s ă steaă laă bazaă form riiă unoră deprinderiă deă lucruă pentruă utilizareaă
instrumentelorăspecificeăscrisului,ădesenatului,ăutiliz riiăunorădispozitiveăşiăaparateăetc.
Laă vârsteă maiă mari,ă preg tireaă pentruă oă anumit ă profesieă şiă practicareaă acesteiaă impună existen aă
unorădeprinderiădeălucruăcareăs ăm reasc ărandamentul,ăprinăcreştereaăvitezeiăşiăprecizieiăînăexecu ie.ăPrină
formarea deprinderilorădeălucruăseărealizeaz ,ădeăfapt,ăridicareaăniveluluiădeăeficien ălaăpreten iileăimpuseă
de obiectivul final al programului de antrenament.
Deprinderileădeălucruălaădeficien iiămintalăseăformeaz ăîntr-unăritmăîncetinit,ădup ămulteăexerci ii,ă
strictă dirijateă deă profesor,ă abiaă dup ă ceă seă ob ineă oă organizareă aă mişc riloră înă ac iuniă eficiente.ă Acesteă
deprinderiă seă pună înă practic ,ă seă exerseaz ,ă seă consolideaz ă şiă seă automatizeaz ă înă procesulă deă
profesionalizare,ăcareăîncepeăcuăînv areaăuneiăsauăunuiăgrupădeămişc ri,ăcareăseăconstituieăîntr-oăopera ieă
sauăfaz ădeălucru.
Dup ă executareaă corect ă aă uneiă opera ii,ă seă treceă laă alta,ă pân ă când,ă prină îmbinareaă acestora,ă seă
realizeaz ăanumiteărepereăsauăproduseăsimple.
înă final,ă pentruă executareaă unoră lucr ri,ă fie ele simple sau complexe, elevul (inclusiv deficientul
mintal)ă trebuieă s ă ajung ,ă prină exersare,ă s ă fieă capabilă deă aă executaă fazeă şiă obiecteă dină ceă înă ceă maiă
complexe,ă pân ă laă atingereaă niveluluiă deă aplicareă înă practic ă aă cunoştin eloră şiă deprinderiloră însuşite,ă înă
situa iiănoi.
Formareaă şiă exersareaă acestoră deprinderiă seă realizeaz ă înă ateliereleă şcolareă sauă aleă unoră
întreprinderi,ăundeăseăfaceăinstruireaăpractic ăaăelevilor.
Organizareaămişc rilorăînăac iuniăeficienteăşiăformareaădeprinderilorădeălucruănuăpotăfiărealizateăf r ă
oăorganizareăoptim ăaăconduitelorăşiăstructurilorăperceptiv-motrice.

3. SCHEMAăCORPORAL

Inăliteraturaădeăspecialitateăseăvorbeşteădespreăfaptulăc ădeficien iiămintalăauăfrecventătulbur riădeă

schem ăcorporal ă(36)ă(51)ă(74),ăceea ceăseăeviden iaz ăşiăînăpractic ,ămaiăalesăînăactivit ileăşcolareăundeă
copilulătrebuieăs -şiăînsuşeasc ăşiăs -şiăcoordonezeămişc rileăpropriuluiăcorp,ăs ălocalizezeăac iuniăraportateă
permanentă laă propriulă corp,ă s ă seă localizezeă fa ă deă obiecteă sauă persoaneă cuă careă intr ă înă rela ie,ă s ă
localizezeăobiecteăşiăac iuniăîntreăele,ăs ăseăautoapreciezeăînăraportăcuăal ii.
Avândă înă vedereă c ă autoriă consacra iă afirm ă c ă termenulă deă schem ă corporal ă esteă ambiguu,ă c ă
semnifica iaăconceptuluiănuăesteăînc ăprecis ă(51, pag.ă119),ăc ăschemaăcorporal ănuăesteăomogen ăşiăc ăînă
conştiin aă individuluiă eaă esteă neclar ,ă vag ă şiă imprecis ,ă c ă uneleă p r iă aleă corpuluiă suntă maiă viuă
reprezentate,ă alteleă maiă estompateă (36,ă pag.ă 65),ă îngreuiaz ă definireaă eiă optim ,ă structurareaă prec is ă aă
56
elementelorăceăoăcompun,ădeciăşiăsistematizareaăcauzelorăcareăproducădificult iădeăschemaăcorporal .
Dup ăăA.ăăKreindlerăă(36,ăăpag.ăăă64),ăăno iuneaăădeăăschem corporal ăseărefer ălaăorganizareaăşiă
percepereaă localiz riiă stimulilor, laă rela iileă reciproceă dintreă p r ileă corpului,ă laă rela iileă acestoră p r iă cu
mediulăînconjur torăşiăimagineaămintal ăşiăspa ial ăpeăcareăoăareăomul despre sine. Autorul include în
defini iaă ă ă saă ă ă concluziileă ă ă unor cercet toriă careă afirm ă c ă imagineaă corporal ă esteă cl dit ă peă unit i
senzorialeă veniteă dină sfereleă tactile,ă vizuale,ă labirinticeă şiă kinestezice (Schilderă P.),ă c ă somatognoziaă
(imaginea propriului corp ca obiect func ională înă spa iu)ă esteă oă reprezentareă maiă multă sauă maiă pu in
conştient ăaăpropriuluiăcorp,ăaăpozi ieiăluiăînăspa iu,ăaăposturiiăfiec rui segment,ăăăaăăsuprafe eiăăăcutanate,ăăă
care vine în raport cu lumea exterioar ă (Hicaenă H.ă şiă Ajuriaqerraă J.)ă şiă c ă înă schemaă corporal ă se
distingăaspecteăpsihologiceăşiăfiziologiceă(Conard.ăK.).
ÎnăDic ionarulăenciclopedicădeăpsihiatrieă(27,ăvoi.ă IV, pag. 30) se realizeaz un concept al schemei
corporale,ăsintetizândăideiăaămaiămultorăautoriăcareăoădefinescăprină"imagineătotal ăsauăsegmentar ,ăstatic ă
sauădinamic ăpeăcareăindividulăşi-o face despre propriul corp în raport cu diferitele segmente constitutive,
precumăşiăcuăspa iulăşiăobiecteleăînconjur toareă(Porot,ăSutter),ărezultatăalăunuiădubluăproces,ăpsihologicăşiă
fiziologic" (Pick, A. Head, H. Schilder, P.)ă sauă men ionândă c ă "normalitatea schemei corporale este
reprezentat ă deă percep iaă spa ial ă aă propriuluiă corp,ă definit ă plastic,ă conştient,ă schematică şiă structural,ă
constituit ădinădateăsenzoiăpremerg toareăşiăcurente,ăobişnuite,ăîndeosebiăsomestezice” (Frederiks, J.A.M.)
şiăc ăschemaăcorporal seăconstruieşteăontogenezaăindividului,ăconcomitentăcuăelaborareaăuniversuluiăiăprină
organizarea categoriilor realeăaleăinteligen eiăsenzori-motorii (Piaget, J.).
Prezentândăschemaăcorporal ăC.ăP unescuă(51,ăpag.ă120)ăoăsintez ăaăreferirilorăunorăautoriăasupra
termenului,ă ar tândă c ă aă conceptă aă fostă introdusă deă P.ă Schilder,ă careă asociaă schemaă corpcă cuă activitateaă
metric ă şiă c ă J.ă Lhermitteă includeaă pentruă primaă iă schemaă corporal ă caă elementă ală psihomotricit iiă
generale.ăCitamăpeăA.ăPorot,ăarat ăc ă„prinăschem ăcorporal ăseăîn elegeăimagine,ăcareăoăareăfiecareădespreă
corpulăs u,ăimagineătotal ăsauăpartăperceput ăînăstareăstatic ăsauădinamic ăsauăînăraporturileăp răcorpuluiă
întreă eleă şiă maiă ales,ă înă raporturileă acesteiaă cuă spa iiă mediulă înconjur tor"ă şiă c ă dup ă H.ă Wallonă aceast ă
no iuneăconslă"reprezentareaămaiămultăsauămaiăpu inăglobal ,ămaiămultăsauăpu inăştiin ific ăşiădiferen iat ă
peăcareăcopilulăoăareădespreăprojăcorp,ăconsiderândăc ăeaănuăesteăunădatăini ial,ăfiindăunăeăIerăindispensabilă
form riiăpersonalit iiăcopiluluiăşiăc ăesteărezulta iăcondi iaăunorăjusteăraport riăîntreăindividăşiămediu".
Definindăschemaăcorporal ,ăPaulăPopescu-Neveanuă(57,ă636)ăarat ăc ăeaăesteă"imagineăunitar ăpeă
care o avem despre propriu nostruă corp"ă şiă c ă "sintezaă p r ilor propriuluiă corpă seă formeaz treptat, în
copil rie,ă cuă ajutorulă unoră mecanismeă plurisenzoriale,ă asociereaă repetat ă aă impulsuriloră interoceptive,ă
proprioceptivi exteroceptive".
Norbertă ă ă Sillamy,ă ă ă înă ă ă dic ionarulă ă ă s uă ă deă ă psihologie(72, pag.ă 276),ă defineşte astfel schema
corporal :ă "experien aă peă fiecareă oă areă despreă propriulă s uă corp,ă înă mişcareă sauă înă stareă imobil într-un
anumităechilibruăspa io-temporalăşiăînărela iileăsaleăcuălumea înconjur toare".ăAceast ăsomatognozieă(sauă
cunoaştereăaăcorpului propriu),ănecesar ăvie iiănormale,ăseăelaboreaz ăînămodăprogresiv pornind de la
impresii senzoriale multiple, interoceptive, proprioceptiveăşiăexteroceptiveăacumulateăîncepândădeălaă
naştere.
Într-o definire mai recent ă(7,ăpag.ă154),ăschemaăcorporal esteăprezentat ăcaă"reprezentareăpeăcareă
subiectul o are despre corpul s uăşiăcareăîiăserveşteăcaăreperăpentruăaăseăorientaăînăspa iu, manifestându-se
constantăşiăfiindănecesar ăvie iiănormale".
O sistematizare a cât mai multe elemente prin care esteăprezentat ăschemaăcorporal ăcredemăc ăarăfiă
util ă definiriiă ei.ă înă primulă rândă trebuieă men ionată c ă schemaă corporal ă esteă ună elementă importantă ală
psihomotricit iiă generale,ă c ă faceă parteă dină structuraă perceptiv-motric ă aă psihomotricit ii,ă c ă esteă oă
imagineămintal ,ăoăreprezentareătotal ,ăsegmentar ăsauădeăsintez ăstatic ăsauădinamic ,ămaiămultăsauămaiă
pu ină conştient ă şiă omogen ă aă individuluiă fa ă deă propriulă corpă şiă autolocalizareaă înă spa iuă şiă timpă şiă înă
rela iileăindividualeăcuămediul.
Cunoaştereaăpropriuluiăcorpă(somatognozia)ăseărealizeaz ăînăontogenez ăcaărezultatăalăunuiădubluă
proces:ă psihologică şiă fiziologic,ă peă bazaă experien eiă senzorio-motorii acumulate treptat prin asocierea
repetat ăaăimpulsurilorăsenzorialeăinteroceptiveă(deălaăviscere),ăproprioceptiveă(deălaămembreăşiăarticula ii)ă
şiăexteroceptiveă(cutanate,ăolfactive,ăgustative,ăvizuale,ăauditive).
Somatognoziaă esteă necesar ă desf şur riiă vie iiă normaleă fiindă ună elementă indispensabilă form riiă
personalit iiă individuale.ă Pentruă realizareaă somatognozieiă esteă necesar ă bunaă func ionareă aă unit iloră
senzorialeăveniteădinăsfereleătactile,ăvizuale,ălabirinticeăşiăkinestezice,ăcareăs ăasigureăpercepereaălocaliz riiă
stimulilor,ă organizareaă rela iiloră reciproceă dintreă p r ileă corpului,ă dară şiă aă p r ilor corpului cu mediul
57
înconjur tor.ăDoarăoăbun ăsomatognozieăpermiteăoălocalizareăoptim ăindividual ăînăspa iuăşiătimp,ăpermiteă
stabilireaă deă rela iiă normaleă cuă mediulă fizică şiă social,ă asigur ă autocunoaştereaă obiectiv ,ă structurareaă şiă
formareaăconştiin eiădeăsine,ădeciăoăschem ăcorporal ănormal .
Oriceă perturbareă înă dezvoltareaă elementeloră senzorialeă sauă aă celoră r spunz toareă deă organizareaă
rela iilorăreciproceădintreăelementeleăcorpuluiăşiăaăacestoraăcuămediulădetermin ătulbur riămaiămiciăsauămaiă
grave în realizareaă schemeiă corporaleă complexe,ă careă esteă deă ceaă maiă mareă importan ă pentruăintegrareaă
normal ăaăindividuluiălaămediulăfizicăşiăsocial.
Înăleg tur ăcuălocalizareaăcortical ăaăunorăzoneăr spunz toareădeăschemaăcorporal ,ăexist ădiverseă
p reriă careă sus ină c ă nuă iă seă poateă atribuiă oă localizareă anatomic ă strict ă sauă c ă localizareaă ară fiă înă lobulă
parietală ală emisfereiă nedominanteă sauă înă lobulă temporal.ă Al iă autoriă dauă oă strict ă localizareă aă zoneloră
corespunz toareădeăp strareăaăuneiăschemeăcorporaleănormale,ăînăariileă19,ă39ăşiă40ăaăşan uluiă lunar,ăsauă
pentru localizarea unor elemente ale schemei corporale în orientarea dreapta-stângaă şiă capacitateaă deă
însuşireă aă elementeloră scrierii,ă înă girusulă angulară şiă înă aă douaă circumvolu iuneă occipital ă aă emisferului
major,ăclarăşiăînălobulăparietalăminorăetc.ă(7,ăpag.ă154)ă(27,ăvoi.ăÎV,ăpag.ă32)ă(36,ăpag.ă65}ă(72,ăpag.ă276).

3.1. Tulbur riăaleăschemeiăcorporale

Tulbur rileădeăschem ăcorporal ăseăpotădatora:

- Lipseiă deă stimulareă şiă educa ieă înă perioadeleă optimeă din copil rieă (cândă anumiteă elementeă aleă
somatognozieiăseăformeaz ),ăcareăîntârzie,ădeăceleămaiămulteăori,ădezvoltareaăintelectual ăprecumăşiăst riloră
emo ionaleăşiăstresuluiăputernic.
- Unorăleziuniăcorticale,ăcareăsuntăr spunz toareădeănedezvoltareaăsauădeă deteriorareaăintelectual ,ă
precumăşiăaăunorăboliăşiăintoxica ii.
Datorit ăacestorăcauze,ădificult ileădeăschem ăcorporal ăpotăap reaădinăceaămaiăfraged ăcopil rie,ă
dară şiă peă parcursulă vie ii,ă dup ă oă dezvoltareă normal ,ă înă urmaă unoră boliă sauă accidenteă care creeaz ă
dificult iă înă formareaă laă timpulă optimă aă schemeiă corporaleă sauă deregl riă înă diverseă componenteă careă auă
fostănormalădezvoltateăpân ălaăunămomentădat.
Despreă dificult iă deă schem ă corporal ă seă poateă vorbiă şiă laă copiiiă cuă oă dezvoltareă fizic ă şiă
intelectual ănormal ,ădarăcareănuăauăbeneficiatădeăoăstimulareăşiăoăeduca ieăsenzorial ăcorespunz toareăsauă
careăauădiverseăafec iuniăceăîmpiedic ăbunaăfunc ionareăsenzorial .
Dinăliteraturaădeăspecialitate,ăreieseăc ătulbur riădeăschem ăcorporal ănuăaparămaiă frecvent la cei cu
dificult iă deă vedereă sauă cuă tulbur riă motorii,ă dară c ă apară maiă frecventă laă copiiiă cuă dezvoltareă mintal ă
întârziat ăsauăînădiverseătulbur riăpsihiceă(27,ăvoi.ăIV. pag. 30) (36, pag. 36) (51, pag. 121).
Vom prezenta câteva dintre dificult ileădeăschem ăcorporal ,ădeterminateădeălipsaădeăstimulareăşiă
educa ieăsauădatorateăst rilorădeăstres.
Frecvent,ă înă condi iileă deă izolareă sauă hospitalism,ă lipsaă stimul riiă creeaz ă mariă dificult iă înă
formarea schemei corporale.
Impulsurile senzoriale exteroceptive (cutanate, olfactive, gustative, vizuale, auditive), cele
interoceptiveă (careă iauă naştereă caă urmareă aă ac iuniiă impulsuriloră deă laă nivelulă organeloră interne)ă şiă
proprioceptiveă (careă facă posibil ă percepereaă înă fiecareă momentă aă pozi ieiă înă spa iuă a corpului, a
componentelorăsaleăprecumăşiăaămişc rilorăefectuate),ăchiarădac ăsuntănormale,ălaăunăcopilăasupraăc ruiaănuă
intervineăstimulareaăşiăeduca iaăpentruăaăseăob ineăreac iile dorite,ăschemaăcorporal ănuăpoateăajungeălaăună
nivel optim de dezvoltare.
Unăcopilăizolat,ăaăc ruiăeduca ieăaăfostăneglijat ăpân ălaă4ă ani,ănuăpoateăindica,ălaăcerereăverbal ,ă
principaleleăelementeăaleăcorpului,ăfe ei,ătrunchiului,ăcâtăşiăelementeleăprincipaleăaleămembrelor,ăînăprimulă
rând,ănuăleăpoateăindicaălaăalteăpersoaneăşiăcuăatâtămaiămultălaăpropriaăpersoan ,ăavându-seăînă vedereăc ă
dobândireaă orient riiă peă propriulă corpă areă locă înă treiă stadii:ă distingereaă p r iloră corpuluiă laă interlocutor,ă
aplicareaăacesteiăachizi iiălaăpropriulăcorpăşi,ăînăfinal,ăidentificareaăverbal ,ăa p r ilorăcorpuluiă(Kreindler,ă
A.,ădup ăBenton,ăA.).
Înă acesteă condi ii,ă laă dificult ileă deă schem ă corporal ă maiă susă men ionate,ă seă adaug ă şiă alteă
dificult iăcauzateădeălipsaădeăstimulareăaăorganelorădeăsim ă(maiăalesăaăv zuluiăşiăauzului)ăcareăagraveaz
şiăîngreuiaz ăsitua iaăcopiluluiăsubăaspectulăsomatognoziei,ăchiarădac ăseăintr ăîntr-oăperioad ădeăstimulareă
normal ăsauăchiarămaiăintens ,ăînăscopulădiminu riiăhandicapului.
Deăobiceiăălipsaădeăstimulareăesteăînso it ădeăneglijareaăcopiluluiăăsubăaspect afectiv.ăăGreut ileăînăă
recuperare,ă ă înă ă acesteă condi iiă seă amplific ,ă avându-seă înă vedereă c ă reac iileă copiluluiă suntă deă multeă oriă
58
imprevizibile,ă iară educatoareaă sauă înv torulă leă calific ă uneoriă dreptă devieriă deă laă conduit ă normal .ă
Frecvent, apar încerc riă"educative"ădeăsanc ionareăaăreac iilorăneadecvateăaăacestorăcopii,ătendin aădeăa-i
"stimula", comparându-iă cuă al iiă sauă chiară neglijându-i.ă Dac ă prezentareaă situa ieiă deă maiă susă esteă pu ină
exagerat ,ăspreăaăfiămaiăbineăîn eleas ,ăexist ăfrecventeăcazuriădeăcopiiăcuădificult iădeăschem ăcorporal ,ă
careăînăanumiteăetapeăaleăvie iiănuăauăfostăsuficientăstimula i,ăuniiăpentruăc ăauăfostăexageratădeăproteja i,ă
al iiăpentruăc ăauăfostăneglija i.
Laăaceştiăcopii,ăîntârziereaăînăidentificareaăschemeiăcorporaleăesteădeămulteăoriămaiăaccentuat ădecâtă
deficitulă intelectuală (dac ă acestă deficită exist ),ă iară laă vârstaă şcolar ă întâmpin ă dificult iă deă orientareă înă
spa iu,ădeăîncadrareăînăspa iileăşiăpaginaăcaietuluiă(tulbur riădisgrafice),ădeălateralitate,ădeăloca lizare în timp
şiăspa iuăaăproprieiăpersoane.
Frecventăaceştiăcopiiăsuntăstresa i,ădatorit ăcerin elorăceăleădep şescăposibilit ile,ăiarăînărealizareaă
diverseloră sarcini,ă prină conştientizareaă dificult iloră peă careă leă au,ă tulbur rileă psihomotoriiă înă domen iul
schemeiăcorporale,ăşiănuănumai,ăseăaccentueaz .ăApar,ăînăacesteăsitua ii,ă"lipsaădeăîndemânare",ăconfuzii,ă
tulbur riădeălateralitate,ăsinkinezii,ăticuriăetc.,ăcareăperturb ăbunaăfunc ionareăşiăcoordonareăaăelementeloră
propriului corp.
Tulbur rileăprezentateăpân ăacumănuăpotăfiăcategorisiteăcaăboal ,ăiarăcorectareaălorăseărealizeaz ăcuă
r bdare,ă tactă pedagogică şiă psihoterapie,ă realizateă deă c treă oriceă cadruă didactică bineă inten ionată şiă careă
colaboreaz ăcuăfamiliaăcopiluluiăşiăcuăpsihologulăşcolar.
Oăalt ăcategorieă(maiăpu inăîntâlnit ăînăşcoal ),ăcuătulbur riădeăschem ăcorporal ,ăauă cauze datorate
unor leziuni corticale sau unor boli.
Oăparteăaăacestorătulbur riăauăcaracterăpermanentă(maiăalesăceleăcauzateădeăleziuniăcorticale),ăalteleă
au caracter tranzitoriuă(celeăcauzateădeăintoxica ii,ăneurastenie,ăpsihastenie,ăparalizieăisteric ).ăAproapeăînă
toateă acesteă tulbur riă interven iaă începeă cuă ceaă aă pediatruluiă şiă pedopsihiatrului,ă seă continu ă cuă aceaă aă
culturiiăfiziceămedicaleă(fizioterapie,ăkinetoterapie)ăşi, inevitabil, cu cea a psihopedagogului specializat în
educa ieăpsihomotorie.
Vomăfaceăoăscurt ăprezentareăaăacestuiătipădeătulbur riăaleăschemeiăcorporaleă(dup ă(15)ă(27)ă(36)ă
(59)):
1.ăTulbur riăsomatagnoziceădeterminateădeăleziuniăale cerebelului
a. Iluziileă şiă halucina iileă kinestezice apar,ă deă obicei,ă subă form ă deă "anozognozie" 4 pentru
hemiplegieă(careăseămanifest ăcaăhalucina ie,ăiluzieăaămişc riiăînăparteaăparalizat ),ănegareaăcecit iiă(apareă
înăcecitateaăcortical ,ădatorit ăunorăleziuniăbilateraleăaleăcortexuluiăoccipital,ăbolnavulăneavândăconştiin aă
invalidit iiă sale.ă Elă descrieă impresiiă vizualeă evidentă confabulatorii,ă umbl ă cuă siguran ,ă caă şiă cumă ară
vedea,ădarăseăloveşteădeăobiecteleădinăjurăşiăconfabuleaz ăcândăesteăpusăs ădescrieăunăobiect).
Ca iluzieă înă tulbur rileă somatognozice,ă maiă apareă şiă anozognoziaă verbal ă careă const ă înă negareaă
verbal ă explicit ă aă hemiplegiei,ă înso it ă deă halucina iiă kinestezice,ă careă dauă bolnavuluiă iluziaă c ă poateă
mişcaămembrulăparalizat.
b. Hemiasomatognozia se manifest ă prină sentimentulă absen eiă uneiă p r iă aă corpului,ă peă careă oă
neglijeaz .ăSeăasociaz ădeăceleămaiămulteăoriăcuăanozognoziaăpentruăhemiplegie.
4
Anozognozie = incapacitate de percep ie a bolii sau infirmit ii senzoriale sau a vorbirii.

2.ăTulbur riăsomatognozice determinate de leziuni cerebrale

a. Autotopoagnozia (tulburareăaăschemeiăcorporale,ăînăcareăpersoanaănuăpoateăindica,ălaăcomand ,ă
cuă ochiiă închişiă diferiteleă p r iă aleă corpuluiă propriuă sauă s ă potriveasc ă p r iă aleă corpuluiă înă imaginiă
descompuse sauălaăoăp puş ădemontabil .ăNuăpoateădescrieăşiălocalizaăp r ileăcorpului,ăchiarădac ăleăvedeă
sauăleăpip ie).ăEsteăcauzat ădeăleziuniăparietaleăbilaterale.ă
b.Simptomul Pick: tulburareăăăagnozic ,ăăăconstândăăăînădezorientareaăăbolnavuluiăăînăăraportăcu
propriulăăcorpăăşiăăcareăăseădatoreaz ăunorăleziuniăînăemisferulămajor.
c. Asomatognozia: imposibilitatea - conştient ă- aărecunoaşteriiăunuiăsegmentăsauăaăîntreguluiăcorp.ă
Seăasociaz ăcu:ă-apraxiaăpentruăîmbr careă(dificultateaăsauăimposibilitateaăsubiectului de a-şiăpuneăcorectă
veşminteleăpeăcorp).ăEsteădeterminat ădeăoăleziuneăretrorolandic ădreapt ;
- asimboliaădeădurereă(absen aăcapacit iiădeăîn elegereăaăsemnifica ieiădurerii,ăexprimat ăprinălipsaă
reac iilorălaădurere,ădeşiăsubiec iiăîn elegăcaracterul nociv al durerii).
d. Sindromul Gerstman: caracterizat printr-oăconstela ieădeăagnozii,ăînăcareăintr :ăagnoziaădigital ,ă
tulburarea dreapta-stânga,ăagrafiaăşiăacalculia,ăpredominândăagnoziaădigital ,ăînăacestăsindrom:
59
 - subiec iiănuărecunoscăşiănuăpot denumiădegeteleămâinilorăpropriiăşiăaleăinterlocutorului,ădeşiănuăauă
tulbur riădeăordinăagnozicăsauăafazic.ăNuăpotădesenaămânaăcuădegeteleăei;
- nu pot discrimina dreapta-stângaă niciă laă propriulă corp,ă niciă fa ă deă propriulă corpă (despreă
discriminare dreapta-stângaăseăpoateăvorbiănumaiădup ăvârstaădeă5ăani);
- nuăpotăcomunicaăideiăprinăscrisă(agrafie),ădeşiăcomponentaămotorieăaăscrisuluiăşiăintelectuluiăesteă
deămulteăoriăintact ;
- prezint ă tulburareaă capacit iiă deă recunoaştereă aă membrelor,ă deă în elegereă aă semnifica ieiă
diverseloră simboluriă matematiceă şiă deă efectuareă aă calculelor,ă înă scrisă şiă mintal,ă aă celoră patruă opera iiă
aritmetice,ălaăpersoaneăcare,ăanteriorăîmboln virii,ănuăprezentauăaceast ădeficien .
3.ăTulbur riădeăschem ăcorporal ăspecificeăst rilor nevroticeăşiăpsihoticeă
a. În neurastenie si nevroze
Factoriiă psihiciă traumatizan iă suntă ceiă careă determin ă apari iaă nevrozei,ă maiă alesă înă situa iiă deă
suprasolicitare.ă Seă produceă oă sl bireă aă tonusuluiă psihică şiă fizic,ă ceeaă ceă duceă laă sc dereaă praguluiă deă
excita ie (15,ă pag.ă 192)ă determinândă oă creştereă aă excitabilit iiă laă nivelulă analizatorilor,ă exacerbându-se
iritabilitateaă şiă nelinişteaă (59,ă pag.ă 904).ă Ină acesteă cazuriă apară frecventeă tulbur riă deă controlă înă schemaă
corporal ,ădeăgenulăticurilorăsauăaăunor blocajeăaleămişc rilorăvoluntare.
înă neurastenieă şiă nevrozeă apară frecventă ticurile,ă careă constauă înă mişc riă şiă gesturiă mimiceă şiă
pantomimiceă subă formaă clipitului,ă încre iriiă frun ii,ă mişc riiă buzelor,ă mişc riă deă torsiuneă sauă flectareă aă
capului, trunchiuluiă sauă extremit iloră etc.ă şiă uneleă cronice,ă asem n toareă cuă "crampeleă profesionale",ă
constândăînăbloc riăaleăbra elor,ădegetelor,ăîncheieturilorăetc.ăînămomentulăefectu riiăunorăacteăvoluntare,ă
momentă înă careă seă produceă oă înc rc tur ă nevrotic ă nefavorabil careă creeaz ă dificult iă deă schem ă
corporal .
b. In psihastenie si psihoze
- Inăpsihastenie,ăpercep iaăesteălipsit ădeăprecizie,ădeterminândăapari iaăsentimentuluiădeăînstr inare.ă
Propriaăpersonalitateăîiăpareăsubiectuluiălipsit ădeăunitate,ăaccentuareaăacesteiăst riărealizândăSindromulădeă
depersonalizareă (careă const ă înă sentimentulă pierderiiă identit iiă somatopsihiceă şiă personale)ă (27,ă voi.ă III,ă
pag. 668)
- înă ceeaă ceă priveşteă psihozele,ă exist ă ideiă controversate.ă Uniiă autoriă vorbescă despreă manifest riă
psihotice,ă al iiă sus ină inexisten aă psihozeloră laă copii,ă avândă înă vedereă insuficientaă structurareă aă
personalit iiăloră(27,ăvoi.ăIII,ăpag.ă767).
Suntă autoriă careă afirm ă c ă exist ă oă interrela ieă întreă deficien aă mintal ă şiă tulbur rileă psihice,ă al iiă
neag ăaceast ăinterrela ie,ăavândăînăvedereăc ăpersonalitateaădeficientuluiămintalăesteălaăunănivelăextremădeă
elementar (15, pag. 177) (59, pag. 765).
Exist ă totuşiă certitudineaă c ă înă psihozeă personalitateaă subiectuluiă esteă profundă alterat ,ă ceeaă ceă
determin ărela iiăinadecvateăcuăsineăşiăcuămediulă(57,ăpag.ă591).ăînăacesteăsitua ii,ăaparăfrecventeătulbur riă
deăschem ăcorporal ,ămanifestateăprinăimpulsivitateăsauădificultateaălocaliz riiăelementelorăpropriuluiăcorp,ă
dificult iădeăorientareăşiăstructurareăspa io-temporal ,ăceeaăceăinfluen eaz ănegativăprocesulădeăînv areă(aă
scrisului,ăaăcititului,ăaălocaliz riiăînătimpăşiăspa iuăetc.)ăşiădificult iăînăproiectareaăimaginiiădespreăsine,ăaă
form riiăconştiin eiădeăsine.
c. Înănevrozaăisteric ăsiăînăschizofrenii
Nevroza isteric ăseămanifest ăprinătulbur riămotorii,ăsenzitive,ăsenzorialeăşiăviscero-vegetative, ca
urmareăaăunorăreac iiădispropor ionateălaăstresăşiăemo iiăbruşte.
Deă obicei,ă boalaă seă produceă peă fondulă uneiă personalit iă premorbide,ă relativă normale.ă Nuă areă oă
frecven ămaiărnareălaădeficien iiămintalăînăraportăcuărestulăpopula iei.
Prină manifest rileă tipice,ă înă nevrozaă isteric ă apară paralizii,ă contracturi,ă spasmeă musculare,ă
tremur turi,ăşiătulbur riăsenzoriale.ăToateăacesteaăcreeaz ădificult iădeăschem ăcorporal ăconstândăînălipsaă
sauădiminuareaăcapacit iiădeăcontrolăvoluntarăasupraăpropriuluiăcorpă(59,ăpag.ă916).
Referindu-seălaătulbur rileăschizofrenice,ăpsihiatriiăsuntădeăp rereăc ădiagnosticulădeăschizofrenieăseă
poateă puneă doară dup ă vârstaă deă 10ă aniă şiă c ă datorit ă insuficienteiă experien eă deă via ă simptomatologiaă
schizofrenieiă laă copiiă şiă tineriă areă ună gradă maiă estompat.ă Caă form ă specific ă infantil ,ă formaă autist ă seă
caracterizeaz ăprinăapari iaădup ăoădezvoltareăpsihomotorieănormal ă(27,ăvoi.ăIV, pag. 107).
Incoeren aăşiăautismulămultorădeficien iămintalăauăindusăopiniaăc ăfrecven aăschizofrenieiăesteămaiă
mareă înă deficien aă mintal .ă Clinicieniiă consider ă c ă acesteă cazuriă suntă exprimateă printr-oă deficien ă
cognitiv ăşiăoăsimptomatologieăpseudoschizofrenic ă(33, pag. 207).
Dup ăM.Roşca,ăesteărelativădificilăs ăseăstabileasc ădac ăeficien aăredus ăaăactivit iiăunuiăcopilăesteă
60
efectulăîntârzieriiămintale,ăalăuneiăschizofreniiăsauăaăcombin riiăcelorădou ăanomalii.ăPuneăchiarălaăîndoial ă
dac ăautismulăesteăoăvariabil ăaăschizofreniei,ăconsiderândăc ăarăputeaăfiăunăsindromădeăsineăst t toră(68,ă
pag. 202).
înă formeleă cliniceă aleă schizofreniei,ă psihiatriiă men ioneaz ă st riă catatoniceă (manifestateă prină
sc dereaăsauădispari iaăini iativeiămotorii)ăşiăhebefreniceă(înăcareăareălocăoăputernic ăafectareăaăEului,ăprină
lezarea centrilor motori subcorticali) (27, voi. IV, pag. 96).
înă acesteă situa iiă schemaă corporal ă esteă gravă afectat ă (maiă alesă coordonareaă psihomotorie)ă prină
pierdereaăpar ial ăsauătotal ăaăconştiin ei.

4. În sferaă tulbur riloră deă schem ă corporal ă suntă nominalizateă şiă tulbur rileă heautoscopiceă
(51, pag. 123)
Heautoscopiaă esteă oă tulburareă deă schem ă corporal ă optic ă înă careă seă produceă oă proiec ieă aă
propriuluiă corpă înă spa iulă vizuală extracorporal,ă astfelă încâtă impresiaă c ă peă lâng ă subiectă s-ar afla un al
doileaăeu,ăoăpersoan ăidentic .ăEsteăconsiderat ăaăfiăoăhalucina ieăoptic ăaăjum t iiăăparalizateăaăcorpului,ăă
înă parteaă deficient ă aă câmpuluiă vizuală (36,ă pag.ă 77).ă Const ă înă percepereaă deă c treă subiectă aă imagini i
propriului corp ca într-oă oglind ,ă imagineă proiectat ă înă afaraă corpului,ă existândă şiă sentimentulă deă
apartenen ălaăaceast ăimagineă£ăEuluiăfizicăşiămoral.ăSubiectulăpoateăaveaăsenza iaădubleiăsaleăimaginăsauă
doar a unuia sau mai multor organe ale corpului (27, voi. I, pag 353).

5.ăTulbur riăminoreăşiătrec toare,ăcaracterizateăprinăsimpla întârziereăînăapari iaăstructuriloră

deăschem ,ăcorporal :ăprin ritmulălentădeăformareăsiăevolu ie,ăprinăexisten aăschemei corporaie de o
calitateăinferioar ăşiăprinăintoxica ii

Primaăcategorieădeătulbur riăseăîntâlneşteăfrecventăkădeficien iiămintală(51,ăpag.ă123)ăşiăpoateăap reaă

atâtă înă condi iileă unoiă leziuniă cerebraleă şiă corticale,ă câtă şiă înă condi iileă lipseiă deă stimulareă şă educa ie,ă
amintite anterior.
Mai exista tulbur riătrec toareădeăschem ăcorporal ă(asociateăunorătulbur riămotoriiădeăcoordonare)ă
datorateăintoxica iiăloiăaccidentaleăsauăvoluntareă(cuădroguri,ămedicamente,ădiluan i,ăalcooăetc.).ăTratareaă
acestoraă seă faceă concomitentă cuă dezintoxicareaă şiă m ă pu ină înă cabineteleă şcolareă deă educareă aă
psihomotricit ii.ă
6.ăAgnoziaădigital
Intr ăînăconstela iaăSindromuluiăGerstmanăal turiădeăagrafieăacalculieăşiăconfuziileădreapta-stânga.
Const ăînăincapacitateaăsubiec ilorădeăaărecunoaşte,ădenumiăşiădesenaădegeteleămâinilor. Este vorba atât de
degeteleăproprii,ăcâtăşiăaleăaltorăpersoaneă(51,ăpag.ă123).
F cândăoăscurt ăsintez ăasupraăschemeiăcorporaleăşiăaătulbur rilorăacesteia, putemăar taăc :
- schemaăcorporal ăesteăunăprincipalăelementădinăstructuraăpsihomotricit ii;
- schemaăcorporal ăseărefer ălaăorganizareaăşiăpercepereeălocaliz riiăstimulilor,ălaărela iileăreciproceă
dintreă p r ileă corpuluiă precumă şiă laă rela iileă acestoră p r iă cuă mediul,ă incluzândă şiă imagineaă mintal ă aă
corpuluiăşiăconştiin aădeăsine;
- schema corporal ănuăesteăomogen ,ăuneleăp r iăaleăcorpuluiăfiincămaiăviuăreprezentate,ăalteleămaiă
estompate;
- imagineaăcorporal ăesteăcl dit ăpeăunit iăsenzorialeăveniteădirăsfereleătactile,ăvizuale,ălabirinticeăşiă
chinestezice;
- oriceădereglareăaăacestorăunit iăsenzorialeăproduceătulbur riăaleăschemeiăcorporale;
- înă literaturaă deă specialitateă seă întâlneşteă ideeaă c ă nuă exist ă că strâns ă corela ieă întreă gradulă
tulbur rilorămotoriiăşiăauditiveăşiătulbur rileădeăschem ăcorporal ;
- frecven aătulbur rilorădeăschem ăcorporal ăesteămaiămareălaădeficien iiăvizual,ăaceastaăm rindu-se
odat ăcuăgradulădeficien ei;
- mecanismeleăfiziopatologiceăaleătulbur rilorădeăschem ăcorporal ăsuntăincompletăelucidate;
- exist ăoăacceptareăunanim ăaăroluluiălobuluiăparietalăînăconstruireaăschemei corporale, avându-se
înăvedereăc ăleziunileăacestuiaăseăînso escăînăfoarteămulteăcazuriăcuătulbur riăaleăschemeiăcorporale.

3.2. Evaluarea schemei corporale

Dac ă laă activitateaă deă depistareă seă constat ă c ă exist ă şiă dificult iă specificeă aleă psihom otricit ii,ă
61
atunciăseărecomand ăaplicareaăunorăprobeăcareăscotăînăeviden ănivelulădeădezvoltareăalăacesteia.
Aplicareaă unoră probeă standardă areă rolă deă evaluareă prină careă seă stabileşte,ă cuă oă oarecareă precizie,ă
care sunt principalele elemente deficitare din structuraăpsihomotricit ii.ăPeăbazaărezultatelorădeălaăaceast ă
evaluare,ădeădinainteaăprogramuluiădeăeducareăaăpsihomotricit ii,ăcorelateăcuărezultateleădeălaăprobeleădeă
depistareăseăîntocmeşteăprogramulăindividualădeăeduca ieăpsihomotorie.
Dup ăperioada de educare propriu-zis ,ăcareăpoateăfiădeăscurt ăsauămaiădeălung ădurat ăşiădup ăcareă
constat măprogreseăevidenteădeăcunoaştereăaăschemeiăcorporaleăseăpotăaplica,ădinănou,ăaceleaşiăprobeădeă
evaluare, de data aceasta având valoare de determinare a graduluiăînăcareăeducareaăpsihomotricit iiăaăfostă
realizat .
Dac ălaăacesteăprobeărezultateleănuămaiă indic ăniciăunăfelădeădeficien ăpsihomotorie,ăconsider mă
încheiatăprogramulădeăeduca ieăpsihomotorieăşiăseăpoateătreceălaăoăalt ăetap ,ăînăcareădeprinderileăfor mate
seă consolideaz ă înă activitateaă practic ,ă deă dataă aceastaă subă observareaă tuturoră factoriloră implica iă înă
educa iaă copiluluiă (profesorulă deă educa ieă psihomotorie,ă înv torii,ă profesoriiă copiluluiă şi,ă nuă înă ultimulă
rând,ăfamilia).ăTo iăaceştiăfactoriăvorăurm riăstimulareaădiscret ăaăcopiluluiăpentruăcaăacestaăs ănu-şiăpiard ă
deprinderile psihomotorii formate.
Durataăperioadeiădeăconsolidareăpoateăfiăîntrerupt ădup ăceăseăconstat ăc ,ăînăactivitateaăşcolar ăşiă
înă via aă obişnuit ,ă copilulă nuă maiă areă niciă celeă maiă miciă ezit riă deă somatognozieă şiă deă conştientizareă aă
propriuluiăEuăînărela iileăcuăsine,ăcuăalteăpersoaneăşiăcuămediul.
Prezent măcâtevaăprobeăpeăcareăleărecomand măaăfiăutilizateăînăactivitateaădeăevaluareădinainteaăşiă
deădup ăperioadaăaplic riiăprogramuluiădeăeducareăaăpsihomotricit ii:
Proba A. De Meur - deăcunoaştereăaăp r ilorăcorpului
(dup ă13)

VÂRSTA DESCRIEREA R SPUNSURIăCORECTE

Arat !p r,mâini,picioare,gur ,nas,urechi,
0–4 spate,burt ,ăgenunchi,ădin i. Minimum 7 din 10

Arat !ăobraz,ăfrunte,ăbarb ,gât,ădegete,ă

4-5 unghie, buze,umeri,ăc lcâi Minimum 6din 9

Arat !ăcoate,ăgene,ăpumn,sprâncene,
5-7 nari,ăpulp ,pleoape,ăglezn ,ăşold, limba Minimum 7 din 10

ProbaăGoodenoughă(dup ă13)

Descriere:ăSeăcereăcopiluluiăs ădesenezeăunăomule .
Nuăiăseăd ăniciăoăsugestie.ăEsteăîndemnatăs ădesenezeăaşaăcumăvreaăel.ăSeăcoteaz ăoriceăelementăceă
poateă fiă oă inten ieă deă aă prezentaă oă parteă aă corpului,ă oricâtă deă grosolană ară fiă desenat .ă Laă nevoie,ă seă
interogheaz ăcopilulăasupraăunuiădetaliuădinădesenă"Ceăreprezint ă?".
Proba,ăînăîntregulăs u,ăcuprindeăşiăelementeăceăseănoteaz ăcuălăsauă0.
Aceast ă variant ă aă Testuluiă Goodenoughă (omule ul)ă cuprindeă principaleleă elementeă peă careă le-ar
puteaădesenaăcopiiiăhandicapa i:
1. Corpul este prezent.
2. Picioare prezente.
3. Bra eăprezente.
4. Trunchi prezent.
5. În l imeaătrunchiuluiăsuperioar ăl imii.
6. Umeriănetăindica i.
7. Bra eăşiăpicioareăataşateăadecvatăpeătrunchi.
8. Gâtul este prezent.
9. Ochiiădesena iă- chiar vag.
10. Nasul este prezent.
11. Guraăesteăprezent .
12. Nasulăşiăguraăsuntăprezentateăînădou ădimensiuni.
62
 13. N rileăsuntăprezente.
14. P rulăesteăprezentă(oriceămâzgâlitur ădeasupraăcapului).
15. P rulăesteăbineăplasat.
16. Veşminteă prezenteă - liniiă verticaleă sauă orizontaleă indicândă oă t ietur ă voră primiă puncte.ă
Nasturiiăf r ăreprezentareăaăveşmintelorănuăvorăprimiăpuncte.
17. Patruăarticoleăvestimentareăprezenteă(ex.:ăp l rie,ăc maş ,ăpantaloni,ăpantofi,ăbreteleăetc.).
18. Degete prezente.
19. Num răcorectădeădegete.
20. Degeteăprezenteăînădou ădimensiuni.
21. Degetulăămareăprezentădistinctăşiămaiămică(scurt)ădecât celelalte.
22. Mânaăesteădistinct ădeădegeteăşiăbra e.
23. Cotul este desenat (încheietura).
24. Propor iaăcapuluiăfa ădeătrunchi.
25. Propor iaăbra elor.
26. Propor iaăpicioarelor.
27. Încheieturileăpicioareloră(genunchi,ăşold)ăsuntăprezente.ă
Etalonul probei
- La 4 ani = 6 puncte (corecte din 27 posibile);
- La 5 ani = 10 puncte (corecte din 27 posibile);
- La 6 ani = 14 puncte (corecte din 27 posibile);
- La 7 ani = 18 puncte (corecte din 27 posibile);

TestulăGoodenoughă(Omule ul)
Material: Sunt necesare o foaieădeăhârtieăalb ăşiăunăcreion.ă
Instruc ia: Peăaceast ăfoaieătuăveiădesenaăunăom.ăDeseneaz ăcâtămaiăfrumosăpo iătu.ăNuăpierdeătimpulăşiă
deseneaz ăcâtămaiăbine!
Copilulăpoateăfiăîncurajat,ădarăînăniciăunăcazănuătrebuieăinfluen at.
Probaă poateă fiă dat ă colectiv,ă înă acestă caz,ă trebuieă luateă m suriă specialeă deă precau ie,ă pentruă aă seă
evitaăcopierea.ăEsteădeăceaămaiămareăimportan ăs ăseăeviteăoriceăsugestieă(s ănuăfieălaăîndemânaăcopiiloră
c r i,ă ilustra ii,ă gravuriă peă pereteă etc.).ă Laă oriceă întrebare,ă seă r spundeă invariabil:ă "F ă cumă vreiă tu!".ă
Cotarea:
Categoria A - înă aceast ă categorieă seă plaseaz ă oameniiă desena iă nerecognoscibil.ă Dac ă desenulă
const ădintr-oăsimpl ămâzg litur ,ăf r ăscopădesenulăesteăcotată"O"ă(zero).
Dac ăliniileăauăoăanumit ăalur ăşiăparăaăfiăfost ghidate într-oăanumit ăm sur ădeăoăinten ieăseăd ăcotaă
l.ăDeseneleădeăacestăgenăiauăfrecventăformaăunuiăp trat,ăaăunuiătriunghiăsauăaăunuiăcerc,ăgrosolană"ăf cute,ă
într-oă manier ă similar .ă Adesea,ă maiă multeă dinăacesteă formeă suntă cuprinseă într-un singur desen, în acest
caz,ă trebuieă ceruteă copiluluiă explica ii.ă Examinatorulă poateă uneoriă s ă descopereă c ă ună astfelă deă desenă
apar ine,ămaiădegrab ,ăcategorieiă"B"ădecâtăcategorieiă"A".
Cândăcopilulăesteăinterogatăînăleg tur ăcuădesenulăs u,ătrebuieăs ăseăevite aăiăseăsugeraăr spunsulăceă
seăaşteapt ădeălaăel.
Dup ăceăseălaud ădesenulăcopilului,ăseăspune:ă"Acumăvorbeşteădespreădesenulăt u!ăCeăsuntăacesteaă
pe care le-aiădesenat?ăDac ănuăr spundeăiăseăarat ăunădetaliuăşiăiăseăspune:ă"Ceăesteăacesta?ăDac ăşiăacumă
esteăincapabilăs ăr spund ,ăoriădac ăelănumeşteăoăparteă"unăom",ădesenulăvaăfiăcotatăînăcategoriaă"A".ăDară
dac ănumeşteălogicădiferiteăp r i,ădesenulătrebuieăcotatăînăcategoriaă"B".
Categoria B. - Cuprinde desenele care pot fi, recunoscute ca tentative de reprezentare a corpului
uman,ă oricâtă deă grosolaneă ară fiă ele.ă Fiecareă dină celeă 51ă deă elementeă esteă cotată cuă lă sauă Oă (zero),ă dup ă
punctajulăcareăseăacord ălaăetalonareaăcategorieiăB.
1. Capul este prezent
Oriceă modalitateă deă aă reprezentaă capu!ă trebuieă admis .ă Caracteristici care n-ară fiă înso iteă deă ună
contur care ar reprezenta capul nu pot fi luate în considerare.
2. Picioarele (prezente)
Seă admiteă oriceă metod ă înă careă apareă clară inten iaă deă aă desenaă picioarele.ă Num rulă trebuieăs ă fieă
corect:ădou ăînădesenulădinăfa ,ăunulăsauădou ăînădesenulădinăprofil.
Unăbastonăgrosolanădesenatăindic ăinten iaăcopiluluiădeăaădesenaăunăalădoileaăpicior.ăDac ăunăciotă
deă picioră esteă desenat,ă seă consider ă c ă esteă desenată piciorul.ă Peă deă alt ă parte,ă întâlnimă deseneă cuă treiă
63
picioareăsauămaiămulte.ăAtunciăseăcoteaz ăcuă"O".ăUnăpiciorăcuădou ălabeă(cazărar)ăesteăcotatăcuăunăpunct.ă
Cândăpicioareleăsuntăascunseădup ărochieă(haine)ăseăd ătotuşiăunăpunct,ădac ăextremit ileăsuntădesenate.
3.ăBra eleă(prezente)
Degetele singure nu sunt suficiente,ă dară seă acord ă ună punctă dac ă copilulă aă l sată ună spa iuă întreă
degeteăşiăcorp.ăNum rulăbra elorătrebuieăs ăfieăcorect:ădou ăînădesenulădinăfa ăşiăunulădinăprofil
4a. Trunchiul (prezent)
Oriceăindicareănet ăaătrunchiului,ăchiarădac ăesteăvorbaădeăoălinieădreapt ,ătrebuieăcotat ăpozitiv.ăOă
simpl ăform ăplasat ăîntreăcapăşiăpicioareăesteăîntotdeaunaăconsiderat ăcaăunătrunchi.ăUnărândăde nasturi,
mergândădeălaăcapăşiăpân ălaăpicioare,ăseăcoteaz ăcuă"O",ăpentruătrunchiăşiăunăpunct,ăpentruăhain ,ădac ăoă
linieătransversal ăn-aăfostătrasat ,ăpentruăaăindicaăseparareaătrunchiuluiădeăpicioare.ă
4b.ăîn l imeaătrunchiuluiăesteăsuperioar ăl imii
Dac ăceleădou ădimensiuniăsuntăegaleăsauădac ădiferen aănuăesteăuşorăsesizabil ,ăcotaăesteă"O".ă
Diferen aăpoateăfiăsesizat ăcuăochiulăliber.ăDac ătrunchiulănuăesteăreprezentatăprinădou ădimensiuni,ăcotaă
este "O".
4c.ăUmeriănetăindica i
Unătrunchiăperfectăp tratăsauădreptunghiănuăpoateăfiăcotat,ădarăseăd ăunăpunct,ădac ăcol urileăsuntă
rotunjite.ă Dac ă liniileă careă formeaz ă conturulă p r iiă superioareă aă trunchiuluiă suntă divergenteă laă bazaă
gâtului,ăpentruăaăindicaăcurburaăpieptului,ăseăacord ăunăpunct.ă
5a.ăBra eleăşiăpicioareleăsuntăataşateăpeăunăpunctăoarecare
Bra eleă trebuieă s ă fieă ataşateă laă gâtă sauă laă jonc iuneaă cap-trunchi,ă cândă gâtulă esteă omis.ă Dac ă
trunchiulă esteă omis,ă cotaă esteă "O".ă Dac ă picioareleă suntă ataşateă înă alt ăparteă decâtă laă trunchi,ă f r ă niciă oă
leg tur ăcuăpunctulădeăataşareăalăbra elor,ăcotaăesteă"O".ăDac ăunăbra ăsauăunăpiciorăesteăomis,ăfieăc ăesteăună
desenădinăfa ,ăfieăc ăesteădinăprofil,ăpoateăfiăacordatăunăpunct,ăpeăbazaămembruluiăreprezentat,ădarădac ă
celeădou ăbra eăsauăceleădou ăpicioareăsuntăataşateăînăalt ăparteădecâtătrunchiul,ăcotaăesteă"O".ăLaăfelăcândă
bra eleăsuntăataşateălaăpicioare,ăîntreădegeteăşiăcorp,ăcotaăesteă"O".ăNum rulăbra elorătrebuieăs ăfieăcorect:ă
dou ăînădesenulădinăfa ăşiăunulădinăprofil.
5b.ăBra eleăşiăpicioareleăsuntăataşateălaăloculăpotrivităpeătrunchi
înădeseneleădinăfa ,ăundeăumeriiăsuntănetăindica i,ăpunctulădeăataşareătrebuieăs ăfieăexactălaăumeri.ă
Dac ăumeriiănuăsuntăindica i,ăpunctulădeăataşareătrebuieăs ăfieăexactălaăloculăundeăarăfiătrebuităs ăfieăindicat,ă
într-unăpunctăsituatăaproximativăpeăliniaămedian ăaătrunchiului,ălaăoămic ădistan ădeăgât.ă
6a. Gâtul (prezent)
Oriceăăăindica ieăănet ăăaăăgâtuluiăăţăăunăăpunct.ăăăOăăsimpl ăjuxtapunereăaăcapuluiăpeătrunchiăţă"O"ă
6b. Conturul gâtului
Gâtulătrebuieăs ăformezeăoălinieăcontinu ăcuăconturulăcapuluiăşiăalătrunchiului.
7a.ăOchiiă(prezen i)
Unul sau doi ochi trebuie desena i.ăOăsimpl ătr s tur ăvag ,ăvaăprimiăpunctul.
7b. Nasul (prezent)
Inădesenulădinăprofil,ănasulătrebuieăs ăseădiferen iezeădeăfrunteăşiădeăb rbie.
7c.ăGuraă(prezent )
Dac ăunăsingurăelementăaăfostădesenatăînăplusăfa ădeăochi,ăadeseaăesteăimposibilăs ăseăd etermine
dac ăesteăvorbaădeăgur ăsauădeănas.ăDeoareceăcotareaăesteăaceeaşi,ăesteăindiferentăc ăseăd ăpunctăpentruănasă
sauăgur .
7d.ăNasulăşiăguraăsuntăprezenteăînădou ădimensiuni
Ină desenulă dină fa ,ă oriceă prezentareă înă dou ă dimensiuniă careă seă apropieă deă adev rataă form ă aă
nasuluiă esteă acceptat .ă Pentruă gur ,ă liniaă deă desp r ireă aă buzeloră seă noteaz ă cuă ună punct,ă înă profilă nasulă
diferen iatădeăfrunteăşiădeăbuzaăsuperioar .
7e.ăN rileă(suntăprezente)
înădeseneleădinăprofil,ăseăacord ăpunct,ădac ăliniaăceădescrieănasulăseăîntindeăc treăinterior,ădeasupraă
buzei superioare.
8a.ăP rulă(esteăprezent)
Oămâzg litur ădeasupraăcapuluiăreprezint ,ăadesea,ăp rulăşiăseăacord ăunăpunct.
8b.ăP rulăesteăbineăplasat
Esteăvorbaădeăp rulăceănuăp trundeăînăinteriorulăconturuluiăcapului.
9a.ăVeşminteleă(suntăprezentate)
Oăserieădeăliniiăverticaleăşiăorizontale,ăindicândăoă es tur ,ăprimeşteăunăpunct.ăNasturii,ăf r ăniciăoă
64
indica ieădeăveşmânt,ănuătrebuieăs ăprimeasc ăcota.
9b.ăDac ăp r iăaleăveşmintelorăsuntăprezenteă(ex:ăp l ria,ăpantalonii).
Dac ă p r iă dină veşmânt,ă careă acoper ă parteaă corpuluiă presupus ă c ă trebuieă acoperit ă cuă ele,ă
primeşteă ună punct.ă Oă p l rieă careă areă numaiă oă singur ă atingereă cuă vârfulă capului,ă primeşteă punct.ă Dac ă
aparăşiănasturii,ăf r ăvreoăindica ieădeăveşmânt,ăseăacord ăpunct.
9c.ăDesenulăcompletăalăveşmântului
Desenulănuătrebuieăs ăfieătransparent,ămânecileăşiăpantaloniiătrebuieăs ăfieăreprezentate.
9d. Patru articole vestimentare sunt bine reprezentate.
Articoleleătrebuieăs ăfigurezeăînălistaăurm toare:ăp l rie,ăpantaloni,ăveston,ăc maş ,ăguler,ăcravat ,ă
centur ,ă bretele,ă pantofi.ă Pantofiiă trebuieă s ă laseă s ă apar ă câtevaă detaliiă (şireturi,ă vârfulă pantofuluiă sauă oă
linieădubl ăpentruăpingea).ăC maşaăşiăvestonul trebuieăreprezentateăcuămâneci,ăbuzunareleăşiărevereleăs ăfieă
distincte.ăEsteăimportantăcaăceleăpatruăelementeăvestimentareăs ăaib ăsemneleălorăcaracteristice.
9e. Costum complet
Oriceăfelădeăcostumăarăfiăreprezentat,ăelătrebuieăs ăfieăcompletăînătoateădetaliileăesen ialeăşiăs ănuăseă
nasc ăniciăoăconfuzie a elementelor cu care-1ăcompar m.ăCotareaătrebuieăs ăfieăstrict .ă
10a. Degetele (sunt prezente)
Degeteleătrebuieăs ăfigurezeălaăambeleămâini,ădac ăeleăsuntăreprezentateăînădesen.ăNum rulă
degetelorăareămic ăimportan .ă
10b.ăNum rulăcorectădeădegete
Trebuieă s ă apar ă înă desenă câteă 5ă degeteă laă fiecareă mân .ă Ină cazulă cândă celeă dou ă mâiniă suntă
reprezentateă şiă cândă doară unaă dintreă eleă esteă par ială ascuns ,ă punctulă trebuieă acordată peă bazaă mâiniiă
complet vizibile (reprezentate în desen).
10c. Detalii complete (corecte) ale degetelor
Degeteleătrebuieăreprezentateăînădou ădimensiuni:ălungimeăşiăîn l ime.
10d.ăOpozi iaădegetuluiămare
Punctulăesteăacordat,ădac ădegetulămareăesteămaiăscurtădecâtăoricareăaltădegetăşiădac ăunghiulădintreă
degetulămareăşiăindexăesteădeăcelăpu inădou ăoriămaiămareăcaăcelădintreăalteădou ădegete.ălOe.ăMânaăesteă
distinct ădeădegeteăşiăbra eăPunctulăseăacord ,ădac ăparteaăsuperioar ăaămâiniiăesteăvizibil ădeasupraă
buzunarelor.
11a. Încheieturileăbra elor
Cotulă şiă um rulă trebuieă s ă seă disting ă pentruă aă fiă cotate,ă s ă fieă evidente.ă Pentruă ună bra ,ă careă seă
îndreapt ăpurăşiăsimpluăînăjos,ănuăseăprimeşteăpunct.
11b. încheieturile picioarelor
Genunchiiăsauăşoldulătrebuieăs ăfieăreprezentate.
12a.ăPropor iaăcapului
Suprafa aăcapuluiănuătrebuieăs ădep şeasc ăjum tateaăsuprafe eiătrunchiului,ăniciăs ănuăfieămaiămic ă
de 1710-aăparteăaăacesteiăsuprafe e.
12b.ăPropor iaăbra elor
Bra eleătrebuieăs ăfieălaăfelădeălungiăcaătrunchiulăsauăpu inămaiălungi,ădar,ăs ănuăating ăgenunchiul.ă
12c.ăPropor iaăpicioarelor
Picioareleăs ănuăfieămaiăscurte,ădarăniciădeădou ăoriămaiămariăcaătrunchiul.
12d.ăPropor iaăpicioareloră(labele)
Labeleăpicioarelorătrebuieăs ăfieăredateăînădou ădimensiuni,ălungimeaămaiămareădecâtăîn l imea.ăLaă
deseneleădinăfa ,ăseăd ăunăpunctăpentruălabaăredat ăînăperspectiv .
12e.ăDublaădimensiuneăaăbra elorăşiăpicioarelor
Bra eleă şiă picioareleă trebuieă reprezentateă înă dou ă dimensiuni,ă chiară dac ă palmaă şiă labaă picioruluiă
sunt reprezentate prin linii.
13a.ăPrezen aăc lcâiului
Oriceăreprezentareăprimeşteă unăpunct;ădeăasemenea,ădac ălaădesenulădinăfa aăpiciorulăesteăredatăînă
perspectiv .
14a. Coordonarea conturului, în general
Liniileăs ăfieăferme,ăs ăseăîntâlneasc ăpuncteleădeăîncheietur ,ăf r ăs ăseăîncarceădesenulăcuămulteă
liniiăşiămulteădetalii.
14b. Coordonareaăarticula iilor
Seăd ăunăpunct,ădac ăs-aăacordatăşiălaă14ăa.
65
 14c. Coordonarea capului
Conturulăcapuluiăs ănuăprezinteăneregularit i.
14d. Coordonarea trunchiului
Conturulăs ănuăprezinteăiregularit i.
14e. Coordonarea bra elorăşiăpicioarelor
Reprezentareaăbra elorăşiăpicioarelorătrebuieăs ăfieăînădou ădimensiuni,ăf r ătendin ădeăîngustareălaă
loculădeăjonc iuneăcuătrunchiul.
14f.ăCoordonareaăp r ilorăcapului
Elementeleăcomponenteăaleăcapuluiătrebuieăs ăfieăsimetriceădinătoateăpuncteleădeăvedere.
15a. Prezenta urechilor
Trebuieăs ăfieădou ăurechiăînăreprezentareaădesenuluiădinăfa ăşiăunaălaăreprezentareaădinăprofil.ăS ă
nuăseăconfundeăurechileăcuăbra ele.
15b.ăPropor iaăurechilor
în l imeaăs ăfieăsensibilă maiămareădecâtălungimea.ăUrechileătrebuieăplasateăc treămijloculăcapuluiă
(v zutădinăprofil).ăPentruăinversareaăpavilionului,ănuăseăacord ăpunct.
16a. Detalii ale ochilor (sprâncene, gene)
Pentruăacordareaăpunctului,ăesteăsuficient ăreprezentareaăprintr-o linie deasupra ochilor.
16b.ăPrezen aăpupilei
Dac ăsuntăreprezenta iăambiiăochi,ăpupilaătrebuieăs ăfieăprezent ălaăfiecareădintreăei.
16c.ăPropor iaăochilor
M suraă orizontal ă s ă fieă maiă mareă decâtă ceaă vertical ,ă condi ieă necesar ă aă fiă respectat ă laă ambiiă
ochi.ăChiarădac ăînăprofilăochiulăapareăsubăformaăunuiăcerc,ăseăacord ăpunctul.
16d. Privirea
înăprofil,ăochiulătrebuieădesenatăînăperspectiv ăsauăcuăpupilaăplasat ăînăparteaădinainteaăochiului.
17a.ăPrezen aăb rbieiăşiăaăfrun ii
înăreprezentareaădinăfa ,ătrebuieăs ăexisteăoădistan ăsuficient ăcareă s ămarchezeăfrunteaăşiăb rbia,ă
înăprofil,ătrebuieăs ăseăvad ăconturulăb rbieiăşiăfrun iiăpentruăaăseăacordaăunăpunct.
17b.ăReliefulăb rbiei
Pentruăacordareaăpunctului,ăb rbiaătrebuieăs ăfieănetădistinct ădeăbuzaăinferioar .
18a. Profilul
Capul,ă trunchiulă şiă bra eleă trebuieă s ă fieă reprezentateă înă profilă (toate).ă S ă nuă existeă transparen ă
corporal ,ăiarănasturiiăs ănuăfieădeplasa iădeălaăcentruăc treălaturaădesenului.
18b. Silueta
Siluetaătrebuieăs ăfieăreprezentat ădinăprofil,ăf r ăeroareăsauătransparen ăcorporal .ăNumaiăformaă
ochiuluiăpoateăfiăignorat .

Etalonare

Categoria A
1.ăOmule ulăesteădeănerecunoscută(mâzg litur )_______________________________________ă0
2.ăExist ăunăcontrolăşiăoăordonareăaăliniiloră(cerc,ătriunghi,ădreptunghi,ăp trat,ăspiral )_________l
Dac ăelementeleăsuntărecunoscuteăcaăp r iăaleăcorpului,ăseăînregistreaz ălaăCategoriaăB.ă
Categoria B
1.ăPrezen aăcapuluiă______________________________________________________________l
2.ăPrezen aăpicioareloră- dou ,ăcândădesenulăesteădinăfa ăşiăunul, când desenul este din profil___1
3.ăPrezen aăbra elor,ăchiarădac ădegeteleănuăsuntăevidenteăsauădac ăesteăl satăspa iuăîntreăăeleăşiă
corp___________________________________________________________________1
4.a.ăPrezen aătrunchiuluiă__________________________________________________________1
b.ăLungimeaămaiămareădecâtăl imeaătrunchiului.______________________________________1
c. Indicarea umerilor____________________________________________________________1
5ăa.ăBra eleăşiăpicioareleătangenteăla corp _____________________________________________1
b.ăBra eleăşiăpicioareleăataşate,ădeşiăincorect__________________________________________1
6ăa.ă.Prezen a gâtului______________________________________________________________1
b. Conturul gâtuluiăesteăoălinieăcontinu ăîntreătrunchiăşiăcap______________________________1
7ăa.ăPrezen aăochiloră(unulădinăprofil)_________________________________________________1
66
 b.ăPrezen aănasului______________________________________________________________1
c.ăPrezen aăgurii________________________________________________________________1
d.ăNasulăşiăguraăsuntăreprezentateăcorect,ăindicareaăbuzelorăesteărealizat ăprinădou ălinii_______1
e. prezen aăn rilor______________________________________________________________1
8ăa.ăPrezen aăp rului_____________________________________________________________1
b.ăP ruiăbineăplasat,ădarăcapuiăs ănuăfieăv zutăprinăintermediulătransparen ei_________________1
9ă a.ă Prezen aă hainelor.ă Primaă manifestareă aă veşminteloră suntă nasturii.ă Seă admiteă şiă oă simpl ă
haşurareă_______________________________________________________________l
b.ăLipsaătransparen eiăînăreprezentareaăveşminteloră(dou ăelementeăvestimentare)ă____________l
c.ăDesenulăcompletăalăveşminteloră__________________________________________________l
d.ăPatruăarticoleăvestimentareăbineămarcateă(p l rie,ăcravata,ănasturi,ăpantaloniăetc.)ă__________l
e.ăCostumulăperfect,ăf r ădefecteă(s ăfieăreprezentateăşiămanşetele)ă________________________l
l0 a. Prezen aădegeteloră____________________________________________________________l
b.ăNum rulăcorectăalădegetelor____________________________________________________1
c. Detalii corecte ale degetelor____________________________________________________1
d.ăPozi iaăpolicelui_____________________________________________________________1
e.ăEviden iereaăpalmeiă(aămâinii)ăîntreădegeteăşiăbra e_________________________________1
11ăa.ăBra eleăarticulateălaăumeri, la coate______________________________________________1
b.ăArticulareaăgambelorălaăgenunchiăşiălaăcoapseă(laăunulădintreăeleăsauălaăambele)ă__________l
12ăa.ăPropor iaăcapuluiă(maiămicădecâtă1/2ădinătrunchiăşiămaiămareădeă1/10ădinăcorp)ă___________l
b.ăPropor iaăbra eloră(egaleăînălungimeaătrunchiuluiăsauăcelăpu inămaiălungi,ădarăs ănuăating ă
genunchiul) __________________________________________________________________________l
c.ăPropor iaăgambeloră(inegaleăînălungimeăcuăcorpulăs uăpu inămai scurte)_________________l
d.ăPropor iaăpicioareloră(lungimeaălorăs ăfieămaiămareădecâtăl imeaăşiămaiămic ădecâtăîn l imeaă
corpului,ăsaănuădep şeasc ădublulăgambei)__________________________________________________l
13ăPrezen aăc lcâiului_____________________________________________________________l
14a.Coordonareaămotric ăaăconturului________________________________________________l
b.ăCoordonareaămotric ăaăarticula iilor_____________________________________________l
c.ăCoordonareaămotric ăaăarticula ieiăcapului________________________________________l
d.ăCoordonareaămotric ăaăbra elorăşiăgambelor_______________________________________l
e. Coordonareaămotric ăaăfizionomiei___________________________________________1
f. Coordonareaămotric ăaăarticula ieiătrunchiului_ă_________________________________1
15ăa.ăPrezen aăurechilor______________________________________________________1
b.ăPozi iaăşiăpropor iaăcorect ăaăurechilor______________________________________1
16 a. Detalii oculare: gene, sprâncene___________________________________________1
b. Detalii oculare: pupile_________________________________________________1
c.ăDetaliiăoculare:ăpropor iaăoval ăaăorbiteiă_________________________________1
d. Detalii oculare:ăstr lucireaăochiloră___________________________________________1
17ăa.ăPrezen aăb rbieiăşiăaăfrun ii________________________________________________1
b.ăB rbiaănetădistinct ăfa ădeăbuzaăinferioar _________________________________1
18 a. Capul, trunchiulăşiăpicioareleădinăprofil_____________________________________1
b.ăProfilulăperfectă(f r ătransparen ăsauăpozi iaăgreşit ăaămembrelor)________________1

Etalonul testului Goodenough

Vârsta 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
E.M.
Puncte 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50

Semnifica iaăQ.I.

Dup ăacestătest,ăseăpoateăstabiliănivelulădeădezvoltareăaăschemeiăcorporale,ădarăşiănivelulăintelectual,ă
raportatălaăcunoaştereaăschemeiăcorporale.
Pentruă aă stabiliă Q.I.,ă seă determin ă vârstaă real .ă Astfel,ă seă consider ă deă 6ă aniă copilulă careă seă afl ă
întreă5ăaniăşiă6ăluniăşiă6ăani,ă5ăluniăşiă29ădeăzile.ăDac ăpresupunemăc ăavemăunăsubiectădeă10ăaniăşiă8ăluni,ăiă
67
seăd ăvârstaădeălăîăani.ăOb inândă31ădeăpuncteălaătestulăGoodenough,ăintr ăînăcategoriaădeălaă10ăa ni, care fi
devineăetateămintal .
E.M .
Q.I.= *100
E.C.
Q.I. = 140 ţăinteligen ăexcep ional ;
120-138ăţăinteligen ăsuperioar ;
110-119ăţăinteligen ălejerăsuperioar ;
90 - 109ăţăinteligen ămijlocieă(normalul);
80-89ăăăţăîncetineal ăintelectual ;
70-79ăăăţăzonaămarginal ăaănormalului;
69 ţăgrani aăinferioar ăaănormalit ii;
50-68ăăăăţădebilitateămintal ;
20-49 = imbecilitate;
sub 20 ţăidio ie.
Nivelulădeărealizareăalăschemeiăcorporaleăseăpoateăconsidera,ăastfel:ădac ăetateaămintal ăoglindit ă
prină num rulă deă puncteă dată înă etalonă esteă cuă deă laă 2-3ă aniă maiă mic ă decâtă vârstaă cronologic ,ă subiectulă
poateă fiă considerată cuă deficită uşoră înă realizareaă schemeiă corporale.ă Dac ă etateaă mintal ,ă oglindit ă prină
num rulădeăpuncteădatăînăetalonăesteăcuădeălaă4-5ăaniămaiămic ădecâtăvârstaăcronologic ,ăsubiectulăpoateăfiă
consideratăcuădeficitămediuăînărealizareaăschemeiăcorporale.ăIarădac ăetateaămintal ,ăoglindit ăpri nănum rulă
de puncte dat în etalon este cu de la 5-6ăaniămaiămic ădecâtăvârstaăcronologic ,ăatunciăsubiectulăpoateăfiă
considerat ca având un deficit grav în realizarea schemei corporale.

3.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaăschemeiăcorporale

Deşiă întotdeaunaă seă încearc ă realizareaă uneiă eşalon riă aă exerci iiloră dup ă anumiteă criteriiă (vârst ,ă
gradă şiă tipă deă deficien ),ă înă cazulă deă fa ă acestă lucruă esteă dificilă deă realizat,ă datorit ă maiă multoră cauze,ă
printre care:
- particularit ileăindividualeă(chiară înăcondi iileăînăcareăcopiiiăsuntănormaliădinăpunctădeăvedereă
intelectual);
- exerci iileănuăpotăfiăeşalonateăpeăvârsteăcronologice,ăavându-seăînăvedereăc ăgradulădeficien eiă(deă
oriceătip)ăîntârzie,ăfaceădificil ăsauăchiarăimposibil ăînsuşireaăunorăelementeădeăschem ăcorporal ;
- uneori,ădeficien iiămintal,ăchiarădac ăauăoădezvoltareăfizic ănormal ăşiăajungălaăvârsteăînaintate,ălaă
careăacumuleaz ăşiăexperien ăsubăaspectăpsihomotor,ăacoloăundeăcontrolulăşiăcoordonareaămotorieăimplic ă
şiăunănivelăintelectualăcevaămaiăridicată(localizareaăînătimpăşiăspa iuăaăproprieiăşiăalteiăpersoane,ănivelulădeă
aspira ie,ăconştiin aădeăsineăetc.),ăauădificult i.
Înă aceast ă situa ie,ă eşalonareaă exerci iiloră oă realiz mă totuşiă cuă oă aproxima ie,ă dup ă creştereaă
gradului de dificultate.
EXERCI II:
a)ă Seă caut ă ceaă maiă convenabil ă pozi ieă pentruă copil,ă înă careă acestaă s ă steaă fa ă înă fa ă cuă
profesorul.ă Activitateaă începeă dup ă ceă s-auă creată condi iileă favorabileă înă careă copilulă s ă accepteă s ă "seă
joace" cu profesorul.
Profesorul, dup ăceăîiăspuneăcopiluluiă"vinoăs ăneăjuc măamândoi",ăîntindeămânaădreapt ăspreăcopilă
pentru a-1 saluta, cerându-iă "d ă mâna!",ă înă cazulă înă careă copilulă r spundeă prină întindereaă mâiniiă sauă aă
mâinilor,ă profesorulă strângeă oă singur ă mân ,ă rostindă cuvântulă "mâna".ă Apoi,ă profesorulă repet ă deă câtevaă
oriăcuvântulă"mâna"ă(timpăînăcareă ineămânaăcopiluluiăînăpropriaămân )ăşiăîiăcereăs ăspun ă"mâna".
În cazul în care copilul nu-iăîntindeămâna,ăprofesorulăîiăprindeă(cuăblânde e)ămâna,ăpronun ândădeă
câteva ori cuvântul "mâna"ăşiăcerându-i:ă"spuneăşiătuămâna".
Înăcondi iileăînăcareăcopilulăareădificult iiădeăexprimareăsauănuăpoateăvorbi,ănuătrebuieăinsistatăpeă
corectareaăpronun ieiăsauăpeăa-1ăfor aăs ăarticulezeăceva.ăProfesorulărepet ădeăcâtevaăoriăexerci iul,ă
ar tându-se mul umitădeăfiecareădat ,ăspunând:ă"bineăsauăbravo!ă"
Exerci iulăseărepet ăînăacelaşiăfelăcuăcealalt ămân ,ădup ăcareăprofesorulăîiăarat ăcopiluluiăcealalt ă
mân ,ăspunândă"mâna".
a.l. Dinăaceeaşiăpozi ie,ăprofesorulăîiăpuneămânaăpeăunăpicior,ăspunândă"picior".ăSeăprocedeaz ălaă
felăcaălaăprimulăexerci iu,ăcerându-iăcopiluluiăs ăspun ă"picior".ăŞiădac ăspuneăşiădac ănuăspune,ăexerci iulă
seărepet ădeă3-4ăori,ăîncurajândăcopilul.ăSeăprocedeaz ălaăfelăcuăcel laltăpicior,ăapoiăprofesorulăîşiăarat ăpeă
68
rând câte un picior, spunând "picior", asigurându-seăc ăprivireaăcopiluluiăesteăfixat ăbine.
Celeădou ăexerci iiăseăpotăfaceăîntr-oăsingur ăşedin ,ăcareăs nuădep şeasc ă10-20ădeăminute,ădup ă
cumăconsider ăprofesorul,ăcare trebuieăs ă in ăseamaădeăgradulădeficien ei copilului pentru a nu-l obosi.
a.2. Ună ă altă grupă ă deă exerci iiă ă seă ă poateă realizaă pentruă familiarizareaă cuă elementeleă capului,ă
grupându-seăcâteădou ăelementeăpentruăoăşedin ă(ochi,ăurechi,ănas,ăgur ).ăProfesorulăpuneămânaăpeăochiiă
copilului (pe ambii ochi)ă spunândă "ochi",ă apoiă puneă mânaă peă ochiiă s iă repetândă cuvântulă "ochi"ă şiă
asigurându-seădeăorientareaăpriviriiăcopiluluiă spreăceeaăceăelăindic ăşiădeăfaptulăc ăprivireaăcopiluluiăesteă
conştientăîndreptat ăspreăceeaăceăpriveşte.
Urm torulă exerci iuă esteă pentruă cunoaştereaă şiă denumireaă urechii,ă procedându-se la fel ca la
exerci iulăcuăochii.
Inăalt ăşedin ăseăpoateăprocedaălaăfelăpentruănasăşiăgur .ăExerci iileăseăcontinu ălaăniveleăsuperioareă
deă în elegereă şiă laă vârsteă maiă mariă cuă însuşireaă elementeloră mâiniloră şiă picioareloră (degete,ă cot,ă palm ,ă
genunchi),ăapoiăcuăalteăelementeăaleăcapuluiă(buze,ăbarba,ăfrunte,ăp r,ăobraz,ăsprâncene,ăgene).
Seămaiăpotăutilizaăcuăsuccesăînăaceast ăperioad ăexerci iiăspecificeăpentruăpreşcolariăşiăşcolariiămici,ă
de genul unorăcânteceăcuă(şi)ăversuriăînso iteădeămişcareaăsauăindicareaăunorăelementeăaleăcorpului.
b.) într-oăurm toareăetap ,ăseărealizeaz ăexerci iiădeăgenul:ă"arat -miămâinile!,ăarat -mi picioarele!,
arat -mi ochii, urechile, nasul, gura" etc.
Copilulă indic ,ă la cerere,ă ini ială peă propriulă corp,ă apoiă peă ală interlocutoruluiă sauă aă unuiă mulaj,ă
p puş ăşi,ăînăfinal,ăpeădiverseăimaginiădesenate.
Seătrece,ăulterior,ălaăindicareaăaltorăelementeădinăceăînăceămaiăam nun ite,ălaăcerereaăprofesoruluiă
(ordinea degetelor: mare,ămic,ăindex,ăinelar,ăar t tor,ăalteăelemente:ăcap,ăgât,ătrunchi,ăumeri,ămembreăetc.).ă
într-oă urm toareă etap ,ă copilulă trebuieă s ă arateă cuă precizie,ă laă comandaă profesorului,ă elementeleă însuşiteă
(arat :ăochii,ăurechile.ăpicioarele,ădegeteleăetc.).
Treptat, seă treceă laă localizareaă mâiniiă drepteă şiă stângi,ă apoiă laă localizareaă dreapta-stânga, pe
propriulăcorpăşiăfa ădeăpropriulăcorp.
Peăm suraăcreşteriiăînăvârst ăşiăaăînsuşiriiăelementeleăcorpului,ălaăsine,ălaăal iiăşiăînăimagini,ăprecum
şiălocalizareaădreapt stânga,ăseătreceălaăexerci iiădeăgenul:
- s ăridiceămânaă(piciorul),ădreapt ,ăstâng ;
- s ăating ăunăobiectăcuămânaădreapt ă(stâng );
- s ăridiceămânaădreapt ăşiăpiciorulăstângăşiăinvers;
- s ăating ăcuămânaădreapt ăochiulăstângăşiăcuămânaăstângăochiulădrept;
- s ă cunoasc ă parteaă dreapt ă şiă stâng ă aă propriuluiă corpă că elementeleă dispuseă înă aceeaşiă parteă aă
corpului;
- s ăexecuteămiciădramatiz ri:ăsalutul,ămersulăsoldatuluăîmbr catulăetc.,ăînăcareăs ăseăpun ăînăvaloaiă
func ionalitateaăelementelorăcorpului.
Pentruă început,ă exerci iileă deă recunoaştere,ă indicareă saă utilizareă aă elementeloră propriuluiă corp,ă seă
recomand ăaăfiăînso iteă:ădeădemonstra iaăprofesoruluiă(peăcareăcopilulăs -1 imite).
c.) Oăetap ăimportant ălaăcareăseătreceă(înăcazulăînăcareăcopilulăşi-însuşităvorbirea)ăesteădeăa-i cere
copiluluiă s ă denumeasc ă elementiă respectivă ală corpului,ă prină exerci iiă deă genul:ă - Profesorulă arat ă mâniă
piciorul, ochii, urechile, nasul etc. cerându-iă copiluluiă s ă şiă leă arateă pă propriulă corp,ă apoiă întrebând:ă "Ceă
este aceastaă(acestea)?",ăcerândiăseăcopiluluiăs ădenumeasc .
Totă înă aceast ă etap ă iă seă solicit ă copiluluiă s ă asambleză elementeă aleă corpuluiă umană peă jocuriă tipă
puzzle, cerându-i-seăs ălădenumeasc ,ăapoiăs ăcompletezeădeseneălacunareăaleăcorpuluiăuman.
d.) într-o etap ă superioar ,ă copilul,ă stândă împreun ă cuă profesoriă înă fa aă oglinzii,ă esteă înv ată s ă
localizezeă dreaptaă stângaă laă imagineă dină oglind .ă Profesorulă ridic ă mânaă dreapt ă cerându-i copilului s
ridiceă mânaă dreapt .ă Cuă mânaă dreapt ă ridicat ă (atâtă profesorul,ă câtă iă copilul)ă seă aşaz ă fa ă înă fa ă
demonstrându-seămodificareaălocaliz rămâiniiăprofesoruluiăfa ădeăcorpulăcopilului.
Apoi,ă seă demonstreaz ă acelaşiă lucruă peă imaginiă desenat(ă repetându-seă exerci iulă cuă mânaă stâng ,ă
piciorulădrept,ăurecheăstâng ,ăochiulăstâng etc.
e.) Exerci iulăcreşteăînăgradădeădificultate,ăpunândăcopilulăîăsitua iaădeăaălocalizaăstângaăşiădreaptaălaă
elementeleăcorpuluiăpămanechine,ăsilueteăumaneăschematizate,ăaşezateăînădiverseăpozi iăfa ,ăspate,ăprofil.
Tot la acest nivel de dificultate,ăcopiluluiăiăseăsolicit ăsăreasamblezeăunămanechin,ăoăp puş ăsauăună
desen,ă formateă dină elementeă ă ă detaşabile,ă ă ă cerându-i-seă ă ă s ă ă ă men ioneze,ă ă ă înă ă ă timpă ă ă ceă asambleaz ,ă
"acumăpunemămânaădreapt ,ăpiciorul,ăstâng"ăetc.
f.) Exerci iulăanteriorăpoateăcontinuaăcuălocalizareaăfa ădeăpropriulăcorpă(aăinterlocutorului,ăsauăaă
69
unorămulaje):ădeasupra,ădedesubt,ălaădreapta,ălaăstânga,ăînăfa ,ăînăspate,ăal turi,ălâng ,ăsub,ăpeste.
Complicândă exerci iul,ă odat ă cuă creştereaă cerin eloră fa ă deă copil,ă iă seă poateă cere s ă indiceă într-o
situa ieăreal ăsauăîntr-unătablou:ădoiăcopiiăspateăînăspate,ăfa ăînăfa ;ăoăpersoan ăînăfa aă(spatele)ămaşinii;ăoă
cioar ă zboar ă deasupraă casei;ă subă (dedesubtul)ă maşin ă st ă oă pisic ;ă întreă pomă şiă maşin ă st ă ună copil;ă
maşinaăesteăînădreapta (stânga) copilului etc.
g.) Pentruădiferen iereaăsexuluiăşiăvârstei,ăseăpotăutilizaăimaginiăcareăs ăreprezinteă(cuăcaracteristiciă
pregnante):ăb iat,ăfeti ,ăb rbat,ăfemeie,ăb trân,ăb trân .
Dup ăceăcopilulăleădiferen iaz ăcorect,ăiăseăcereăs ăîşiăspun ăpropriulăsex,ăs ăexpliceădeăceăelăesteă
copilăşiădeăceănuăesteăadultăsauăb trân.
Seă poateă realizaă ună jocă tipă puzzleă cuă elementeă detaşabileă aleă unoră desene,ă reprezentând:ă b iat,ă
feti ,ăb rbat,ăfemeie,ăb trân,ăb trân ,ăcareăseăamestec ăcerându-seăcopiluluiăs leărecompun ăcorect.
Dup ăceăcopilulăesteăl udatăpentruărealizareaăcorect ăaăsarcinii,ăpoateăfiăîntrebat:ă - Deăundeăaiăştiută
cumăs ăleăaşeziăcorect?
Pentruăaărealizaăoăgeneralizareăreferitoareălaăschemaăcorporal ,ăînăaceast ăetap ăcopiiiăseăpotăjucaă
recompunândădeseneăreprezentândăanimaleă(bineăcunoscute:ăcal,ăcâine,ăpisic ăetc.).
h.) Exerci iileă seă potă complica,ă dup ă fanteziaă profesoruluiă (ex:ă iă seă cereă copiluluiă s ă parcurg ă ună
traseu,ăavândăcaăsarcin ăs ădenumeasc ătoateăobiecteleădinăparteaăsaădreapt ă(stâng ),ădeădeasupra,ădinăfa ă
etc.ăsauăs ăparcurg ăunătraseu,ătimpăînăcareăprofesorulăs -iădeaăcomenziădeăgenul:ădeplaseaz -teăs rindăpeă
piciorulă dreptă (stâng);ă laă b taiaă meaă dină palme,ă ridic ă mânaă dreapt ă (stâng );ă sau,ă laă acelaşiă semnal,ă s ă
loveasc ăpiciorulădreptă(stâng)ăcuămânaădreapt ă(stâng );ăsauăs ăseădeplaseze(laăsemnal)ăspreădreapta,ăăspreă
stânga,ă s -şiă roteasc ă trunchiulă spreă dreaptaă (stânga),ă capulă spreă dreaptaă (stânga),ă s ă realizezeă figuriă
imaginareăînăaer,ăcuămânaăsauăcuăcretaăpeătabl ,ăcuămânaădreapt ,ăstâng ăetc.
i.) Caăexerci iuădeăsintez ,ăiăseăpoateăcereăcopiluluiăs ădesenezeăunăom,ăiarădesenulăs -i fie apreciat
caăprob ădeăevaluareădeăgenulăTestuluiăGoodenough.
într-unăstadiuămaiăevoluatădeădezvoltareăsomatognozic ,ăseăpotăaplicaălaăpreşcolariiăşiăşcolariiămici,ă
deficien iămintală(sauălaăceiădinăgrupeleăspeciale)ăexerci iileăprezentateăînăPlanulăterapeuticăanaliticăalăluiă
Deă Meur,ă adaptată deă C.ă P unescuă şiă I. Muşuă (51,ă pag.ă 126),ă organizată peă patruă coordonate:ă tr ireaă
corporalit ii,ăcunoaştereaăschemeiăcorporale,ăorientareaăspa io-temporal ăşiăorganizareaăspa io-temporal .
Reproducem,ăîntocmai,ăacestăPlanăterapeutic,ădup ăsursaăcitat :
Tr ireaăcorporalit ii
a) Obiectiveiăs ăseăpoat ădeplasaăcorectăşiăs ăexecuteămişc riăglobaleăşiăprecise.
b) Exerci iiădeămotricitateăglobal ă(deălaă2-5 ani): - s ătreac ăpeăsubăoăbanc ;ăs ăseărostogoleasc ăpeă
oă parteă sauă peă alta;ă s ă mearg ă normală (peă patruă labe,ă peă genunchiă sauă cuă genunchiiă îndoi i);ă s ă alergeă
(liber,ă cuă întrecere,ă cuă obstacole);s ă sar ă (coarda,ă obiecteă mici,ă deă peă scaună sauă deă peă mas ,ă dină cercă înă
cerc);ăs ăseăjoaceăcuămingeaă(s ăprind ămingeaăceăricoşeaz ădinăperete);ăs ăarunceăşiăs ăprind ămingea,ăs ă
rostogoleasc ăşiăs ădriblezeăcuămingeaăşiăs -şiămen in ăechilibrulă(peăoăbanc ,ăînădeplasarea de pe un scaun
peăaltul);ăs ămanifesteăcapacitateădeăinhibi ieă(s ăseăopreasc ălaăsemnal,ăînăfa aăunuiăobstacolăetc.).
c) Exerci iiădeămotricitateăfin ă(deălaă3ăani):ăs ăînşireăm rgele,ănasturi;ăs ătaieăcuăfoarfeceleăfireădeă
plastic;ăs ătaieăcuăfoarfecele,ărespectândăformaăşiădirec iaăliniilor;ăs ăr suceasc ăhârtia,ăaidomaăambalajuluiă
de la bomboane.
Cunoaştereaăschemeiăcorporale
a) Obiectiveiăs ăarateăşiăs ădenumeasc ădiverseleăsegmenteăaleăcorpului.
b) Exerci iiă motoriiă şiă senzori-motorii (de la 2,5 ani):ă s ă denumeasc ă p r ileă corpuluiă atinseă deă
profesor;ăs ărealizezeăgesturileăindicateădeăprofesor.
c) Exerci iiăperceptiv-motoriiă(deălaă4ăani):ăs ăfieăcapabilădeădiscrimin riăvizualeă(figurileă7ăşiă8);ăs ă
reproduc ăfiguriăumaneăsauăs ăasamblezeăfiguriăumaneădinăp r ileăcomponenteă(figurileă9,ă10,ă11).
Figura 7
Pune iălaăunălocăimaginileăcorespunz toare

70
 Alege iăgemenii

Fig.ă8ăAlege iăgemenii

Orientareaăspa io-temporal
a)ăObiective:ăs ăperceap ăorientareaăşiăpozi iaădiverselorăsegmenteăcorporaleăîn raport cu corpul
propriu sau cu obiectele din jur.
b)ăExerci iiămotoriiăşiăsenzori-motorii:ăs ăreproduc ădiverseăatitudiniăpeăbaz ădeăimaginiă(figuraă
12).
c)ăExerci iiăperceptiv-motorii:ăs ărecunoasc ăşiăs ăverbalizezeădiverseăatitudini,ăac iuni,ăpeăbaz de
imaginiă(ex.:ăfeti aăareăînămânaăstâng ăunăm r,ămânaădreapt ăoă ineăpeăşoldăetc.);ăs ărecunoasc ăpozi iaă
figurilorăumane:ăfa ,ăspate,ăprofil;ăs ăfieăcapabilădeădiscrimin riăvizuale:ăs ăstabileasc ăpersonajeleădintr -o
suit ădeăimaginiăcareăauăaceeaşiăpozi ieăatitudinal ;ăs ăfac ăasocia iiăîntreăobiecteăşiădiverseleăsegmenteăă
corporaleăădup ăăcriteriulăăfunc ionalit iiăă(deăăexemplu:ăochelariă- ochiă(figuraă13ă);ăs ăreproduc ădină
memorie unele desene.

Figura 9

Figura 10

Organizareaăspa io-temporal
a)ă Obiective:ă s ă executeă mişc riă complexeă careă solicit ă oă percep ieă bun ă aă corporalit ii,ă s ă poat ă
71
analizaămişc rileăceăleăexecut ,ăs ăcoordonezeămişc rileăpeăbaz ăde memorare;ăs ăexecuteămişc riăcuăscopuriă
bineădeterminateăşiăcareăsolicit ăprecizie,ăîndemânare,ăechilibru,ăapreciereaădistan elor,ăaăfor ei;ăs ăperceap ă
semnifica iaăgesturilorăexecutateădeăal ii,ăs ăexprimeăşiăs ăîn eleag ăsentimenteleăexprimateădeăal ii.

b)ă Exerci iiă motoriiă şiă senzori-motorii:ă exerci iiă deă coordonare,ă dinamic :ă s ă executeă mişc riă
simultaneă (ridic ă bra eleă odat ă cuă ridicareaă genunchiuluiă dreptă etc.);ă exerci iiă deă echilibruă (peă bancaă deă
gimnastic );ăexerci ii deăîndemânareă(s ăarunceămingeaăîntr-unăcoşădeăbaschetăetc.);ăexerci iiădeăcoordonareăaă
mişc riloră(s ăexecuteănoduri,ăîmpletituri,ăs ăînşireăperle,ăs ăîncheieănasturi,ăs ăpun ăa aăînăacăetc.)ăexerci iiădeă
mimic ă(îmbr carea,ăurcatulăsc rilorăetc.).

c)ăExerci iiăperceptiv-motrice:ăs ăcunoasc ădiverseăpersoaneăpeăbaz ădeădescriereăaămişc rilor;ăs ăstabileasc ă

asocia iiă întreăobiecteăşiăgesturiă (figuraă14);ăs ărecunoasc ăac iunileăexprimateăpeăbazaăunorădeseneă(figuraă
15);ă s grupezeă imaginiă similareă (copiiă careă exprim ă bucurie,ă triste eă etc.);ă s ă desenezeă mişc riă (dină
memorie);ăs ăadaptezeăimaginileăadecvateăunorătexte.

72
 Figura14

Recomand măutilizarea,ăînăacelaşiăscop,ăaăexerci iilorăpropuseădeăSoraăLunguăNicolaeă(38,ăpag.ă28),ă

pentruăcunoaştereaăschemeiăcorporaleăpeăcareăleăreproducemăînăcontinuare:
Seăurm reşteăconştientizarea,ălaăcopil,ăaăp r ilorăcorpuluiăpropriuăşiăaăpozi ieiăluiăînăspa iu:
- Copilulăst ăîntins,ărelaxatăpeăoăbanc ăsauăpeăpodeaăşiăprofesorulăîncearc ăs -1ăfac ăatent,ăs -iăconştientizezeă
p r ileăcorpului:ă bra e,ăpicioareă(îiăcereăs ăleăridice,ăs ăleămişte),ăcap,ăpiept,ă spate,ăşolduri,ăgâtă etc.ăCopilulă
verific ătoateăacesteaăcuăajutorulăkinesteziei,ăla propria-iăpersoanaăşiălaăcolegulăs u.

Figura 15

- Copiiiăfacăexerci ii,ămişcândăcapul,ăbra ele,ăpicioarele,ăîndoindătrunchiul,ăpunândămâinileăpeăşolduriă

etc. - deci,ăefectueaz ămişc riăcuăaceleăp r iăaleăcorpuluiăpeăcareăleănumeşteăprofesorul.
- Exerci iileă seă potă repetaă cuă copilulă înă diferiteă pozi ii;ă stândă înă picioare,ă stândă peă covor,ă stândă peă
scaun, în genunchi.
- Seărecomand ăexcludereaăaportuluiăanalizatoruluiăvizual,ăprinălegareaălaăochiăaăcopiluluiăcare,ăastfel,ă
se poate concentra doarălaămişc rileăpropriuluiăcorp.
- Seărecomand ăjocuriăcareăs -iăpermit ăcopiluluiă"cucerirea"ătreptat ăaăspa iului:ăurcareaăuneiăsc ri,ă
urcareaăpeăunăplanăînclinat,ăalunecareaăpeătobogan,ăsaltăpesteăunăobstacol,ăs rituraădinăpiatr ăînăpiatr ,ăşotron.
- Cunoaştereaăp r ilorăcorpuluiăuneiăp puşi:
73
 Profesorulăcereăcopiilor,ăpeărând,ăs ădescrieăp r ileăcorpuluiăuneiăp puşi,ăapoiăcereăunuiăanumităcopilă
s ă îmbraceă p puşaă şiă s ă spun ă şiă celorlal iă ceă face:ă "Acumă îiă acoperimă corpulă cuă rochi a,ă acumă îiă punemă
ciorapul în piciorul drept".
Seăcereăcopiilorăs ăefectueze,ăcuăp puşa,ămişc riăposibile:ăîntoarcereaăcapuluiăspreădreapta,ăaplecareaă
înăfa ,ăridicareaămâinilorăetc.
- Desenarea,ă laă tabl ,ă aă "Omule ului":ă fiecareă copilă esteă invitată laă tabl ă undeă deseneaz ă oă parteă a
corpului. "Acum desenezi capul", cerându-i-seă s -şiă pip ieă capul,ă "Acumă deseneziă mâinile"ă iă seă cereă s -şiă
ating ăpeărândămâinile,ă"Ceătrebuieăs ămaiădeseneziă?"
Desenulăseărealizeaz ădup ămodelulăprealabilăalăprofesorului,ădesenatăcuăaproxima ie,ădup ămodelul
din figura 16.
Figura 16

- Asamblareaăp r ilorăcorpului:ă"Manechinul"ăşiă"Fa a".

Acesteădou ăpieseăsuntăt iateăînăbuc iă(aăseăvedeaăfigurileă17ăşiă18),ăapoiăiăseăcereăcopiluluiăs ăleă
asambleze: "Pune fiecare buc ic ălaăloculăei,ăcaăs ăfaciăunăomule "ăşiă"Puneăfiecareăbuc ic ălaăloculăei,ăcaă
s ă faciă fa aă unuiă om",ă întâiă profesorulă faceă demonstra iaă cuă Omule ul,ă cereă apoi,ă fiec ruiă copilă s ă
reconstituieăîntregul,ăînăacelaşiămodăseăprocedeaz ăcuăreconstituireaăfe ei.ăDac ăunăcopilănuăpoateărezolvaă
singur sarcina, este ajutat de un coleg sau de profesor (educator).

Figura 17

Figura 18
- DesenăcompletăalăFe eiăşiăalăOmule ului;ăProfesorulădeseneaz ălaătabl ăunăOmule ,ăc ruiaăîiălipsescă
anumite elemente (mâinile sauăunăpicior),ăcerândăcopiilorăs ăcompletezeăparteaăcareălipseşte.ăDeăasemenea,ă
profesorulădeseneaz ăFa a,ăc reiaăîiălipseşteăcevaă(guraăsauănasul)ăşiăcereăcopiilorăs ăcompletezeăfigura.
- Jocă deă completare,ă prină lipireaă elementeloră decupateă aleă fe eiă şi Omule ului:ă copiiloră liă seă dauă
74
elementeleădecupateăaleăcorpuluiăşiăfe ei,ăcerându-li-seăs ăleălipeasc ăpeăoăbucat ădeăcartonă(deăalt ăculoare,ă
pentruăaăasiguraăcontrastul)ăpeărând,ăastfelăîncâtăs ăreconstituieăOmule ulăşiăFa a.
- Diferen iereaă stânga-dreapta:ă profesorulă deseneaz ă laă tabl ă ună Omule .ă Iă seă cereă copiluluiă
(copiilor)ăs ăspun ăcuăceămân ăaădesenat.ăApoi:ă"Aceastaăesteămânaădreapt ......Careăesteămânaăta
dreapt ă?"
Ină timpulă activit iloră prezentateă maiă sus,ă profesorulă verbalizeaz ă ac iuneaă sa;ă de asemenea,
încurajeaz ăcopilulăs ăverbalizezeăac iuneaăproprie.ăSeăpuneăaccentăpeădiscriminareaăstânga-dreapta.
Deosebită deă utile,ă pentruă consolidareaă somatognozieiă niă seă pară şiă exerci iileă recomandateă înă
lucrareaă "Terapiaă educa ional ă integrat "ă (46,ă pag.ă 251)ă pentruă înv areaă schemeiă corporale,ă peă careă leă
reproducem în continuare:
Activit iăpentruăînv areaăschemeiăcorporale
- Seă cereă eleviloră s ă arateă p r ileă corpuluiă propriuă şiă s ă leă denumeasc ,ă apoiă s ă arateă şiă s ă
denumeasc ăp r ileăcorpuluiăparteneruluiă(interlocutorului)ăşiăs ăexecuteădiferiteăgesturi,ăprinăimita ieăşiălaă
comand ăverbal .
- Exerci iiă deă recunoaştereă şiă denumireă aă p r iloră corpuluiă unoră imaginiă deă silueteă umaneă şiă
executareaăunorăgesturiăreproduseădup ăimagini.
- Se distribuie copiilorăunăsetădeăcartonaşeăreprezentândăaceleaşiăsilueteăumane,ăcaăînăfigurileă9ăşiă
10ăprecumăşiăelementeleădecupate,ăapoiăseăcereăasamblareaăimaginiiăb iatuluiăşiăaăfeti ei,ăprinăsuprapunere.
- Seăd ăcopiilorăcâteăunăcarton,ăcareăreprezint ăsiluetaăuman ăşiă unăsetăcuăp r ileăcomponenteăaleă
aceleaşiă silueteă dară dină careă lipsescă unulă sauă maiă multeă elemente,ă peă careă copiiă (copilul)ă trebuieă s ă leă
identifice,ăs ăleăreconstituieăşiăs ăcompletezeăelementeleăcareălipsesc,ădesenându-le (a se vedea figura 19).
Figura 19

- Seă distribuieă eleviloră seturiă deă cartonaşe,ă reprezentândă silueteă umaneă decupateă şiă seă cereă
asamblareaăcuăşiăf r ămodel.
- Se dau elevilor desene cu figuri umane schematice desenate întregiă şiă alteleă dină careă lipsescă
diferiteăelementeăpentruăaăfiădenumiteăşiăapoiăcompletateăprinădesenareă(aăseăvedeaăfiguraă20).

- Seăarat ăelevilorătreiăilustra iiă(figuraă21)ăşiăliăseăcereăs ăprecizezeăceămân ăfoloseşteăfiecareădintreă

personajele reprezentate în fiecare desen.

75
 Figura 21

Totă înă sprijinulă cadreloră didacticenă careă realizeaz ă laă clas ă sauă laă cabinetă educareaă
psihomotricit ii,ă reproducemă exerci iileă recomandateă deă prof.ă D.ă Carantin ,ă înă "Programulă terapeutică
pentruăeduca iaăpsihomotric ăaăcopiluluiăhandicapatăsever"(13):
Schemaăcorporal ăşiăconştiin aădeăsine,ălateralitateăObiective:
- Cunoaştereaă (numireaă şiă ar tarea)ă p r iloră corpuluiă prină percep ieă vieă şiă prină mijloaceă careă s -1
conduc ăpeăcopilălaăreflec ieăşiăabstractizare.
- Cunoaştereaă sexului,ă aă numelui,ă folosireaă pronumeluiă personală (eu,ă tu........ei),ă cunoaştereaă
numelui colegilor.
- Identificareaăp r ilorăcorpului,ăaăsexuluiălaăpartener,ăidentificareaăp r ilorăcorpuluiălaăoăp puş .
- Discriminareăpeăoăp puş ,ăimagineăincastruăaăp r ilorăcorpului.
- Discriminareăvizual ,ădinăma'iămulteăimagini,ăaăfigurilorăsauăaăsitua iilorăidentice.
- Discriminareaăvizual ăaăfigurilorăasem n toareă(seădeosebescăprintr-un singur criteriu).
- Modelareaăunuiăomule ăsimplificat.
- Desenareaăf r ămodelăaăunuiăomule .
- Reproducerea unei siluete din figuri geometrice.
- Imitarea,ărecunoaştereaăşiăreproducereaăpozi iilor.
- Percepereaătransform rilorăuneiăimaginiăreprezentândăoăsiluet ăuman .
- Recunoaştereaă ă ă ă ă obiecteloră ă ă ă ă dup ă ă ă ă ă propriet ileă ă ă ă ă loră (perfec ionareaă sim urilor- gust,
miros....).
- Descoperireaăp r iiădominante.
- Înt rireaă p r iiă non-dominante,ă prină exerci iiă motriceă pentruă aă stabiliă ună echilibruă deă for eă între
celeădou ăp r i.
- Percepereaă faptuluiă c ă elă seă serveşteă deă ambeleă p r iă simultană şiă aă faptuluiă c ă parteaă non-
dominant ăajut ăparteaădominant .
- Percepereaăp r iiădominanteăînăacteleăcurente.
- Orientareaăînăfunc ieădeălateralitateă- cu repere stabilite şiăapoiăcuăschimbareaăpunctelorădeăreper.ă
Evaluare:
- Cunoaştereaăp r ilorăcorpuluiă- proba A De Meur.
- Realizareaămotrie ăaăuneiăsilueteăumaneăGoodenough.
- Proba de lateralitate - Harris.
Programă deă educa ieă Submodule: I.ă Cunoaştereaă p r iloră corpuluiă (exerci iiă motoriiă şiă senzoriă i-
motori i)
1.1.ăJocuriădeătr ireaăcorporalit ii
Seă voră folosiă urm toareleă jocuri,ă prină careă copilulă devineă conştientă deă existen aă acestoră p r iă aleă
corpuluiă(prinăpercep ieăvie)ăşiăconştientizeaz ăutilitateaălor:
- Lupta cocoşiloră- mâini,ăbra e.
- Roaba - mâini,ăbra e.
- Aplaudat - mâini.
- Pedalat - picioare.
- Rulatul unei mingi medicinale - peăspate,ăburt .
76
 - Groap ăînăl di aăcuănisipă- degete.
- Formareaăunuiănum rădeătelefonăcuădegetulăar t tor.
- St ăîmbufnată- coate pe genunchi.
- E zgomot mare - astup măurechile (consecin ,ănuămaiăauzim).
- Mirosim o floare - nas.
- Plesc imă- limba.
- Muşc mădintr-unăm răşiăprivimăurmaăl sat ă- din ii.
1.2.ăJocuriăînăfa aăoglinzii
- Profesorulăşiăcopilulăstauăînăfa aăoglinzii.
- Profesorulă îşiă atingeă anumiteă p r iă aleă corpuluiă şi-1ă solicit ă peă copilă s ă ating ă aceleaşiă p r iă peă
propriulăcorp,ăseăverbalizeaz .
- Profesorulăatingeădiferiteăp r iăaleăcorpuluiăcopiluluiăşi-1ăsolicit ăs ăleănumeasc .
1.3.ăAcelaşiălucruăf r ăoglind
1.4. Jocuriădeărecunoaştereăcuăochiiăînchişi
Copilulăst ăcuăochiiăînchişi.ăIăseăatingădiferiteăp r iăaleăcorpuluiăşiăesteăsolicitatăs ăleădenumeasc .
1.5.ăJocăcuăincastreăşiăp puşiădemontabile
- Seă cereă copiluluiă s ă montezeă şiă s ă demontezeă oă p puş ,ă s ă refac ă ună incastru,ă numindă p r ileă
corpului.
- S ăîmbraceăşiăs ădezbraceăoăp puş ,ănumindăp r ileăcorpuluiăceăleăacoper ă(gâtulă- capul;ăm nuş ă-
mâna).
1.6. Numireaăp r ilorăcorpuluiăînătimpulărecit riiăunorăversuri
- Seă poateă improviza,ă laă inspira iaă profesorului,ă oă poezie,ă înă careă esteă vorbaă deă diferiteă p r iă aleă
corpului.ăCopilulărecitând,ăarat ăaceleăp r i:ăgur ,ăurechi,ănas,ăpicior.
- Cunoaştereaădegetelorădeălaămân .
Joc:ă "Familiaă laă plimbare":ă Degetulă mareă esteă bunicul,ă •ă ar t torulă esteă bunica,ă degetulă mijlociu
esteătata,ăinelarulăesteăm ă|ădegetulăămicăă- eu.ăăToat ăfamiliaăpleac ăălaăplimbareădeschiiăpumnul.ăPeărând,ă
pleac ălaăplimbare - pumnul strâns - apoi încet cu degetul mare - bunicul;ăar t torulă- bunica, degetul mic -
eu.
Familiaăvineăacas ă- închidem dinănouăpumnul.ăVariabile:ăVin,ăpeărând,ăacas :ătataăaăr masăînăoraşă-
seăîncăpumnul,ăcuăexcep iaădegetuluiămijlociuăetc.ă
1.7. Joc ritmat: - folosirea pronumelui
- Seăarat ăspreăsine,ăspreăcel laltăşiăluareădeămâini.
- Euăşiătu,
- Tuăşiăeu,
- Euăşiătu,ăsuntem noi.
Prezent m,ă înă continuare,ă şiă câtevaă exerci iiă concepulă experimentateă deă prof.ă Elenaă Popa,ă deă laă
Şcoalaă special ă dină Breă exerci iiă ă ă careă ă ă contribuieă ă ă laă ă ă educareaă ă ă somatognoziei,ă ă ă dară controluluiă şiă
coordon riiăpropriuluiăcorpăînădiverseăsitua ii:
1. Copiiiădanseaz ăsauăseăplimb ăprinăsal .ăpeăunămuzicalălentăsauăritmat.ăCândăacompaniamentulă
înceteaz ,ăcopiăgrupeaz ăînăperechiăşiăseăsalut ăreciproc,ădarănuăprinăstrângetămân ,ăciăprinăatingereaăaltoră
p r iăaleăcorpuluiă(degete,ăfrunte,ăspate).
Modalitateaădeăsalutăpoateăfiăaleas ăspontanădeăc treăcopiăpoateăfiăsugerat ădeăprofesor.
Copiiiăpotăcontinuaădansulăînăperechi,ăînăpozi iaăde aleas .
2. Copiiiăstauăîmpr ştia iăprinăsal ăşiăîncearc ăs ăaăpodeauaăcuăp r ileăcorpuluiăindicateădeăprofesor.
Exemplu: - Atingeăpodeauaăcuăoăpalm ăşiăunăcot.
- Atingeăpodeauaăcuădoiăgenunchiăşiăcuăfrunteaăetc.
3. Profesorulă ineă oă coard ă deă s rită înă pozi ieă vertical ă cereă copiiloră s -şiă imaginezeă c ă aceastaă
reprezint ăunăcorpăuăCopiiiăvorăexecutaămişc rileăindicate de profesor cu ajutorul corzii mişcate,ăunduite.
Exemplu: Când mânerul corzii se mişc ăîntr-oăanumit ădirec ieăcopiii îşiăvorăînclinaăcapulăînăaceaădirec ie,ă
când coarda se va înde mijloc, copiii se vor îndoi din mijloc.
4. La început profesorul, apoi, peă rând,ă câteă ună copil,ă exă mişc riă sauă mimeaz ă diferiteă st ri,ă
cerându-leăcelorlal iă:ădescopereăşiăs ăleăverbalizezeăsemnifica ia.
Exemplu: scriu,ăr sfoiescăpaginileăuneiăc r i,ăcitesc,ădorm,ăsuntătrist,ăm ăbucurăetc.
5. Pe foi albe, de dimensiunea A3, copiiiă îşiă contureaz ă talpaă piciorului.ă Fiecareă îşiă priveşteă apoiă
atent propriul desen.
77
 Profesorulă împr ştieă deseneleă prină sal ă apoiă leă cereă copiiloră s ă şiă leă g seasc ,ă maiă întâiă prină
suprapunerea piciorului, apoi doar privindu-le.
6. Copiiiă mergă descul iă prină sal ,ă înă pasă obişnuit,ă f r ă s ă seă ating ă întreă ei.ă Profesorulă leă indic ă
diverseăsitua iiăşiătipuriădeămers,ăiarăcopiiiăîncearc ăs -şiăadaptezeămersul,ălaăsitua iileăpropuse.ă
Exemplu: - mergemătrop ind,ămergemăprinăz pad ămare,ămergemăînc l a iăcuăbocanci;
- mergemăînc l a iăcuăpantofiăcuătocuriăînalte;
- mergemădescul iăprinăap ;
- travers măunărâu,ăs rindădeăpeăoăpiatr ăpeăalta;
- mergemăavândăunăpiciorăr nit,ăruptăetc.
7. Cuăajutorulăunuiăelasticăcircular,ăcopiiiă îşiăprindădeătoateădegeteleădeălaămân cojiădeănuc .ăCuă
acesteă"castaniete"ăimprovizateăvorăacompania,ăb tândăritmulă(înămas )ăaădiverseămelodii.ăApoi,ăcopiiiăîşiă
vorăprindeă"castanietele"ădoarădeăpoliceăşiăar t torăşiăvorăacompaniaămelodii,ălovindăceleădou ădegeteădeă
mas ,ăapoiăîntreăele.
Melodiileăpotăfiăînlocuiteăcuăcuvinte,ăpeăcareăprofesorulăleăvaăpronun aădesp r indu-leăînăsilabeăşiă
propunând un anumit ritm pe care copiii îl vor reproduce cu ajutorul propriilor "castaniete".
Inăloculăcojilorădeănuc ,ăpotăfiăutilizateăcastanieteăadev rateăsau alte tipuri improvizate.
8. Inăfiecareăan,ăcopiiiăîşiăvorădesenaăconturulăpalmelor,ăt lpilor,ăcapului,ăapoiăleăvorădecupa,ăleăvoră
lipiăpeăoăplanş ăşiăleăvorăp stra.
etc.
Peăoăfoaieădeăobserva ieăîşiăvorănotaăpropriaăîn l ime,ăgreutate
Conturul capului se realizeaz ăastfel:
- seăfixeaz ăpeăpereteăunăcartonădeăculoareăînchis ;
- copilulăst ăpeăscaunăcuăcapulă(profil)ăînădreptulăcartonului;
- dină parteaă opus ă cartonului,ă seă îndreapt ă spreă capulă copiluluiă luminaă unuiă diascolă sauă
retroproiector, iar pe cartonăvaăap reaăumbraăcapului;
- cuăcret ăsauăcreion,ăprofesorulă(sauăunăcopil),ăvaătrasaăconturulăcapuluiăeviden iatădeălumin ;
- conturulăseăvaădecupaăşiăseăvaălipiăpeăoăplanş .
Acesteăexerci iiăseărepet ăînătimpăpentruăca,ăprinăcomparare,ăcopiiiăs -şiăconştientizezeăcreşterea.
9.ăUnăjocăceăseădesf şoar ăînădou ăetape:
Înă primaă etap ă - fiecareă copilă îşiă exploreaz ă corpulă observândă zgomoteleă produseă prină frecareaă
palmelor,ăpocnireaădegetelor,ălovireaăpieptului,ăfe ei,ăpicioarelor,ătrop itulădinăpicioareăetc.ă
Înă aă douaă etap ă - seă formeaz ă oă "orchestr "ă dină 4-5ă copii.ă Fiecareă îşiă alegeă oă modalitateă deă aă
produce sunete cu propriul corp. Apoi, "muzica" începe.
Aceast ămodalitateădeăaă"cânta"ăăpoateăfiăăfolosit ăşiăăcaăacompaniamentăpentruăunăcântec.
Jocul "Ce creziăc ăfaceă?"ă(adaptareădup ă44.ăpag.ă72)ă
Scop:
- Dezvoltareaăcapacit iiădeăaărecunoaşteădiferiteăemo iiăşiăst riăsufleteştiădup ăsemneleăexterioareă
(deămimic ăşiăgesturi).
- Dezvoltareaăcapacit iiădeăaămimaădiferiteăemo iiăşiăst riăsufleteşti.ă
Obiectiveăopera ionale:
- S ă identificeă dină imaginiă st rileă sufleteştiă sugerateă deă mimicaă fe eiă sauă atitudineaă reieşit ă dină
gesticula ie.
- S ăinterpretezeăst rileăsufleteştiăsugerateădeăimagini.ă
Materiale:
- Planşeă (srficientă deă mariă pentruă aă fiă v zuteă deă întregul efectiv de elevi) cu desene sugerând
urm toareleăst riăşiăemo ii:ărâs,ăplâns,ăsup rare,ăbucurie,ămirare,ăfric ăetc.
- Panouăpentru,ăafişaj.ă
Reguli de joc: .
- Seăafişeaz ,ăpeărând,ăplanşeleăpeăpanou,ăcerându-seăelevilorăs ăspun ăceăfaceăcopilulădinăimagineă
şiădeăce?ă
Desf şurareaăjocului:
- Copiiiăsuntăaşeza iăînăb nciăînăaşaăfelăîncâtăs ăpoat ăvedeaăbineăimaginileăprezentate.
- Dup ă prezentareaă imaginiiă peă panou,ă seă cereă copiiloră s ă spun ă ceă faceă copilulă (persoana) din
imagineă(râde,ăplânge,ăseăbucur ,ăîiăesteăteam ăetc.).
- Dup ăceăprofesorulăesteăconvinsăc ăfiecareăcopilăaăîn elesăceeaăceăexprim ăimaginea,ăleăcere,ăpeă
78
rând,ăs ăreproduc ,ăprinămimic ăşiăgesturi,ăemo iileăşiăst rileăsufleteştiăsugerateădeăim agineaăprezentat .
Laăeleviiădinăclaseleămaiămariăseăpotărealizaăactivit iădeăgenulăprezent rilorăautobiografice.ăAcesteaă
potăfiăoraleăsauăscriseăşiănecesit ăoăpreg tireăprealabil ,ăconstândăînăîntocmireaăunuiăghidă-desf şur tor,ăcareă
s ăcuprind ăatâtăprezentareaăcronologic ăaăevenimentelorădinăvia aăproprie,ăcâtăşiăapreciereaăobiectiv ăaăunoraă
dintre aceste evenimente.
Prezent mămodelulăunuiăasemeneaăghid, care poate fi realizat de fiecare profesorădup ăobiectivulăpeă
careăşi-l propune:
Numeleăşiăprenumele copilului ...................................................................................
Dataănaşterii............ă..Localitateaă...............................................................................
Jude ul..........................................................................................................................
P rin ii:ăNumeleăşiăprenumeleătat luiă..........................................................................
Numeleăşiăprenumeleămameiă.........................................................................
Fra ii:ă Numeleă şiă prenumeleă tuturoră copiiloră dină ă ă familie,ă înă ordine descresc toareă ă ă aă ă ă vârstei,ăăă
ordineăăăînăăăcareăăăs ăăăseăăăinclud ăăăşiăăăpe sine:......................................................................
Dac ăaăfrecventatăgr dini aă(unde,ăcâ iăani)...............................................................
Prezentareaăcronologic ăaăşcolariz riiă(înăceăşcoal ăaăf cutăciclulăprimar,ăgimnazialăetc.,ăcâteăclase,ăceă
rezultate buneăşiăslabeăaăavutăpeăperioadaăşcolariz riiăşiădeăce).............................................
Motivulă ă ă pentruă ă ă careă ă ă aă ă ă ob inută ă ă rezultateă ă ă buneă ă ă sauă ă ă slabeă ă ă la
înv tur ................................................................................................................................
S -şiăautoapreciezeărezultateleăşcolareădinăclasaăpeăcareăoăurmeaz ă(foarteăbune,ăbune,ăslabe)ăşiăs -şiă
stabileasc ă loculă înă cadrulă clasei,ă numindă eleviiă maiă buniă şiă maiă slabiă decâtă el,ă maiă cumin i sauă maiă pu ină
cumin iădecâtăel......................................................................................................................
Ceă ă îiă ă ă placeă ă înă ă modă ă deosebită ă ă s ă ă fac ă ă laă ă şcoal ă ă dară ă înă ă afara
şcolii?.....................................................................................................................................
Ceă doreşteă s ă realizezeă înă viitoră ?ă (peă plană şcolar,ă profesional,ă familial,ă socială etc.)ă şiă dac ă areă
convingereaăc ăpoateărealizaăceeaăceăşi-a propus....................................................................
Asemeneaăactivit iăseăpotărealizaăînămodăspecialăIaăoreleădeăpsihodiagnoz ăşiăconsiliere,ăchiarăşiălaă
oreleă deă stimulare,ă compensare,ă integrareă cuprinseă înă planurileă deă înv mântă Iaă clasele V-VIII, din
înv mântulăspecialăsauălaăoreleădeăconsiliereăşiăeduca ieăpsihomotric ,ădinăşcolileăprofesionaleăspeciale.
Activitateaădeăeduca ieăpsihomotorieăorganizat ăînăacestăfelăseăpoateărealizaănumaiălaăclaseleămaiămariă
şiăareăcaăobiectivăprincipalăformareaăconştiin eiădeăsineă(şiădeăal ii),ăprinăpropriaălocalizareăîn spa iuăşiătimp.ă
prinăanalizaăobiectiv ăaăproprieiăsitua iiă(şcolare,ăsociale),ăprinădirijareaăspreăformareaăunuiăorizontăpropriuă
(legat de dorin ele,ădarăşiădeăpropriileăcapacit i).
Inăacesteăactivit i,ăprofesorulăcontribuieălaăînl turareaăsubiectivismuluiăelevuluiăcuăcareălucreaz ,ă
avându-seăînăvedereăc ăformareaăconştiin eiădeăsineălaădeficien iiămintalăseărealizeaz ămaiătârziu,ămaiăgreuă
şiă chiară incomplet,ă deoareceă capacitateaă deă autocunoaştereă şiă autoapreciereă depindeă deă anumiteă
particularit iăaleăpersonalit ii,ămultăinfluen ateădeăgradulădeficien eiă(66,ăpag.ă42).
Unăasemeneaăprogramădeăeducareă(pentruăformareaăconştiin eiădeăsine)ăseărecomand ăaăfiărealizată
cuăto iăeleviiăşcoliiăspecialeăşiăprofesionaleăspeciale,ăştiindu-seăc ăto iăauădificult iăînăaceast ădirec ie.

4. LATERALITATEA

Oă strâns ă leg tur ă cuă schemaă corporal ă oă areă lateralitatea,ă avându-seă înă vedereă c ă înă schemaă
corporal ălocalizareaădreapta-stângaăesteălegat deădominantaălateral ,ăcareăpoateăfiănormal ăsauăanormal .
înă lateralitateaă normal ,ă exist ă oă predominan ă func ional ă aă uneiă p r iă aă corpuluiă umană asupraă
alteia,ă datorat ă faptuluiă c ă principaleleă comenziă cerebraleă suntă înă emisferulă opus.ă Astfel,ă dreptaci i au
localizarea principalelor comenzi cerebrale în emisferul stâng, iar stângacii în emisferul drept.
Termeniiă consacra iă pentruă dominantaă lateral ă dreaptaă suntă dexteralitate, iară pentruă ceaă stâng ă
senestralitate.
Dominan aălateral ăesteătotuşiărelativ ,ă neputându-se vorbi de dreptaci sau de stângaci totali. Apar
frecventă cazuriă deă lateralitateă slabă conturat ,ă situa ieă înă careă suntă persoaneleă ambidextre.ă Exist ă şiă
lateralitateă neomogen ,ă undeă predominantaă cerebral ă esteă diferit ă pentruă anumiteă elemente,ă cum ar fi:
dreptaciălaămân ăşiălaăochi,ădarăstângaciălaăpicior.
Uneori,ă seă întâlneşteă şiă lateralitateă contrariat ,ă atunciă cândă seă schimb ă (deă obiceiă par ial)ă
lateralitateaăprinăeduca ieă(deăexemplu:ăcopilăstângaciăobligatăs ăscrieăcuămânaădreapt ).
79
 Legat de dominantaălateral ăbineăstructurat ,ăexist ăp rereaăc ăpeălâng ăaceastaăesteăşiăoăpreferin ă
(51,ăpag.ă136).ăSpreăexemplu,ăpreferin aăindividuluiădeăaăutilizaăpentruăsarciniămaiă dificile,ăcareănecesit ă
maiămult ăconcentrareăşiăprecizie,ăcuăpredilec ieăunăanumitămembruă(mânaădreapt ăsauăstâng ),ăunăanumită
ochi sau ureche etc.
Uniiăspecialişti,ăcareăauăcercetatăaceast ăproblem ăsubămultipleăaspecte,ăauădatăexplica iiăfiziologiceă
înă dominantaă lateral ,ă încercândă s ă demonstrezeă calitateaă maiă bun ă aă circula ieiă sanguine în emisferul
stângă(laădreptaci),ăal iiăsus inăc ădominantaălateral ădreapt ăarăfiădatorat ăvaloriz riiăsocio -educa ionaleăcuă
predominan ă aă p r iiă drepteă aă corpului.ă Dină alteă cercet riă reieseă c ,ă dină punctă deă vedereă anatomic,ă nuă
exist ăniciăunăfelădeădiferen ăîntreăceiăcuădominant ălateral ădreapt ăsauăstâng .
înă urmaă acestoră constat ri,ă s-aă ajunsă laă concluziaă c ă esteă greuă deă stabilită careă esteă pondereaă
factorilor anatomici, fiziologici sau socio-educa ionaliăînăstabilireaălateralit ii.ăCeeaăceă este constatat cu
precizie,ă cuă ocaziaă cercet rilor,ă esteă c ă laă dreptaciă func iileă limbajuluiă suntă predominantă localizateă înă
emisferaăstâng ăşiăfunc iileăschemeiăcorporaleăînăemisferaădreapt ă(27,ăvoi.ăII, pag. 1022).
Ină general,ă nuă seă recomand ă contrariereaă lateralit ii,ă deoareceă acestă lucruă poateă aveaă consecin eă
psihiceăasupraăpersoanei,ăprecumăşiăconsecin eăceădiminueaz ăperforman ele.

4.1.ăTulbur riădeălateralitate (dislateralitatea)

Tulbur rileăădeăăălateralitateăăauăăoăădeosebit ăăimportan ăăînădomeniulăeduca iei,ăalăşcolarit iiăşiă

medicinei.
Dac ă pân ă laă 4ă aniă lateralitateaă abiaă seă manifest ,ă ambidextriaă esteă oă manifestareă normal ă înă
activitateaămotorieăaăcopilului,ădup ăaceast ăvârst ălateralitateaăîncepeăs ăseăconturezeăvizibilăînăactivitateaă
obişnuit .
Deăobicei,ălateralitateaădreapt ăesteăconsiderat ănormal ,ădeşiăşiălateralitateaăstâng ă(senestralitatea)ă
esteăşiăeaălaăfelădeănormal .
Lateralitateaă seă produceă treptat,ă prină utilizareaă totă maiă frecvent ă aă mâiniloră şiă organeloră dintr -o
anumit ă parteă aă corpuluiă (dominantă dreaptaă sauă dominantă stânga).ă Eaă esteă oă dispozi ieă constitu ional ă
legal ă deă preponderen aă emisferuluiă dreptă (înă senestralitate)ă sauă aă emisferuluiă stângă (înă dextralitate).ă S -a
demonstrat,ăexperimental,ăc ădominantaămanual ă(dreaptaăsauăstânga)ăesteăînso it ăînăceleămaiămulteăcazuriă
deăaceeaşiădominant ăvizual ,ăauditiv ăsauătactil .
Prină contrariereaă stâng cieiă seă poateă ajungeă laă consecin eă grave,ă deă natur ă fizic ,ă psihomotric ,ă
intelectual ,ăafectiv ăşiănevrotic ă(51,ăpag.ă138),ăastfel:
- consecin eădeănatur ăfizic :ăenurezis,ăonicofagie,ăstrabism.ăhemianopsieă(pierdereaăvederiiăpentruă
jum tateădinăcâmpulăvizual,ădeăobiceiădreapta-stângaăşiămaiărarăsusăsauăjos);
- consecin eă deă natur ă psihomotorie:ă instabilitateă motric ,ă hiperexcitabilitate la nivel manual,
sinchineziiăaleăîntreguluiăcorpăsauăaleăgâtului,ălipsaădeădib cie,ăticuri,ăcrampe,ăimprecizieăînămişc ri;
- consecin eăintelectuale:ăbradikinezieă(lentoareăgeneral ),ădislexieă(perturb riăînăachizi iileănormaleă
ale mecanismelor citirii),ă disortografie,ă retardă grafic,ă scrisulă înă oglind ă (deă laă dreaptaă spreă stânga),ă
tulbur riădeăelocu iuneă(felădeăexprimareăaăideilor)ăoglinditeăprinăexprimareălent ,ăgreoaie,ăbâlbâial ăetc.;
- consecin eă afective:ă atitudineă negativ ă fa ă deă şcoal ,ă emotivitate, timiditate, sentiment de
inferioritate,ă culpabilitate,ă susceptibilitateă (dispozi ieă deă aă seă l saă uşoră influen at),ă opozi ie,ă agresivitate,ă
dezechilibru afectiv;
- consecin eănevrotice:ănelinişte,ăanxietate,ăobosescărapid,ăsuntănegativist!ăşiăirascibili.
Dificult ileădeălateraiitateăpotăfiădatorateăaceloraşiăcauzeăpeăcareăleăauăşiăceleădeăschem ăcorporal ,ă
în general aceste cauze putând fi astfel clasificate (12):
- cauze ereditare;
- cauzeădeterminateădeălipsaădeăeduca ieăşiăstimulare;
- cauze datorate unor leziuni corticale;
- cauzeăafectiveă(determinateădeăemo iiăputernice);
- cauze determinate de boli psihice grave;
- cauzeădeterminateădeăintoxica iiă(voluntareăsauăinvoluntare)

4.2.ăEvaluareaălateralit ii
Pentruă depistareaă lateralit ii,ă potă fiă folositeă nenum rateă probeă careă stauă laă îndemânaă
psihopedagogului,ăînăcondi iiăobişnuite,ăf r ăvreoădotareăsauăamenajare.ăAstfel,ăcopiiiăpotăfiăobserva iăcuăceă
80
mân ă scriuă sauă deseneaz ,ă cuă ceă mân ă arunc ă piatraă sauă mingea,ă cuă ceă picioră dauă înă minge,ă cuă ce ochi
privesc printr-unăcaleidoscop,ăcuăceăurecheăascult ăoăsurs ăsonor ăslab ăetc.
Exist ăşiăprobeăconsacrate,ăstandardizateădeăcareăesteăbineăs ăneăfolosimăînăactivitateaănoastr .
Pentruă oă evaluare,ă realizat ă înainteă şiă dup ă programulă deă educa ieă psihomotorieă cuă maiă mult ă
precizie,ă recomand mă Proba de lateraiitate Harris (dup ă 81,ă pag.ă 144),ă peă careă oă prezent mă înă
continuare:
Obiectivăăşiăăscop: TestulăăHarrisăăvizeaz ăădominantaăălateral ăăpeăcoordonatele:
O - ochi;
M - mân ;
P - picior.
Dateleăob inuteăînăurmaăaplic riiătestuluiăcontribuieălaăstabilireaătipuluiădeălateralitateăşiăpeăbazaălorăseă
potăelaboraăprogrameăcorectiveăcorespunz toare:
I. Dominan aămâinilor
- Deămimată(sauădeărealizat)ăurm toareleăac iuni:ă
a. aruncarea unei mingi;
b.ăîntoarcereaădeştept torului;ă
c.ăr sucireaăuneiăchei;ă
d.ăperiereaădin ilor;ă
e.ăpiept natulăp rului;ă
f. întoarcerea butonuluiădeăînchidereăaăuşii;ă
g.ăştergereaănasului;ă
h.ăt iatulăcuăfoarfecele;ă
i.ăt iatulăcuăcu itul;ă
j. scrisul.
Sfaturi: (în cazul înăcareăac iunileănuăseăpotărealizaăcuăadev ratăşiăsuntămimate):ăcopilulăpoateăstaăînăpicioare,ă
f r ăobiecteăînămân ăşiăiăseăspune:ă"F ăgestulă(ac iunileăindicateămaiăsus)ăcaăs ăneădistr m,ăf ăceăî iăspun".
Seănoteaz :ăCeămân ăaăfolosităcopilul:ăDă- dreapta;
S - stânga;
2 - ambele mâini.
II. Dominanta ochilor
- cartonulăg urit;
- telescopul;
- puşcaăjuc rie.
Material: - Cartonă25ăcmăxă15ăcm,ăg urităînăcentruăcuăunăorificiuădeă0,5ăcmăînădiametruă(iăseăspuneăcopilului:ă
"Iaăcartonulăşiăpriveşte,ăprinăorificiu").
Demonstra ie: Cartonulă esteă inută cuăbra ulăîntinsă şiă apropiatăprogresivă deăobraz, spunându-se!ă "F ăşiă tuă laă
fel!"
- Telescop (un tub lung de carton)
Seăspuneăcopilului:ă"Ştiiălaăceăserveşteăunătelescopă?",ă"Caăs ăprivimădeparte"
Demonstra ie: "Uite,ăpriveşteăacolo.......(deăprecizatăunăobiectăaşezat
laădistan ).
- Puşcaăjuc rie
Seă spuneă copilului:ă "Vân torulă inteşte,ă uitându-seă cuă ună ochi.ă F ă şiă tuă caă vân torul,ă inteşte!"ă i se
arat ăoă int ăpeăcareăcopilulăoă inteşte.
Notare: dup ăfiecareăprob ,ăseănoteaz ăochiulăfolosit:(Dăţădreapta,ăSăţăstângaă,ă2ăţăambiiăochi).ă
III.ăDominan aăpiciorului
- Şotron
- Aruncarea mingiei
Sfaturi: Şotronul:ăd măcopiluluiăunăobiectăplatădeădimensiuniămiciă(deăex.:ăoăcutieădeăchibrituri,ăoăbuc ic ădeă
lemnăetc.)ăşiă i seăspune:ă"Ştiiă s ăjociăşotron?ăSeăjoac ăs rindăîntr-unăpiciorăşiă împingândăobiectul.ăTuăcumă
faci?",ăapoi:ă"Ştiiăs ăloveştiămingeaăcuăpiciorul?"ă(iăseăd ăoămingeădeăplasticăsauădeăcauciuc).ăMingeaăseăaşaz ă
laăunămetruăînăfa aăcopilului.
- "Tuătrebuieăs ăloveştiămingea,ăcaălaăfotbal.ăHai!".ă
Notare: dup ăfiecareăprob ,ătrebuieănotatăpiciorulăfolosită(Dă- dreptul, S - stângul, 2 - pentru ambele picioare).
Formula de lateralitate
81
 •ăDominantaămâinilor - notareaăseăfaceăcuăoăliter ămareăsauămic ăD:ăcândăceleă10 probe sunt efectuate
cuămânaădreapt ;
d:ăcândăprobeleăg,,ăh.,ăi.ăsuntăefectuateăcuămânaădreapt ;
S:ăcândă10ăprobeă(deăIaăaălaăjă)ăsuntăefectuateăcuămânaăstâng ;
s:ăcândăprobeleăg,ăh,ăiăsuntăefectuateăcuămânaăstâng ;
M: toate celelalte cazuri.
•ăDominanta ochilor - notareaăseăfaceăcaălaăformulaădeălateralitate:ăD:ădac ăr spunsulăesteăcuăochiulă
dreptălaă3ăprobe;ăd:ădac ădou ăr spunsuriădinătreiăsuntăcuăochiulădrept;ăS:ădac ăr spunsulăesteăcuăochiulăstâng;ă
s:ădac ădou ăr spunsuriădinătreiăsuntăcuăochiulăstâng;ăM:ăcazurileărare,ăcândăsubiectulăpriveşteăcuăambiiăochi.
•ăDominantaăpiciorului.
D:ădac ăr spunsurileăsuntăcuăpiciorulădrept;
Să:ădac ăr spunsurileăsuntăcuăpiciorulăstâng;
M:ădac ăunăr spunsăesteăcuăpiciorulădrept,ăaltulăcuăpiciorulăstâng.
Seăob in,ăastfel:
Pentru dreptaci: D.D.D.
Pentruălateralitateăîncrucişat :ăD.S.D.
Pentruălateralitateărâuăafirmat :ăd.d.D.ăsauăs.s.D.
Pentru stângaci: S.S.S.

4.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidareaălateralit ii)

Seă potă imaginaă multeă şiă diverseă exerci ii,ă dară neă vomă limitaă laă prezentareaă câtorvaă (preluateă dină
diverseălucr ri.),ăcareăauăfostăexperimentateăsauăprelucrateăşiăîmbun t iteădup ăal iăautori,ăastfel:ăJocuri de
lateralitate, preluateă dină Programulă terapeutică pentruă educa iaă psiho-motric ă a copilului handicapat sever
(13):
Jocuri pentru membrele inferioare
a) S rită într-ună picioră (Seă cereă copiluluiă s ă urmezeă ună traseu,ă s rindă peă ună picioră peă careă îlă alegeă
spontan.ăLaăîntoarcere,ăreiaătraseulăs rindăpeăcel laltăpicior).
b) Echilibru pe un picioră(Iăseăcereăcopiluluiăs ăavansezeăcuăunăs cule ăsauăoăpl cu ,ăpeăunăpicior,ăpeă
careă îlă alegeă spontan,ă f r ă caă acesteaă s ă cad ).ă Seă schimb ă apoi,ă piciorul,ă realizându-seă acelaşiă traseu,ă înă
completareălaăacestăexerci iu,ăiăseăcereăcopiluluiăs ă in ăînăechilibruăs cule ulă(sauăpl cu aăpeăunăpiciorăridicat,ă
apoiăpeăcel laltăpicior).
c) Şotronă:ă- s rituriăpeăunăpiciorălaăducereăşiăpeăcel laltălaăîntoarcere;
- alternareaăs rituriiăpeăunăpiciorăşiăpeădou ăpicioare;
- alternareaăs riturii:ădou ăpeăpiciorulădreptăşiădou ăpeăpiciorulăstâng;
- cercuriăplasateălaădreaptaăşiă laăstângaăuneiă linii,ăcopilulă sareăpeăpiciorulăstâng,ăcândăcerculă esteălaă
stângaăăşiăăpeăpiciorulăădrept,ăcândăăcerculăăesteăălaădreapta);ăJocuriăîntreădoiăsauămaiămul iăcopii
- Un copil urmeaz ă traseul,ă s rindă peă ună picioră şiă schimbândă piciorulă laă fiecareă rând,ă f r ă aă atingeă
liniile.ăDac ăreuşeşte,ătraseaz ăoăcruceăîntr-unulădinăspa ii,ălaăalegere,ăacoloăesteă"casa"ăluiăşiăvaăputeaăs ăseă
odihneasc .ăCel laltăcopilăfaceălaăfel.ăNuăseăpoateăs riăîn interiorul "casei" celuilalt.
Jocuri pentru membrele superioare
a) Reproducereaă unuiă ritmă simpluă peă oă tamburin ă (mânaă laă alegere).ă Seă încerc ,ă apoi,ă cuă cealalt ă
mân .
b) Joc cântat - copiiiăbatădinăpalmeă(odat ăcuăpalma-dreapt ădeăsusăşiăstângaădeăjos, apoiăseăinverseaz ă
laăfiecareăb taie).ăEx.:ă"Dac ăveselăseătr ieşte,ăf ăaşa!"
c) Lasoul cow-boyului - Seăfoloseşteăoăpanglic .ăIăseăcereăcopiluluiăs ăfac ăcercuriăsauăserpentineăcuă
mâna,ălaăalegere.ăApoi,ăschimb ămâna.ăJoculăseăpoateămodifica:ă- cercuri peăvertical ,ăapoiăpeăorizontal .
d) Joc de echilibru: - Cuăoămân ălaăspate,ăcealalt ăîntins ăînăfa ,ălaăorizontal ă inândăoălingur ăcuăoă
bil ăsauăoămingeămic .ăIăseăcereăs ăparcurg ăunătraseu,ăf r ăs -iăcad ăbilaăsauămingea.ăSeăîncearc ăşiăcuămânaă
cealalt .
e) Sifonatul hârtiei - Avândăhârtieăînă fiecareămân ,ăiă seăcereăcopiluluiă(lucrândăsimultanăcuăambeleă
mâini)ăs ăfac ăunăcocoloş.
Constatare: mânaădominant ăreuşeşteămaiăfrumos.
(Seăfaceăacelaşiălucruăşiăcuăplastilina)
f) Jocuri cu mingea - Driblat cu mingea,ăcuăoămân ăpân ălaăunăpunctădeăreper,ăpeăcareăîlăînconjur ,ă
82
apoiăcontinu ăcuăcealalt ămân .
- Oă mingeă mic ă într-oă mân ,ă cealalt ă inut ă întins ă înă fa .ă Seă arunc ă mingeaă înă sus,ă peă deasupraă
bra uluiăîntinsăşiăapoiăseăprindeăpeăparteaăcealalt ,ădup ăceămingea descrie un arc de cerc prin aer. Apoi, se
schimb ăbra ele.ă
Jocuri pentru ochi
a) Ochit cu pistolul, cu închiderea unui ochi.
b) Privit printr-unăorificiuă(f cutăîntr-un carton).
c) Privit printr-oălunet .
d) Privit prin aparatul de fotografiat.
Organizareaăînăfunc ieădeălateralitate:ăAcumăcopilulăştieăcareăesteăparteaăăăădominant .ăăăăăLucreaz ăăăă
simultan,ăăăăăcuăăăăambeleăăăămâini,ăconştientizândăc ăparteaănon-dominant ăajut ăparteaădominant .ă
Activit i:
- Turnatul apei într-un pahar. Mâna dominant ătoarn ,ăcealalt ăsus ineăpaharul.
- Distribuireaăc r ilorădeăjoc:ădominantaădistribuie,ăcealalt ă ineăc r ile.
- T iatăcuăcu itulăînăplastilin ă- dominantaă ineăcu itul,ăcealalt ă ineăplastilina.
- Decupajă:ădominantaă ineăfoarfec ,ăcealalt ă ineăhârtia.
- înşirareaăperlelor:ădominantaăintroduceăperlele,ăcealalt ăsus ineăsârmaă(sfoara).
- Trasareaăliniilorăcuăajutorulăriglei:ădominantaătraseaz ălinia,ăcealalt ăsus ineărigla.
Jocuriădeărecunoaştereădreaptaă- stânga
Presupuneăunănivelădeăcompeten ădeă7 - 8 ani.
Suntăactivit iădeăorientareăspa ial ,ăputându-seăfolosiăşiăînăcadrulăprogramuluiădeăorientareăspa ial .ă
Programădeăeduca ie:ă- Orientareăsimpl ăcuăpuncteădeăreper:
- Copilulăareăoăbanderol ălaămânaădreapt ă(reperul).ăCuăacestăpunctădeăreper seăfacăexerci iiăsimple:
- s ăfac ăunăpasălaădreapta,ăunulălaăstânga;
- peăoălinieătrasat ,ăseăcereăcopiluluiăs ămearg ăpeăparteaădreapt ăaăliniei,ăapoiăpeăparteaăstâng ;
- s ăsar ăoădat ăpeădreapta,ăoădat ăpeăstânga,ădou ăs rituriăpeădreapta,ădou ăpeăstânga;
- exerci iiăsimpleădeăgimnastic :
- ridic ăgenunchiulădrept;
- ridic ămânaădreapt ;
- puneămânaădreapt ăpeăum rulădrept.
- Orientareăsimpl ăf r ăpunctădeăreperăşiăcuăschimbareaăpunctelorădeăreper:
- repetareaăexerci iilorăanterioareăf r ăbanderol ăpeăbra ;
- repetareaăexerci iilor,ăcopiiiăfiindăplasa iăaltfelă(cuăfa aălaăfereastr ,ăapoiăcuăspateleăIaăfereastr );
- Încrucişareaădateloră- sarcini:
- puneămânaădreapt ăpeăurecheaăstâng ;
- puneăc lcâiulăstângăpeăgenunchiulădrept;
- puneămânaăstâng ăpeăgleznaădreapt ăetc.
- Transpunerea pe altul:
a)ăăăCuăpuncteădeăreperă(banderolaăpeămânaădreapt ).ă
Exerci iiăfa ăînăfa :
- atingeăcuămânaădreapt ăum rulădreptăalăceluilalt;
- atingeăcuămânaădreapt ăum rulăstângăalăceluilalt;
- atingeăcuămânaăstâng ăum rulădrept al celuilalt;
- atingeăcuămânaădreapt ăurecheaăstâng ăaăceluilaltăetc.
b)ăF r ăpuncteădeăreper:ă- Repetareaăexerci iilorăf r ăbanderol ălaămân .
Unăaltăprogramăpentruăeducareaălateralit iiăesteăComplexul terapeutic elaborat de A. De Meur pe
care îl prelu mădup ă(46,ăpag.ă238):
Acest program cuprinde:
a) Jocuri pentru membrele inferioare:
- deplasareaăcopilului,ăavândăunăs cule ăcuănisipăpeăunulădintreăpicioare;
- s rituraă într+ună picior,ă cuă alternareaă picioareloră înă nişteă cercuriă aşezateă peă dou ă rânduriă (a se
vedea figura 22)

Figura 22

83
 Start

a) Jocuri pentru membrele superioare:

- executareaăunorăac iuniădiverseăcuămânaădominant ă(aăbattătoba,ăaăaruncaăzarurile,ăaăcântaălaăxilofon,ă
aădistribuiăc r ihădeăjoc,ăaăîncheiaăşiăaădescheiaănasturi,ăaădecupa,ăfolosimăfoarfecele);
- exerci iiă pentruă imitareaă unoră gesturiă executateă cuă mâmă dominant ă dină pozi iaă unulă lâng ă altulă şiă
fa ăînăfa .ă
Alteăexerci iiăpentruădezvoltareaădominan eiălaterale:
- rulareaăcol uluiăunuiăşerve el;
- introducereaăunorăm rgeleăîntr-oăsticl ;
- executareaăcuămânaădominant ăaăunorăac iuniăcuăgradădeădificultateădinăceăînăceămaiămare:
- mersăînăcaden ăcuăbalansareaăbra elor;
-jocuri cu ridicarea mâinii;
- c rareaăpeăpalierăcuămânaădreapt ă(folosit ăpentriăridicare);
- aruncareaăşiăprindereaăunuiăobiect;
- aruncareaălaă int ;
Pentruă exersareaă dominanteiă laterale,ă seă recomand ă şiă alteă exerci ii,ă prezentateă înă "Programul de
recuperareăcomplex ăaăcopiluluiăhandicapatămintal" (38):
Exersareaădominan eiălaterale
- S ăarunceăoămingeăcuăoămân ,ăapoiăcuăcealalt ;
- S ăcolorezeăînăcadrulăunuiăconturădată(unăcerc,ăunăp trat);
- S ăprind ădiferiteăobiecteă(cuăoămân ,ăapoiăcuăcealalt );
- S ăstrâng ăînămân ă(cuăambeleămâini,ăalternativ)ăoămingeădeăcauciuc,ăoăbucat ădeăplastilin ;
- S ăloveasc ăoămingeăcuăpicioareleă(alternativ);
- S ăsar ăîntr-unăpicioră(alternativ)ăpeăoăanumit ădistan ;
- S ăpriveasc ăprintr-un orificiu (un tub de material plastic, un sul de hârtie, orificiul unei chei);
- S ăbageăa ăînăacă(unăacămare);
- Implicareaăcopiluluiăînăexerci ii,ăca:ăs ăarunceămingeaălaădreapta,ăs ăfac ătreiăpaşiălateralălaăstânga,ă
s ăprind ămingeaăcuămânaăstâng ,ăs ăridiceămânaădreapt ,ăs ăpun ăpiciorulăstângăînăfa ăetc.
Înătimpulăunorăasemeneaăexerci ii,ăobserv măcuăceămân ăprindeămingea,ăcuăceăpiciorăloveşteămingea,ă
cuăceăochiăpriveşteăprintr-unăorificiuă(ac iunileăspontane);ătreptat,ăseăvaărealizaădominantaăuneiămâini,ăaăunuiă
picior, a unui ochi asupra celuilalt.

5. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăCULOARE

La om, structura perceptiv-motric ă deă culoareă atingeă formaă ceaă maiă înalt ă deă dezvoltare,ă datorit ă
nivelului superior de dezvoltare a psihicului.
Culoareaădevineăunăfactorăimportantădeăintegrareăînăambian ,ăprinăefecteleăemo ional-dispozi ionaleă
pe careăleăgenereaz ă(26,ăpag.ă14).
Sensibilitateaă cromatic ă esteă oă func ieă superioar ă aă sim uluiă vederii,ă ultimaă careă apareă peă scaraă
filogenetic ă(78,ăpag.ă21),ăiarăînădezvoltareaăontogenetic ăfiin aăuman ăîncepeăs ădiferen iezeăculoareaăabiaă
dup ăcâtevaăluni deălaănaştereă(71,ăpag.ă197).
Localizareaăcortical ăaăsensibilit iiăcromaticeăesteăînălobulăoccipital,ăfiindăalc tuit ădinăcâmpurileă17,ă
18ăşiă19ă(26,ăpag.ă63).
Achizi ionareaăabilit ilorăperceptiv-motriceădeăculoareăareăimportan ădeosebit ăpentruăformarea, la
rândulălor,ăaăabilit ilorăperceptiv-motriceădeăform ăşiăspa iuă(51,ăpag.ă140).
Laădeficien iiămintal,ăachizi iileăînădiscriminareaăculoriiăsuntămaiăbuneăînăcompara ieăcuăpercepereaă
formei,ă greut ii,ă spa iuluiă şiă timpului,ă iară înă procesulă didactic exploatarea rolului afectiv pe care îl are
culoarea în mobilizarea psihicului poate fi utilizat cu succes atunci când un anumit element trebuie scos în
eviden ă (51,ă pag.ă 141)ă (spreă exemplu,ă laă confec ionareaă materialuluiă didactic,ă înă specială aă
planşelor).Totodat ,ă înă activitateaă practic ă cuă copiiiă deficien iă mintală s-aă demonstrată c ă rolulă educa ieiă înă
percepereaăşiădiferen iereaăculorilorăesteădeosebitădeăimportantăşiăc ăseăpoateărealizaăcuăsucces,ăajutându-i la
84
maiă bunaă cunoaştereă aă mediului,ă dară şiă înă achizi ionareaă unoră cunoştin eă şiă deprinderiă profesionaleă înă
domeniiăînăcareăseăutilizeaz ăculoareaă(maiăales,ăînămeseriaădeăzugrav-vopsitor) (62, pag. 61).
Culoareaă areă efecteă asupraă st riiă psiho-fiziceă generaleă aă individului,ă fiindc ă excit ,ă mobilizeaz ,
energetizeaz ,ă impulsioneaz ,ă relaxeaz ,ă tonific ,ă însenineaz ,ă creaz ă bun dispozi ie,ă dară poateă s ă şiă
închid ,ă s ă frâneze,ă s ă inhibeă sauă s ă deprimeă (26,ă pag.ă 26),ă iară acestă lucruă esteă deosebită deă importantă înă
crearea mediului ambiental.
Structura perceptiv-motricâă deă culoareă implic ă recunoaşterea,ă cunoaştereaă şiă operareaă cuă culoarea,ă
acestă lucruă impunândă percepereaă f r ă dificult iă aă culorilor.ă Oriceă dificultateă înă percepereaă culoriiă
influen eaz ănegativăaceast ăstructurare.

5.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeăculoare

Cuăcâtădeficien aămintal ăesteămaiăgrav ,ădificult ileădeăpercepere,ădiferen iereăşiăoperareăcuăculoareaă

parăaăfiămaiăafectate.ăCuătoateăacestea,ănuăexist ăsuficienteăinforma iiăcareăarădemonstraăc ădeficien aămintal ă
este în modăobligatoriuăînso it ădeătulbur riăaleăsensibilit iiăcromatice.ăSeăpareăc ăinsuficien eleăpeăcareăleăauă
deficien iiămintalăînăaceast ădirec ieăsuntădatorateădificult ilorădeăordinăeducativ.
Înă general,ă dac ă deficien aă esteă manifest ă deă laă oă vârst ă mic ,ă aten iaă familieiă seă orienteaz ă spreă
recuperareămedical ăaăcopilului,ăneglijându-se,ăînăbun ăparte,ăurm rireaăşiăinfluen areaăevolu ieiăsubăaspectă
educativ,ă cuă atâtă maiă multă cuă câtă educareaă înă acesteă situa iiă esteă maiă dificil .ă Ună asemeneaă copil,ă ajunsă la
vârstaă gr dini eiă sauă aă primuluiă ană deă şcoal ă şiă pusă înă situa iaă deă aă recunoaşteă şiă operaă cuă culoareaă areă
dificult iăobservabile,ămaiăalesăprinăcomparareaăcuăceilal iăcopii.ăEducareaăacestuiăcopilăesteămaiăanevoioas ă
şiăseărenun ăcuăuşurin ălaăea.ăinvocându-seăfrecventătulbur riăînăsferaăpercep ieiăcromatice.
Seăpareăc ăaceastaăarăfiăunaădinăprincipaleleăcauzeăpentruăcareăcopilulădeficientămintalăesteăpermanentă
r masă înă urm ,ă subă aspectulă perceptiv-motoră înă generală (şiă nuă numaiă subă aspectulă perceptiv-motric de
culoare).
Laă toateă acesteaă seă adaug ă greut ileă careă crescă înă muncaă deă educareă aă copilului,ă propor ională cuă
gravitateaădeficien eiămintale.
S-aă demonstrat,ă totuşi,ă c ă oă preocupareă serioas ă înă domeniulă educa ieiă subă aspectulă conduiteiă
perceptiv-motrice de culoare poate realiza progrese la deficientul mintal, facilitându-iă astfelă chiară şiă
integrareaăprofesional ă(62,ăpag.ă61).
Referindu-ne,ă înă continuare,ă laă adev rateleă tulbur riă deă percepereă aă culorilor,ă amintimă daltonismul,ă
careă const ă înă imposibilitateaă deă aă percepeă culorileă roşuă (protonopia)ă sauă verdeă (dentaronopia)ă (27,ă voi.ă I,ă
pag. 680).
Exist ă şiă alteă tulbur riă (deă obiceiă înă bolileă psihice)ă deă genulă agnoziiloră pentruă culori.ă Acestă tipă deă
agnozieăapareăfrecventăşiălaădeficien iiămintal,ăcareănu auăleziuniăcerebrale,ădarăc roraăleăesteăcaracteristic ă
vâscozitateaăgenetic ă(Inhalder,ăB.),ăheterocroniaă(Zazzo,R.),ălipsaăstimul riiăpsihiceăşiăeducative.
Sunt bolnavi care au acromatopsie (pierderea vederii colorate), distorsiuni ale culorilor sau
halucina ii.ăBolnaviiăagnoziciăpentruăculoriăconfund ,ădeăobicei,ăculorileăîntreăeleă(celămaiăfrecventăverdeleă
cuă albastrul)ă şiă leă esteă imposibilă s ă realizezeă oă sortareă aă culoriloră dup ă diverseă criteriiă (intensitate,ă ton,ă
nuan ,ăluminozitate).ăApare,ăuneori, aşaăzisaăcecitateăcortical ,ăcareă const ăînă faptulăc ătoateăculorileăsuntă
v zuteăcenuşiu.
Dup ă A.ă Kreindleră şiă C.ă Gorgos,ă agnoziaă pentruă culoriă esteă asociat ă uneoriă cuă alexiaă (tulburareă
neurologic ă înă careă persoanaă esteă incapabil ă deă aă în elegeă mesajulă scrisă şiă esteă înso it ă frecventă deă
incapacitatea de a scrie), cu hemianopsia (pierderea vederii într-oă jum tateă aă câmpuluiă vizual),ă cuă apraxiaă
constructiv ă (dificultateaă deă aă apreciaă şiă analizaă rela iileă spa ialeă şiă deă aă executaă construc iiă simpleă sauă
complexe),ă acalculiaă (incapacitateaă recunoaşteriiă numereloră şiă aă unoră simboluriă tematiceă înso it ă deă
incapacitateaădeăaăefectuaăcalculeămatematice),ăafaziaăamnestic ă(imposibilitateaăsauăcapacitateaădiminuat ă
deă actualizareă aă experien eiă anterioare,ă fiindă afectat ă activitateaă intelectual ,ă maiă alesă gândireaă abstract ă şiă
sintetic )ă(27,ăvoi.ăI,ăpag.ă107)ă(36,ăpag.ă83).
Inăagnoziileăpentruăculori,ăpotăap reaădiverseăsitua ii;ădeăexemplu:ănuăpotă denumiăculorile,ădeşiăpotă
operaăcuăele,ănuăpotăar taăculoareaăcerut ,ădeşiănuăauătulbur riădeăîn elegereăaăinstruc iei,ăconfund ăculorileă
întreăele,ănuăpotăefectuaăclasific riăşiăsort riădup ăculoare,ănuăpotănumiăsauănumescăgreşităculorile.
înăoperareaăcuăculori,ălaădeficien iiămintalăseăconstat ,ădeăceleămaiămulteăori,ădificult iădatorateălipseiă
deăexerci iuăşiăneîn elegeriiăsarcinii,ădarănuănerecunoaşteriiăculorilor.

85
 5.2.ăEvaluareaăstructur riiăperceptiv-motrice de culoare

Pentruă aă puneă înă eviden ă dificult ileă înă percepereaă şiă operareaă cuă culori,ă seă cereă subiec iloră
examina i:ăs ănumeasc ăculorileăceăiăseăarat ,ăs ăindiceăculoareaăunuiăanumităobiect,ăs ăsortezeăculoriădup ă
diferiteăcriteriiă(aceeaşiăculoare,ănuan eăaleăaceiaşiăculori),ăs ărecunoasc ,ădintr-un grup de imagini, pe cele
necorespunz toareădinăpunctădeăvedere al culorii.
Se pot constitui probe:
I.ăăădeărecunoaştereăaăunorăculoriă(f r ăaăleădenumi);
II. de indicare, la cererea examinatorului, a unor culori;
III. de numire, la cererea examinatorului, a unor culori.
Prob ăpentruădiscriminareaăculorilor
Aceast ăprob ăseăpoateăaplicaăşiăcopiilorădeăpesteă7ăani,ăcaăauăhandicapăsever.ă
Materiale: Seturi de culori
1.ăUnăsetă deă18ăcuburiă colorateăînă întregimeă(câteătreiă laăfel:ă3ăroşu,ă3ăînăalbastru,ă3ăînă verde,ă3ăînă
galben, 3 în alb, 3 negru).
2. Un set de 12 cuburi colorateădiferităpeăfiecareălatur :ăroşăalbastru,ăverde,ăgalben,ăalbăşiănegru.
3.ăUnăsetădeă18ăcuburiăcolorateăînăîntregime:ă3ăînăportocaliu,ă3ăviolet,ă3ăînăbleu,ă3ăînăgri,ă3ăînămaroăşiă3ă
în vernil.
4.ă Ună setă deă 12ă cuburiă colorateă diferită peă fiecareă latur : (şaseă feă înă şaseă culori):ă portocaliu,ă violet,ă
bleu, gri, maro, vernil.
5.ăUnăsetăformatădină4ăplanşe,ăreprezentând:
prima: unăp tratăcoloratăînăalbastru,ăunădreptunghiăcoloratăînăroşuăunăcercăcoloratăînăgalben.ăInăparteaă
dreapt ăaăplanşei,ăvorăaceleaşiăăăfiguri, necolorate, cerându-seăăăsubiec ilorăăăs ăcolorezeădup ămodeleleădină
parteaăstâng .
a doua: oăfeti ădesenat ăschematic,ăcolorat ăînăculoriăviiăşiădistinciăînăparteaăstâng ăaăplanşei,ăşiăună
desenăidentic,ănecolorat,ăparteaădreapt ăaăplanşeiăpentru a fi colorat.
a treia:ăunăpeisajăsimplu,ăcoloratăînăculoriădistincteă(nuămănuan e),ăparteaăstâng ăaăplanşeiăşiăunăpeisajă
identicănecolorat,ăparteaădreapt ăaăplanşei,ăpentruăaăfiăcolorat.ă
a patra: un peisaj simplu necolorat, pentru a fi colorat dup ăimagina iaăcopilului.
a. Probe de identificare
1.ăSeăd ăsubiectuluiăprimulăsetădeăcuburiă(amestecate),ăcerându-seăsortezeăcuburileădeăacelaşiăfelă(deă
aceeaşiăculoare).
2.ăSeăd ăsubiectuluiăsetulăalăIII-lea de cuburi colorate, cerându-se sorteze cuburileădeăacelaşiăfelă(deă
aceeaşiăculoare).
3.ă Seă dauă subiectuluiă cuburileă dină seturileă Iă şiă III,ă cerându-seă sortezeă cuburileă deă acelaşiă felă (deă
aceeaşiăculoare).
4. Se dau subiectului cuburile din seturile II şiăIV, cerându-seăsortezeăcuburileădeăacelaşiăfel (colorate
la fel).
b.ăProbeădeărecunoaştere
1.ă ă Seă d ă subiectuluiă setulă Iă deă cuburiă (amestecat),ă cerându-iă s ă sorteze,ă peă rând,ă culoareaă indicat ă
verbal:ăroşu,ăalbastru,ăverde,ăgalben,ăalb,ănegru.
2.ă Seă d ă subiectuluiă setulă ală III-lea (amestecat), cerându-seă s ă sorteze,ă peă rând,ă culoareaă indicat ă
verbal: portocaliu, violet, bleu, gri. maro, vernil.
c. Probe de denumire
1. Se iau, la întâmplare, cuburi colorate din setul I, cerându-se subiectului: Ce culoare este aceasta ?
(seăîncearc ătoateăculorile).
2. Se iau, la întâmplare, cuburi din setul al III-lea cerându-se subiectului: Ce culoare este aceasta?
(s ădenumeasc ătoateăculorile).
d.ăDeărecunoaştereăşiăoperare
1.ăSeăd ăprimulădesenă(p trat,ădreptunghi,ăcerc)ădinăsetulădeădesen,ăcerându-se subiectului s ăcolorezeă
dup ămodelulădat.
2.ăSeăd ăalădoileaămodelăcolorată(oăfeti )ăşiămodelulănecolorat.ăSeăcereăs ăseăcolorezeădup ămodelulă
dat.
3.ăSeăd ăalătreileaămodelăcolorată(peisajăsimplu)ăşiămodelulănecolorat,ăpentruăaăfiăcolorat.
4.ăSeăd ăalăpatruleaămodel necolorat (peisaj simplu) pentru a fi
86
 colorat,ădup ăimagina iaăsubiectului.ănotarea:ăIăţăidentificare;ăRăţărecunoaştere;ăDăţădenumire.

I I I I R R D D

Seănoteaz ăcuăplusă(+)ăreuşiteleăşiăcuăminusă(-)ăeşecurile.
I. - Se admit maximum 4 erori la probele de identificare, dar nu mai multădeăunaălaăfiecareăprob .ă
R. - Seăadmitămaximumă2ăeroriălaăprobeleădeărecunoaştere,ădarănu maiămultădeăunaălaăfiecareăprob .
D. - Nuăseăadmităeroriălaăprimaăprob .ăSeăadmitămaximumă3ăeroriăla proba a doua.
In cazulă înă careă num rulă deă eşecuriă dep şeşteă num rulă maiă susă men ionat,ă atunciă copilulă esteă
cuprinsăînăprogramulădeăeduca ieăpsihomotorieă(specificăpentruăeducareaăculorii).
Pentruăexaminareaămaiăriguroas ăaăsensibilit iiăcromatice,ămaiăalesăpentruădepistareaădeficien elor,ă
seă potă faceă test riă cuă tabeleă specială folositeă laă cabineteleă oftalmologice,ă deă genulă Tabeleiă cuă puncteă
colorateă(Rubkin)ăşiăaăTabelelorăIshiharaădinăFultonă(77).ă

5.3. Exerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăstructuriiăperceptiv-motrice de

culoare

Pentruă educareaă capacit iiă deă discriminareă aă culoriloră esteă necesară s ă seă porneasc ă cuă exerci iiă
simple,ădeăidentificare,ărecunoaştereăşiădenumireăînăactivit iăpractice,ăspecificeăvârstei,ădeăpreferin ăprină
activit iădeăjocăşiădeăoperareăefectiv ăcuăculori,ăprinăutilizareaălorălaădesen.
Dintreă programeleă deă educa ieă aplicateă şiă experimentate,ă prezentateă înă diverseă lucr riă deă
specialitate,ă prezent mă câteva,ă peă careă le-amă adaptată şiă experimentat,ă considerându-le deosebit de utile,
astfelă(dup ă51,ăpag.ă145):
Timpul 1: Asocia ia - Acestaăesteăroşu.ăSeăarat ăsubiectuluiăobiectul,ăcerându-i-seăs -iădenumeasc ă
culoarea. Aceasta presupune izolarea culorii dintr-oămul imeăşiărepetareaădenumiriiăeiăpân ălaăpronun areaă
corect ,ă inândăseamaăc ădeficien iiămintalăauăfrecventeătulbur riădeălimbaj.
Timpul 2: Recunoaşterea - D -miă roşu!ă Seă indic ă ună obiectă deă oă anumit ă culoare,ă ac iuneă ceă
presupuneăoăopera ieădeălocalizareăaăunuiăelementăcareăareăacestăatribut.
Timpul 3: Memoria - Ceăesteăasta?ăS indice,ăpronun ândădenumireaăculoriiăunuiăobiect.ăEtapaăesteă
maiă anevoioas ă pentruă deficientulă mintal,ă pentruă careă esteă maiă uşoră s ă indiceă decâtă s ă denumeasc ă oă
culoare.
Formarea comportamentului perceptiv-motric de culoare în programul de mai sus se structureaz ă
peătreiădirec ii,ăcareăincludăobiectiveleăeduca ionaleăurm rite:
- formareaăcapacit iiădeăidentificareăaăculorilor;
- formareaăcapacit iădeădiscriminareăaăculorilor;
- formareaăcapacit iiădeăoperareăcuăconceptulădeăculoare.ă
A.ăCaăactivit iăde identificare obiectual-ac ionale, se recomand :ă
- formareaădeăgr mezi deăcuburi,ămingi,ăjetoaneăetc.ădeăoăanumit ăculoare.ăPercepereaăcromatic ăaă
unoră jetoaneă deă dou ă sauă treiă culoriă (roşuă galbenă sau/şiă albastru)ă şiă realizareaă deă mul imiă dup ă criteriulă
culorii,ăprinăimitareăsauălaăcomand ăverbal .
Înăambeleăsitua ii,ăac iuneaăesteăînso it ădeăverbalizare,ăindicându-se permanent numele culorii, iar
înăcazulăerorilor,ăexplicareaăeroriiăf cute.ăAsocia iaăac iune-limbajăesteăesen ial ,ăconstituindăprincipiulăde
baz ăînăformareaăcapacit iiădeăidentificare.
- percepereaă culoriloră peă eşantioaneă deă materiale (lân ,ă pânz )ă colorateă înă culorileă deă baz ă sauă înă
nuan eleăacestora.
Laăaceast ăactivitateăseăpotăorganizaăjocuriăpentruărecunoaştereaăşiădenumireaăculoriiăobiectului, cu
sauăf r ădescriereaălui.
- activit iădeăconstruc ie cu ajutorul cuburilor colorate (turnuri de 2-4ăcuburiădeăoăanumit ăculoare,ă
şiruriăorizontaleăcuăsauăf r ăalternan ădeăculoare,ăconstruc iiădup ădesenăsauăindica ieăverbal );
- înşir riă ă deă m rgeleă ă deă aceeaşiă ă culoareă ă sauă ă culoriă ă alternative (respectându-seă şiă formaă şiă
m rimea).ă Ină toateă variantele,ă seă insist ă pe verbalizare din partea subiectului (care poate fi stimulat prin
întreb ri ale profesorului).
B. Ca activitate de identificare imagistic
a. Seă confec ioneaz ă planşeă desenateă cuă figuriă geometriceă simpleă (triunghi,ă p trat,ă cercuriă deă
87
diferiteă dimensiuni,ă careă seă potă utilizaă ulterioră şiă pentruă identificareaă formeloră şiă m rimilor)ă colorateă în:ă
roşu,ăalbastru,ăgalben,ăverdeăşiănegru. Seădecupeaz ătotăatâteaăfiguriădeăculori,ăm rimiăşiăformeăidenticeăcuă
celeădeăpeăplanş ăşiăseăcereăcopiluluiăs ăleăsuprapun ăpesteăculoareaă(formaăşiăm rimea)ăidentic ăpeăcareăs ă
oădenumeasc .
b.ăSeăconfec ioneaz ămaiămulteăplanşeăcuăfiguriădeăsilueteăumaneă(deăaceeaşiădimensiuneăşiăform ),ă
fiecare segment al corpului fiind colorat diferit.
Cuăaceleaşiăăfiguriăădecupateăăşiăăcolorateăălaăăfel,ăăseăăcere
subiectuluiăăăs ăăăleăăăsuprapun ăăăpeăăăimaginileăăădesenate,ăăărespectând
culoareaă(peăcareăs ăoăşiădenumeasc ).
c. Cuă aceleaşiă planşeă şiă figuriă decupate,ă seă cereă subiectuluiă s ă recompun ă (al turi)ă câteă unaă dină
imaginileădesenate,ăf r ăs ăleăsuprapun ,ăapoiăs ădenumeasc ăculoareaă(eventualăşiăparteaăcorpului,ăatunciă
cândădorimăs ăconsolid măşiăschemaăcorporal ).
d. Pentruă educareaă discrimin riiă nuan elor,ă seă potă utilizaă culorileă maiă susă men ionate,ă înă diverseă
nuan e,ădeălaăceaămaiădeschis ,ălaăceaămaiăînchis .
e. Pentruăformareaăcapacit iiădeăoperareăcuăculoarea,ăseăpotăutilizaăplanşeleădeălaăexerci iileăa şiăb,ă
colorateă şiă necolorate,ă cerându-leă subiec iloră s ă leă colorezeă identică şiă s ă denumeasc ă culoareaă (folosindă
culori de creioane sau tempera).
C.ăCaăactivitateădeăeducareăaădiscrimin riiăcromatice
a. Se folosesc diverse desene colorate (nu foarte complexe), cerându-seă subiectuluiă s ă identificeă
diferiteleăculoriăşiănuan e.
b. Seă amestec ă elementeă foarteă diferite,ă subă aspectulă ă formeiă ă şi dimensiunii, cerându-se
subiectuluiăăăs ăăăleăăăsortezeăăănumaiăăăpe criteriul culorii,
c. Aşezareaăpeăgrupeăcromatice, de la deschis la închis, a diverse jetoane, cuburi, desene, figuri
etc.ăăăpeăăăcriteriulăăăidentit ii cromatice,
d. Formareaădeămul imiă(grupuri,ăgr mezi)ădinădiverseăelemente desenateăăşiăăcolorate,ăăpeăăcriteriulăăă
identit iiăăcromatice sau a intensit iiăcromatice.
D.ăăăCaăăăactivitateăăpentruăformareaăăcapacit iiăădeăăoperareăăcu culoarea:
Seăăărecomand ăăăutilizareaăăăseturilorăăădeăăăcuburiăăăcolorate
monocolorăşiăceleăcolorateădiferităpeăfiecareăfa ă(utilizateălaăprobaăde
discriminare a culorilor).
a.ăSeăindic ăunăjetonădeăoăanumit ăculoare,ăcerându-seăsubiectuluiăs ăaleag ă(dinătoat ăgr madaădeă
cuburi)ădoarăcuburileădeăculoareaăjetonuluiăindicat.ăSeăprocedeaz ălaăfelăcuăcâtămaiămulteăculoriăşiănuan e,ă
solicitândăsubiectuluiăs ăleăşiădenumeasc .
b.ăS ădenumeasc ă10ăculoriă(indicateăpeăjetoaneăsauăcuburi):ăroşu,ăverde,ănegru,ăroz.ăalb,ăviolet,ăgri,ă
galben, brun, bleu.
c.ăS ăsortezeăpeăcriteriulăculoriiădiverseăfiguri,ăjetoane,ăcuburiăetc.
d.ăS ăreproduc ămodeleădinăcuburiăsauăjetoane cu alternarea culorilor,
e.ăS ăreproduc ămodele,ăapoiăs ăalc tuiasc ămodeleădinăimagina ie,ădinăseturiădeăfiguriăgeometriceă
colorate diferit.
Exerci iiăpreluateăsauăadaptateă(dup ă46)ăpentruăcopiiămaiămariădeă7ă- 8 ani
A. Recunoaştereăşiădenumire
a. Formareaăcapacit iiădeăreac ieărapid .
Seăprezint ăuna,ădou ,ătreiăsauătoateăfe eleăcolorateădiferităale
unui cub, cerându-seăsubiectuluiăs ăleăidentificeăşiăs ădenumeasc
culorile.
b.ă ă Seă utilizeaz ă seturileă deă cuburiă colorateă sauă setulă deă figuriă geometrice (din lemn sau plastic)
colorate, dându-se modele pentru reprodus, într-un ritm cât mai rapid. Activitatea se poate realiza sub
forma de concurs între 2-3 copii.
B. Imitare si denumire
Profesorulă construieşteă dină cuburiă sauă discuriă colorateă ună turn cu alternareă regulat ă (apoiă
neregulat )ăaăculorilor,ăcerândăcopiluluiăs reproduc ăfidelăconstruc ia.
Exerci iulă creşteă înă dificultateă prină creştereaă şiă variereaă num ruluiă deă culori,ă înă timpă ceă copilulă
reproduceăconstruc ia,ăiăseăcereăs ădenumeasc ăfiecareăculoare.
C. Comparare, ordonare (combinateăăăcuăăăpercepereaăăăformeiăăăşiăm rimii).
Seăcereăcopiluluiăs ăaleag ătoateăobiecteleăşiăfigurileăcolorateăIaăfel,ăindiferentădeăform ăşiăm rime.
88
 Exerci iulăpoateăfiăutilizatăşiălaăactivit ileădeăformareăşiădezvoltare a structurilor perceptiv-motrice
deă form ă şiă m rime,ă cerându-seă copiluluiă s ă aşezeă obiecte,ă figuri,ă cuburi,ă desene,ă jetoaneă etc.,ă careă auă
aceeaşiăculoare,ădeăaceeaşiăm rime,ădeăaceeaşiăform .
Laăambeleăexerci iiăseăcereăcopiluluiăs ădenumeasc ăculoarea.
D. Operare cu culoarea
Seădauăcopiilorădeseneăpentruăcolorat,ămaiăîntâiă dup ămodel,ăapoiădinăimagina ieă(l mâia,ăfrunza,ă
floareaădeămac,ălanulădeăgrâuăetc.).ăSeăcereăcopiilorăs ădesenezeăşiăs ăcolorezeăfiguri,ăsubiecteăsauătemeădină
imagina ie,ăpeăcareăs ăleăcoloreze.
înăambeleăexerci ii,ăseăinsist ăcaăfiecareăcopilăs ădenumeasc ăfiecareăculoareăcuăcareăopereaz .
Prezent măăăşiăăăunăăăaltăăsetăădeăăexerci ii, pe care le-amăexperimentatăcuăcopiiiădeficien iămintală
deă vârst ă şcolar ă mijlocieă şiă mare: (Se folosesc modele de genul caietelor de colorat, cu grade de
dificultate din ce în ce mai mare,ăculoriătemperaăşiăpensule).
a. Drapelulă riiă- seăd ămodelulăcoloratăşiămodelulănecoloratăpentruăa
fiăcoloratădup ămodel.
b.ăSeăd ăunădesenăcoloratăreprezentândăunăb iatăsauăoăfeti ă(culoareădiferit ăpentruăfiecareăelementă
deăîmbr c minte).ăSeăd ăapoi,ămodelulănecoloratăpentruăaăfiăcoloratădup ămodel.
c.ăSeăd ăunădesenăcolorat,ăreprezentândăunăpeisajăsimpluăpentruăaăfi reprodus pe un desen identic
necolorat.
d.ăSeădau,ăpeărând,ăaceleaşiămodeleă(f r ămodelulăcolorat),ăpentruăaăfiăcolorateădinămemorieăsauădină
proprieăimagina ie.
Laăfiecareădinăceleăpatruăexerci iiăseăcereăcopiluluiăs ădenumeasc ăculoarea,ă(şiăeventualănuan a)ăcuă
careăopereaz .
Cu elevii mici şiămijlociiăseăpoateătreceălaăîmpletituriădup ămodele,ădinăfâşiiăcolorate de hârtie, de
genulă"S ă esemăfrumos",ăcareăseăg sescăînăcomer .ăSeăpotăutilizaămodeleleădateăsauămodeleleăcreateădină
imagina iaăfiec ruia.
Cu elevii mai mari (mai ales cu fetele), se poate lucra direct pe minigherghefuriădeă esut,ăpornindă
deălaămodeleăcolorateăsimpluăşiăcontinuândăcuămodeleădinăceăînăceămaiăcomplicate.ăInăacestăscop,ătrebuieă
procurateă ghemeă deă lân ă colorat ă înă culoriă şiă nuan eă diferite,ă iară minigherghefurileă trebuieă preg titeă cuă
sforileăpeăcareăseă eseă(cât mai întinse).
Totă cuă eleviiă maiă mariă (maiă alesă cuă ceiă dină şcoalaă profesional )ă seă poateă lucraă laă colorareaă unoră
modeleădinăceăînăceămaiăcomplicate,ăcareăs ăserveasc ălaăpreg tireaăpentruămeseriaădeăzugrav -vopsitor.
Acesteăultimeăexerci iiăsuntădeosebitădeăutileăînăetapaădeăpreg tireăpreprofesional ăpentruăeleviiăcareă
auădificult iădeăoperareăcuăculoarea,ădarăşiădificult iădeăcoordonareăoculo-manual ăşiădeăcoordonareăfin ăaă
mişc riiămâinilorăşiădegetelor.

6. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăFORM

Percepereaă vizual ă aă formeiă devineă posibil ă numaiă prină asociereaă impresiiloră vizualeă cuă celeă
cutanato-kinesteziceă(65,ăpag.ă195)ălaăcareăseăadaug ăexperien aăindividual .
Prinăexperien ,ăseărealizeaz ăoăgeneralizareăaăleg turilorădintreăcomponenteleăunuiăsistemăcomplex.ă
Formaăimaginiiăseămodific ăînăfunc ieădeădirec iaădinăcareăesteăprivităobiectul.ăAstfel,ădac ăprivimădintr -o
pozi ieăoblic ăunăcerc,ăacestaăareăform ădeăelips ,ăiarăunăp tratăareăform ădeărombăsauădeădreptu nghi.ăDac ă
inemăînămân ăunăobiectă deăoăanumit ăform ,ăf r ăs -1 privim, nu-i putem identifica forma doar pe cale
tactil ă şiă atunci,ă prină închidereaă palmei,ă prină palpare,ă formaă obiectuluiă esteă perceput ă prină impulsurile
kinestezice.
Experien aă proprie,ă prină careă seă îmbin ă ceaă vizual ,ă tactil ,ă kinestezic ,ă somatic ă etc.ă permiteă
realizareaăuneiăgeneraliz riăprinăcareăseăstabileşteăconştientăoăconstant ăprinăcareăindividul,ăindiferentădeă
pozi iaă dină careă priveşteă obiectul,ă îiă recunoaşteă forma.ă No iuneaă deă form ă rezult ă dintr-un complex
senzorială înă careă predomin ă senza iileă musculareă (maiă alesă aleă mâiniloră şiă ochilor)ă şiă celeă vizualeă (de
culoareăşiălumin ).
Formareaăabilit iiăşiăstructuriiăperceptiv-motriceădeăform ăseăasociaz ăcuăceleădeăculoare,ăm rime,ă
orientare,ăritm,ădarăşiădeăspa iuăşiătimpă(51,ăpag.ă149).
Localizareaă cerebral ă strict ă aă zoneloră r spunz toareă deă structuraă perceptiv-motric ă deă form ă nuă
esteăcuăprecizieăstabilit ,ăexistândăp rereaăc ăacesteaăarăfiăsituateăînălobulăoccipital.ăS -a demonstrat totuşiă
c ăexisten aăunorăleziuniădifuzeăînăîntregulăcreierăafecteaz ăprocesulădeăspecificareăaăformeiă(36,ăpag.ă25).
89
 6.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeăform

Înă general,ă laă persoaneleă careă suntă normale,ă subă aspectă intelectuală şiă subă aspectulă calit iloră
perceptive,ăaparăfoarteărarădificult iădeăidentificareăşiădeădiscriminareăaăformei.
Uneori,ă datorit ă mediuluiă inadecvat,ă subă aspectă educativ,ă copiiiă neglija iă auă dificult iă deă
identificare,ădiscriminareăşiăînămodăspecialădeăoperareăeuăformaăşiăcuădenumireaăei.
Pentruădeficien iiă,ămintal,ăidentificareaăşiădiscriminareaăformei,ăprecumăşiăoperareaăcuăno iuneaădeă
form ă prezint ă uneleă dificult iă careă suntă cuă atâtă maiă mariă cuă câtă gravitateaă deficien eiă mintaleă esteă maiă
mare.ă Acesteă dificult iă sunt determinateă deă calitateaă redus ă aă opera iiloră gândiriiă (analiza, sinteza,
generalizarea).
Deficien iloră mintală leă suntă caracteristiceă câtevaă dificult iă deă discriminareă perceptiv-motric ,ă deă
form ă(uneoriăasem n toareăcuăagnoziiie),ăastfel:
- ezit riăşiălentoareăînăidentificareaăformelor;
- schimbareaă pozi ieiă formeiă sauă aă contextuluiă înă careă aă fostă cunoscut ă duce,ă frecvent,ă laă
nerecunoaştereaăei;
- frecvent,ă nuă recunoscă formeleă c roraă liă seă schimb ă anumiteă caracteristici:ă culoare,ă stilizare,ă
înc rcare cuăornamenta ii;
- dificult i,ăezit ri,ălentoareăînăformareaădeămul imiădinădiverseăformeăidentice;
- dificult iăînădesprindereaăobiectuluiădeăfondulăpercep iei,ăconfund ăformaăcuăfondul,ăauăgreut iă
în identificarea unei imagini dintr-uh context mai complex;
- dificult iă înă reproducereaă formeiă dup ă modelă (omită anumiteă detalii,ă orienteaz ă greşită modelulă
reprodus),ănuăpotăreproduceă(copia)ăfiguriăgeometriceăsimpleăşiănuăleăpotăreproduceădinămemorie;
- auă mariă dificult iă înă recunoaştereaă şiă operareaă cuă imaginiă înă compara ieă cuă recunoaştereaă şiă
operarea cu obiecte;
- dificult iăînăînsuşireaăunorăno iuniăceădenumescăformaă(cerculăesleănumită"rotund",ătriunghiulăesteă
numită"ascu it",ădeseoriăseăfacăconfuziiăîntreăno iunileădeăp tratăşiătriunghi);
-nu pot rcnsnmbla într-un tot figurile decupate;
- înăformeleăcomplexeăsarădeălaăoăimagineăcomponent ă(elementar )ăInăalin,ăf r ăaăîn elegeărela iaă
dintre ele.

6.2. Evaluarea structurii perceptiv-motriceădeăform

Procedeulă celă maiă simpluă deă verificareă aă capacit iiă deă identificareă şiă discriminareă aă formeiă esteă
punereaă subiectuluiă înă situa iaă deă aă identificaă şiă comparaă forme,ă utilizândă seturiă cuă diverseă figuriă
geometriceădinăplastic,ădiferităcolorateăşiădiferiteăcaăm rime.
Prezent m,ăînăcontinuare,ăoăasemeneaăprob ăde evaluare:
A. Identificarea,ădiscriminareaăaceleiaşiăformeă
Varianta I
MATERIALE: Setă deă figuriă geometriceă dină materială plastică avândă aceeaşiă m rimeă şiă culoare,ă
con inând:ă3ăp trate,ă3ăcercuri,ă3ădreptunghiuri,ă3ătriunghiuriăechilaterale.
INSTRUCTAJ: Figurileăamestecateăsuntăpeămas ăînăfa aăsubiectului,ăcerându-i-se:ă"Aiăînăfa aătaămaiă
multe forme. Te rog alege-leăşiăpune-le separat pe cele care sunt la fel."
Seălas ă3ăminute,ădup ăcareăsubiectulăesteăoprit.
Probaăesteăconsiderat ăreuşit ,ădac ăareămaximum 2 erori.
Varianta a Il-a
MATERIALE: Set de figuri geometrice din material plastic având:
- 3 cercuri mici, 3 cercuri mijlocii, 3 cercuri mari;
- 3ătriunghiuriămici,ă3ătriunghiuriămijlociiăşiă3ămari;
- 3ăp trateămici,ă3ăp trateămijlociiăşiă3ăp trateămari.
Dinăceleătreiăfiguri,ălaăfiecareăm rime,ăceaămareăesteăcolorat ăînăroşu,ăceaămijlocieăînăalbastruăşiăceaă
mic ăînăgalben.
INSTRUCTAJ: Figurileăamestecateăsuntăpeămas ăînăfa aăsubiectului,ăcerându-i-seăacestuia:ă"Aiăînăfa ă
maiă multeă figuriă deăm rimi,ă formeă şiă culoriădiferite."ă Apoi,ă iăseă explic :ă "Acestaă esteă ună cerc,ă acestaă ună
p trat,ă iară acesta,ă ună triunghi.ă Teă rogă alege-leă şiă puneă separată toateă triunghiurile,ă toateă cercurileă şiă toateă
90
p tratele,ăindiferentădeăm rimeăşiăculoare".
- Dup ă4ăminuteăsubiectul este oprit.
- Probaăesteăconsiderat ăreuşit ădac ăareămaiăpu inădeăpatru
erori.
Varianta a III-a
MATERIALE: Set de figuri geometrice din material plastic format din:
- 6ătriunghiuriădeăaceeaşiăm rimeăşiăculoare,ădarădou ăcâteădou ădeăformeădiferite;
- 3ăp trateădeăaceeaşiădimensiuneăşiăculoare;
- 3ădreptunghiuriă(avândălaturileămiciăegaleăcuăaleăp tratelorădeămaiăsus)ădeăaceeaşiădimensiuneăşiă
culoare;
- 3ăcercuriădeăaceeaşiăm rimeăşiăculoare;
- 3ăovaleădeăaceeaşiăm rimeăşiăculoare.
INSTRUC IUNI: Figurileăamestecateăsuntăpeămas ăînăfa aăsubiectului,ăc ruiaăiăseăspune:ă"Aiăînăfa ă
multeăfiguriădeădiferiteăforme,ăpeăcareătrebuieăs ăleăalegi,ăpunândăuneleăpesteăalteleăfigurileădeăacelaşiăfel".
- Seălas ă5ăminute,ădup ăcareăsubiectulăesteăoprit.
- Proba este considerat ăreuşit ,ădac ăareămaximumă3ăerori dar, nu mai mult de una pentru fiecare
figur ăcareătrebuie recunoscut .
Înă celeă treiă probeă deă sortareă prezentateă maiă sus,ă dep şireaă num ruluiă deă eroriă men ionateă indic ă
necesitatea cuprinderii subiectului examinată înă programulă deă educa ieă specific ă pentruă identificarea,ă
discriminareaăşiăsortareaăformelor.
Men ion măc ăacestătipădeăevaluareăseărecomand ămaiăalesălaăcopiiiăcuădeficien ămintal ăuşoar ăşiă
medie,ăfiindădestulădeădificil ăpentruădeficien iiămintalăsever.
B. Identificareăac ional ăaăformelor
I. Seăutilizeaz ăincastreă(pl cu eădeălemn,ăplacajăsauăplastic)ăînăcareăsuntădecupateădiverseăalveoleăînă
formeăgeometriceă(cerc.ăp trat,ăoval,ăromb,ătriunghi,ăstea,ădreptunghi).
În aceste alveole se introduc formeleăcorespunz toareăpeăcareăsubiectulăleăg seşteăpeămas .
- Timpădeăexecu ie,ămaximumă4ăminute.
II. Seăutilizeaz ăincastreăpentruărecompunereaăunorăimaginiăsimpleă(cas ,ăomule )ădină4-5 elemente
decupate.
Elementeleă decupateă seă g sescă peă mas ,ă al turiă deă placa cu formele respective, cerându-i-se
subiectuluiăs ăleăintroduc ăcâtămaiărepedeăşiăcâtămaiăcorectălaăloculăpotrivită(aăseăvedeaăfiguraă23).
- Timpădeăexecu ie,ă10ăminuteăpentruărecompunereaăfigurii.

Figura 23

Subiec iiă careă dep şescă timpulă stabilită voră puteaă fiă cuprinşiă înă programulă deă educa ieă perceptiv-
motric ădeăform .
Probaă seă aplic ,ă maiă ales,ă laă deficien iiă mintală uşoră şiă mediu,ă fiindă destulă deă dificil ă pentruă
deficien iiăprofunzi.
C. Asamblareaă p tratuluiă siă triunghiului (adaptareă FI.ă Ştef nescuă Goang ,ă dup ă Scaraă Binetă -
Simon)
STRUCTURA: Probaăcon ineă2ăitemiă- asamblareaăp tratuluiăşiăasamblareaătriunghiului.
MATERIALE: 3ă buc iă dină materială plastică care,ă prină aşezareă înă pozi iaă potrivit ,ă permită ob inereaă
p tratuluiăşiărespectivăaătriunghiului.
OBIECTIVE: Probaă solicit ă percepereaă formeiă unoră figuriă şiă stabilirea,ă peă aceast ă baz ,ă aă rela ieiă
dintreă parteă şiă întregă (configura iaă fiec ruiaă dintreă celeă dou ă moduleă constituindă "întregul",ă iară formeleă
diferiteăaleăfragmentelorădeăasamblat,ă"p r ile componente").
Înă acelaşiă timp,ă func ionareaă corespunz toareă aă capacit iiă ceruteă implic ă oă anumit ă flexibilitate:ă
91
dintreăcaracteristicileădeăform ăaleăfragmentelorădeăasamblatătrebuieăs ă fieăextraseăşiăreorganizateămintală
acelea care servesc nemijlocit laăstructurareaăconfigura ieiămodel.
Seă impuneă utilizareaă cronometruluiă şiă conservareaă atent ă aă timpuluiă deă asamblare.ă Apreciereaă şiă
cotareaăr spunsurilorănuăseăfacădoarăprinăraportareălaărezultatulăactivit iiădeăasamblare,ăciăşiălaătimpulădeă
lucru consumatădeăsubiect,ăexistândătotodat ălimiteămaximeădeătimpăacordateăfiec ruiăitem.
C1.ăASAMBLAREAăP TRATULUIă(figura 24)
INSTRUCTAJ: Seăprezint ăsubiectuluiăplanşaăcuăp tratulămodelăşiăceleătreiăbuc iădinămaterialăplastic.ă
Seăvaăaveaăgrij ăcaăaceastaăs ăfieăaşezat ăînăfa aăsubiectului,ăspreăaăfiăbineăv zut ,ădarăl sândăpeămasaădeă
lucru,ă întreă subiectă şiă planş ,ă ună spa iuă suficientă înă careă seă vaă faceă asamblarea,ă înă acestă spa iu,ă voră fiă
plasateăbuc ileădeăplastic,ădispuseăunaăpesteăalta.

Iăseăspuneăsubiectului:ă"Aiciăaiătreiăbuc iădinămaterialăplastic.ăPune-leăînăaşaăfelăîncâtăs - iăias ăună

p tratăcaăacesta!ă(seăarat ăp tratulămodel).ăCândăaiăterminat,ăîmiăspui:ăgataă!"
Seăăădeclanşeaz ăăăcronometrul,ăăăimediatăăăceăăăs-a încheiat instructajul. Cronometrul va fi oprit
cândăsubiectulăanun ă"gata"ăşiăseăvaănotaătimpulădeălucru.ă
Preciz riăprivindătehnicaădeălucru:
Dac ăsubiectulănuămanipuleaz ăbuc ileădeăplasticăexaminatorulăîlăvaăstimula,ăspunându-i: Trebuie
s ăfaciăunăp trat caăacesta!ă(seăarat ăp tratul-model).
Nuăseăvaăpermiteăefectuareaăasambl riiăpeăplanşaămodel.ăProbaăseăopreşteădup ătrecereaăaă4ăminute,ă
dac ăsubiectulănuăaăob inutăp tratul.
C2. ASAMBLAREA TRIUNGHIULUI (figUra 25)
INSTRUCTAJ; Seăaşaz ăplanşaăcuătriunghiulămodelăşiăceleătreiăbuc iădeăplastic,ăcaăînăprobaăindicat ă
pentruăp trat.ăIăseăspuneăsubiectului:ăPuneăînăaşaăfelăceleătreiăbuc iăîncâtăs ăfaciăunătriunghiăcaăacesta!ă(seă
arata triunghiul model). Când ai terminat, spui "gata!".
Figura 25

Se declanşeaz ăăăcronometrulăăăimediatăăăce s-a încheiat instructajul. Cronometrul va fi oprit când

subiectulăanun ă"gata"ăşiăseăvaănotaătimpulădeălucru.
Preciz riăprivindătehnicaădeălucru
Seămen inăpreciz rileăf cuteăanterioră(laăp trat)ăcuădeosebireăc ăprobaăseăopreşteădup ătrecereaăaă5ă
minute,ădac ăsubiectulănuăaăob inutăînăacestăintervalătriunghiul.
COTAREAăR SPUNSURILOR:

P tratulăăăăă Puncte Triunghiul Puncte

performan ă performan ă(secunde)
(secunde)
92
 1-16 5 1-15 5
17-30 4 16-34 4
31-59 3 35-89 3
60-205 2 90-280 2
206-240 1 281-300 1
Nerezolvare 0 Nerezolvare 0

Puncteleăacordateăpentruăambeleăp r iăaleătestuluiăseăadun ă(scorămaximăţă10ăpuncte).

Dac ă punctajulă totală esteă deă 6ă sauă subă 6,ă seă recomand ă cuprindereaă subiectului în programul de
educa ieăspecific ăpentruăeducareaăcapacit iiădeărecompunereăaăîntreguluiă(reprezentatăşiăprinăalteăforme),ă
prinăutilizareaădeăincastreăşiăpuzzle.
D.Testădeărela ieădeăform (adaptareădup ăG.Bontil ă(12,ăpag.ă54).ă
MATERIALE: Testulăseăcompuneădinădou ăplanşeădesenateă(figurileă26ăşiă27),ăînăparteaăsuperioar ăcuă
5ăp trate,ăcuălaturaădeă3,3ăcm,ămarcateădeasupraăcuăA,ăB,ăC,ăD,ăE.ăînăinteriorulăfiec ruiăp trată(laăbazaăsa)ă
sunt desenate figuri geometrice care par a fi decupate (din p tratulădeăculoareăneagr ).ăPentruăaăfiăvizibile,ă
acesteăfiguriăr mânăalbe.
înăparteaădeăjosăaăfoii,ăsuntădesenateăunănum rădeă10ăfiguriă(amestecate)ădeăculoareăneagr ,ădintreă
careă5ăavândăformeleăidenticeăcuăceleăr maseăalbeădinăp trate.
Cele 10 forme suntănumerotate,ăînăordineaăaşez riiălorăînăplanş ,ădeălaălălaă10.
Pentruăceiădoiăitemiăaiătestului,ăexist ădou ăplanşeăcuăprobeădeădificultateădiferit ,ăînăprimaăplanş ă
(figuraă26),ăfigurileădinăparteaădeăjosăcuprindăceleă5ăfiguriă(decupate)ăînăpozi iaăidentic ăcuăceaădecupat ă
dină p trat,ă înă planşaă aă douaă (figuraă 27),ă celeă 5ă figuriă suntă aşezateă înă alteă pozi iiă decâtă înă primaă planş ,ă
creându-se astfel un grad de dificultate mai mare pentru identificarea lor.
INSTRUCTAJ: Dup ăceăseăd ăsubiectuluiăplanşa,ăiăseăexplic ,ăar tându-i-se:ăAiciăveziă5ăp trateănegre,ă
dină careă suntă decupateă nişteă formeă peă careă le-am amestecat cu alte figuri, în partea de jos a paginii. Tu
trebuieăs ăg seştiăşiăs ăspuiănum rulăbuc ilorăcareălipsescălaăfiecareăp trat.ă
Varianta I (itemul 1)

Seăcereăsubiectului,ădeăvârst ăpân ălaă10ăani,ăs ăpun ădegetulăpeăfiguraăcareăcompleteaz ăparteaăalb ă

aăp tratuluiăA.ăiarăsubiectuluiădeăpesteă10ăani,ăs ăspun ăsauăs ăscrieănum rulăfiguriiăcareălipseşteădinăp trat.
Se procedeaz ălaăfelăcuătoateă5ăp tratele.
Seăacord ă2ăminuteăpentruăidentificareaăfiec reiăfiguri,ălaăfiecareăp trat.ăNotareaărezultatelorăseăfaceă
într-un tabel, în secunde, pentru fiecare din cele 5 p trateă(aăseăvedeaătabelul).ăCândăseădep şescăceleă120ă
de secunde, subiectul este oprit, cerându-i-seăs ătreac ălaăurm toareaăfigur .
Seăconsider ărezultateăfoarteăbuneăceleăcareătotalizeaz ăunănum rădeăsubă240ăsecundeă(cuămaximumă
oă eroare),ă rezultateă bune,ă celeă careă totalizeaz ă întreă 241ă şiă 360ă deă secundeă (cuă max imumă oă eroare)ă şiă
rezultateăslabe,ăîntreă361ăşiă540ădeăsecundeă(cuăpesteădou ăerori).

TABEL PENTRU NOTAREA REZULTATELOR

P tratul A B C D E Total secunde
Timpul (în
secunde)

Subiec iiă cuă rezultateă foarteă slabeă (întreă 400ă şiă ă 600ă de secundeă şiă cuă pesteă dou ă erori)ă voră fiă
recomanda iă pentruă educa ieă specific .ă Chiară şiă subiec iiă careă auă rezolvată într-un timp de sub 240 de
93
secunde,ădarăcuăpesteădou ăerori,ăvorăfiăcuprinşiălaăactivit iădeăeduca ieăspecific .ă
Varianta a II-a(itemul 2)
Are un grad de dificultateă maiă mare,ă deoareceă figurileă nuă maiă auă pozi iaă ini ial ă dină careă auă fostă
decupate.ăDinăacestămotiv,ătimpulăadmisăpentruăalegereaăfiguriiăpotriviteăcreşteălaă180ădeăsecunde.
Rezultateăfoarteăbuneăţăpunctajătotalăsubă360ădeăsecunde;ă(f r ăeroare);
Rezultate bune = punctaj total între 361-480 de secunde (cu maximum o eroare);
Rezultate slabe = punctaj total între 481-600ă deă secunde,ă (cuă dou ă şiă pesteă dou ă erori).ă
Acestătestăpoateăfiăăaplicatăălaăcopiiiăănormali,ăădarăşiăălaădeficien iiămintalăuşor,ăde peste 7 ani.
Subiec iiăcuăpunctajăpesteă600ădeăsecundeăşiăcuă2ăşiăpesteă2ăeroriăvorăfiă cuprinşiăînăprogramulădeă
educa ieăspecific .
Chiarăşiădac ătimpulădeărezolvareăesteădeăsubă360ădeăsecunde,ădarăcuămaiămultădeă2ăerori,ăsubiec iiă
vorăfiăcuprinşiălaăprogramulădeăeduca ieăspecific

6.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea)ăstructuriiăperceptiv-motrice de
form

Pentru educarea structurii perceptiv-motriceădeăform ,ăexist ăprezentateăînăliteraturaădeăspecialitate

nenum rateăexerci iiăspecifice,ădarăînăafar ădeăacestea,ăcadreleădidacticeăsauăp rin iiăcopiilorăpotăimaginaă
nenum rateăalteăexerci iiăşiăjocuri.
Y.ăLeăRochă(37,ăpag.ă32)ărecomand ,ăpentruăpreşcolariăs ăseăporneasc ădeălaăformeăsimpleăîntâlniteă
în natur ,ăastfel:ăculegereaăşiăcomparareaăfrunzelorădeălaădiverşiăcopaci,ăcomparareaăcelorăcareăauăconturulă
netedăsauădin at,ătrasareaăconturuluiăpeălâng ăfrunzaăaşezat ăpeăplanşaădeădesen,ăcolorareaăşiădecuparea.
Într-un sistem tematic, autoarea nu se limiteaz ălaăcunoaştereaăformelor,ăciărecomand ,ăcuăacelaşiă
prilej,ăs ăseărealizezeăşiăconsolidareaădeprinderilorădeăculoare,ătransmitereaăunorăcunoştin eădespreănatur ă
şiă îmbog ireaă vocabularului.ă Pentruă preşcolariiă mari,ă recomand ă exerci iiă deă cunoaştereaă unoră forme
geometrice,ăprinăjocuriăcareăs ăleăcompareăcuădiferiteăformeădinănatur ă(deăex.:ăp tratulăşiădreptunghiulăcuă
suprafa aăuneiămeseăsauăaăuneiăfoiădeăhârtie,ătriunghiulăcuăoăpar ,ăcerculăcuăunăm răetc.).
Tot pentru discriminarea figurilor geometrice, în lucrareaă "Programă deă recuperareă complex ă aă
copiluluiăhandicapatămintal"ă(38,ăpag.ă33),ăautoareaărecomand ăurm toareleăactivit i:ă
Discriminarea figurilor geometrice
- Copiilorăliăseăprezint ăimaginileăfigurilorăgeometriceăconfec ionateădinălemn,ămaterial plastic sau
carton:ă liniiă drepte,ă liniiă frânte,ă liniiă ondulate,ă cercuri,ă p trate,ă dreptunghiuri,ă triunghiuri.ă Fiecareă figur ă
geometric ă esteă denumit ă deă profesor,ă iară copiiloră liă seă cereă sortareaă formeloră şiă repetareaă denumiriiă
fiec reiăfiguri,
- Copiilor liăseăprezint ăimaginileăfigurilorăgeometriceăprezentateămaiăsus,ăfiecareăimagine,ădup ăceă
esteăprezentat ăşiădenumit ,ăesteădesenat ăpeătabl .ăCopiilorăliăseăcereăs ădesenezeăimaginileădeăpeătabl ăpeă
caieteleălorăsauăchiarăpeătabl .
- Apoi, li se dau figuriă geometriceă desenateă peă carton,ă eiă avândă sarcinaă s ă leă decupeze.ă To iă voră
decupaăaceeaşiăform ,ădup ăcareăseătreceălaăalta;
- Li se dau figuri geometrice desenate punctat. Copiii au sarcina de a trasa ferm, cu creionul, linia.
- Completarea imaginii geometrice: li se dau copiilor imagini geometrice cu care s-au familiarizat
deja,ădarădinăcareăs ălipseasc ăoăparteă(careăesteăschi at ăvag).ăCopiiiăauăsarcinaădeăaăcompletaăparteaălips .
94
 - Reproducereaădeăc treăcopiiăaăunorădeseneăgeometriceădesenateăpeătabl .
- Reproducereaă deă c treă copiiă aă unoră deseneă geometrice,ă laă indica iaă verbal ă aă profesorului,ă înă
eventualitateaă c ă aceast ă sarcin ă seă dovedeşteă preaă greaă pentruă ună copil,ă profesorulă execut ă desenulă laă
tabl ,ăîiăcereăcopiluluiăs ăexecuteăal turiădeăacestădesenăunulălaăfel,ăapoiărevineălaădesenulăcareătrebuieăf cută
peăcaietădeăc treăcopil.
În lucrarea "Recuperarea medico-pedagogic ăaăcopiluluiăhandicapatămintal"ă(20,ăpag.ă156),ăautoriiă
pornescă deă laă ideeaă c ă înv areaă comportamentuluiă perceptiv-motric de form ă seă structureaz ă înă treiă
compartimente,ă careă includă şiă obiectiveleă educa ionale:ă deă identificareă aă formei,ă deă discriminareă şiă deă
operareăcuăconceptulădeăidentificareăaăformei,ădeădiscriminareăşiădeăoperareăcuăconceptulădeăform .
Pentru formarea comportamentului de identificare aă formei,ă recomand ă urm toareleă activit iă deă
educa ieăcuăcopiii:
- S ădenumeasc ăobiecteleăcareăsuntăsauănuăsuntăprezenteăînăcâmpulăperceptiv,ădeăoăanumit ăform ă
(rotunde,ăp trate,ădreptunghiulareăetc.).
- S ăstabileasc ăasocia ii simbolice,ădeăgenul:ăuş ă-dreptunghi; minge - rotund etc.
- S ăidentificeăobiecteăuzualeăprinăpip it,ăpuseăîntr-oăpung ă(undeănuăseăv d)ăsauăcuăochiiăînchişi.ăSeă
cereăsubiectuluiăcaăacesteăobiecteăs ăfieăidentificateăprinăpip it.
Pentru identificareaăac ionat aăformelor,ărecomand ăutilizareaăincastreloră(dinălemnăsauămaterială
plastic)ădeălaăformeăsimpleă(cerc.ăp trat,ătriunghi),ălaăformeăcevaămaiăcomplicateă(dreptunghi,ăcerc,ăstea),ă
colorate diferit, ajungându-se la forme geometrice de mai mare dificultate (stea, romb, trapez) care trebuie
recompuseăînăalveole,ăalc tuiteădină2-3 elemente componente.
Totă pentruă identificareaă ac ional ă aă formei,ă seă indic ă activit iă deă trasareă şiă colorareă aă formeloră
geometrice:
- trasarea contururilor figurilor geometrice cuăajutorulăşabloanelorăşiăcolorareaălor;
- colorareaăăformelorăgeometrice,ăăcuăăşiăăf r ăăindicareaăculorii;
- încercuireaă uneiă mul imiă oarecareă deă formeă geometriceă (identice)ă dintr-oă mul ime de forme
geometrice diverse;
- unirea, cu ajutorul unor linii, aă figuriloră geometriceă similare,ă aşezateă înă dou ă rânduri,ă avândă
pozi iiăşiăculoriădiferite;
- colorareaăobiectelorăcareăauăaceeaşiăform ăcuămodelul;ă
- copiereaăunorămodeleăşiăcompletareaăacestoraăcuăparteaăsimetric ă(figuraă28)

Decupareaămodeluluiăcareăreprezint ăparteaăsimetric ăşiălipireaăacesteiaăpentruăaăîntregiămodelul.

Activit iădeăidentificareăaăformelor-imagini Seărecomand ăutilizareaălotourilorăşiăaăjocurilorătipă
domino cu imagini:
- identice;
- careăseădiferen iaz ăprinăculoare,ăm rime,ăpozi ie;ăcomplexe(careăăăăîmbin ăăăăidentificareaăăăăunorăăăă
imaginiăidentice,ădarăcareăseădiferen iaz ăprinăculoare,ăm rime,ăpozi ieăetc.);
- careăseăcompunădinăelementeădetaşabile,ăpentruăaăseăreconstituiăîntregul;
- care se compună dină figuriă geometrice,ă care,ă al turateă într-un anumit fel, recompun un întreg
reprezentândăoăalt ăfigur ăgeometric .ă
Activit iădeăformareăaăcomportamentuluiădeădiscriminare
Acesteăactivit iăauăcaăscopădiscriminareaăformelorădup ăcriteriulăapartenen eiălaăoăanumit ăgrupare,ă
dup ă principiulă constan eiă înă condi iileă modific riiă unoră atribute(culoare,ă m rime,ă pozi ie)ă sauă

95
discriminareaăuneiăformeăpeăunăfondăcomplexăşiăsaturatădeăalteăformeăgeometrice.
Seăexemplific ăprinădou ăvariante:
- discriminarea formeiă geometrice,ă careă nuă apar ineă grupuluiă dintr-oă planş .ă Barareaă unoră figuriă
prezentate in coloana din stânga, dintr-un complex de forme (a se vedea figura 29).

- discriminarea unor forme geometrice dintr-un complex de forme diferen iateă prină m rime,ă
culoare,ăpozi ie(aăseăvedeaăfiguraă30)

Activit iădeăformareăaăcomportamentuluiădeăoperare
- Sortareaă pieseloră logice,ă dup ă form ă (deă culori,ă m rimiă şiă grosimiă diferite)ă şiă utilizareaă
cuvântului care denumeşteăfiguraărespectiv ;
- Sortareaăşiăgrupareaădup ăform ăşiăm rime,ăform ăşiăculoare;
- Sesizarea unor procese de transformare a formelor în variante (balon umflat - balon dezumflat);
transformarea unoră figuriă geometriceă (dină dou ă triunghiuriă dreptunghice seă formeaz ă ună
dreptunghi).; imagini diferite, bazate pe aceeaşiăform ,ăacelaşiăritm,ăform ,ăculoareăetc.
Autoriiăăăăărecomand ăăăăăcaăăăăăactivit ileăăăăădeăăăăăformareăăăăăa comportamentului de operare cu
formaăs ăseărealizezeănumaiăcuăcopii careăs ăating ăvârstaădeădezvoltareămotric ădeă4ăani,ăcareăs ăaib ădeja
formateăstructurileăperceptiveădeăculoare,ănumaiăînăgrupeămiciăşiăpeăo durataăscurt ,ănumaiăîntr-o anumita
ordine (respectându-seăcreşterea gradului de dificultate).
Înă ă lucrareaă "Terapiaă educa ional ă integrat "ă (46),ă autoriiă prezint ă maiă multeă exerci iiă specificeă
pentru educarea structurii perceptiv-motriceă deă form .ă Dintreă acesteaă reproducemă câteva,ă careă s ă leă
completezeăpeăceleăprezentateăpân ăacum,ăastfel:
Incastr rile
Scop: identificarea, denumireaăşiămanipulareaăformelor.ă
Materiale: formeăgeometriceădecupateădinălemnăsauămaterialăplastic.ăPlanşetaăăă(dinăăălemnăăăăsauăăă
dinăăămaterialăăăplastic)ăăăareăăăscobituriăcorespunz toareăformelorăgeometriceădeăîncastrată(figuraă31)

Figura 31

96
 Peă lâng ă planşet ,ă maiă exist ă şiă treiă cartoaneă peă careă suntă desenateă aceleaşiă forme,ă laă aceleaşiă
dimensiuni, astfel:
- pe primul carton, figurile desenate sunt colorate;
- peăalădoileaăcarton,ăfigurileăsuntăconturateăcuătuşă(f r ăaăfi colorate);
- pe cartonul al treilea, figurile geometrice sunt bine conturateăînătuş,ădarăprezentateălaăscar ,ălaă
jum tatea m rimiiăcelorlalteăplanşe.ă
Instruc iuni:
- Plasa iăformaăînăscobituraăcorespunz toare;
- Plasa iăfiecareăform ăpeăcartonulăcuăformeăconturate;
- Plasa iăfiecareăform ăpeăcartonulăcuăformeălaăscar ăredus
Alteăactivit iăpentruăformareaăsi dezvoltarea structurilor perceptiv-motriceădeăform
Identificarea diferitelor forme ale obiectelor din mediul ambiant
- Seă cereă copiiloră s ă observe,ă s ă pip ie,ă s ă manipulezeă obiecteă deă formeă diferiteă şiă s ă pronun eă
cuvintele ce denumesc formele respective.
- Seăcereăcopiilorăs ăgrupezeăpieseădeăformeăşiăm rimiădiferite,ădup ăcriteriulăform .
a) - Seăprezint ăcopiilorăplanşaăpeăcareăsuntă desenateăobiecteădeăformeădiferiteă(aăseăvedeaăfigura
32).

Figura 32

Seăcereăs ădenumeasc ăfiecareăimagineăşiăs ăspun ăceăform ăare.ăApoi,ăliăseăcereăs ăuneasc ăcuăoă

linieăimaginileăcareăauăaceeaşiăform .
b) - Exerci iiădeăîncastrareă - seăîncepeăcuăformeleăcunoscuteă(p trat,ădreptunghi,ătriunghi),ăcareăseă
complic ăcuăformeădinăceăînăceămaiăcomplexe.
c) - Exerci iiădeăordonareăşiăclasificareăaăobiectelorădup ăcriteriulăform .ăSeăutilizeaz ăpieseă"logi",ă
precum şiăjetoaneăceăilustreaz ădiferiteăobiecteăcuăformeăasem n toareă(ex.:ăpar ,ăbec,ăardei).
Educarea structurii perceptiv-motriceă deă form ă esteă deă mareă importan ă pentruă eleviiă şcoliiă
profesionaleăspecialeăcareăsuntăpuşiăînăsitua iaădeăaăidentifica,ădeăaădesena sau chiar de a reprezenta forma.
Preg tireaă unoră lucr ri,ă chiară şiă simple,ă înă diverseă meserii,ă impuneă citireaă unuiă desenă tehnică sauă
chiarăschi areaăsauădesenareaăunorăobiecteădeăconfec ionat,ăprecumăşiăcalculareaăunorăsuprafe eă(înăvedereaă
stabilirii consumurilor specifice).
Laă majoritateaă deficien iloră mintal,ă preg tireaă înă aceast ă direc ie,ă realizat ă înă şcoalaă special ă
(clasele V-VIII)ă esteă deficitar ,ă motivă pentruă careă oreleă deă desenă tehnic,ă începândă dină anulă Iă ală şcoliiă
profesionale speciale, trebuie începuteă cuă identific ri,ă discrimin riă şiă compara iiă deă figuri,ă apoiă cuă
desenarea lor.
Trecereaă deă laă desenulă bidimensională laă celă înă perspectiv ă impuneă ună îndelungată procesă deă
identificareă aă formeloră suprafe eloră reprezentateă înă desen,ă fiindă necesară s ă seă ajung ă laă capacitateaă deă
reprezentareă desf şurat ă aă fiec reiă fe eă aă obiectuluiă desenată prină învingereaă dificult iloră deă rigiditateă şiă
iner ieăspecificeăgândiriiăşi,ăînăgeneral,ăaăproceselorănervoaseăaleădeficien ilorămintal.
Neglijareaăsauărenun areaăde aăfaceăunăelevăalăşcoliiăprofesionaleăspecialeăs ăciteasc ăsauăchiarăs ă
fac ăunădesenătehnică(simplu)ăesteăoămareăgreşeal .ăDarăpentruăaăseăajungeălaăoăasemeneaăperforman ,ăesteă
necesarăs ăseăeduceăşiăapoiăs ăseăconsolidezeăstructuraăperceptiv-motric ăde form ,ăpornindu-se de la cele
maiăsimpleăexerci iiă(peăcareăle-amăprezentatălaănivelulăpreşcolaruluiăsauăaăşcolaruluiămic),ăchiarăcuărisculă
deăaănuărespectaăprogramaăanalitic
97
 7. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC ăDEăSPA IU

Importan aă structur riiă şiă organiz rii perceptiv-motrice,ă inclusivă aă celeiă deă spa iu,ă esteă frecventă
scoas ăînăeviden ăînăliteraturaădeăspecialitateăcaăavândăunărolăimportantăînăorganizareaăcomportamenteloră
şcolare,ăînăînsuşireaăscris-cititului,ăaăsocotituluiă(2),ăaăunorăno iuniădeăgeometrie, desen (tehnic), geografie
etc.
Structura perceptiv-motric ă deă spa iuă seă realizeaz ă înă modă specială peă bazaă cunoaşteriiă schemeiă
corporaleă propriiă şiă aă altoră persoane,ă peă cunoaştereaă pozi iiloră propriuluiă corpă precumă şiă aă obiecteloră înă
ac iune,ăpeăbazaăunorăacumul riădinăexperien aăproprieă(vizual ,ăcutanat ,ăkinestezic ăşiăauditiv ).
Percepereaă spa iuluiă începeă deă laă localizareaă fa ă deă propriulă corpă aă totă ceeaă ceă esteă înă mediulă
înconjur tor,ă prină intermediulă analizatoriloră vizual,ă kinestezică şiă auditiv.ă Mediulă apropiată câtă şiă celă
îndep rtat,ăîntregulăuniversăesteăraportatălaăpropriulăcorpăîntr-unăprimăstadiu,ădup ăcare,ăpeăbazaăexperien eiă
propriiăşiăaăcunoaşteriiălumiiăînămişcare,ăseărealizeaz ăpercepereaămaiăcomplex ăaăspa iuluiăşiăcapacitateaă
deăaăpozi ionaăobiecteleăuneleăfa ădeăaltele.ăîntr-unăstadiuăsuperior,ăpeăbazaăexperien eiăşiăaăcunoştin eloră
acumulate,ă seă formeaz ă capacitateaă deă aă percepeă lumeaă înconjur toareă prină conştientizareaă şiă eliminareaă
iluziilorăcreateădeăpozi iaăindividuluiăfa ădeăobiecte,ăcare,ăpriviteădeălaădistan ,ăparăaăfiăpozi ionateăînăplană
bidimensionalăşiădinăceăînăceămaiămici,ăsau,ăperceputeăauditiv,ăsuntădinăceăînăceămaiăslabe,ăpeăm sur ăceă
suntămaiăîndep rtate.
Spreă exemplu,ă privindă deă laă distan ă mareă ună peisaj,ă totă ceă vedem, putem aprecia cu o oarecare
obiectivitateăînăplanăbidimensional.ăPutemălocalizaălucrurileăfa ădeăunăreperădoarălaădreaptaăsauălaăstânga,ă
maiăsusăsauămaiăjos,ăf r ăaăputeaăapreciaăşiădep rtareaăînăadâncimeăfa ădeăreperulădatăsauăaălucrurilorăunulă
fa deăcel lalt.ăAceeaşiăiluzieăexist ăcândăprivimăcerulăînstelat,ăpeăboltaăc ruiaăvedemăconstela iile.
Dină experien aă proprie,ă precumă şiă dină cunoştin eleă acumulate,ă avemă conştiin aă c ă schimbareaă înă
spa iuăaăpozi ieiănoastreăduceălaădestr mareaăiluziei.ăAstfel,ăpeăm sur ăceăneăapropiemădeăpeisajulăv zutălaă
mareădistan ,ăneăd măseamaăc ăuneleălucruriăsuntămaiăapropiateăsauămaiăîndep rtate,ăc ăsuntămaiămiciăsauă
maiămariăfa ădeăcumăle-amăperceput.ăDinăcunoştin eleăpeăcareăle-amăacumulat,ăştimăc ăprintr-o percepere
dină altă unghiă aă Universuluiă iluziaă constela iiloră (v zuteă deă peă P mânt)ă ară disp rea,ă avândă înă vedereă c ă
pozi iaăşiădistan aădintreăstele,ăraportateălaăprivitorădinăaltăpunctăalăspa iului,ăsuntădiferite.
Unele iluzii dispar, putându-se realiza o percepereă obiectiv ,ă peă m sur ă ceă analizatoriiă seă
completeaz ă reciproc,ă laă careă seă adaug ă şiă cunoştin eleă înv ate.ă Astfel,ă oă explozieă produs ă laă mareă
distan ăesteăperceput ăvizualăaproapeăconcomitentăcuăproducereaăei,ăpeăcândăzgomotulăesteăperceputămaiă
târziu, lucru ce ni-1ăexplic măprinăcunoştin eleăpeăcareăle-amăacumulatăînăleg tur ăcuăpropagareaăluminiiăşiă
aăsunetului,ădeălaăfizic .
Dac ă analizatorulă kinestezică esteă celă careă informeaz ă sistemulă nervosă centrală asupraă pozi ieiă
spa ialeăaăcorpului,ăasupraădiferitelor sale segmente (27, voi. II, pag.ă998)ănuăputemăspuneăc ăpercepereaă
spa iuluiăseărezum ădoarălaăacestăanalizator.ăSeăpoateăafirma,ătotuşi,ăc ăpercepereaăspa iuluiăîncepeădeălaă
bunaăfunc ionareăaăacestuia,ălaăcareăseăadaug ăbunaăfunc ionareăaăanalizatorilorăvizualăşiăauditiv,ăexperien aă
proprieăşiăinteresulăsauă"trebuin a"ăindividuluiădeăcunoaştereă(17,ăpag.ă42).
J.ăPiaget,ăvorbindădeăinteligen aăsenzomotorie,ăafirm ăc ălaăorigineaăstructur riiăperceptiv-motrice
deă spa iuă st ă organizarea progresiv ă aă mişc rilor,ă caă formaă deă echilibruă finală aîă organiz riiă motoriiă (54,ă
pag.ă152).ăAceast ăorganizareăprogresiv ăaămişc rilorăesteăstimulat ădeănecesitateaăşiăinteresulăindividuluiă
de a se integra în mediu.
Dinăceea,ăceăseăştieădespreăcapacitateaăperceptiv-motric ădeăspa iuăreieseăc ăaceastaăseărealizeaz ă
printr-ună procesă complicat,ă organizareaă şiă structurareaă necesitândă ună timpă îndelungat,ă iară laă ună anumită
nivel,ăchiarăposibilit iăintelectualeăridicate.
Referindu-seălaăorientareaăinăspa iuăaădeficientuluiămintal,ăautoriiălucr riiă"Copilulădeficientămintal"ă
(2,ă pag.ă 180)ă arat ă c ă "aceastaă esteă dificil ,ă datorit ă atâtă îngustimiiă câmpuluiă perceptiv,ă câtă maiă alesă
capacit iiăreduseădeăaăstabili,ăpeăplanăintuitiv,ărela iaădintreăobiecte".
Avându-seă înă vedereă c ă ună rolă deosebită înă structurareaă perceptiv ă îlă areă capacitateaă deă analiz ă şiă
sintez ,ă careă esteă deficitar ă laă deficientulă mintală ină compara ieă cuă normalul,ă autoriiă men ioneaz :ă
"capacitateaă deă analiz ă şiă sintez ă seă îmbun t eşteă subă influen aă procesuluiă terapeut ic,ă îns ă r mâneă subă
nivelulă atinsă deăcopiiiănormali".ăDeăaiciăseăpoateătrageăconcluziaăc ăunăprocesăeducativ,ăpentruăformareaă
structurii perceptiv-motriceădeăspa iu,ăoricâtăarăfiădeăîndelungatăşiăeficient,ălaădeficientulămintalănuăpoateăfiă
adus nici sub acest aspect la nivelul normalului.
98
 Psihologiaă genetic ,ă elaborat ă deă J.ă Piaget,ă precumă şiă şcoalaă format ă înă jurulă acesteia,ă
demonstreaz ă c ă reprezent rileă spa ialeă suntă rezultatulă unoră proceseă complicateă deă abstractizareă şiă
integrare a unor scheme practice deă ac iune,ă dobânditeă înă dezvoltareaă ontogenetic ă aă individuluiă prină
nenum rateă opera iiă deă manipulareă aă obiecteloră dină jură şiă prină coordonareaă totă maiă eficient ă aă propriiloră
mişc riă(27,ăvoi.ăIV, pag. 402).
Citându-1ăpeăJ.ăLeăBoulch,ăautoriiălucr riiă"Recuperarea medico-pedagogic ăaăcopiluluiăhandicapată
mintal"ă(51,ăpag.ă161)ăarat ăc ăachizi iaăstructuriiăperceptiv-motriceădeăspa iuăpresupuneădou ăniveluriădeă
organizare:ă nivelulă experien eiă imediate,ă aă percep ieiă directe,ă nemijlociteă deă ac iuneă şiă nivelulă
reprezent rilorămintale.ăEiăarat ,ăc ăachizi iaăno iunilorăspa ialeăîncepeădeăIaălocalizareaăunorăelementeăaleă
propriuluiă corpă (mânaă dreapt ă - stâng ,ă urecheaă dreapt ă - stâng ,ă piciorulă dreptă - stâng, membrele
superioare - inferioare etc.), continuând cu localizareaă înă spa iulă situată înă imediataă apropiereă aă corpuluiă
(stânga-dreapta, sus-jos, înainte-înapoi,ăîn untruăafar ,ăpe sub,ăîntre,ălâng ,ăaproape-departe), cu formarea
no iunilorădeăm riră(mare-mic-mijlociu, lung-scurt, gros-sub ire,ălarg-strâmt), de pozii (în picioare, culcat,
aplecat,ădeasupra,ădedesubt),ădeăform ă(plarăoval,ărotund,ăp trat,ădreptunghiăetc.ăşiăvolume:ăbil ,ăsfer ,ăcuă
piramid ,ăparalelipiped),ă deă mişcareă (aă urca,ă aă coborî,ă aăseă ridica,ă aă apleca,ă aă seă aşeza,ă aă trece,ă aă înaintaă
etc.), de cantitateă(mult,ăpu iăplin,ăgol,ăîntreg,ăjum tateăetc.),ărecomandându-seăcaăşiăînăstabilirăobiectiveloră
educa ionaleăs ăseărespecteăaceast ăordine.
Dac ă pentruă schemaă corporal ,ă pentruă percepereaă culoriiă formeiă ă exist ăposibilitatea,ă ă maiă ă ă multăă
sau mai pu ină ă precis ,ă localiz riiă unoră centriă corticaliă specializa i,ă cândă vorbimă deă structuă perceptiv -
motric ă deă spa iuă acestă lucruă esteă şiă maiă dificilă şiă imprecă avândă înă vedereă complexitateaă factoriloră
implica i.
Cuătoateăacestea,ăseăcunoaşteăc ăr spunz toră deăinformarăsistemuluiănervosăcentralăasupraăpozi ieiă
spa ialeă aă corpuluiă şiă diferiteloră saleă segmenteă esteă analizatorulă kinestezică aă c ruiă proiec:ă cortical ă esteă
situat ăpeăsuprafa aăgirusuluiăpost-centrală(parieiăascendent)ăşiăînăuneleăpuncteăadiacenteă(56, pag. 636).
Faptulă c ă r spunz toareă deă agnoziaă spa ial ă suntă leziună lobuluiă parietală posterioră sauă celeă dină
regiunea parieto-occipital ăemisfereiănedominanteă(36,ăpag.ă63)ăşiăc ăanalizatorulăauditiăfrecventăimplicată
înăpercepereaăspa ial ,ăîşiăareălocalizarăpredominantăînăemisferaădominant ,ăneăindic ăoălocalizareăcorticaă
aproximativ .
Seăpoateăconcluzionaăc ănuăpoateăfiăstabilităunăcentruăcorticăspecializatăpercep ieiăspa iale,ăavândăînă
vedereă c ă spa iulă poateă percepută prină implicareaă unuiaă sauă aă maiă multor analizatori care, rândul lor, au
proiec iiăcorticaleădiferite.ă

7.1. Tulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeăspa iu

Orientarea,ă organizareaă şiă structurareaă spa ial ă formeaă coordonateleă majoreă aleă cunoaşteriiă înă
perioadaăşcolar ămic ,ăalăpentruăcopilulănormal,ăcâtăşiăpentruădeficientulămintală(51,ăpag.ă161}
Tulbur rileădeăstructurareăspa ial ăpornescădeălaădificult iădeăaăsesizaăpozi iile,ădirec iile,ădistan eleă
şiă deplas rile,ă datoraă perturb riloră înă organizareaă senzorio-motorieă aă percep iiloră legateă iă ac iune,ă deă
cunoaştereaăschemeiăcorporaleăpropriiăşiăinterlocutorului,ăaăpozi iilorăobiectelorăfa ădeăpropriaăpersoan ăşiă
obiectelor între ele.
Oă vârst ă mintal ă careă nuă dep şeşteă 8-9ă aniă nuă poateă sauă poateă cuă foarteă mult ă greutateă realizaă oă
organizareăşiăoăstructurareăspa ial .
Insuficien eleă deă discriminareă spa ial ,ă tulbur rileă deă orientareă producă numeroaseă perturb riă peă
diverseăplanuri,ăca:ădislexia,ădisgrafia,ădiscalculia,ădisortografia,ăcareăcreeaz ămariădificult iăînăpreg tireaă
şiăintegrarea şcolar ăşiăsocial .ăTulbur rileădeăstructur ăspa ial ădeterminateădeăcauzeămotriceăşiăpsihice,ăcaă
greşitaă integrareă aă schemeiă corporale,ă tulbur rileă deă lateralitate,ă incorectitudinileă înă manipulareaă
obiectelor, confuzia între ceea ce este vis sau realitate,ă suntă manifestateă prină urm toareleă simptomeă
prezentate în literatura de specialitate (51, pag. 160):
- copilul ignor ătermeniiăspa iali;
- cunoaşteătermeniiăspa iali,ădarăpercepeăgreşităpozi iile;
- percepeăspa iulăînconjur tor,ădarănuăseăorienteaz ăcorect;
- seăorienteaz ăînăspa iu,ădarănuăareămemorieăspa ial ;
- nuămanifest ăcapacitateădeăorganizareăspa ial ;
- nuăesteăcapabilădeăreversibilitateăşiătranspunere;
- întâmpin ădificult iăînăîn elegereaărela iilorăspa iale.
99
 Tulbur rileă deă percep ieă spa ial suntă cauzate,ă înă principal,ă deă deficien eleă deă recunoaştereă aă
parametriloră spa iuluiă tridimensional.ă Acesteă tulbur riă seă datoreaz ă alter riiă celuiă maiă înaltă nivelă deă
integrareă aă impulsuriloră aferenteă careă vină deă laă segmenteleă ceă joac ă ună rolă înă percep iaă spa ial ,ă fiindă
numiteăînăpsihologiaăclinic ă"agnoziiăspa iale".
Agnoziaăăăspa ial ăăăseăăăcaracterizeaz ăăăprinăăătulbur riăăăaleăpercep ieiăspa iale,ăaleămânuiriiădateloră
spa ialeăşiăprinăpierdereaămemorieiăăătopografice.ăăăInăăăesen ,ăăăagnoziaăăăspa ial ăăăconst ăăăînăincapacitateaă
deă aă recunoaşteă rela iileă spa ialeă (36,ă pag.ă 37)ă fiindă considerat ă boal ă cauzat ă deă leziuniă înă emisferaă
nedominant .ăCeiăcareăauăaceast ăboal ăpierdăposibilitateaălocaliz riiăobiectelorăînăspa iu,ăatâtăînăpozi iaăloră
obişnuit ,ăcâtăşiăînăceaărelativ ălegat ădeăraporturileăăăcuăăăcelelalteăăăobiecte,ăăănuăăăpotăăăcomparaăăăm rimileăăă
şiădimensiunileăaădou ăobiecte,ăpierdăfrecventăvedereaăstereoscopic ,ăiarăuniiăauăchiarătulbur riăaleăfunc ieiă
elementare vizuale. Printre principaleleăagnoziiăspa ialeăsuntă(dup ă36):ă
a) Tulbur rileă ă mânuiriiă ă dateloră spa ialeă ă (apractoagnoziile),ă ă careă constauă înă tulbur riă
vizuospa ialeă şiă maiă alesă vizuoconstructiveă careă seă traducă şiă prină prezen aă unoră semneă deă apraxieă
constructiv ,ăastfel:
- tulbur rileă mânuiriiă dateloră spa ialeă suntă înso iteă şiă tulbur riă aleă somatognozieiă (schemeiă
corporale),ădeăgeăhemiasomatognozieiă(sentimentădeăabsen ăaăuneiăpartăcorpului)ăsauăaăunorătulbur riădeă
calculă(deăaşezareăcoreiăunaăsubăaltaăaăcifrelorăcareătrebuie adunate, denurr planotopochinezie);
- tulbur rileă mânuiriiă dateloră spa ialeă ducă laă tulbur riă orientareă spa ial ă (bolnavulă nuă seă poateă
orientaă peă hart ,ă poateă citiă ună plan,ă nuă seă poateăorientaă într-o localitate într-oă cl dire,ă chiară dac ă înainteă
putea face aceste lucruri'
- tulbur rileă mânuiriiă dateloră spa ialeă seă manifest ă şiă dificult ileă topograficeă (nuă potă trasaă ună
itinerarăcerutăpăhart ,ănuăpotădesenaăplanulăuneiăînc peri);
- auătulbur riăînăevaluareaădistan elorăşiădirec iiloră(nuăapreciaădistan aăpân ălaăunăobiectăsauăîntreă
dou ăobiecte,ăpotălocalizaăobiecteleăînăraportăcuăpropriulăcoip).
b) Tulbur riădeăorientareăînăspa iulăextracorporală(bolnavulăr t ceşte peăstr ziăf r ăa-şiăg siăcasa,ănuă
g seşteăoăanumit ăînc pereăîn'ăcl dire,ănuăpoateăcompuneăcorect cuvintele din litere decupate, poate marca
centrulăuneiăcircumferin e,ănuăpoateăcopiaăcorectădesen,ădeşiăuneoriăesteăconştientăc ăaăgreşit).
c) Tulbur riă deă orientareă dreapta-stângaă (nuă potă identificaă mă dreapt ă sauă stâng ă proprieă sauă aă
interlocutorului,ănuăpotăefeŢădreaptaăsauăstângaă împrejur,ănuăpotălocalizaăstimuliiătactiliăopticiăveni iădină
dreaptaă sauă dinăstânga,ă deă susă sauă deăjos,ădină fădină spate,ă deşiă nuă auă tulbur riă deă în elegereă aă vorbiriiăşiă
execăcorectăoriceăac iuneăcareănuăesteălegat ădeăorientareaăspatăcorporal ăsauăextracorporal ).
d).ăAvândăînăvedereăc ăînăpercepereaăspa iuluiămaiăapropiatăsauăîndep rtatăunărolădeosebităîiărevineă
localiz riiă auditive,ă pri;ă agnoziileă spa ialeă amă puteaă enumeraă şiă uneleă agnoziiă audită cumă ară fiă agnoziaă
auditiv ătotal ă(înăcareănuăsuntădiscrimiiăsuneteleăîntreăeleăşiăniciănuăsuntălocalizate)ă(33,ăpag.ă182),ăagn ozia
pentruă suneteă (înă careă seă percepeă maiă bineă vorbireaă decâtă sunetă zgomotele)ă şiă tulbur rileă deă localizareă
auditiv ăaăsunetădeterminateădeăleziunileăbilaterale ale lobului temporal sau tumori temporale (12, pag. 21).
Celeămaiăimportanteădificult iiădeăpercepereăşiăorganizare spa ial ălaănivelulăşcolarilor,ăfieănormaliă
sub aspect intelectual, fie cu deficien ă mintal ,ă suntă celeă careă leă creeaz ă problemeă în formarea unor
deprinderiăelementareădeăscris,ăcitit,ăsocotit,ădeăordonare,ădeăpozi ionare,ăclasificare,ăcopiere,ădeăapreciereă
aăm rimilorăşiădistan elor,ădeătranspunereăînăplan,ădeămicşoratăsauăm ritălaăscar ,ădeăcitităsauădeăexecutatăună
desen tehnic etc.
Tulbur riăreferitoareălaăspa iuăexist ăşiăînăst riăpsihopatologiceădeterminateădeăboliăsauădeăingestiaă
unoră substan eă (medicamente,ă droguri),ă înă asemeneaă situa ii,ă persoanaă poateă percepeă obiecteleă maiă miciă
sau mai mari decât sunt în realitate (micropsie şiă macropsie),ă maiă alungite,ă l rgite,ă asimetrizateă
(dismegalopsie), mai puternic sau mai estompat colorate sau luminate decât în realitate, mai înclinate, mai
înalte etc.
Uneoriăspa iulăpoateăfiătr ităcuăoăoarecareăanxietate,ăap rândăfricaădeăspa iiălargiă(agorafobia).
Percepereaă spa ial ă esteă tr it ă şiă apreciat ă diferită laă diferiteă vârste:ă înă copil rieă spa iileă perceputeă
pară imense,ă iară odat ă cuă înaintareaă înă vârst ă "seă restrâng"ă subiectiv,ă devină subevaluate,ă iară înă st riă deă
involu ieăavansat ădevinăexcesiv de limitate, minimalizate (33, pag. 150).

7.2. Evaluarea structurii perceptiv-motriceădeăspa iu

Pentruă oă prim ă constatareă aă niveluluiă structur riiă perceptiv-motriceă deă spa iuă seă poateă realizaă oă
evaluare,ăpunândăcopilulăînăsitua iaăde:
100
 - a indica elementeăaleăpropriuluiăcorpă(mân ,ăochi,ăureche,ăpicior)ălocalizateăînăparteaădreapt ăsauă
stâng ;
- aăexecutaămişc riăaleăbra elorăşiăpriviriiă(laăcomand ăverbal ),ăînăsus,ălateral,ăînăjos,ălaădreapta,ălaă
stânga);
- aă localizaă direc iiă (sauă obiecte)ă fa ă deă propriulă corpă (înă fa ,ă înă spate,ă sus,ă jos,ă lateral,ă înainte,ă
aproape, departe);
- aălocalizaălaăunăinterlocutor,ălaăimagineaăsaădinăoglind ăsauăînăimaginiădesenate,ădreapta-stânga;
- aăidentificaăpozi iaăfa ădeăunăobiectăsauăîntreădou ăobiecteă(aproape,ădeparte, la dreapta, la stânga,
deasupra,ădedesubt,ăpeălâng ,ăal turi),ăaădiscriminaădiverseăsurseăsonore,ăaălocalizaădirec iiăşiăaăaproximaă
distan eăprinăintermediulăauzului.
Examinatorulănoteaz ădificult ileăcopilului,ăapoiăpoart ădiscu iiăcuăp rinteleăşi înv torulăacestuiaă
cerându-leăs -şiăspun ăpropriileăp reriădespreăfelulăcumăfiulă(elevul)ălorărealizeaz ăconstruc iiădinăcuburi,ă
cumădeseneaz ,ăcumăseăîncadreaz ăînăspa iileăcaietuluiăsauăchiarăfelulăcumăseăorienteaz ăînăspa iulăvizualăşiă
auditiv, raportat la propriul corp etc.
Toateă observa iileă trebuieă notate,ă iară cazurileă maiă deosebite,ă careă auă dificult i,ă depistateă deă
examinatorăsauăsesizateădeăp rin iăşiăcadreleădidacticeătrebuieăinvestigateătemeinic,ăpunândăcopilulălaăprobeă
specifice de evaluare a nivelului perceptiv-motricădeăspa iu.
Prezentam,ăînăcontinuare,ăcâtevaădintreăaceste,ăprobe,ăuneleăpreluate,ăalteleăprelucrateădup ădiverseă
lucr riădeăspecialitate.
I. Probaădeăorientareăînăspa iuă(dreapta-stânga) Piaget - Head (preluata din 81)

VÂRSTA DESCRIEREA Nr. de probe la care

trebuieăs ăseăr spund
corect
6 ani Dreapta-stânga;ăcopilulătrebuieăs ărecunoasc ,
asupraăproprieiăpersoane,ăcareăesteăstângaăşiăcare
este dreapta;
a.ăăăăăăarat ămânaăstâng ; 3 din 3
b.ăăăăăarat ămânaădreapt ;
c. arata ochiul drept.

7 ani A.ăExecutareaămişc riiălaăcomand ăoral :

a.ăăăăDuămânaădreapt ălaăurecheaăstâng ;
b.ăăăăDuămânaăstâng ălaăochiulădrept
c.ăăăăDuămânaădreapt ălaăochiulăstâng;
d.ăăăăDuămânaăstâng ălaăurecheaădreapt . 5 din 6
B.ăPozi iaăaădou ăobiecte(dou ămingiădeăculori
diferite):
e.ăMingeaăroşieăesteălaădreaptaăsauălaăstângaă?ă
Mingea albastra este la dreapta sau la stânga ?

8 ani Dreaptaăsauăstânga,ărecunoaştereăasupraăaltei
persoaneăcareăst ăînăfa :
a.ăAtingeămânaămeaăstâng ;
b.ăAtingeămânaămeaădreapt 3 din 3
Apoi,ăprofesorulă ineămingeaăînămânaădreapt ăşi
spune:
c.ăînăceămân ăamămingeaă?

9 ani Imitareaămişc rilor f cuteădeăprofesorul,ăcareăstaă

înăfa :
a.ăMânaăstâng ălaăochiulădrept;
b. mâna dreapt ălaăochiulădrept;
c.ămânaădreapt ălaăochiulăstâng;
101
 d.ămânaăstâng ălaăurecheaăstâng ;
e.ămânaădreapt ălaăurecheaădreapt ;
f.ămânaăstâng ălaăurecheaădreapt ;
g.ămânaădreapt ălaăurecheaăstâng ;
h.ămânaăstâng ălaăochiulăstâng 6 din 8
Explica iaăverbal :ă"Voiăfaceăcâtevaămişc riăcuă
mânaăspreăochiăsauăurechi,ăînăfelulăurm tor
"(urmeaz ăo demonstra ieădestulădeărapid )-
"Tu m ăveiăpriviăcuăaten ieăşiăveiăfaceăacelaşiă
lucru ca mine".
Dac ăcopilulăaăîn elesăexplica ia,ădup ăprimeleă2-3
mişc ri,ăseăpoateăîncepeăproba,ădac ănu,ăse
încearc ăînc ăoădat .ăăDac ăăşiăădup ăaădoua
încercareănuăpoateăexecuta,ăseărenun .

10 ani - Reproducereaămişc rilorădup ăanumiteăfiguri

schematice;
- 8ămişc riădeăexecutat,ăcuăurm toarele
explica ii:ă"Veiăfaceăacelaşiălucru caăşiăcelădin 6 din 8
desenulădeăfa s,ăcuăaceeaşiămân ăsauăacelaşi
picior"
- dac ănuăseăpotăprocuraăfiguri schematice, se vor
executaămişc riăcaălaăgrupaădeă9ăani.

11 ani Recunoaştereaăpozi iilorăaătreiăobiecte:

Material:ătreiămingiă(cuburi,ăm ciuci) colorate
dep rtateăunaădeăaltaălaăcea.ă15ăcm.,ăaşezateădeăla
stângaălaădreaptaă(ex.:ăroşu,ăalbastru,ăgalben)
- Explica ieăoral :ă"Tuăveiăstaăcuămâinileăla
spate,ăf r ăs ăteăui i.ăVeziăînăfa aătaăceleătreiămingi
(cuburiăăsauăăm ciuci)?ăăVeiăăr spundeăăcât mai
repedeăposibilălaăîntreb rileăpeăcareă iăleăvoi
pune": 5 din 6
a.ăMingeaăroşieăesteălaădreaptaăsauă!aăstângaăcelei
albastre?
b.ăMingeaăroşieăesteălaădreaptaăsauăiaăstângaă
celei galbene ?
c.ăMingeaăalbastr ăesteălaădreaptaăsauălaăstângaă
celei roşiiă?
d.ăMingeaăalbastr ăesteălaădreaptaăsauălaăstângaă
celei galbene ?
e.ăMingeaăgalben ăesteăla dreapta sau la stânga
celeiăroşiiă?

Notarea:
- seănoteaz ăcuă+ăprobeleăbune(reuşite);
- seănoteaz ăcuă-+ probele corectate spontan;
- seănoteaz ăcuă- probele nereuşite;
- dou ăgreşeliăcorectateăspontană(-+)ăleăconsideramăoăreuşit .
II. Proba perceptiv-motric ădeăconfigura ieăspa ial ăBender-Santucci - adaptareădup ă(81)
Scop: Aceast ă prob ă testeaz ă func iaă perceptiv-motric ă deă configura ieă spa ial ,ă adic ă aptitudinea de a
percepeăconfigura iiăspa iale,ădeăaăleăcomparaăîntreăele,ădeciădeăaăredaăspa iulăşiăforma.
Probaăesteăcondi ionat ădeănivelulădeădezvoltareăşiădeăgradulădeăfuzionare,ădeăintegrareăaăfactoruluiăspa ialăşiă
a celui motric, deci de nivelulăorganiz rii şiăstructur riiăperceptiv-motriceăaăspa iuluiă(copiilorăîntreă5ăşiă15ăani).
Seăconsider ăc ăprobaăesteăvalid ăşiăpentruădeficien iiămintal,ăînăvedereaăstudieriiăparticularit ilorăfunc ieiă
102
vizual-motrice, care condi ioneaz ăreuşitaăînăactivitateaădeăcitit-scris.
Materiale:
- 5 cartoane de 10/15, cuprinzând 5 din modelele preluate de H. Santucci din figurile lui L. Bender(cele
5 modele sunt prezente în figura 33);
- coal ădeăhârtie,ăformatăA4(20,5ăxă29ăcm);
- creionăbineăascu it;
- nuăseădauărigl ăşiăgum deăşters.

Figura 33

Tehnica: Testulăseăaplic ăindividual,ăîntr-oăînc pereăcuăcareăcopilulăeste familiarizat, pentru a nu-i sustrage

aten ia.
Iăseădauăcopiluluiăcoalaădeăhârtieăşiăcreionul,ădup ăcareăseăspune: Tu vaătrebuiăs ăcopieziăcâtămaiăexactă
nişteădeseneăpeăcareă iăleăvoi prezenta. Vor fi în total 5 asemenea desene.
Seăpuneăînăfa aăcopiluluiăcartonaşulăcuăprimulămodel,ăspunându-se:ăTuăveiădesenaăînăaşaăfelăîncâtătoateă
modeleleă peă careă iă le voi prezenta sa încap ă peă coala de hârtie pe care ai primit-o. Pentruă aceasta,ă veiă începeă s ă
desenezi din partea de sus a foii.
Seă deseneaz ă primulă model,ă dup ă careă seă dau,ă peă rând,ă urm toarele,ă pân ă seă deseneaz ă toateă
modelele. Timpul nu este iimitat decâtăînăcondi iileăînăcareăexaminatorulădoreşteăs ăsurprind ăşiăritmulădeămunc ăală
subiectului examinat.
Înăcazulăînăcareăsubiectulănuăesteămul umitădeăfelulăcumăaădesenatăşiăcereăoănou ăfoaieădeăhârtie,ăiăseă
d ,ădarăcotareaăseăfaceăasupra primei forme desenate de subiect.
Cândăsubiectulărepet ădesenulăpeăaceeaşiăfoaie,ăpentruăa-l realizaămaiăcorect,ăesteăl satăs ăoăfac ,ădară
cotarea se face pentru primaăîncercare.ăIăseăinterziceăsubiectuluiăs ăschimbeăpozi iaăcartonaşuluiăcuămodelul,ădarănuă
şiăpozi iaăhârtieiăsale.
Este util s ăseăînregistrezeăconduitaăcopiluluiăpentruăaăseăvedea cum s-aăajunsălaărezultatulăob inut,ăceă
dificult iă aă avut,ă ceă mijloaceă aă utilizat,ă cuă ceă mân ă aă desenat,ă din ce parte a început desenul,ăceătulbur riă
motriceăprezint ăetc.
Dac ă subiectulă esteă ambidextru,ă poateă fiă pusă s ă desenezeă cuă fiecareă mân ă pentruă aă seă puteaă apreciaă
randamentulăfiec reia.ă
Cotarea: Vaă ineăseamaădeăurm toareleăcriterii:ă
- construc iaăunghiurilorădiferitelorăfiguri;ă
- orientarea figurilor sau a elementelor lor;
- pozi iaărelativ ăaăfigurilor între ele sau a anumitor elemente ale acestora.
Diferiteleăcriteriiăvorăfiămen ionateăpeăscurt:ăunghiurile,ăorientareaăşiăpozi iaărelativ .
Prezent m,ăînăcontinuare,ăcriteriileădeănotare,ăastfel:ă
Modelul nr. l - Maximum 10 puncte

103
104
105
106
107
108
109
110
virtual ăcareăleag ăceleădou ăvârfuriănuăareăorientareăcorect

lăpunct:ăesteăgreşit ăorientareaăambelorăfiguri
111
 Exempleăpentruăcareănuăseăadaug ăacest punct

Acest test, fiind oă prob ă genetic ,ă eviden iaz ă evolu ia reproducerii unor figuri geometrice
fundamentale,ădeălaăoăvârst ălaăalta.ăLaăcopiiiănormali,ădatorit ădezvolt riiăarmonioaseăşiălogice,ăesteămaiăuşoar ă
stabilireaă normeloră caracteristiceă uneiă entit iă cronologiceă decâtă laă întârzia iiă mintal.ă Heterocronia,ă specific ă
insuficien eiămintale,ăfaceăposibil ăidentificareaădeficientuluiămintalăsubăaspectulădezvolt riiăpsihiceăcuănormalulădeă
aceeaşiăetateăcronologic ăsauăchiarădeăaceeaşiăetateămintal .
Un indiciu ală heterocronieiă deficien iloră mintală îlă constituie mareaă frecven ă aă r spunsuriloră
"neclasificabile"ăap ruteăînăcadrulădiferitelor probe.
Sistemulă deă cotareă elaborată deă Santucciă şiă deă Galifert-Granjon,ă înă scopulă evalu riiă reproduceriloră
subiec ilorăcuăintelectănormală(6-14 ani), nu permite penalizarea acelorăperforman eăaleădebililor mintal - mai
ales din clasele mici - care sunt mult inferioare normalilor.
Pentruă evitareaă acord riiă coteloră nemeritate,ă peă lâng ă sistemul original de cotare, s-auă prev zută câtevaă
criterii generale de penalizare. Astfel, se acord ăcotaăzeroăînăurm toareleăsitua ii:
- mâzg lituraăăăcareăăănuăăăpermiteăăăidentificareaăăăsauăăăevaluareaăcomponentelor modelului;
- nota iaădeseneloră- aspectăalăorient riiă- aproape sau peste 180 grade;
- înlocuirea unui model, în cursul reproducerii, cu un altul, anterior perceput;
- nerespectareaăăgrosolan ăăaăănum ruluiăăelementelorăădiferitelorămodele;
- imposibilitateaăaccentuat ăaăreproduceriiăfigurilorăgeometriceă simple,ăst pâniteăînămodănormalădeălaă
vârsteămiciă(cerc,ăp trat).
Notarea rezultatelor se face într-unătabelăînăcareăseămarcheaz rezultateleălaăfiecareădinăceleă5ăprobe,ădup ă
criteriile date (a se vedea tabelul de înregistrare a rezultatelor).

112
 Tabel pentru înregistrarea rezultatelor la Testul Bender – Santucci

Numeleăşiăprenumeleă………………………………………………….
Vârstaă…………………………………………………………………
Modelul
I II III IV V Total general
Punctaj

Total puncte

Aprecierea rezultatelor:
Avândăînăvedereăc ănum rulămaximădeăpuncteăceăseăpoateărealizaăesteă50,ăapreciereaăcapacit iiă
perceptiv-motriceădeăconfigura ieăspa ial ăseărealizeaz ădup ăurm toareaăgril :

VÂRSTA CRONOLOGICA A COPILULUI (exprimata în ani)

CATEGORIA 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani
I 16-25 18-27 20-29 22-31 24-33 25-36 28-39 31-42 36-45 38-47 41-50
PUNCTAJ REALIZAT

II 6-15 8-17 10-19 12-21 14-22 17-26 20-29 21-32 26-35 28-37 31-40

III 2-5 4-7 6-9 8-11 9-13 11-16 13-19 15-22 17-25 19-27 21-30

IV 1 1-3 3-5 4-7 5-8 6-10 7-12 8-14 9-16 10-18 11-20

V 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cele cinci categorii pot fi interpretate astfel:

Cat. I capacitate perceptiv-motric ădeăconfigura ieăspa ial
Foarteăbun .
Cat. a Il-a capacitate perceptiv-motric ădeăconfigura ieăspa ial
Bun
Cat. a IlI-a capacitate perceptiv-motric ădeăconfigura ieăspa ial
Satisf c toareă
Cat. a IV-a capacitate perceptiv-mitric ădeăconfigura ieăspa ial
Slab
Cat. a V-a capacitate perceptiv-mitric ădeăconfigura ieăspa ial
Nesatisf c toare

Cuprindereaă înă programulă deă educa ieă psihomotoreă seă recomand ă aă seă faceă tuturoră subiec iloră
încadra iăînăcategoriileăII, VăşiăV.
Probaă esteă deosebită deă important ă înă studiereaă copiiloră deficien iă mintal,ă eaă oferindu-ne informa iiă
pre ioaseă(2,ăpag.ă158)ăasupra:
- niveluluiădeămaturizareăşiădezvoltareăaăfunc iilorămotrice,ăfunc iiăimplicateăînăînv areaăscris-cititului
şiăcalculului;
- prezen eiă unoră microsecheleă cerebrale,ă faptă importantă pentruă în elegereaă dificult iloră pentru
elaborareaăunorătehnologiiădeăinstruireăadecvat ;
- existen eiăunorătulbur riăemo ionale,ăcareăpotăs ăsteaălaăbazaădificult ilorăsauăchiarăs ăfieă
determinateădeăanumiteădificult i.
III.ăTestădeăreprezentareăspa ial ă- adaptareădup ă(12)ăşi (41)
Testul cuprinde trei probe:
Scopul: Primaăprob const ăînăstabilireaăcapacit iiădeăaărecompuneăunăîntregădinăelementeleăsaleă(date).
Aă douaă prob const ă înă determinareaă func ieiă deă reprezentareă spa ial ă aplicat ă laă formeă cuă dou ă
dimensiuni.
113
 Aă treiaă prob const ă înă determinareaă func ieiă deă reprezentareă spa ial ă aplicat ă laă formeă cuă treiă
dimensiuni.
Probeleăseăpotăaplicaălaăcopiiădeăvârsteăîntreă10ăşiă16ăani,ărezultatulăfiind,ăînăfinal,ăcumulatăpentruăaăseă
stabiliănivelulădeăreprezentareăspa ial ă(f.ăbun,ăbun,ăslab,ănesatisf c tor).ă
Materiale: - 3ăplanşeăreprezentândămodeleleăşiăsarcinaădeărealizat;
- creionăbineăascu it;ă(Nuăseădauăgum ădeăştersăşiăliniar)
Tehnica: Probeleăseărealizeaz ăsuccesiv,ăeventualăcuăoăscurt ăpauz ăîntreăele.
Primaăprob :ăSeăd ăsubiectului primaăplanş ,ăcareăesteăîmp r it ăînădou ăjum t iăegaleă(aăseăvedeaăfiguraă
34).
Iăseăspuneăsubiectuluiăc ăareădeărezolvatăunăjocădinădou ăp r i:ăunaăcuăajutor,ăaltaăf r ăajutor.ăApoi,ăseă
întreab :ă Ceă figur ă esteă aceasta?ă (p tratul).ă Dac ă subiectulă nuă denumeşteă figura,ă eaă esteă denumit ă deă
examinator.
Iăseăexplic ăsubiectuluiăfaptulăc ălipindăceleădou ăfiguriădinădreaptaăob inemăunăp trată(imagineaăBă
dină planş ).ă Iăseăcereăs despart ăp tratulădină imagineaăAăcuăoălinieăînă dou ăp r iăegale,ăcareăs ă reprezinte
recompunereaăp tratuluiădinăceleădou ăelementeăpeăcareăleăareăal turi.
Inăacelaşiăfelăseăprocedeaz ăcuăfiguraăurm toareă(triunghiul).

Iăseăexplic ăsubiectuluiăpeăimagineaăD,ăsegmentat ădină

planş ,ăc ăceleădou ăfiguriădinădreaptaăreprezint ăcomponenteleătriunghiului,ămarcateăprinăliniaăpunctat .
Iăseăcereăsubiectuluiăs ămarcheze,ăcuăcreionul,ăpeăimagineaăCădinăplanş ăceleădou ăcomponenteăaleă
triunghiului.
Seăatrageăaten iaăc ăjoculăîlăvaăcontinuaăsingur,ămarcândăpeăparteaăinferioar ăaăplanşei,ăcuăcreionul,ă
elementeleăcareăcompunăcercul,ătriunghiul,ăp tratulăşiăcruceaă(dinăsegmenteleăl,ă2,ă3ăşiă4ăaleăplanşei).
Seălas ă10ăminuteăpentruăcaăsubiectulăs ădemonstrezeăprinădesenăcumăseărecompuneăîntregulădină
elementeleăsaleă(dateăal turi).
Notarea:ăSeăacord ăcâteăunăpunctăpentruămarcareaăfiec ruiăelementădinăcareăseăcompuneăfiecareăfigur ,ăastfel:ă
lăpunctăpentruăsegmentulăI,ădou ăpuncteăpentruăsegmentulăalăIl-lea, trei puncte pentru segmentul al IH-leaăşiă4ă
puncte pentru segmentul al IV-lea.ăînătotal,ăseăpotăob ineămaximumă10ăpuncte.ă
Aădouaăprob :ăSeăd ăsubiectuluiăaădouaăplanş ăexplicându-se:
Figurileădinăplanş ă(figuraă35)ăpotăfiăt iateăprintr-oăsingur ălinieăînăaşaăfelăîncât,ădac ăamădecupaăşiăamă
lipiăceleădou ăbuc iărezultate,ăamăob ineăunăp tratădeăm rimeaăceluiădesenatăînăparteaădeăsusăaăplanşei.

Seă faceă maiă întâiă oă prob ă cuă ajutorulă examinatoruluiă peă celeă dou ă
figuriădinăprimulărând,ădeăsubăp trat,ăexplicându-se:
114
 - Dac ă decup mă triunghiulă întreă puncteleă 4ă şiă 10,ă iară cuă bucataă desprins ă dină parteaă dreapt ă
complet măfiguraăr mas ,ăob inemăunăp trată(seădemonstreaz ăpeăp tratulădeăsus,ăcumăs-ar recompune din
celeădou ăelementeă(aăseăvedeaăfiguraă36).
- Seăcere,ăapoi,ăsubiectuluiăs ărezolveăaădouaăfigur ădat ăcaămodel,ăspunându-i:ăCeăpuncteătrebuieăs ă
unimăcuăoălinieădreapt ăpentruăaăt iaăfiguraăînădou ăp r i,ăcareălipiteăunaădeăcealalt ăs ăob inemăp tratul?

Subiectulă esteă l sată s ă aleag ă singură varianta,ă spunându-i-seă c ă exist ă chiară dou ă posibilit i.ă Dac ă
rezolv ăsingur,ăseătreceălaărezolvareaăsarciniiăpeăceleăpatruăfiguriădinăparteaădeăjosăaăplanşei.ăDac ănuăreuşeşteă
exerci iulădeăprob ,ăpeăfiguraăB,ăesteăajutată demonstrându-i-seăc ăprină unireaăpuncteloră5ăşiă 15ăsauă7ăşiă13
întreăele,ăfiguraăseădescompuneăînă dou ăp r i,ă careăal turateăînăaltăfel,ă seă ob ineăp tratul.ăSeătrece,ăapoi,ă laă
rezolvareaăprobeiăpeăfigurileăl,ă2,ă3ăşiă4,ăspunându-se:
- Deădataăaceastaăfigurileănuămaiăsuntămarcateăşiănumerotate,ăiarătuătrebuieăs ăpriveştiăatentăşiăs ăleă
împ r iăcuăoăsingur ălinieădreapt ,ăînăaşaăfel,ăîncâtăprinărecompunereăs ărezulteăunăp trat.
- Seădirijeaz ,ăapoi,ăsubiectulăs ăpriveasc ămodelulălădinăceleăpatruăpeăcareătrebuieăs ăleărezolve.
Not :ăAvândăînăvedereăc ăunămodelăasem n tor (B din partea de sus) s-a rezolvat cu ajutorul examinatorului,
iăseăpoateăsugeraăsubiectuluiăs ăvad ăcumă aăfostărezolvat ăsarcina,ăapoiăs ătrasezeăcuăcreionulăliniaăcareăs ă
marchezeădescompunereaăfiguriiăpentruăaăputeaăfiărecompus ăîntr-unăp trat.
- Se trece,ăapoi,ălaăfiguraă2,ăpentruăcareăseăexplic ădoar:ă"Marcheaz ă(trageăoălinieăcuăcreionul)ăpentruă
aăseparaăfragmentulăcareăpoateărefaceădinăaceast ăfigur ăunăp trat".
Laă figurileă 3ă şiă 4,ă explica iaă seă vaă rezumaă doară la:ă "Procedeaz ă înă acelaşiă felă laă urm toareleă dou ă
figuri, ca printr-oăsingur ălinieădreapt ,ăpeăcareăoăfaciăcuăcreionul,ăs ădespar iăfigurileăînădou ăelementeăcare,ă
decupateăşiăaşezateălaăloculăpotrivit,ăs ăformezeăp tratul".
Timpulă deă executareă nuă esteă limitat,ă dară dac ă subiectulă areă ezit ri poateă fiă stimulat:ă "Hai,ă priveşteă
bine!ăCareăbucat ăaiăputea-oăt iaăpentruăaărefaceăp tratul?".
Dac ădup ă2-3ăasemeneaăstimul riăsubiectulănuărezolv ăsarcinaălaăfiguraă3,ăiăseărecomand ăs ătreac ălaă
figuraă4.ăDac ăşiăaiciăezit rileăcontinu ,ădup ăînc ă2-3 stimul riădinăparteaăexaminatorului,ăprobaăseăopreşteă
f r ăaăseăfaceăvreunăreproşăsubiectului.ă
Notarea:ă Pentruă rezolvareaă corect ă aă sarcinii,ă seă acord :ă pentruă figuraă lă ţă ună punct,ă pentruă figuraă 2ă ţă 2ă
puncte, pentru figura 3 = 3 puncte. iar pentru figura 4ăţă4ăpuncte,ăînătotalăseăpotăob ineămaximumă10ăpuncteă
(pentruărezolvareăincorect ăsauăpar ialăcorect ănuăseăacord ăpuncte).
Aătreiaăprob :ăIăseăd ăsubiectuluiăplanşaă37,ăexplicându-i-seăc ăînăprimaăc su ă(A)ăareădou ăcuburi,ăcifraădoiă
fiindăscris ăînăp tr elulădinădreaptaăsus,ăapoiăseăîntreab :ă"CâteăcuburiăsuntăînădesenulăB?".ăDac ăsubiectulă
areăezit ri,ăiăseăarat ăcifraă3ădinăp tr elulădinădreaptaăsusăşiăseănum r ăcuburileăcuăajutorulăexaminatorului.ă
Se trece. apoi. la figura C, spunându-se: "Câte cuburiăsuntăînă acestă desen?"ăDac ăspuneă4,ă citindă cifraădină
col ulădinădreaptaăsus,ăiăseăcereăsubiectuluiăs ăexpliceăundeăesteăalăpatruleaăcubădeoareceăseăv dănumaiătrei.ă
Dac ănuăştie,ăiăseăexplic .
În continuare testarea decurge astfel:
-I se spune subiectului:ă"PriveşteăIaărândulădeăjos,ăundeăsuntăpatruădeseneăcuăcuburi.ăTuătrebuieăs ăteă
ui iăatent,ăs ănumeriăcuburileăîncepândăcuăfiguraălăşiăs ăscriiăînăc su aădinădreaptaăsusă cifraăcareăreprezint ă
115
num rulădeăcuburiădinăfiecareădesen."
Iă seă sugereaz ă subiectuluiă s ă înceap ă num r toareaă dină "c su a"ă l,ă apoiă s ă treac ,ă înă ordine,ă laă
celelalte.
Probaănuăseălimiteaz ăînătimp,ădarăsubiectulăpoateăfiăstimulat,ăcaăşiălaăprobaăanterioar ,ăspunându-i-se:
"Hai,ănum r !ăHai,ăscrieăcâteăcuburiăsunt!".
Dup ăoăezitareăîndelungat ,ăînăcareăexaminatorulăseăconvingeăc ăoriceăstimulareăşiăinsisten ăsuntăînă
zadar, poate opri proba.

Notarea: - Laă desenulă nr.ă l,ă seă acord ă ună punct,ă dac ă dup ă num rareaă cuburiloră subiectulă scrieă cifraă 6ă înă
p tr elulădinădreaptaăsusă(dac ănum r ăbineăcuburile,ădarăscrieăalt ăcifr ăseăpenalizeaz ăcuăunăpunct,ălucruă
valabil la toate cele patru figuri.
- Laădesenulănr.ă2ăseăacord ădou ăpuncteădac ăînăp tr elulădinădreapta-sus scrie cifra 8.
- La desenul nr. 3 se procedeaz ălaăfel,ădarăînăp tr elulădinădreapta-susătrebuieăs ăseăscrieăcifraă11,ă
ob inându-se,ăpentruăr spunsăcorectă3ăpuncte.
- Laă desenulă nr.ă 4ă seă procedeaz ă laă fel,ă dară înă p tr elulă dină dreapta-susă trebuieă s ă scrieă cifraă 10,ă
pentruăcareăseăacord ă4ăpuncte.
Proba poate totaliza maximum 10 puncte.
Cotarea întregului test (care cuprinde cele trei probe):
Cotareaăfinal ăseăfaceăprinătotalizareaănum ruluiădeăpuncteădeălaăfiecareădinăceleătreiăprobe,ăputându-
se realiza un punctaj total de 30 puncte, aprecierea realizându-se astfel:
Între 21 - 30 de puncte = foarte bine;
Între 15 - 20 de puncte = bine;
Între 9-14 puncte = slab;
Între 0-8ăpuncteăţănesatisf c tor.
Pentruăsubiec iiăcareăseăîncadreaz ălaăslabăşiălaănesatisf c tor,ădup ăcotareaăcelorătreiăprobeădinătest, se
impune cuprinderea într-un programă ă specifică ă deă ă ă educa ieă ă psihomotorieă ă înă ă vedereaă ă form riiă
(consolid rii)ăreprezent riiăspa iale.

IV. Testădeăreprezentareăspa ial

Construc iiădeăcuburiădup ămodelă- adaptareă(dup 34)ă

Materiale: - Set de 13 cuburiă(necolorateăsauăcolorateăînăaceeaşiăculoare.
- Cronometru.
- Setădeă8ăcartonaşeădeă10/15ăcm,ăpeăcareăsuntădesenateăceleă8ămodeleădeăconstruc iiădeăcuburiăcareăseă
utilizeaz ăînătestă(figuraă3ă8).

Figura 3 8

116
Instructaj:
a) Seăaşeaz ăpeămas ăceleă8 cartonaşeăcuăfa aăînăjosăşiăceleă13ăcuburi,ăspunându-se subiectului:
- Cuăacesteăcuburiăveiăconstruiădup ămodeleleăcareăsuntădesenateăpeăcartonaşeleăpeăcareăleăaiăînăfa .ă
Seăarat ăprimulămodelă(deăprob ),ăcareăseăfixeaz ădeăunăsuportăînăfa aăsubiectului, pentruăaăfiăbineăv zut;ăapoiă
i se spune:
- F ădinăcuburiăoăconstruc ieăcaăaceasta!ă(dac ăsubiectulănuăîncepeăs ălucreze,ăiăseăd ăunăcubăşiăvaăfiă
stimulat)ăHai,ăîncepe!ăDac ăsubiectulăaşaz ăcuburileăîntinseăpeămas ă(şiănuăînăform ădeăturn)ăsauăfaceăunăturn
dinămaiăpu ineăsauămaiămulteăcuburi,ăesteăl satăs ătermine,ăapoiăiăseăspune:
- Priveşte!ăînămodelăsuntătreiăcuburiă(şiăiăseăarat ăceleătreiăcuburiădinămodel)ăaşezateăunulăpesteăaltul,ă
apoi:ăF ăşiătuălaăfel!
Dup ă ceă execut ă singură modelulă esteă l udată şiă iă seă cereă s ă d râmeă construc iaă (deă fiecareă dat ,ă laă
fiecare model).
b) Seă plaseaz ă înă fa aă subiectuluiă ală doileaă modelă (deă prob ),ă spunându-i-se: - F ă acumă dină cuburiă oă
construc ieălaăfelăcuăaceasta!ăDac ăsubiectulărealizeaz ăbineăconstruc ia,ăseătreceălaăproba propriu-zis .ăDac ă
greşeşteăconstruc ia,ăexaminatorulăspune:
- Vezi,ăaiciăsuntătreiăcuburiă(peăcareăleăaşaz ăcorect,ăapoiăleăd râm ).ăF ăşiătuăconstruc ia!ă(iăseăpotădaă
explica iiăsuplimentare,ăinsistându-seăs ănumereădeăfiecareădat ăcâteăcuburiăareăconstruc ia).
c) Se trece la aplicarea probei propriu-ziseă aşezându-seă înă fa aă subiectuluiă planşaă l,ă spunându-se:ă "F ă oă
construc ieălaăfelăcuă aceasta!ăCândăaiă terminat,ă îmiăspuiă"Gata!"ă (seădeclanşeaz ă cronometru!ăşiă seăopreşteă
când subiectul spune "Gata!").
Dup ăăăăînregistrareaăăăătimpului,ăăăăseăăăădesfaceăăăăconstruc ia, amestecându-se cuburile.
d) Seă pună apoi,ă succesiv,ă înă fa aă subiectuluiă cartonaşeleă cu modeleleă 2,ă 3,ă 4,ă 5ă şiă 6ă procedându-se ca la
modelul 1.
Preciz riădeătehnic
- Probaăseăaplic ăînătotalitate, indiferent de rezultat.
- Nuăseăimpuneăoăanumit ălimit ădeătimpăpentruăexecutareaăconstruc iilor.
- Dup ăînregistrareaătimpuluiădeălucru,ăfiecareăcartonaşăseăiaădinăfa aăsubiectului.
Apreciereaăsiăcotareaăr spunsurilor
Construc ieăcorect : Construc ieăidentic ăcuămodelul,ă atâtădină punctă deăvedereă aăstructurii,ă câtă şiă aăpozi ieiă
cuburilorăcareătrebuieăs ăaib ăoăaşezareăordonat ,ăuneleăpesteăaltele.
Construc ieăincomplet :ăConstruc iileăcareăprezint ăurm toareleătipuriădeăerori:
- pentru modelul 2: scaraăplasat ăpeămijloculăcelorădoiăpiloni;ă
- pentruă modeleleă 4ă şiă 5:ă plasareaă greşit ă aă cuburiloră singulareă de laă bazaă construc ieiă (pentruă
modelul 4 - celeă dou ă cuburi singulare; pentru modelul 5 - cubul singular din primul plan al
construc iei);
- pentru modelulă5:ălipsaădecalajuluiădintreăceleădou ăplanuri (şiruri)ădeăcuburi,ăcaăşiăsitua iaăînăcareă
decalajulăesteădeăunăcubăşi nuădeăoăjum tateădeăcub,ăcaăînămodel;
- pentruămodelulă6:ăabsen aăcubuluiăcentrală(construc iaăavând echilibru,ăînăcazăc ănuăareăechilibru,
seăconsider ăconstruc ie incorect ).
- pentruătoateămodelele:ăconstruc iaăesteăconsiderat ăcorect ,ăca structur ăşiăaşezareăaăansamblului,ă
chiarădac ăcuburileăsunt plasateăăăneglijentăăă(f r ăăăpreocupareăăăpentruăăădispunereaăăălor ordonat ),ă
construc ieărotat ăcuămaximumă90°.
Dac ă laă unaă dină acesteă greşeliă seă adaug ă şiă alteleă dintreă cele men ionateă maiă sus,ă construc iaă vaă fiă
considerat ăincorect .
Construc ieă incorect : Oriceă construc ieă careă întruneşteă dou ă dintre greşelileă ă ă admiseă ă ă laă ă ă construc iileăăă
117
incomplete,ăăăconstruc iileăăă"în oglind ",ăconstruc iileăaberante,ărepetareaăconstruc iilorădinăitemii anteriori
etc.
Cotarea: a) Scorul brut
Modelul 1:
- 2ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiăpu inădeălăOăsecunde;
- l punct, pentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiămultădeă10ăsecunde;
- O puncte,ăpentruăconstruc ieăincorect
Modelul 2:
- 3ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiăpu inădeă25ădeăsecunde;
- 2ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiămult de 25 de secunde;
-lăpunct,ăpentruăconstruc ieăincomplet ,ăindiferentădeătimpulădeăexecu ie;
- Oăpuncte,ăpentruăconstruc ieăincorect .ă
Modelul 3:
- 3ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiăpu inădeă30ădeăsecunde;
-2 puncte, pentru construc ieăcomplet ,ărealizat ăînămaiămultădeă30ădeăsecunde;
- lăpunct,ăpentruăconstruc ieăincomplet ,ăindiferentădeătimpulădeăexecu ie;
- Oăpuncte,ăpentruăconstruc ieăincorect
Modelul 4:
- 3ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiăpu inădeă40ădeăsecunde;
- 2ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiămultădeă40ădeăsecunde;
- lăpunct,ăpentruăconstruc ieăincomplet ,ăindiferentădeătimpulădeăexecu ie;
- Oăpuncte,ăpentruăconstruc ieăincorect .ă
Modelul 5:
- 4ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiăpu inădeă55ădeăsecunde;
- 3ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiămultădeă55ădeăsecunde;
- 2ăăpuncte,ăpentruăconstruc ieăăincomplet ,ăăindiferentădeătimpulădeăexecu ie;
- Oăpuncte,ăpentruăconstruc ieăincorect .ă
Modelul 6:
- 4ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ăînămaiăpu inădeă90ădeăsecunde;
- 3ăpuncte,ăpentruăconstruc ieăcorect ,ărealizat ăînămaiămultădeă90ădeăsecunde
- 2ăpuncte,ăăpentruăconstruc ieăincomplet ,ăăindiferentădeătimpulădeăexecu ie;
- O puncte, pentru construc ieăincorect .ă
b)ăNot ăetalonat
- Seă faceă sumaă puncteloră ob inuteă laă fiecareă dină celeă 6ă modele,ă careă constituieă "scorulă brut"ă ală
subiectuluiălaăprob ă(scorămaximăposibilădeă19ăpuncte).
- Seă transform ă "scorulă brut"ă înă "not ă etalonat ",ă prină folosireaă tabelului, în care, la un grup de
scoruriăbrute,ăleăcorespundeăoănot ăetalonat ă(aăseăvedeaătabelulăreprezentândătransformareaăscoruluiăbrutăînă
not ăetalonat ).

Tabelăcuprinzândătransformareaăscoruluiăbrutăînănot ăetalonat ălaătestulădeăreprezentareăspa ial

Scor brut 0 1-3 4-7 8-10 11-12 13-14 15 16 17 18-19

Not ă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
etalonat

Rezultatăcorespunz torăesteăconsideratădeălaănotaăetalonat ă6ăpân ălaă10.

Ceiăcuănot ăetalonat ăîntreălăşiă5ăseărecomand ăaăfiăcuprinşiăîntr-unăprogramădeăeduca ieăpsihomotorieă
specific,ăpentruăeducareaăşiăformareaăstructurilorăperceptiv-motriceădeăspa iu.ă

7.3.ăăăExerci iiăăăcareăăăauăăăcaăăăobiectivăăăeducarea(consolidarea)ăstructuriiăperceptiv-motrice de
spa iu

Educarea structurii perceptiv-motriceă deă spa iuă poateă fiă considerat ă caă elementă deă structurareă
superioar ă aă schemeiă corporale,ă avându-seă înă vedereă c ă "oriceă persoan ă areă oă proiec ieă interiorizat ă aă
spa iuluiă s uă imediată caă parteă integrant ă aă constela ieiă imaginiiă saleă corporale"ă (71,ă pag.ă 658),ă c ă spa iulă
118
"reflect ă raporturileă deă coexisten ă dintreă obiecteă şiă fenomeneă sauă dintreă componenteleă lor,ă înă func ieă deă
dimensiunile,ădistan aăşiăpozi iaăunoraăfa ădeăcel lalte"ă(27,ăvoi.ăIV, pag. 401).
Laăpercepereaăraporturilorăspa ialeădintreăobiecteăseăajungeănumaiăprinăraportareaăini ial ăaăspa iuluiă
fa ă deă propriulă corp,ă prină p strareaă (conservarea)ă informa ieiă careă ulterioră faceă posibil ă recunoaştereaă şiă
reproducereaă(57,ăpag.ă676),ăIaăcareăseăadaug ăcapacitateaădeăaăprelucraăşiăinterpretaăexperien aăanterioar ,ă
construit ăînăinteligen ăsenzoriomotorieă(54,ăpag.ă152).ă inândăseamaădeăacestea,ăformareaăşiăconsolidareaă
unor deprinderi de structurare perceptiv-motric ă deă spa iuă nuă poateă începeă decâtă înă strâns ă leg tur ă cuă
schemaăcorporal .
Vomăprezenta,ăînăcontinuare,ăexerci iiăspecifice,ăcareăpornescădeălaălocalizareaăşiăformareaăno iuniloră
spa ialeăpeăpropriulăcorpăşiăalăaltora,ădeălaălocalizareaăspa iuluiă(apropiatăşiăîndep rtat)ăfa ădeăpropriulăcorp,ă
continuând cu localizarea obiecteloră singure,ă apoiă întreă ele,ă înă spa iulă bidimensională şiă tridimensională şiă
operareaăcuăacesteăspa ii.
Exerci iiădeălocalizareăpar ial ăpeăpropriulăcorpăsiăalăaltoraăsiăîntreăobiecte
A.ăExerci iiăăpentruăăformarea,ărecunoaştereaăsiăoperareaăcuăno iuniăspa ialeăaleăpropriuluiăcorpăşiă
ale altor persoane
a) Se cere copilului indicarea mâinii drepte, mâinii stângi, piciorului drept, piciorului stâng, a
ochiului drept, a ochiului stâng, a urechii drepte, a urechii stângi.
b)ăS ăindiceăcuămânaădreapt ăsauăstâng :ăochiulădrept,ăpiciorulădrept,ăpiciorulăstâng,ăurecheaădreapt ă
etc.
c)ăExersareaăno iunilor:ăpe,ăsub,ăînăparteaădreapt ,ăînăparteaăstâng ,ăînăparteaădeăsusă(superioar ),ăînă
parteaădeăjosă(inferioar )ăetc.,ăînso iteădeăverbalizare:ă- Ce ai (are) pe cap ?
Se cereăr spunsăcompletăşiăindicareaăcuămâna.
- Peăcapăamă(are)ăp ră(şapc ).
- Ce ai pe tine ? - Pe mine (el) am (are) haine.
- Ceăhaineăaiă(are)ăînăparteaăsuperioar ăaăcorpuluiă?
- Înăparteaăsuperioar ăaăcorpuluiăamă(are)ămaioul,ăc maşa,ăsacoul.
- Ce haine ai (are) în parteaămedian ăaăcorpului?
- Înăparteaămedian ăaăcorpuluiăamă(are)ăchilo ii,ăpantalonii, şor ule ul.
- Ceăîmbraciă(îmbrac )ăînăparteaăinferioar ăaăcorpului?
- Înăăparteaăăinferioar ăăaăăcorpuluiăăîmbracăă(îmbrac )ăăciorapii, înc l mintea.
- Ce ai (are) pe spate ? - Pe spate am (are) ghiozdanul.
- Ceăobiectădeăîmbr c minteăaiă(are)ăsubăsacouă?
- Subăsacouăamă(are)ămaioulăşiăc maşa.
- Ceăobiectădeăîmbr c minteăpor iă(poart )ăpesteăc maş ?
- Pesteăc maş ăportă(poart )ăsacoulăşiăpaltonul.
- Iaăşapcaădeăpeăcapă(capulăcopilului)!
d)ăS ăcunoasc ăşiăs ăoperezeăcuădiverseăno iuniă(deăspa iu).
- Întoarce-te la dreapta (la stânga)!
- Priveşteăînăfa ă(înainte,ălaădreapta,ăînăsus,ăînăjosăetc.).
- Apleac - iăcapulă(corpul)ăînăfa ă(înăspate,ăînăstânga,ăînădreapta)!
- Ridic ăpiciorulă(drept,ăstâng),ămânaă(dreapt ,ăstâng )!
- Arat -miăpozi ia:ăaplecat,ăînclinat,ăghemuit!
B.ăExerci iiăpentruăformarea,ărecunoaştereaăşiăoperareaăcuăno iuniăspa ialeălocalizateăînăspa iulă
apropiatăsiăîndep rtatăfa ădeăpropriulăcorpăsiăfat ădeăal iiă(inclusivăînăimaginiăsiăînăoglind )
- S ălocalizeze,ăapoiăs ăindice:ămânaădreapt ,ăpiciorulădrept,ăurecheaăstâng ăetc.ăaleăinterlocutoruluiă
(înăimaginiăsauălaăpropriaăpersoan ăv zut ăînăoglind ).
- S ăindiceă(începândăcuăpropriaăimagineăînăoglind ),ăparteaădreapt ,ăstâng ,ăpartea de sus, de jos, de
laămijloc,ăsuperioar ,ăinferioar ,ămedian ăetc.
- S ăoperezeăcuăno iunile:ăpe,ălâng ,ăal turi,ăsub,ădeasupra,ădedesubtă(utilizândăsitua iiăconcrete,ăfa ă
deăsine,ăfa ădeăal iiăşiăînăimaginiă- specialădesenate),ăfolosindăplanşeă(deăgenul celei din figura 39).
- S ăm soareădistan eă(dinămediulăambiant)ăcuăpasulăşiăcuămetrul,ăapoiăs ăaprecieze,ădinăochi,ăanumiteă
distan eădeăcâ ivaămetriăsauăpaşiă(pân ălaăcâ ivaăzeciădeămetri).
- Concomitentăcuăînv area,ălaăşcoal ,ăaăunit ilorădeăm sur aălungimilor,ăcuămultipliăşiăsubmultipliă
metrului,ă prină deplas riă înă natur ă seă poateă ajungeă laă apreciereaă unoră distan eă maiă mariă (hectometrul,ă
kilometrulăşiăchiarăaăunorădistan eădeămaiămul iăkilometri).
119
 - S ăm soareăşiăapoiăs ăapreciezeădistan eădintreădiverseăobiecteă(maiăapropiateăsauămaiăîndep rtateă
unele de altele).

Figura 39

C.ăExerci iiăpentruărecunoaştereaăşiăapreciereaăunorădistan eă(m rimi)ăînăspa iulăbidimensional

Acesteă exerci iiă trebuieă începuteă înc ă dină perioadaă preşcolar ă şiă şcolar ă mic ,ă avându-se în vedere
importan aăspa iuluiăbidimensionalăînăpreg tireaăşiăînv areaăscrisuluiăşiăcititului:
- Exerci iiădeăîncadrareăaăunorăsemneăgraficeăîntreăspa iileăcaietului.
- Exerci iiădeăm surareăcuăriglaăgradat .
- Exerci iiădeăschi areăaăunorăplanuriăsimpleă(planulăclasei,ăalăcamereiăcopilului,ăalăşcolii).
- Exerci iiădeăreprezentareălaăscar .
- Exerci iiădeăcitireăaăunorădeseneătehniceăşiăaăunorăh r iă(uşoare).
D.ăExerci iiădeărecunoaştereăşiăoperareăînăspa iulătridimensional
- Exerci iiădeăîn elegereăşiăpercepereăaăspa iuluiătridimensional,ăcareăseăfaceăini ialăprină comparareaă
spa iuluiăbidimensională(lungimeăşiăl ime,ălaăp trat)ăcuăcelătridimensională(lungime,ăl imeăşiăadâncime,ălaă
cub),ăutilizândăfiguriăşiăcorpuriăgeometrice (la fel ca în modelul din figura 40).

Figura 40

- Exerci iiă deă reprezentareă înă plană (înă perspectiv )ă aă cubului,ă aă paralelipipeduluiă dreptunghic,ă aă
piramidei,ă apoiă aă diverseloră corpuriă (maiă alesă laă eleviiă mari,ă dină şcoalaă profesional )ă şiă chiară desf şurareaă
suprafe elorăacestora,ăutilizându-seăregulileădesenuluiătehnică(aăseăvedeaămodeleleădinăfigurileă40,ă41ăşiă42).

120
 Reprezentareaăînăperspectiv ăşiădesf şurareaăunuiăparalelipipedădreptunghic
Figura 42

E.ăExerci iiăcuăscopădeăconsolidareă- subăform ădeăjocăşiăconcurăîntreăelevi

- Apreciereărapid ă(şiăoperare)ăcuăăno iuniăăsimpleădeăschem ăcorporal ăproprie,ăaăinterlocutorului,ăînă
imaginiăşiăînăoglind .ă
- Operareă rapid ă cuă no iuniă dină spa iulă apropiată şiă maiă îndep rtată deă propriaă persoan ,ă deă alteă
persoaneăşiădeăobiecteăsauăobiecteăîntreăele.
- Concursuri pentru rezolvarea unor labirinturi într-un timp din ce în ce mai scurt (putându-se utiliza
seturi de tipul "Labirintelor Porteus" sau din Testul WISC (a se vedea modelele din figura 43).
- Exerci iiălaătermometruă(mânuireaă"stiletului"ăspreădreapta,ăspreăstânga,ăînăsus,ăînăjosăetc.)5
5
Pentruă aă cunoaşteă cumă arat ă şiă cumă seă confec ioneaz ă instrumenteleă men ionate,ă recomand mă
consultareaăluc rii"Educa iaăpsihomotorieăaădeficien ilorămintal"- îndrum torămetodic,ăpag.108-114,ăap rută
în Editura Pro Humanitate în anul 2000.

121
 - Exerci iiălaă"cutiaăcuărondele",ălaă"cutiaăcuăcuieăpentruăîmpletituri",ăăălaăăladaăăcuăănisipăăetc.(aşezare,ăă
desenareăăăşiăalc tuireădeămodeleăînăspa iulăbidimensional).ă
- Jocuriădeăconstruc ieădinăcuburiă(deădiverseăm rimi).ă
- Jocuriăpeăplanulăşcolii,ăplanulăcartierului,ăalăoraşuluiăşiăc l toriiăimaginareăpeăhart .
- Jocuriădeăparcurgereăaăuneiădistan eăpân ălaăanumiteărepere,ăcuăochiiălega i.
- Jocuriădeăapreciereăaădistan elor.
- Pentruăexersareaăstructur riiăperceptiv-motriceădeăspa iu,ăprezent măînăcontinuare,ăpeăscurtăşiăcâtevaă
din programele specifice ce se g sescăînăliteraturaădeăspecialitate,ăastfel:
Programe recomandate în "Recuperarea medico-pedaeosic ă aă copiluluiă handicapată mintal"ă
(51, vas. 164).
Referin eăcorporale: - S ăarateămânaădreapt ,ăstâng ,ăurecheaădreapt ,ăstâng ,ăochiulădrept,ăstângăetc.;
- S ă pun ă mânaă dreapt ă peă um rulă drept,ă mânaă stâng ă peă um rulă drept,ă mânaă dreapt ă peă piciorulă
stâng etc.;
- S ăenumereăobiecteădinădreaptaăsauădinăstângaăunuiăreper,ădinăfa ,ădinăspate;
- S ăparcurg ăunătraseuămarcat:ăs ăpun ăpiciorulădreptăpeăplacaăroşie,ăiarăpeăcelăstângăpeăplacaăalb .ă
Stabilireaădirec ieiăînăraportăcuăpropriaăpersoan
- Mergiăspreădreapta,ămergiăspreăstânga,ăarunc ămingeaăspreădreaptaă(stânga),ăpriveşteălaădreapta,ăînă
fa ,ălateralăetc.;
- Deseneaz ăunăcopilădinăfa ăşiădinăspateăşiăindic ămânaăluiădreapt ăşiăstâng .ă
Stabilireaăpozi ieiăobiectelorăînăraportăcuăpropriaăpersoan
- S ădetermineăpozi iaăobiectelorăînăfunc ieădeăcorpulăpropriuă(uşa se deschide la dreapta mea, tabloul
seăafl ăînăstângaămeaăetc).
- S ădetermineăpozi iaăreciproc ăîntreăunăobiectăşiăcorpulăpropriu (chiarăădac ăăăseăăăschimb ăăpozi iaăă
corpuluiăăăfa ăădeăăobiectul respectiv).
- S ălocalizezeăzgomotulă(dinăfa ,ădinăspate,ădinăstânga,ădin dreapta, de jos, de sus).
- S ăreprezinteăgrafic:ăsus-jos, Ia dreapta, la stânga.
S ădetermineăpozi iaăobiectelorăîntreăele
- Folosindăaşezareaăobiectelorăuzuale:ăgumaăesteălaădreaptaăcreionului,ăstiloulăesteălâng ăcreion,ăcubulă
esteăînăfa aă(înăspatele)ăcaietuluiăş.a.m.d.
- S ă ă ă ă reprezinteă ă ă ă grafică ă ă ă şiă ă ă ă s ă ă ă ă verbalizezeă ă ă ă pozi iileă corespunz toareă unoră schemeă
asem n toareăcuăceleădeămaiăsusă(stiloulăesteălâng ăcreionăetc.).ă
122
No iuniădeăm rime
- No iunile:ă mare-mic, lung-scurt, înalt-scundă etc.,ă înă situa iiă deă comparareă concret ă întreă diverseă
obiecte.
Într-o schem ă metodologic ă general ,ă aceeaşiă lucrareă (51,ă pag.ă 165)ă indic ă urm toareleă exerci ii:ă
Activit iădeămanipulare cuăverbalizareaăac iunii
- Arat ăcubulămare!ăSubiectulăr spunde:ă"Acestaăesteăcubulămare"ăetc.
Exerci iiăsenzorio-motorii
- Încastr riădeăformeăgeometrice,ădeăsilueteăumaneă(deăm rimiădinăceăînăceămaiămari).
- Introducereaădeăobiecte,ădeăm rimiădiferite,ăuneleăînăalteleă(cuburi,ăcilindri).
- Ordonareaă unoră be işoareă înă ordineaă lungimiiă loră (înă pozi ieă orizontal ă -peă mas - sauă înă pozi ieă
vertical , pe un suport special.
- Identificareaă obiectelor,ă discriminareaă m rimiiă caă atribută ală obiectuluiă şiă verbalizare:ă Acestaă esteă
mai mare (mai mic).
- Stabilireaă şiă coresponden aă întreă obiecteă sauă imaginiă dup ă criteriulă m rimii:ă Acesteaă suntă laă fel.ă
Acestea sunt cele mari. Acestea sunt cele mijlocii etc.
- Comparareaă maiă multoră obiecteă şiă stabilireaă rela ieiă deă tranzitivitate:ă Cubulă roşuă esteă maiă mareă
decât cel albastru, dar mai mic decât cel verde etc.
- Ordonareaăobiecteloră deăaceeaşiă natur ădup ăcriteriulă m rimiiă(diverseăobiecteăşiă figuriăînă ordineă
crescând ăşiădescrescând ).
Exerci iiăabsurde.
Exemplu: - Nu putem turna apa (nisipul) dintr-un vas de capacitate mare într-unulădeăcapacitateămic ă
sau:ăNuăputemăaşezaăunănum răpreaămareădeăcuburiă(bile)ăîntr-o cutieă(sticlu )ămic .ăLaăacesteăexerci iiăseă
impuneăcaăsubiectulăs ăr spund ălaăîntrebareaă"Deăceă?"ă
Identificareaădeăm rimiăînăsitua iiănoiă(şiăcâtămaiăvariate)
Pentruăaceasta,ăexaminatorulăcreeaz ăsitua iiăconcrete,ăs ăidentificeăm rimiăidenticeădintr-un grup de
m rimiă diferite,ă s ă aranjezeă înă ordineă crescând ,ă dintr-un grup de diverse obiecte, pe cele mai mari (mai
mici) etc.
Pentruăformareaăşiăexersareaăno iunilorădeăform ,ăformeăplaneăşiăvolumeăsuntădateăexerci iiădeăgenul:
- Aşeaz ă3ăsauă7ăcercuriăpentru a forma triunghi ( a se vedea: modelul din figura 44).

Figura 44

- Se pun pe sol mai multe cercuri de diverse culori, cerându-seăsubiectuluiăs ăseădeplasezeăc lcândă
doarăpeăceleăalbe,ănegreăsauăroşiiăetc.
- S ăcompletezeăpeădiverseădeseneălacunareăceeaăceălipseşteă(casaăf r ăhorn,ăf r ăuş ,ăf r ăgeamuri;ă
capăf r ăochi,ăurecheăetc.).
- Peă ună caietă cuă p tr ele,ă seă cereă ca,ă plecândă dintr-ună punct,ă s ă traseze,ă respectândă liniaturaă
p tratelor,ăoălinieăînăsus,ăapoiădou ălaădreapta, una în jos, apoi la stânga etc.
- Peăoăplanş ăcuăp tr ele,ăînăcareăsuntădesenateăcercuriădeădiferiteăculoriă(sauănecolorate),ăs ăbarezeă
(coloreze):ăprimulăcercule ădinărândulăalătreilea,ăs ăbarezeă(coloreze)ăalăpatruleaăcercule ădinăalădoileaărând
etc. (a se vedea modelul din figura 45).

123
 - Utilizândăoăplac ămagnetic ăcuădiverseăfigurineăsauăbastonaşe,ăs ăaşezeăfigurineleăsauăbastonaşeleă
înăpozi ieăorizontal ,ăvertical ăsauăoblic .
- S ăidentifice,ădintr-unănum rădeăimaginiăaleăunorăfiguriăsauăobiecte,ăpozi iile:ăorizontal,ăverticalăşiă
oblică(cercule eăt iateăînădou :ăorizontal,ăverticalăşiăoblic,ăp trateleăt iateăînădou :ăorizontal,ăverticalăşiăoblic,ă
umbrelu eăaşezateăînăpozi ieăorizontal ,ăalteleăînăpozi ieăvertical ,ăalteleăînăpozi ieăoblic ăetc.).
- S ăidentificeădinădiverseădeseneăobiecteleă(animalele)ămaiăămari,ămaiămici,ămijlocii,ăceleămaiămari,ă
cele mai mici etc.
În lucrarea din care s-aăpreluatăexerci iulă(51,ăpag.ă173)ăseămen ioneaz ă"înăcompara ieăcuăorientarea
şiăorganizareaăspa ial ,ăstructurareaăspa ial ăreprezint ăunăefortăsuplimentar,ăimplic ăoăanaliz ăintelectual ăaă
dateloră furnizateă deă orientareaă şiă organizareaă spa ial ,ă careă seă situeaz ă maiă multă laă nivelă senzoro-motor.
Structurareaă spa ial ă presupuneă abilit iă deă orientareă şiă organizareă spa ial ă dejaă elaborate,ă permi ândă
copiluluiă trecereaă deă laă ună centruă deă referin ă (corpulă propriu)ă laă altă centruă deă referin ă (universul).ă
Structurareaăpresupuneăşiăoperareaăcuăra ionamenteăceăimplic ăopera iiălogico-matematice".ăSeăarat ,ăapoi,ăc ă
dificult ileă careă apară înă rezolvareaă sarcinilor,ă careă apară înă procesulă deă structurareă spa ial ă conducă laă
deblocareaă dezvolt riiă mentaleă "caă urmareă aă faptuluiă c ă în elegereaă no iuniloră şiă aă rela iiloră spa ialeă
înlesneşteăachizi iaăînătoateădomeniileădeăcunoaştereăelementar ă(citit-scris-socotit)".
Caă activit iă pentruă formareaă siă dezvoltareaă structuriloră perceptiv-motriceă deă spa iu, în lucrarea
"Terapiaă educa ional ăintegrat "ă(19,ăpag.ă254)ăsuntă prezentateăexerci iiăspecificeărecomandateă activit iloră
educatorilorădinăşcoalaăspecial ,ăpeăcareăleăvomăprezentaăînăcontinuare,ăpeăscurt:
Exerci iiăpentruăidentificareaăşiădiscriminareaăpozi iilorăşiădistantelorăproprieiăpersoaneăfa ădeăobiecteleădină
mediul ambiant:
- Jocuri de recunoaştereă aă pozi ieiă obiecteloră dină clas ă fa ă deă fiecareă elevă (eleviiă r spundă laă
întrebareaă "Undeă seă afl ?"ă laă dreaptaă sauă laă stânga,ă înă fa ă sauă înă spate,ă maiă aproape,ă celă maiă departe,ă
deasupra, sub etc.).
- Exerci iiădeădeplasare,ăînăraportădeădiverseălucruriăaleăcopiluluiăsauăaleăobiectelorăfa ădeăcopil.
Exerci iiăpentruăidentificareaăşiădiscriminareaăpozi iilorăşiădistan eiăobiectelorădinămediulăambiantăîntreăele
- Seă cereă copiiloră s ă aşezeă într-oă anumit ă ordineă obiectele:ă p puşaă laă stânga,ă ursule ul la mijloc,
iepuraşulă laă dreaptaă etc.ă Seă organizeaz ă jocuriă deă schimbareă aă ordineiă juc riiloră unaă fa ă deă altaă (seă
procedeaz ălaăfelăpentruăpozi iile:ăsus-jos, deasupra-dedesubt,ăal turi-lâng ,ăpeăetc.).
- Utilizândă cutii,ă coşule e,ă sticlu e,ă cuburi,ă bileă etc.,ă seă cereă copiiloră s ă pun ă bileă (sauă alteă obiecteă
mici)ăîn untru,ălâng ,ăafar .ă
Exerci iiă pentruă identificareaă şiă discriminareaă pozi iilor,ă distan eloră întreă obiecteă peă diverseă planşeă specială
întocmiteăşiăalteăilustra ii
- Seă utilizeaz ă planşeă înă care diverseă obiecteă aşezateă uneleă fa ă deă alteleă sunt:ă pe,ă în,ă sub,ă lâng ,ă
deasupra,ă dedesubt,ă al turi,ă sus,ă jos,ă peste,ă laă dreapta,ă laă stânga,ă peă sub,ă în untru,ă afar ,ă aproape, departe,
peste,ăînainte,ăînapoi,ăînăfa ,ăînăspate,ăaproape,ădeparteăetc.,ăcerându-seăsubiec ilorăs ăverbalizeze,ăpeăbazaă
întreb rilorăpuseădeăprofesoră(Undeăseăafl ?),ălaăfelăcaăînămodelulădinăfiguraă39
- Fişeăcuăşiruriădeălitere,ăcareăperiodică(regulatăsauăneregulat)ăseărepet .ăSeăcereăs ăseăîncercuiasc ădeă
pe tot rândul (sau de pe toat ă planşa)ă oă anumit ă liter ă sauă s ă continueă înă acelaşiă rândă sauă înă rândurileă
urm toareărepetareaăcuăaceeaşiăfrecven ăaăliterelor.ă
Localizarea zgomotelor
Caămateriale,ăseăutilizeaz ăunăceasă(deămân ăsauădeăperete),ăunăceasădeştept torăşiăjuc riiăcareăproduc
sunete scurte.
124
 - Copiii,ălega iălaăochi,ăsuntăgrupa iăîntr-unăcol ăalăcamerei.ăObiectulăcareăproduceăsunetulăesteăascunsă
într-un loc necunoscut sau chiar în buzunarul unui copil care va fi desemnat automat complicele
conduc toruluiădeăjoc.ăCopiiiătrebuieăs ălocalizezeădirec iaădeăundeăprovineăsunetul.
- Copiiiăstauăînămijloculăcamerei.ăSursaăsonor ăesteădeplasat ădeăc treăunăcopil.ăCopiiiărepereaz ăsursaă
sonor ăînăraportădeăpropriaăpozi ie,ăverbalizând:ă"Audăceasulă(deştept torulăsauăsursaăsonor )ădeasupra mea,
la stânga, la dreapta, departe, foarte aproape "etc.
- Conduc torulăjoculuiădeplaseaz ăunăobiectăcareăproduceăunăanumităzgomotă(sunet),ăiarăcopiiiămergă
înădirec iaărespectiv ăsauăoădesemneaz ăverbal.ă
Organizareaăpercep iilorăspa iale,
Ca materiale,ă seă utilizeaz ă ună sacă cuă aproximativă 20ă deă obiecteă uşoră deă identificată (excluzându-se
obiectele periculoase).
- Seă aşaz ă toateă obiecteleă peă mas ,ă seă denumesc,ă înă timpă ceă suntă puseă înă sac.ă Seă cereă copiiloră s ă
introduc ămânaăînăsacăşiăs ăidentificeăobiectul, denumindu-1.ăSeăface,ăapoi,ăverificareaăvizual ,ăprinăscoatereaă
obiectuluiădinăsac.ăDac ăr spunsulănuăesteăcorect,ăobiectulărespectivăseăpuneădinănouăînăsac.
Exerci iulă seă poateă complica,ă prină punereaă înă sacă aă unoră obiecteă maiă greuă deă identificată sauă s ă seă
cear ăcopiilorăs ăidentificeămaterialulădinăcareăesteăconfec ionatăobiectulăsauăseăpotăpuneăînăsacăobiecteleăf r ă
caăeleăs ăfiăfostăv zuteăînăprealabilădeăc treăcopii.
- Seăarat ăcopiiloră3-4ăeşantioaneădeă es turiădin:ăălân ,ăm tase,ăbumbac,ăcânep ;ăapoi, sunt introduse
într-unăsac,ădeăundeăunăcopilăătrebuieăăăs ăăăidentifice,ăăăprinăăpip it,ăăămaterialul,ăăălaăăăindica iaăprofesorului:ă
Scoateămaterialulădeăbumbac!ăScoateămaterialulădeăm taseăetc.
- Folosindă oă colec ieă deăcifreă şiă litereă dină materială plastic sau glaspapir, care se introduc în sac, se
cereăapoi,ăcopiilorăs ăleăidentificeăşiăs ăleănumeasc .
- Se pun într-un sac mai multe cuburi, cilindri sau flacoane medicinale, având dimensiuni diferite. Se
cereăcopiluluiăs ăscoat ădinăsacăobiecteleăînăordineăcresc toare,ădup ăcriteriulăgrosime,ădiametru,ărugozitateă
etc.
- Pentruă educareaămemorieiă logiceăspa iale,ăseăpoateăutilizaăoăplanşet ăpeăcareăseăvorăpune,ăîntr-un
anumit fel, patru-cinciăobiecteăfoarteădiferite,ădarădeăaproximativăaceeaşiăm rime.ăDup ăceăcopiilorăliăseăcereă
s ăobserveăşiăs ămemorezeăpozi iaăobiectelor,ăprofesorulăîntoarceăplanşetaăşiăschimb ăpozi iaăobiectelorăîntreă
ele.ă Copiiloră liă seă cereă s .ă reaşezeă obiecteleă înă ordineaă ini ial ă sauă s ă verbalizezeă careă suntă schimb rileă
produse.
Exerci iiăpentruălocalizareaăsunetului
Oăsurs ăsonor ăpeăcareăconduc torulăjoculuiăoădeplaseaz ăprinăsal ătrebuieăs ăfieăidentificat ădeăcopiiă
(lega iălaăochi),ăcareătrebuieăs ăverbalizezeă("Acumaăsunetulăvineădinăparteaădreapt ,ăacumaăvineădeăsus,ădină
fa etc.).
- Unăgrupădeăcopiiăst ăîntr-unăcol ăalăs lii,ăpurtândăşiăac ionândăunăinstrumentămuzical.ăAltăgrupăvaăstaă
înă mijloculă s lii,ă cuă ochiiă lega iă şiă vaă trebuiă s ă identificeă direc iaă şiă felulă surseiă sonore.ă Joculă poateă tiă
diversificat prin organizarea a patruăsauămaiămulteăgrupeădeăcopiiăcuădiverseăinstrumente,ăaşeza iăînălocuriă
diferite, cerându-seăcelorădinămijloculăs liiăs ăidentificeădirec iaăşiăsursaăsonor .ăAceleaşiăjocuriăseăpotăfaceă
pentruărecunoaştereaăvociiăcolegilorăsauăseăpotăfaceăjocuriădeăgenul "De-a baba oarba."
Pentruă formareaă percep iiloră spa iale,ă preg titoareă înv riiă scrisului,ă înă lucrareaă "înv areaă
scrisului"ă(83,ăpag.ă111)ăautoareaărecomand ăurm toareleătehnici:
- Exerci iiă deă identificareaă m rimiiă (mic,ă mare,ă mijlociu,ă lung,ă scurt, sub ire,ă maiă mare.ă maiă mic,ă
mult,ăpu inăetc.).
- Exerci iiăpentruăidentificareaăpozi iilorăsus,ăjos.ădreapta,ăstânga,ăînainte,ăînapoi,ădup ,ăîntre,ăal turi.
- Exerci iiădeărecunoaştereaădirec iei,ădeăundeăprovinăanumiteăzgomote,ăînăraportăcuăpropriaăpersoan .
- Exerci iiăpentruărecunoaştereaăloculuiăunuiăsunetă(primul,ăalădoilea),ăalăunuiăfonemărostitălaănivelădeă
silab ,ăcuvânt,ăpropozi ieă(rostite).
- Exerci iiădeătrasareădeăgrafemeăceădifer ăcaăorientareăşiăstructur .
- Exerci iiăcuăgrafemeăînăsensulădeămersăalăacelorădeăceasornicăşiăînăsensăinvers.
- Exerci iiădeărealizareăaăgrafemelorădeătipămatematicăceăimplic ădiferiteădirec ii.
- Exerci iiădeărecunoaştereăaădirec ieiăspa ialeăînăgrafie:ăprimulăgrafem,ăprimaăsilab ,ăcuvânt,ăsintagm ă
scris ;ă ală doileaă grafemă (aă doua)ă silab ,ă cuvânt,ă sintagm ă scris ;ă ultimulă (ultima)ă grafem,ă silab ,ă cuvânt,ă
sintagm ăscris .
- Exerci iiădeăordonareăaăobiecteloră(imaginilor)ăprezentateăsauănuăînăcâmpulăperceptiv.
- Exerci iiă deă ordonareă aă obiecteloră (imaginilor)ă înă diferiteă aşez riă spa iale,ă caă urmareă aă schimb riiă
125
direc ieiăsauăstructuriiăansamblului.
- Exerci iiădeăordonareăaăobiecteloră(imagini,ăjetoane)ădup ăanumiteăatribute:ăm rime,ăform ăetc.
- Exerci iiăpentruăordonareaăgrafemelor.
- Exerci iiăpentruăcunoaştereaăordinii fonemelor în cuvântul rostit, într-oăpropozi ieăspus .
Ină "Programulă terapeutică pentruă educa iaă psiho-motric ă aă copiluluiă handicapată sever" (13),
autorulă indic ă exerci iiă deă orientare,ă organizareă siă structurareă spa ial ,ă dintreă careă amintim:ă Pentruă
cunoaştereaăno iunilorăspa iale
No iuniă deă situa ie - prină contrast:ă Ieşimă afar ,ă intr mă dină nouă în untru. Neă urc mă pe scar .ă Suntemă sus,
coborâm - suntemăjos.ăMergemăîmpreun :ătuăînaintea mea, iar tu în urma mea. Dulapul este aproape, tabloul
este mai departe.
No iuniădeăm rime: - Cartea este mare, guma este mic .
- Pixul este gros, creionul este sub ire
No iuniădeăpozi ie: - Ionelăst ăîn picioare. Marin este aşezat peăscaun.ăNicuăst ăculcat.
Joc cu popice: Popicele sunt în picioare.ăDac ăleădoborâm cu bila, ele sunt culcate.
Imagineăînăcareăcopiiăsuntăaşeza iăsauăchiarăaşezareaăefectiv ăaăunorăcopii:ăînăfa ,ăînăspate,ăspateăînă
spate,ăîmpreun ăetc.ă
No iuniădeăcantitate: - Eu am multe jetoane, tu ai pu ine.
Jocuriăcuăbe işoare:ămulte culcate, pu ine,ăsauăceleămiciăînăpozi ieăvertical ,ăculcate,ăaplecateăetc.
Exerci iiăpentruăno iuneaădeăm rime:
Muntele din zare Stâlpul de la gard
Nu e mic, e........... Nu e scund, ci e.............
Exerci iiăpentruăno iuneaădeăpozi ie
Eu acum m-amăaşezat,
Nu-n picioare ci..................
Exerci iiădeămemorieăspa ial
Joc:ă"Reg sireaălocului"
a)ăCopiiiăsuntăaşeza iăîntr-unăanumităloc.ăLaăsemnal,ăp r sescăloculăşiăseăplimb ăprinăsal .ăDup ăună
timp,ăliăseăcereăs ăseăîntoarc ălaăloculăini ial.
b) Copiii stau pe scaune.ăUnăcopilăieseădinăsal ,ăiarăceilal iăcopiiăîiăocup ălocul.ăLaărevenireăînăsal ,ă
copilulătrebuieăs -şiăg seasc ălocul.ă
Exerci iiădeămemorareăaăspa iuluiăcreat
Copilulă esteă solicitată "s ă deseneze"ă prină deplasareă ună p trată printr-un pas înainte, unul la dreapta,
unulăînapoiăşiăaltulălaăstânga.ăS ădesenezeăunădreptunghiăprinădeplasareaăcuădoiăpaşiălateralăspreădreapta,ăunulă
înăfa ,ădoiăpaşiălateralăspreăstângaăşiăunăpasăînainte.ă
Exerci iiădeărefacereăaăunuiătraseuă(prinămemorare)
Profesorul face un traseu,ă trecândă pesteă sauă peă lâng ă diferiteă obstacole.ă Seă cereă copiluluiă s ă refac ă
traseul.
Exerci iiă deă orientareă spa ial ,ă laă comandaă profesorului (concomitentă cuă comandaă sauă dup ă memorareaă şiă
imaginarea sarcinii):
a)ă Seă cereă copiluluiă s ă executeă laă comand :ă - Treciă prină spateleă scaunului,ă mergiă printreă celeă dou ă
mingi,ăocoleşteămasaăprinăstânga,ăîndreapt -teăspreăfloareaădinăcol ăşiăajungiălaăfereastr .
b)ăPeăduşumeaăsuntăaşezateăcercuriădeădiferiteăculori,ăiarăprofesorulăîiăcereăcopiluluiăs ăseădeplaseze,
astfel: - Treciăprinădou ăcercuriănegreăşiăprinăunulăverde,ăteăopreştiăînăcelăroşu,ăcontinuiădeplasareaăc lcândă
prinădou ăcercuriăverziăşiăteăopreştiăînăcerculăalbastru!ă
Exerci iiădeăorientareăcuăschimbareaăpunctelorădeăreper
- Copilulăst ăcuăfa aăspreătabl .ăIăseăcereăs ăfac ăunăpasăspreăfereastr ,ăunulăspreătabl ,ăapoiăcopilulăesteă
întors de profesor cu90°, apoi cu 180° cerându-iă s ă fac ă (s ă repete)ă deplasareaă f cut ă anterioră dină nouaă
pozi ie.ă
Exerci iiădeăcunoaştereăaăordineiăspa ialeăaăobiectelor
- înăfa aăcopiluluiăsuntăaşezateătreiărânduriădeăobiecteădiferiteă(ex.:ăcuburiădiferităcolorate).ăIăseăcereă
copilului:ăD -miăprimulăcubăroşuăaşezatăînăalădoileaărând.ăD -mi al doilea cub verde din al treilea rând etc.
Exerci iiădeăstructurareăspa ial
- Se cereă copiluluiă s ă seă deplasezeă deă laă ună reperă laă altulă cuă paşiă uriaşi,ă apoiă cuă paşiă deă pitică (cuă
sarcinaădeăaănum raăpaşiăşiăaăcomparaăcâ iăpaşiămariăaăf cutăşiăcâ iăpaşiămici).
- Seă cereă copiluluiă s ă str bat ă distan aă dintreă dou ă repereă cuă paşiă obişnui iă şi s -iă numere,ă apoiă s ă
126
spun ăcâ iăpaşiăaăf cut.ăSeăcere,ăapoiăs ăseădeplasezeăpeăacelaşiătraseuăcuăpaşiămaiămul iăsauămaiăpu ini.ă
Jocădeădirijareăspa ial
- Unăcopilălegatălaăochiăesteădirijată(verbal)ădeăaltăcopilăpentruăaăajungeălaăunăreper:ăF ăunăpasăînainte,
doiălateralăspreădreapta,ăunulăînainteăetc.ă(pân ăajungeălaăreperulădorit).ă
Exerci iuădeămemorieăspa ial
- Profesorul,ăîmpreun ăcuăunăcopil,ăparcurgeăunăanumitătraseu.
Se cere, apoi, copilului care 1-aăînso ităpeăprofesorăs ărepeteătraseulă(traseulăpoateăfiăcomplicat,ădup ă
imagina iaăprofesorului).
- Profesorulăparcurgeăunătraseuăcombinat.ăCopilulăesteăsolicitatăs ădescrieătraseulăparcursădeăprofesor.ă
(Ex.:ăA iămersăînainte,ăa iăocolităscaunul,ăv-a iăîndreptatăspreăgeam........)
- Un copil este pus s ăseădeplasezeăspreăunăanumităpunctă(dulap)ăcuăochiiăînchişiă(lega i),ăînainteădeăa-
i lega ochii, i se cere saşiăfixezeăreperulăşiătraseul,ăapoiăesteălegatălaăochiăşiăiăseăcereăs ăajung ălaădulap,ăf r ăaă
se lovi de acesta etc.
Înăpracticaăeduca ieiăpsihomotorii,ăatâtăprofesorul,ăcâtăşiăcopiiiăpotăimaginaăexerci iiăşiăjocuriă(dinăceă
înăceămaiăcomplexe)ăcareăs ăvin ăînăsprijinulăstructur riiăperceptiv-motriceădeăspa iu.

8. STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRIC DEăTIMP

Timpul este definit a fi "o categorieăăăontologic ăăăce abstractizeaz ăproprietateaăuniversal ăaă

tuturoră formeloră deă existen deă aă aveaă oă anumit ă durat ,ă situându-se, simultan sau succesiv unele fa ă deă
altele" (27, voi. IV, pag. 577).
Înă decursulă istoriei,ă oă bun ă perioad ă aă fostă concepută în analogieă cuă spa iul,ă apoiă treptat,ă
caracteristicileă temporalit iiă auă fost delimitateă deă celeă aleă spa ialit ii.ă Astfel,ă dac ă spa iulă areă ună caracteră
tridimensional, timpul ar fi unidimensionat, deoarece momentele sale se succed liniar, dinspre trecut, prin
prezent,ăc treăviitorăşiădac ,ăspa iulăesteăreversibilă(unăcorpăputândăreveniăoricândălaăpozi iaăini ial ),ătimpulă
esteăireversibilă(momenteleădep şiteănuăpotăfiărecuperateăsauărepetate).
Structurarea perceptiv-motric ădeătimpăseărealizeaz ăînămodătreptat,ăcuădificult iăşiăerori,ăîntr-un ritm
relativ lent.
Nou-n scutulăîşiăînsuşeşteădurateleădintreămomenteleăal pt rii,ădintreăsomnăşiă veghe,ădintreădiverseă
momenteăcareăseăsuccedăcuăoăanumit ăritmicitateăşiăcareădetermin ,ăînătimp,ărealizareaăunuiăbioritm.
Câştigareaă experien eiă individualeă înă perioadaă antepreşcolar ă şiă preşcolar ,ă avândă totă maiă multeă
activit iăşiăinterdic iiăsuntălegateădeătimpulăînăcareăseăpetrec,ăconducălaăapreciereaădinăceăînăceămaiăcorect ăaă
durateiă şiă laă îmbun t ireaă perceperiiă timpului.ă Perioadaă şcolarit iiă puneă copilulă înă situa iaă deă a-şiă tr iă
întreagaăactivitateăpeăbazaădoz riiătimpuluiăpeădurateăegaleăsauăneegale,ămaiălungiăsauămaiăscurte.ăSeătinde,ă
treptat,ăspreăraportareaădinăceăînăceămaiărealist ăaăac iunilorălaădurat ,ăla controlulătimpului,ălaăst pânireaăluiă
aproapeătotal ,ăînăadolescen .
Cuă toateă acestea,ă percepereaă timpuluiă raportat ă laă sineă r mâneă destulă deă subiectiv ,ă avându-se în
vedereăc ăînăcopil rieăşiătinere e,ădatorit ăprogramuluiărigurosăînăcareăesteăantrenată individulăşiăcareăîlăpuneă
într-oăsitua ieădeăpermanent ăadaptare,ăîiăd ăsenza iaăscurgeriiămaiălenteăaătimpului.ăLaămaturitate,ăconştiin aă
neîmplinirilor,ădorin aărealiz riiăpropriiăpeămultipleăplanuri,ănecesitateaăîndepliniriiădiferitelorăactivit iăprină
variateă posibilit i,ă confer ă întregiiă existen eă ună caracteră accelerată ală perceperiiă dateloră (33,ă pag.ă 163).ă
Orientareaă şiă structurareaă temporal ă reprezint ă capacitateaă deă aă seă situaă înă func ieă deă succesiuneaă
evenimentelor, de ritmul regulat sau neregulat, deă caden aă rapid ă sauă lent ,ă deă reluareaă ciclic ă aă unoră
perioadeădeătimpă(zi,ănoapte,ălun ,ăanotimpuri),ădeăireversibilitateaătimpuluiă(20,ăpag.ă173).
Orientareaă şiă structurareaă temporal ă seă formeaz ă lentă şiă dificil,ă însuşireaă no iuniiă deă timpă prezint ă
dificult iă chiară şiă laă copilulă normal,ă careă trebuieă s ă treac ă printr-o serie de etape, iar deficientul mintal
întâmpin ăadev rateăobstacole,ăpeăcareăuneoriănuăleăpoateătreceă(50,ăpag.ă189).
Aceste etape sunt:
- Întreălăşiă3ăani,ăreprezentareaătimpuluiăoărealizeaz ăstrânsălegatădeăac iuneă(deăoraămesei,ădeăjoc,ădeă
oraăculc rii);
- Pe la 4-5ăani,ăreprezentareaătimpuluiăpoateăfiărealizat ăindependentădeăac iuneă(copilulăîn elegeăceă
înseamn ădiminea ,ăsear ,ănoapte,ăacum,ăimediat,ămaiătârziuăetc.);
- În jurul vârsteiădeă8ăani,ăcopilulăajungeăs ăelaborezeăordineaăcronologic ă(începeăs ăîn eleag ădurataă
şiătimpulămaiămultăsauămaiăpu inăîndep rtat);
- Peălaă9ăani,ăapareăreversibilitateaăgândiriiă(careăareăfunc ieădeăcontrolălogicăşiăconstândăînăcapacitateaă
127
de a analizaăoăproblem ădinădou ăpuncteădeăvedereăopuse).

8.1.ăTulbur riăînăstructuraăperceptiv-motric ădeătimp

Laădeficientulămintal,ăno iuneaădeătimpăseăformeaz ăcuămareădificultateădatorit ăincapacit iiăsaleădeăaă

g siăordineaăşiăsuccesiuneaăevenimentelor,ăde aăpercepeăintervalele,ălaăcareăseăadaug ăinexisten aăunuiăritmă
(propriu)ăregulat,ăcareăs -iăfavorizezeăpercepereaătimpuluiăşiădatorit ămodestelorăposibilit iăpeăcareăleăareăînă
organizareaă acestuia.ă Construc iaă temporal ă aă deficientuluiă mintală seă realizeaz ă cuă maiă mult ă dificultateă
decâtăconstruc iaăspa ial ,ăno iunileătemporaleăelaborându-seămultămaiăgreuăînăcompara ieăcuăceleăspa iale.
Seă întâlnescă frecventă situa iiă deă incapacitateă sauă deă dificultateă aă perceperiiă timpuluiă şiă laă copiiiă
normali. Foarte mul iă nuă potă diferen iaă evenimenteă sauă epoci,ă nuă leă potă situaă înă timp,ă înă ordineaă loră
cronologic .ăPentruămul i,ătoateăevenimenteleădinătrecutulămaiămultăsauămaiăpu inăîndep rtatăsuntăstocateăîntr-
unăimensăspa iuătemporalănedefinit.
Cauzaăincapacit iiădeăaălocalizaăînătimpăuneleăevenimenteăistoriceăseădatoreaz ăsuperficialit iiăunoră
cadreădidacticeăşiăchiarăaăp rin ilorădeăaăajutaăcopiiiăînăacestăsens.ăAsupraălocaliz riiăînătimpăaăevenimenteloră
trebuieăinsistată înc ădină gr dini ,ăcândăcopilulă trebuieăs ăînve eăaădiferen iaăziua,ăs pt mâna,ălunaăşiă chiară
anul,ă înă şcoalaă primar ă s ă înve eă aă diferen iaă deceniul,ă secolul,ă epoca,ă mileniul,ă iară înă gimnaziuă s ă poat ă
aşezaăevenimenteleămaiă importanteăînă epoci,ăsecoleăşiă chiarăînădateăprecise,ălocalizateăînă secoleăsau epoci.
Esteăgreşităs ăseăac ionezeădoarăpeămemorareaăşiăreproducereaădatelor.
Înă uneleă boliă sauă înă tulbur riă aleă conştiin ei,ă precumă şiă înă involu iaă senil ,ă seă confund ă frecventă
trecutulăcuăprezentulă(bolnavulă tr ieşteăînă prezentăsceneăsauăepisoadeădeăvia ătr iteăcuămultătimpăînăurm ,ă
uneoriănuădiscrimineaz ăîntreăevenimenteleăauziteăsauăcititeăşiăceleăpeăcareăle-aătr ităcuăadev ratăsau,ăînăalteă
cazuri,ăconsider ăc ăanumiteăevenimenteăpeăcareăle-aătr itănuăsuntăaleăsaleăciăsuntăauzite,ăcititeăsauăvisate) (33,
pag. 163).
Psihozeleă şiă schizofreniileă determin ă mariă anomaliiă înă percepereaă şiă maiă alesă înă tr ireaă timpului.ă
Bolnavulăneag ăcaracterulăobiectivăşiărealăalătimpuluiăînărela ionareaăsocial ,ăuneoriănuăpoateăfaceăaprecieriă
asupra dimensiunilor temporale,ănuăareăconştiin aădurateiăşiăesteăimposibil ăorientareaăcronologic .
Înă situa iiă deă intoxica iiă sauă subă influen aă unoră droguri,ă exist ă frecventă tulbur riă aleă conştiin eiă peă
fondulă c roraă apară dezorient riă temporale.ă Obnubilareaă conştiin eiă înă acesteă situa iiă determin ă înl turareaă
repereloră temporale,ă ştergereaă grani eloră dintreă prezentă şiă trecut,ă prezentă şiă viitor,ă trecută şiă viitor,ă plasareaă
greşit ăînătimpăaăunorăevenimente,ăimposibilitateaăestim riiăduratelor.
Tratareaăbolilorăînăcareăaparătulbur riăale perceperii timpului se poate realiza prin tratament medical
şiăinterven ieăpsihologic ,ăiarăcombatereaăprinăeduca ieăaătulbur rilorădeăstructurareăperceptiv-mitric ădeătimpă
laă copilă seă realizeaz ă maiă alesă prină ac iuniă pedagogiceă deă prevenireă aă unoră dificult iă şiă prină ac iuniă deă
educa ieăpsihomotorie,ăînăcazulăexisten eiăunorădificult iămaiăstabileă(maiăalesăînădeficien aămintal ).

8.2. Evaluarea structurii perceptiv-motriceădeătimpăGril ădeăevaluareăcuăr spunsăDAă–NU

SeăîncercuieşteăDA,ălaăr spunsăcorectăşiăNU,ălaăr spunsăincorectăsauălaălipsaăunuiăr spuns.

a)ăPercepereaăşiăreproducereaăunuiăritm
- Reproduceătreiăritmuriădiferiteăaleăunuiămetronomăsauăpsihotempometru,ăprinăb taiaăcuăunăcreionăînă
banc ăsauăpeăpsihotempometruă..................................................................... DA NU
- Mergeăînăritmăpeănum r toareă........................................................ DA NU
b) Perceperea ordinii cronologice
- Cunoaştereaăceasuluiă...................................................................... DA NU
- Seă dauă patruă imaginiă reprezentândă celeă patruă anotimpuriă şiă seă cereă aşezareaă loră înă ordineă
cronologic ă(aăseăvedeaăimaginileădinăfiguraă46)...........................................DA NU

Figura 46
Imagini utilizate pentru evaluarea (dar si educarea) perceperi succesiunii anotimpurilor

128
 - S ăîn eleag :ăieriă- azi - mâine ................................................... DA NU
c) Manipularea termenilor temporali
- Momenteleăzileiă(seăporneşteădeălaămomentulătest rii:ăziua,ădup ăcareăseăcereăs ăseămen ionezeăînă
ordineă cronologic ă celelalteă momenteă aleă zileiă (seara,ă noaptea,ă diminea a)ă
................................................................................................................. DA NU
- Zileleăs pt mâniiă(seăcereăenumerareaăzilelorăs pt mânii...........DA NU
- Zileleăşiăs pt mânileăuneiăluniă(seăcereăs ăseăspun ăzileleăs pt mânii,ăcâteăs pt mâniăareăoălun ăşiă
câteăzileăareăoălun )ă................................................................................. DA NU
- Lunile,ă s pt mânileă şiă zileleă anuluiă (s ă enumereă lunileă anului,ă s ă spun ă câteă luniă areă ună an,ă s ă
spun ăcâteăs pt mâniăşiăzileăareăunăan)ă....................................................DA NU
d)ăPercepereaăşiăapreciereaădurateiăşiăno iunilorădeădurat
- Înă câtă timpă parcurgiă drumulă deă acas ă pân ă laă şcoal ă (cuă mijloaceleă deă transportă şiă peă
jos).......................................................................................................... DA NU
- Câtădureaz oăor ădeăcurs?ăDarăpauza?ă.................................... DA NU
- S ăindice,ăcuăaproxima ie,ădurataăunuiăminut........................... DA NU
- Câteăoreăstaiălaăşcoal ?ă............................................................ DA NU
- Câte ore (de curs) ai într-oăs pt mân ?ă................................... DA NU
- Ce este mai mult, minutul sau ora? ......................................... DA NU
- Ziuaăsauăs pt mâna?ă............................................................... DA NU
- Ce este un deceniu, un secol, un mileniu? .............................. DA NU
Dup ă completareaă grilei,ă peă bazaă complet riiă r spunsuriloră corecteă şiă incorecteă aleă subiectului,ă
examinatorulăincludeăînăprogramulădeăeduca ieăpsihomotorieăînv areaăelementelor la care nu s-aăr spunsă
(marcate cu NU).

8.3.ăExerci iiăcareăauăcaăobiectivăeducareaă(consolidarea) structur riiăperceptiv-motrice de

timp

Exerci iiăpentruăeducareaăordinii,ăsuccesiunii,ădurateiăsiăintervalelor
1.ăCunoaştereaăceasului - exerci iiăcu ceasuri manevrabile (se pot executa individual sau colectiv,
subăform ădeăjoc,ăconcurs).ăSeăporneşteăcuăar t torulăcareăindic ăoraă(putându-seăeliminaăini ialăar t torulă
careăindic ăminutele)ăcerându-seăcopiluluiăs ăciteasc ăoreleăindicateădeăprofesor,ăapoiăs ămanevrezeăsingură
ceasul,ăpentruăaăfixaăar t torulăpeăoraăindicat ădeăprofesor.
Dup ăceăseăînva ăorele,ăseămonteaz ăar t torulăcareăindic ăminuteleăşiăseăîncepeăcuărecunoaştereaă
jum t iiă deă or ,ă continuându-seă cuă sfertulă deă or ,ă apoiă cuă intervalulă deă 5ă minuteă şiă chiară cuă celă deă ună
minut.
Exerci iileă seă desf şoar ă peă durataă aă maiă multeăşedin e,ă pân ă cândă copilulă st pâneşteă cunoaştereaă
ceasuluiă(avândăfixateăno iunileăde:ăfix,ăjum tate,ăşiăunăsfert,ăf r ăunăsfertăşiăînămodăspecialădeăaăspuneăoraă
şiăatâtea minute).
2. Regimul zilnic:ă Seă utilizeaz ă planşeă cuă deseneă sauă diapozitiveă reprezentândă activit ileă
principaleăpeăcareăleărealizeaz ăcopilulăpeăparcursulăuneiăzile,ăcerându-i-seăs ăleăaşezeăînăordineaăfireasc ă
(sculareaădinăpat,ălaăbaie,ăîmbr carea,ămiculădejun,ăplecareaălaăşcoal ,ăpeăstrad ,ăînăclas ,ăîntoarcereaăacas ,ă
masaădeăprânz,ăînv areaălec iilorăpentruăaădouaăzi,ălaăjoac ,ăprogramulădeăsear ,ăculcarea).
129
 Num rulă imaginiloră cuă careă seă începeă laă copilulă mic-preşcolară sauă laă deficientulă mintală sever de
vârst ă şcolar ,ă voră fiă maiă pu ine,ă reprezentândă doară momenteleă maiă importanteă (scularea,ă micul dejun,
plecareaălaăşcoal ,ălaăjoac ,ăculcarea),ănum rulădeăimaginiăcrescând,ăcuăaspecteătotămaiăpu inăsemnificativeă
ceă seă intercaleaz ă principaleloră momenteă aleă zileiă (toaletaă deă diminea ,ă laă baie,ă trecereaă str zii,ă
îmbr carea,ădezbr carea,ăculcareaăetc.).ă
3.ă Pentruă educareaă ordiniiă şiă succesiunii,ă seă potă utilizaă nenum rateă planşeă şiă diapozitiveă careă s ă
prezinte succesiunea (servirea mesei, anotimpurile, muncile agricole, joaca unor copii care construiesc un
omădeăz pad ăsauăînal ăconstruc iiădinăcuburi).
Exemplific mă oă asemeneaă activitate,ă prezentândă copiiloră 6ă imaginiă amestecate,ă cerându-leă s ă leă
aşezeă înă ordineă logic ă (aă seă vedeaă figuraă 47,ă înă careă sunt prezentate cele 6 imagini în care copiii
construiescăunăomădeăz pad ).
Iăseăarat ăcopiluluiăprimaăplanş ă(numerotat ăînătriunghiulădinăstânga-sus cu cifra 1), cerându-seăs ă
leăaşezeăînăordineălogic ăşiăpeăcelelalte,ăcareăsuntăpuseăînădezordineăpeămas ăşi apoiăs ăleănumerotezeădeălaă
2ălaă6ăînătriunghiurileădinăparteaăstâng -susăaăfiec reiăplanşe.
Înăcazulăînăcareăcopilulănuăesteăcapabilăs ăleăaşezeăînăordineaălogic ,ăesteăajutatăcuăîntreb ri,ăastfel:ă -
Ceă veziă înă aceast ă imagine?ă (seă arat ă planşaă înă careă copiiiă auă terminată deă construită omulă deă z pad ).ă
Copilulăr spundeăsauăiăseăsugereaz ăr spunsul:ă- Copiiiăauăf cutăunăomădeăz pad !
Seăcontinu ăapoiăcuăurm torulădialog:
- Cândăseăpoateăfaceăomulădeăz pad ,ăînăceăanotimp?
- Iarna,ăcândăesteăz pad !ă(seăpuneăplanşaănr.l)
- Cuăceăîncepemăconstruireaăomuluiădeăz pad ?
- Cuă adunatulă z peziiă înă bulg riă (seă puneă planşaă nr.ă 2,ă înă careă copiiiă începă s ă fac ă bulg riă deă
z pad ).
Seăcere,ăapoi,ăcopiluluiăs ăcontinueăcuă"construirea"ăomuluiădeăz pad ăaşezândăînăordineăimaginile,
pân ăcândăacestaăesteăconstruităînăîntregime.
Dac ă exist ă greşeliă înă ordineaă aşez rii,ă profesorul,ă împreun ă cuă copilul,ă facă oă analiz ă dirijat ,ă
comparândăcantitateaădeăz pad ăsauăfinisajeleă(m tura,ăp l ria,ăochii,ănasulăetc.).
Dup ă aşezareaă tuturoră imaginiloră înă ordineaă corect ,ă seă cereă copiluluiă s ă numerotezeă ordinea,ă
continuândăcuăcifraă3ăpân ălaă6.

Figura 47 Set de imagini utilizate pentru

educareaăordiniiăşiăsuccesiuniiăac iunilor

Seăamestec ădinănouăceleăşaseăimaginiă(deăacumănumerotate), cerându-seăcopiluluiăs ăleăaşezeă

(singurădeădataăaceasta)ăînăordineaălorălogic .
Exerci iulă seă repet ă pân ă cândă copilulă faceă leg turaă întreă ordineaă logic ă aă imaginiloră şiă ordineaă
cifrelor.
4.ăPentruăeducareaăritmuluiăşiăduratei se poate utiliza metronomul,ăaăc ruiăb taieăreglat ălaădiferiteă
intervale,ăs ăfieăreprodus ădeăcopiiăprinăb taiaăcuăcreionulăînămas .
Utilizarea psihotempometrului, care are semnalul sonor concomitent cu cel luminos (reglabile ca
intervaleă şiă intensitateă înso ită deă repetareaă ritmuluiă sauă deă executareaă luiă concomitent ),ă areă oă mareă
eficien ,ăavându-seăînăvedereăc ăstimuleaz ăşiăantreneaz ăcopilulăînăactivitateaăindividual ăsauăcolectiv ,ă
130
cândăesteăpusăs ărealizezeăunăconcursăcuăal iăcopii.
5.ăOrdineaăşiăsuccesiunea - dup ă(45,ăpag. 265)ăşiă(51,ăpag.ă182)
a) Dup ăceăliăseăd ăelevilorădiverseăobiecteă(juc rii,ăp puşi,ăcuburi,ăbileăetc.),ăliăseăcereăs ăleăaşezeă
într-oăanumit ăordine,ăverbalizândăceeaăceăfac.ăSeăexerseaz ăastfelătermenii:ăîntâi,ăprimaădat .ăaădouaăoar ,ă
apoi,ădup ăaceea,ăultimaădat ,ămaiăîntâiămaiăînainte.
b) Jocă înă careă suntă declanşateă suneteă diverseă (deă clacson,ă clopo el,ă diapazon,ă telefonă etc.)ă într -o
anumit ăordineăcareătrebuieămemorat ăşiăreprodus ,ăapoi,ădeăcopil.
c) Exerci iiăpeăbaz ădeăimagini
- Jetoane cu imaginiă reprezentândă activit iă succesiveă careă trebuieă aşezateă deă copilă înă ordineaă loră
logic ă(îmbr catul,ămomenteleăzilei,ăanotimpurile).
- Exemplific măoăasemeneaăactivitateăcuăurm torulăexerci iu,
pentru stabilirea succesiunii anotimpurilor (a se vedea cele patruăplanşeădinăfiguraă46).
- Seăprezint ăcopiluluiăplanşaă"Iarna"ăşiăseăpoart ădiscu iiălegateădeăcon inutulăacesteia,ăsus inuteădeă
întreb rileăprofesorului,ăastfel:
- Ce vezi în acest desen ?
- Ce face copilul ?
Dup ăoăsuit ădeăîntreb riălaăcareătrebuieăs ăseăr spund ,ăf cându-seărefeririălaăsanie,ăz pad ,ăomădeă
z pad ,ăîmbr c minteaăcopilului,ăfrigăetc.ăseăîntreab :
- Ce anotimp este prezentat în acest desen ?
Dac ă r spunsulă esteă corect,ă seă maiă faceă oă discu ieă cuă copilulă careă s ă consolidezeă caracteristic ile
anotimpuluiăiarna,ăapoiăseăîntreab :
- Ceăanotimpăurmeaz ădup ăanotimpulăiarnaă?
Dac ă r spunsulă esteă corect,ă seă treceă laă discutareaă planşeiă "Prim vara",ă sco ându-seă înă eviden ă
caracteristicileăprim veriiă(c ldur ,ăflori,ăp s ri,ămunciăagricoleăspecifice etc.).
Dac ăr spunsulăesteăincorectăsauănuăpoateăfiădat,ăseăsugereaz ăc ăurmeaz ăanotimpulăprim varaă(seă
arat ădesenul)ăşiăseăcomenteaz ăcaracteristicileăprim verii.
Seăprocedeaz ălaăfelăcuăfiecareădesenăcareăreprezint ăanotimpurileăvaraăşiătoamna,ăaşez ându-se în
ordineaălorăcronologic .
Îînăfinal,ăseăamestec ăceleăpatruădesene,ăcerându-seăcopiluluiăs ăleăaşezeăînăordineaălorăcronologic ă(f r ăs ă
seăimpun ăanotimpulăcuăcareăs ăînceap ).
Seă insist ă cuă exerci iulă pân ă cândă profesorulă seă convingeă c ă succesiunea anotimpurilor a fost
însuşit ădeăcopil.
Laăcopiiiămaiămari,ăseăpoateăfaceăleg turaăcuălunileăfiec ruiăanotimp,ă
d) Exerci iiăpentru,ăpercepereaădurateiăintervalelor
- Cu diferite instrumente muzicale sau cu alte surse sonore se emit sunete de mai lung ă sauă maiă
scurt ădurat ăpeăcareăcopiiiăs ăleăidentificeă(caăscurteăsauălungi)ăsauăs ăleărepeteă(respectândădurata).
- Jocuriădeăîncadrareăînătimp,ăcuăutilizareaăcronometruluiădeăc treăprofesor,ăapoiădeăc treăeleviă(seă
introducăno iunileădeăsecund ,ăminut,ăapoiăor ă- prin comparare cu ora de curs).
- Jocuriăcuădiverseăcadraneădeăceasăpeăcareăsuntăfixateăoreleăşiăpeăcareăcopilulătrebuieăs ăleăspun ,ă
dup ă careă seă utilizeaz ă cadraneă deă ceasă f r ă ar t toare,ă peă careă copilulă trebuieă s ă desenezeă ar t toareleă
fixate la orele indicate de profesor.
- înv areaă ordiniiăzileloră s pt mânii,ă asociat ă cuă cronologiaă unoră activit iă (ex.ăluniă avemă desen,ă
mar iă avemă sport,ă miercuriă educa ieă psihomotorie,ă joiă corectareaă tulbur riloră deă limbaj,ă vineriă avemă
muzic ,ăiarăsâmb t ăşiăduminic ăneăjuc măşiăneăodihnim).
- Pentruăpercepereaădurateiăanotimpurilor,ăseăvorăasociaăactivit ileăspecificeăînceperiiăanotimpului,ă
peă parcursulă sauă laă sfârşitulă anotimpuluiă (ex.:ă prim varaă ţă topireaă z pezii,ă apari iaă ghioceiloră aratul,ă
sem natul,ă întoarcereaă p s riloră c l toare,ă înflorireaă pomiloră r s rireaă sem n turilor,ă apari iaă fructeloră
timpurii).
- Jocă deă clasareă înă ordineă crescând ,ă dup ă vitezaă loră deă deplasare,ă ă aă ă diferiteloră ă mijloaceă ă deăă
transportăă(tr sur ,ăăautobuz,ăautomobil,ătren,ăavion),
e) Exerci iiădeăpercepereaăritmurilor
- S ămearg ăînăritmulătobei,ăs ăimiteăritmulăuneiămaşiniădeăscris,ăs ăseămişteăînădiverseăritmuriădup ă
muzic ,ăs ămearg ălentăsauărepede,ăs ăexecuteămişc riălente,ăaccelerateăşiărepezi.ă
Diverse jocuri - dup ă(50)
a)ăDescompunereaătemporal ăaăac iunii
131
 - Seăcereăcopiluluiăs ăexecuteăanumiteăac iuniă(ex.:ăs ăseăridiceădinăbanc ,ăs ămearg ăşiăs ădeschid ă
fereastra)ădup ăcareăs ăverbalizeze,ăprezentândăînăordineăcronologic ătoateămişc rileăefectuateă(ex:ăM -am
ridicat dină banc ,ă amă trecută peă lâng ă b ncileă înă careă stauă Vasileă şiă M ria,ă amă ocolită catedra,ă amă luată
scaunulădeălaăcatedr ăşiăl-amăpusăsubăfereastr ,ăm-amăurcatăpeăscaunăşiăamădeschisăfereastra).
b)ăOrdineaăcronologic
- Jocuriă deă eşalonareă înă timp,ă într-o anumit ă ordine,ă aă unoră evenimenteă familiare,ă ca:ă sculatul,ă
îmbr catul,ăplecareaălaăşcoal .
- Respectareaă ordineiă laă îmbr care,ă ordineaă folosiriiă unoră ingredienteă pentruă preparareaă uneiă
pr jituriăetc.
- Aranjarea, în ordine, a unor jetoane reprezentând anumite ac iuniăcuăoădesf şurareălogic ăînătimp.
c) Durata
Jocuriădeăgenă"Problem "
- Pentruăaăumflaăunăbalon,ăseăconsum ămaiămultătimpădecâtăpentruăumflareaăuneiămingiădeăplaj .ăDeă
ce ?
- Pentruăaăajungeălaăşcoal ,ădoiăfra iăpleac ădeăacas ăînăacelaşiătimp,ădarăunul ajunge mai repede la
şcoal ădecâtăcel lalt.ăDeăce?ă(Seăexplic ăelevilorărela iaădintreăcreştereaăvitezeiăşiăsc dereaătimpului).
Pentruă eleviiă dină claseleă maiă mariă seă potă organizaă activit iă distractiveă cuă scopulă consolid riiă
no iuniloră legateă deă timpă (ex.:ă concursă cuă întreb ri,ă pentruă aă situaă evenimenteă istoriceă înă ordineă
cronologic ,ăaăprezentaăordineaăcronologic ăaăunorăopera iiălaădiverseălucr riădinăatelierulăşcolii,ăcumăarăfiă
preparareaă hranei,ă pentruă buc tari,ă confec ionareaă uneiă haine,ă pentruă croitori,ă zugr vitulă uneiă camere,ă
pentru zugravi-vopsitori etc.).

C.ăPSIHOMOTRICITATEăŞIăPSIHOTERAPIE
Psihoterapiaăesteădefinit ăcaăoăform ădeăinterven ieăpsihologic ,ăstructurat ăînătehniciăşiămetodeăşiă
aplicat ăînămodădeliberat,ăînăgrupăsauăindividual,ădeăc treăunăpsihologăspecializatăşiăcareăseăadreseaz :
- omuluiăs n tosăaflatăînădificultate,ăc ruiaăîiăconfer ăconfortulămoralăşiăoămaiăbun ăs n tate;
- celuiăcuădificult iădeărela ionare,ăpeăcareăîlăajut ăspreăoămaiăbun ăintegrare;
- celui suferind somatic, pe care îl conduce spre alinare;
- celui alienat (sauă deficientă n.n.),ă c ruiaă îiă dezvolt ă capacitateaă deă orientareă înă via ă şiă deă
socializare-resocializareă(autonomiaăpersonal ăşiăsocial ăn.n.)ă(32,ăpag.ă15).
Defini iileădateăpsihoterapie!ăseăsitueaz ăîntreădou ăextreme:ădeălaădefini iiăfoarteăînguste,ăconformă
c roraădoarăpsihanalizaăesteăpsihoterapieăadev rat ,ăpân ălaădefini iiăfoarteălargi,ăcareăincludăînădomeniulă
psihoterapie!ăşiăoriceăform ădeăinfluen ăpersonal ăceăvizeaz ăunăindividăsauăunăgrup,ăcu scopulărezolv riiă
unorăproblemeăsauăîmbog iriiăexperien eiădeăvia .
Dac ă primulă tipă deă defini ieă esteă preaă exclusiv,ă ală doileaă tipă risc ă s ă includ ,ă înă afaraă
psihoterepeu iloră recunoscu iă caă atareă (mediciă psihiatri,ă şiă psihologi)ă şiă activit ileă altoră p rofesionişti,ă
precumă preo ii,ă profesorii,ă surorileă medicaleă etc.ă Caă s ă nuă maiă vorbimă deă vraci,ă vr jitoriă etc.,ă careă prină
intermediulă ritualurilor,ă descântecelor,ă amuletelor,ă sacrific riloră deă animaleă etc,ă propov duiesc,ă cuă
preten iiădeăpsihoterapie,ăaşaăzisaăterapieăreligioas ăcarismatic ă(47,ăpag.ă11).
Etimologic,ă psihoterapieă înseamn ă tratamentă prină spirit,ă prină ac iuneaă psihismuluiă şiă nuă doară
tratamentulăspirituluiăprinăac iuneaăpsihismuluiă(5,ăpag.ă261).ăAceast ăac iuneăaăpsihismuluiăseăstabileşteăşiă
se desf şoar ăînăcadrulăuneiărela iiăterapeut-pacient,ărela ieăutilizat ăconştientăşiăconcertat,ăbazat ăpeăteorii,ă
avândă ună scopă terapeutic:ă deă aă uşura,ă îngriji,ă trata,ă vindeca,ă aă exploataă poten ialit ile,ă aă normalizaă
comportamentele,ăaăfaceăs ădispar ăsimptomeăjenante,ăaăînt riăpersonalitatea.
Psihoterapiile pot fi:
- deăscurt ăşiădeălung ădurat ;
- simptomatice - profunde;
- individualeăşiădeăgrup;
- verbaleăşiănonverbale;
- directiveăşiănonădirective;
- freudieneăşiărogersieneăetc.
Înă ciudaă diversit iiă deă teorii,ă de metodeă şiă şcoli,ă seă identific ă ună num ră limitată deă paradigmeă
psihoterapeuticeăcuăcontribu iiămajoreăşiăcuăefecteăimportanteăînăplanulăpracticiiăpsihoterapeutice.
Înăfunc ieădeăcadrulăconceptualăpropriu,ădeăsistemulădeăconvingeriăcuăprivireălaănaturaăşiăpsihicul
132
umanăşiăaătulbur rilorăpsihice,ăconcep ieăpeăcareăseăbazeaz ,ămodalit ileăterapeutice,ăpsihoterapiileăpotăfiă
împ r iteăîn:ădinamice,ăcomportamentaleăşiăexperien ialeă(32,ăpag.ă28).
Prezent m,ă înă continuare,ă principaleleă formeă deă psihoterapieă şiă principaleleă direc iiă deă abordareă
terapeutic ,ă înă raportă cuă criteriileă dinamic,ă comportamentală şiă experien ială (careă suntă prezentateă şiă înă
tabeleleălăşiănr.ă2,ădup ă(31)).

Psihoterapiileădeăorientareădinamic

Psihoterpiileă dinamiceă auă laă baz ă aser iuneaă conformă c reiaă toateă fenomeneleă mentaleă suntă
rezultatulăinterac iuniiăconflictualeăaăunorăfor eăintrapsihice,ăinaccesibileăcunoaşteriiăomuluiăşiăc roraăelăleă
opuneă rezisten ,ă înă consecin ,ă scopulă psihoterapieiă const ă înă facilitareaă emergen eiă şiă în elegerii
con inutuluiăinconştientăalăpsihismului.
Punctulă deăvedereă dinamică înă psihologieă îşiă areă origineaă înă fizic ă şiă porneşteă deălaă ideeaă c ă oriceă
fenomenăpsihicăesteărezultatulăinterac iuniiăunorăfor e.
Psihoterapiaădinamic ăreprezint ăoăform ădeăinterven ieăpsihologic ăcareăabordeaz ăpersonalitateaă
înăperspectiv ădinamic ,ăexemplulăcelămaiăilustrativăreprezentându-1 psihanaliza lui Freud.
Terapiileă psihodinamiceă pună accentulă peă descoperireaă deă c treă pacientă aă variateloră proceseă deă
natur ă inconştient ,ă proceseă ceă stauă laă bazaă structuriiă personalit iiă saleă şiă aă form riiă mecanismeloră saleă
adaptative.ăAcesteădescopeririăbruşteăşiăintuitiveăaleăpacientuluiăsuntăcunoscuteăsubădenumireaădeă"insight"ă
sau "iluminare".
Tehnicaă terapeutic ă aă psihanalizeiă clasiceă îşiă propuneă s ă aduc ă laă nivelulă conştiin eiă emo iile,ă
motiveleăşiăexperien eleădeăcareăsubiectulănuăesteăconştient.ăOdat ăceăacesteaăauăatinsănivelulăconştiin ei,ă
individulă îşiă extindeă controlulă conştientă asupraă loră sauă seă elibereaz ă deă energiaă psihic ă peă careă aceste
con inuturiăpsihiceăleăposed .
Prină descoperireaă insightuluiă pacientulă descoper ă deă faptă surseleă şiă motiveleă ascunseă careă stauă laă
bazaăcomportamentuluiăşiăproblemelorăsale.
înăteoriaăfreudian ăseăpresupuneăc ăacesteăelementeăs-auăstructuratăînăcopil rieăşiăc ăsuntădeănatur ă
inconştient ă şiă relativă inaccesibileă persoanei.ă Sarcinaă principal ă aă terapieiă dinamiceă esteă s -1 ajute pe
pacientă s ă descopereă ceăseă întâmpl ă cuă el,ă s ă ob in ă insightulă (limpezireaă propriiloră saleă probleme)ă şiă s ă
utilizezeăîn elegereaăob inut ăpentruăa-şiămodificaăstilulăperturbatădeăaăreac ionaăşiădeăaăseăcomporta.
Conformăpsihanalizei,ăstructuraăpersonalit iiăcuprindeătreiăinstan eăpsihice:ăEgo,ăIdăşiăSuperego.
Ego-ulă (sauă Eul)ă areă dreptă func iiă percepereaă evenimenteloră interneă sau externe, integrarea
diferitelorăcon inuturiăpsihice,ăcâtăşiăoăfunc ieăexecutiv .
Id-ul (sau Sinele)ă seă refer ă laă impulsurileă inconştiente,ă persistenteă deă c utareă aă pl ceriiă şiă deă
ostilitate, impulsuri pe care ego-ul le poate restructura conform datelor realit ii.
Superego-ulă(sauăSupraeul)ăseăcompuneădinăcon inuturiăpsihiceădeănatur ăsocial-valoric ,ăidealuri,ă
principiiămoraleăşiăelementeădeăautocritic ăînăraportăcuăprimele,ăcareăstimuleaz ăego-ulăînăac iuneaăsaădeă
combatereăaăfor elorăId-ului.
Ego-ul, entitateaăpsihic ădeănatur ăconştient ,ăseăafl ăînăcontactăpermanentăcuămediulăînconjur toră
şiăesteăcapabilădeăjudecat ăindependent .ăLaăadultulănormal,ăEgo-ulăareădeăregul ăsuficient ăfor ăpentruăaă
faceăfa ătendin elorăinconsistenteăaleăId-ului, prin transformareaăşiăsublimareaăacestora.
Laă nevrotic,ă deă regul ,ă acesteă tendin eă suntă reprimateă (refulate)ă şiă deciă nuă suntă accesibileă
conştiin ei.ă Maiă mult,ă Ego-ulă ac ioneaz ă împotrivaă aduceriiă loră înă conştiin ,ă punândă înă ac iuneă diferiteă
mecanismeă deă ap rare.ă Datorit ă acestuiă fapt,ă înă decursulă terapiei,ă terapeutulă şiă pacientulă auă deă luptată nuă
numaiă cuă tendin eleă inconştiente,ă ciă şiă cuă mecanismeleă deă ap rareă aleă eului.ă Practic,ă prină intermediul
declanş riiă mecanismeloră deă ap rareă aleă euluiă areă locă procesulă conştientiz riiă con inuturiloră
inconştientului.
Unăpostulatăimportantăalăpsihanalizeiăesteăcelăpotrivităc ruiaăexperien eleădinăcopil rieăjoac ăunărolă
deosebită deă importantă înă formareaă personalit iiă adulte.ă Reamintimă c ă psihanalizaă esteă oă form ă deă
psihoterapie înăcadrulăc reiaăconflicteleănevroticeătrebuieăaduseălaănivelăconştient.ăEnumer măcâtevaădină
tehnicileăpsihanalizei:ă metodaăasocia iilorălibere,ăanalizaăac iunilorăpacientului,ăanalizaăviselor,ătransferulă
şiărezisten ele,ăcontratransferul,ăanalizaăEgo-ului,ăinterpret rileăasupraămaterialuluiăprodusădeăpacient.
Deşiăevenimenteleădinăcopil rieăsuntăînăcontinuareăconsiderateăcaăexperien eăformativeăimportante,ă
psihanaliştiiă contemporaniă pună accentă maiă mareă peă rela iileă interpersonaleă şiă peă situa iileă actualeă a le
pacientului.
133
 Deoareceă îşiă propuneă oă restructurareă profund ă aă personalit ii,ă psihanalizaă areă câmpă deă aplicareă
relativărestrâns,ăfiindăpotrivit ăpentruăpersoaneleăcuăinteligen ămedieăsauăpeste,ăcuăsitua ieăfinanciar ăbun ă
şiăcareănuăsufer ădeăboliăpsihice majore.

Psihoterapiiădeăorientareăcomportamental

Psihoterapiileăcomportamentaleăpornescădeălaăpremisaăc ăoriceăcomportament,ănormalăsauăanormal,ă
esteăprodusulăaăceeaăceăaăînv atăinsul,ăînăconsecin ,ăbolileăpsihiceăarăfiădeprinderiăînv ateăsauăr sp unsuri
dobânditeă înămodă voluntar,ă repetateă şiă înt riteădeă stimuliă specificiă deămediu.ăPentruă vindecare,ăpacientulă
trebuieăs ăînve eănoiăalternativeăcomportamentaleăcareătrebuieăexersateăatâtăînăcadrulăsitua ieiăterapeutice,ă
caiăşiăînăafaraăei.
Orientarea comportamental ă aă ap rută caă oă reac ieă fa ă deă psihoterapiileă bazateă peă insightă
(iluminare),ăcareăpunăaccentădeosebităpeăfor eleădeănatur ăinconştient ăaăpsihiculuiăuman.ăBazaăteoretic ăaă
terapieiă comportamentaleă îşiă areă origineaă înă teoriileă înv rii,ă careă consider ă c ă personalitateaă uman ă seă
structureaz ăşiăfunc ioneaz ăînăraportădeăstimuliiăexteriori,ădeăsitua iile,ărolurileăşiăinterac iunileăsocialeăşiă
nuădeăfor eăpsihiceăinterne,ăabisale.
Terapeu iiă comportamentaliştiă seă ocup ă deă comportamentulă observabilă şiă deă condi iileă deă mediuă
careăîlămodeleaz ,ăpsihoterapiaăfiindăîn eleas ăcaăunăprocesădeăînv are.
Reac iile,ăemo iileăşiădeprinderileădezadaptativeăauăfostăachizi ionateăînăcursulăvie iiăindividuluiăşiă
ele s-au fixat deoarece au permis cândva subiectuluiăs ăeviteăanumiteăexperien eătraumatizante.ăEleătindăs ă
fieă repetateă nuă numaiă înă prezen aă stimuliloră aversiviă careă le-auă generat,ă ciă şiă într-oă serieă deă situa iiă cuă
caracter similar.
Reac iileănedorite,ăcareătindăs ăseărepete,ăfacăobiectulăpsihoterapiei,ă careăîşiăpropuneăs ăleăelimine.ă
Deci,ă înă concep iaă comportamentalist ,ă psihoterapiaă nuă maiă vizeaz ă oă restructurareă şiă oă reconstruc ieă aă
personalit ii,ăciădoarăreducereaăşiăeliminareaăsimptomelor.ăîntreagaăpsihopatologieăpoateăfiăconsiderat ,ălaă
oăadic ,ăunăansambluăcomplexădeătulbur riădeăînv areă(5,ăpag.ă90).
Concepteleădeăbaz ăaleăpsihoterapieiăcomportamentaleăsuntăceleădeăînt rireăsocial ăşiădeăcontrolăală
comportamentului.
Principiulă înt ririiă seă refer ă laă utilizareaă şiă manipulareaă stimuliloră ambian ei astfel încât anumite
categoriiă comportamentaleă s ă fieă recompensate,ă şi,ă înă felulă acesta,ă s ă creasc ă probabilitateaă loră deă
manifestare.
Psihoterapiaăcomportamental ădevineăastfelăunăprocesălogicădeăcontrolăalăcomportamentului,ăbazată
peăcunoaştereaăcondi iilor care permit modificarea acestuia.
Decondi ionarea,ăcaăprincipiuăterapeutic,ănuăreprezint ăoănoutateăînăterapie,ăînc ăînainteăcaăteoriileă
înv riiă s ă capeteă înă psihologieă oă amploareă atâtă deă mare,ă înă tratamentulă logonevrozeloră şiă nevrozeloră
motorii (mai alesă înă terapiaă ticurilor)ă aă fostă utilizat ă tehnicaă "practiciiă negative".ă Acesteă procedeeă suntă
cunoscuteăsubădenumireaădeădecondi ionare,ădesensibilizareăsauăreeducare.
ReamintimăcelebrulăexperimentăalăluiăWatsonăşiăRayneră(1920),ăînăcursulăc ruiaăunăcopil de 11 ani
aă fostă condi ionată s ă dezvolteă oă reac ieă deă fric ă înă prezen aă unuiă şobolană inofensiv,ă prină asociereaă
prezent riiă animaluluiă cuă ună zgomotă foarteă puternic.ă Treptat,ă teamaă s-aă generalizat,ă eaă ap rândă şiă laă
prezentarea altor animale sau obiecte fabricateădinăblan ăsauăpluş.
Anticipândă principiileă psihoterapieiă comportamentale,ă autoriiă afirmauă c ,ă dac ă stimululă generatoră
deă team ă ară fiă asociată cuă ună stimulă agreabil,ă teamaă ară puteaă fiă eliminat .ă Astfel,ă dac ă ună pacientă esteă
instruităs -şiăimaginezeăoăexperien ăanxiogen ă,ăîntr-oăsitua ieăterapeutic ărelaxant ăşiăsecurizant ă(sauăs ă
înve eăşiăs ăpracticeăexerci iiădeărelaxare)ăelăvaăconstataăcurândăc ăexperien aărespectiv ănuăesteăurmat ădeă
consecin eleă negativeă aşteptate.ă Prină intermediulă unoră procedeeă deă acestă tip,ă pacientulă înva ă s ă
discriminezeă întreă pericoleleă realeă şiă fricileă saleă ira ionale.ă Aceast ă interpretareă pune accentul pe
în elegereaă semnifica ieiă deă c treă pacient,ă conturândă orientareaă psihoterapeutic ă cognitiv -
comportamental .
Dac ă orientareaă dinamic ă înă psihoterapieă esteă deă p rereă c ă simptomulă nuă esteă importantă prină elă
însuşi,ăelăfiindăunăsimbolăalăunuiăprocesănevroticăcuăcaracterămaiăprofundăşiăc ăacestăprocesăpsihopatologică
trebuieă scosă laă lumin ă şiă numaiă înă acestă felă pacientulă vaă deveni mai adaptat, pentru terapie
comportamental ăsimptomulăreprezint ăelăînsuşiăprincipalaăproblem ăcareătrebuieăeliminat ,ăf r ăpreten iaă
deăaămodificaăaltcevaădinăstructuraăpersonalit iiăpacientuluiă(31,ăpag.ă101).
Dac ă simptomulă aă fostă achizi ionată prină înv are,ă efortulă terapeutică trebuieă orientată înă direc iaă
134
invers ă procesuluiă deă înv are,ă scopulă psihoterapie}ă constândă înă decondi ionareaă subiectuluiă deă
componenteleănedoriteăşiăînlocuireaălorăcuăcomportamenteădezirabile.
înăperspectiv ăbehaviorist ,ăpersoanaădezadaptat ăesteădiferit ădeăceaănormal ăprinăaceeaăc ăaăeşuată
înădobândireaăunorăabilit iădeăaăfaceăfa ăevenimentelorăcotidieneăşi,ăînăacelaşiătimp,ăaăachizi ionatămodeleă
deăcomportamentăgreşite.
Trebuieă s ă men ion mă şiă puncteă deă vedereă maiă recente careă afirm ă c ă schimbareaă înseamn ă înă
esen ăînv riăşiădezv ri,ăînăoriceăform ădeăpsihoterapieă(5,ăpag.ă90)ăşiăsubliniaz ăfaptulăc ăschimbareaă
uneiăp r iăpoateăantrenaămodificareaăansamblului,ăalegereaăunuiăcomportamentă int ăaăc ruiăschimbareăvaă
antrenaăoăreac ieăînălan ăfiindădeci,ăfundamental ăînăterapiaăcognitiv-comportamental .ă(19,ăpag.ă11).
Dintreătehnicileăpsihoterapie!ăcomportamentaleăenumer m:
- tehnica stingerii comportamentelor nedorite;
- tehnicaădesensibiliz riiăsistematice;
- psihoterapiaăaversiv ;
- metodaămodel rii;
- psihoterapiaăasertiv .
Orientarea cognitiv-comportamental ă înă psihoterapieă areă originileă înă domeniulă psihologieiă
cognitive,ă careă puneă accentă peă rolulă ideiloră asupraă comportamentului,ă câtă şiă ală psihologieiă
comportamentaliste,ăcuăorientareaăsaărigurosăcentrat ăpeăob inereaăunorăperforman e.
Laă oraă actual ă exist ă oă mul imeă deă demersuriă cognitiv-comportamentale care au în comun, în
special,ădou ăaspecte:
- convingerea,ă conformă c reiaă proceseleă cognitiveă influen eaz ă atâtă motiva ia,ă câtă şiă
comportamentul;
- utilizarea tehnicilor de modificare a comportamentului într-oămanier ăpragmatic .
Înă cursulă şedin eloră deăpsihoterapie,ă terapeutulăşiă pacientulă recurgă laă principiileăînv riiă pentruă aă
ob ineămodificareaăstructurilorăcognitive ale pacientului, evaluând permanent efectele pe care le au aceste
modific riăînăcomportamentăşiăînăstilulădeăgândire.ăAstfel,ăterapiaăcomportamental ăaăevoluatăspreăterapiaă
cognitiv ,ă constituindă terapiaă cognitiv-comportamental ă şiă totodat ă spreă oă unificare a practicilor
psihoterapeutice (19, pag. 205).

Psihoterapiileăexperien iale

Psihoterapiileăexperien ialeăauăcaăpunctădeăplecareăsitua iaădeăsubestimareăaădimensiunilorăeticeăaleă

omuluiăşiăaleărela ieiăsaleăcuăceilal i,ăomulăneputândăfiăcunoscutănumaiă prinăanalizaăcomportamentuluiăs uă
manifestat,ă ciă şiă prină în elegereaă "tr irii"ă experien eiă luiă interioare.ă Subă acestă unghi,ă omulă s n tosă esteă
considerată caă oă entitateă inerentă activ ,ă autoafirmat ,ă autopoten at ă şiă lupt toare,ă dotat ă cuă oă capacitateă
aproape nelimitat ădeăcreştereăşiădezvoltare,ăînăconsecin ,ăpsihoterapiaăareăînăvedereănuănumaiăvindecareaă
bolii,ăciăşiădezvoltareaăinsului,ăatâtăprinăatingereaăuneiămaximeăconştientiz ri,ăcâtăşiăprinădezvoltareaăunoră
dimensiuni "expansive", ca autodeterminarea, creativitateaăşiăautenticitatea.
Psihoterapiileă apar inândă acesteiă orient riă critic ă atitudinileă deterministeă şiă defetisteă aleă
psihoterapeu iloră conservatoriă înă leg tur ă cuă personalitateaă uman ,ă începândă cuă Freud.ă Eiă afirm ă c ă
abord rileă dinamic ă şiă comportamental ă facă dină omă ună automată depersonalizat,ă compartimentat,ă
programat,ăanalizatăşiăcondus.
Demersulă experien ială reprezint ă oă valorificareă aă disponibilit iloră fiin eiă umane,ă oă realizareă aă
universalit iiăsaleăşiăareădreptăobiectivăprincipalăcontracarareaăalien rii.
Psihoterapeutulăexperien ialăconsider ăomulăcaăpeăoăentitateăactiv ,ăautoafirmativ ,ăcuăunăpoten ială
latentă careă trebuieă valorificat.ă Seă opteaz ,ă astfel,ă maiă curândă pentruă autoperfec ionareă decâtă pentruă
vindecarea unor simptome sau boli.
Scopulăpsihoterapie!ăîlăreprezint ăconştientizareaămaximal ăaăpropriuluiăEuăsauăatingereaăunuiănivelă
superiorădeăconştiin ,ăprinăcareăomulăs ădevin ăconştientădeăsemnifica iaălumiiăsaleăinterneăşiăexterneăşi,ăînă
acelaşiătimp,ăs ăfieăcapabilăs-oăconstruiasc .
Experien ialiştiiă pună accentă peă autodeterminarea,ă creativitateaă şiă autenticitateaă fiin eiă umane,ă peă
integrareaăcorpuluiăcuăminteaăşiăcuăspiritulăomului.ăTulbur rileăpsihopatologiceăsuntăpriviteăcaăexpresiiăaleă
sc deriiă poten ialuluiă uman,ă caă ună blocajă sauă caă oă pierdereă aă leg turiiă cuă propriaă saă experien ă intern .ă
Personalitateaă nevrotic ă esteă oă personalitateă fragmentat ă şiă reprimat ,ă reprimareă ceă nuă areă oă natur ă
instinctual ,ăcaăînăpsihoterapiaădinamic ,ăciăcaăfenomenăontologic,ăpierdereaăsensuluiăexiste n eiăşiăblocareaă
135
posibilit ilorădeămanifestareăaăEului.ăAstfel,ănevrozaădevineăoăexpresieăaădisper riiăexisten ialeărezultateă
dinăînstr inareaăEului,ădeăsineăşiădeălumeaăsa,ăiarăanxietateaăreprezint ăteamaăomuluiădeăaăseăconfruntaăcuă
propriile sale limite şiăconsecin eleăacestora:ămoarteaăşiăsentimentulănimicniciei.
Şcoalaă psihoterapeutic ă experien ial ă puneă accentulă peă tr ireaă emo iiloră şiă experien eiă prezente,ă
schimb rileă terapeuticeă rezult ă înă urmaă tr iriiă experien ei,ă procesă maiă degrab ă afectivă decâtă c ognitiv,
personalăşiăinobservabilădeăc treăalt ăpersoan ăşiăprinăcareăsemnifica iileăimpliciteăaleăevenimentelorăajungă
înăconştiin ,ăsuntăputernicăşiădirectăsim iteăşiăsuntămodificate,ăchiarăf r ăaăfiăînămodăexpresăverbalizate.
Rela iaădintreăpacientăşiăpsihoterapeutăcontribuieăînămodăsubstan ialălaăacesteăschimb riăterapeutice.ă
Terapeutulănuăanalizeaz ătrecutulăpacientuluiăsauămecanismulătransferuluiăşiăcontratransferulăcaăînăterapiileă
dinamice,ă nuă stabileşteă cuă pacientulă scopuriă şiă obiective,ă caă înă terapiileă comportamentale,ă ciă ofer ă
pacientului posibilitatea de a-şiăcontrolaădinăinteriorăpropriulăprocesădeăvindecare.
Terapeu iiă experien ialiştiă nuă suntă partizaniiă uneiă rela iiă deă tipă p rinte-copil, ca în psihoterapiile
dinamiceă şiă niciă deă tipulă rela ieiă profesor-elev, ca în psihoterapiile comportamentale, optând pentru o
rela ieămaiăechilibrat ,ăcumăarăfiăceaădintreăprieteniăsauăso i.
Unaădintreăideileădeăbaz ăaleăacesteiăorient riăesteătezaăluiăRogers,ăconformăc reiaăoriceăorganismă
areătendin aăînn scut ăde a-şiădezvoltaăcapacit ileălaănivelăoptimăatunciăcândăesteăplasatăînăcondi iiăoptime.ă
Dac ăîn elegeăacestăadev r,ăpacientulăcap t ăoăimagineăoptimist ădespreăpropriaăpersoan ăcareăesteăprivit ă
caăfiindăvaloroas ăşiăcuămulteădisponibilit iăceătrebuieărealizate.
Terapeutulă nuă trebuieă s ă încerceă s -1ă modificeă peă pacient,ă ciă doară s -i ofere un mediu plin de
c ldur ăşiăîn elegereăînăcareăacestaăs -şiăpoat ăactualizaăposibilit ile.
Dac ă uneleă şcoliă experien ialisteă pună accentulă peă comunicareaă verbal ă dintreă terapeută şiă pacient,ă
altele,ă înă schimb,ă subliniaz ă maiă multă abord rileă nonverbale,ă considerândă c ă maiă important ă esteă
activitateaădecâtăreflec ia,ăaăfaceădecâtăaăspune.ăScopulătr iriiăexperien eiăpersonaleăincludeăconştientizareaă
senza iiloră corporale,ă aă pozi iilor,ă aă tensiuniloră musculare,ă aă mişc rilor,ă aă proceseloră fiziologiceă dină
organism.ăConştientizareaăcorporal ăareăunăefectăenergizantăşiăactivatorăasupraăpacientului.
Printreătehnicileăcareăfaciliteaz ăexprimareaăEuluiăpacientuluiăsuntăincluseătehnicile dramatice, de
jucareădeărolăsauăimagina ieădirijat .ăFantezia,ăreveriaăsuntăconsiderateăpreferateăexprim rilorăverbale,ădeciă
interpret riiăşiăabord riiăstrictăcognitive.ăPentruăconştientizareaăsenza iilorăcorporale,ăseăutilizeaz ătehniciă
de relaxare muscular ,ă tehniciă psihosomaticeă sauă meditativeă orientaleă şiă chiară manevreă executateă asupraă
corpului (masajul, presupunctura etc.).
Variant ă aă psihoterapiiloră experien iale,ă psihoterapiaă existen ialist ă accentueaz ă importan aă
situa iilorădinăvia ,ăaşaăcumăsuntăeleătr iteădeăindivid.ăExisten ialiştiiăsuntăprofundăpreocupa iădeădestineleă
omenirii,ă deă sl bireaă credin eloră tradi ionale,ă deă alienareaă şiă depersonalizareaă omuluiă înă societateaă
contemporan ,ădeălipsaădeăsensăaăvie iiăindividului.
Contribu iaă fundamental ă aă psihoterapiiloră existen ialeă esteă în elegereaă omuluiă caă existen .ă
Aceastaă nuă înseamn ă negareaă validit iiă abord riloră dinamiceă sauă comportamentale,ă dară consider ă c ă
acesteă for eă dinamice,ă oricumă le-amă numi,ă nuă potă fiă în eleseă decâtă înă contextulă structuriiă existen eiă
persoanei, a pacientului.
Teoriileăasupraăcomportamentuluiăumanăcareăpunăaccentăexclusivăpeăfor eleăexterne,ăcaăşiăceleăcare,ă
dimpotriv ,ă dauă oă aten ieă prioritar ă determinanteloră interneă aleă conduiteiă umane,ă suntă incompleteă şiă
eşueaz ăînăinterpretareaătotal ăaăfiin eiăumane.
Aă seă descoperiă peă sineă şiă aă fiă deschisă laă experien eă presupuneă ambeleă tipuriă deă forteă careă
direc ioneaz ăatâtăfor eăinterne,ăcâtăşiăexterne.ăDeci,ăpsihoterapiaăareăcaăobiectivăs ăajuteăpeăpacientăs -şiă
actualizeze poten ialul.

Tabelul nr. l

PRINCIPALELE FORME DE PSIHOTERAPIE ÎN RAPORT CU CRITERIILE: DINAMIC,

COMPORTAMENTALăŞI EXPERIMENTAL

PSIHOTERAPIILE DINAMICE PSIHOTERAPIILE PSIHOTERAPIILE

COMPORTAMENTALE EXPERIEN IALE

136
 FORMA REPREZEN FORMA REPREZEN- FORMA REPREZEN-
TAN I TAN I TAN I
Psihanaliza Freud Psihoterapia prin Wolpe Analizaăexisten ial Binswanger
clasic inhibi ieăreciproc
Psihologiaăanalitic Jung Terapiaăimploziv Stampfl Logoterapia Frankl

Terapiaăvoin ei Rank Terapia reflex - Salter Terapiaăcentrat ăpeă Rogers

condi ionat client
Terapiaăanalitic ă Stekel Terapiaăbazat ăpeă Dollard Gestaltterapia Peris
activ teoriileăînv rii
Psihologia Adler Psihoterapiaăbazat ăpeă Rotter Terapia experen ial Whitaker
individual înv areaăşoc. Gendlin
Psihiatria Sullivan Terapia prin modele Baudura Analiza Lowen
interpersonal bioenergetic
Psihoterapia Fromm Psihoterapiaădirectiv Thorne Analizaăstructural Rolf
intensiv Reichman
Analiza Horney Psihoterapia prin Green Wald Antrenamentul Schultz Luthe
caracterologic decizii directe autogen
Şcoalaăcultural Fromm Terapia de confruntare Garner
şiărez.ădeăprobl. Medita iaă
Analiza ego-ului Klein Terapia asertiv- Phillips transcedental ,ăYoga,ă Watts
structural Nirvana- terapia,
ŞcoalaădeălaăChicago Alexander Terapiaăbazat ăpeă Kelly Psihoterapia Zen
French constructe personal
Psihoterapie Sifneos; Terapiaăra ional-
scurt (analitic ) Malan emotiv Ellis Psihoterapia Osmuno
Belaak psihedelic
Analiz ădirect Rossen Terapia integrativ Drakeford

Terapia Meyer Terapiaărealit ii Glasser

psihobilologic
Terapiaăbiodinamic Masserman Psihoterapiaăfilozofic Sahakian

Psihodinamica Rado Antrenament bazat pe Green

adaptativ bio-feedback
Hipnoanaliza Wolberg

Analiza caracterial Reich

137
Tabelul nr. 2

PRINCIPALELEăDIREC IIăDEăABORDAREăTERAPEUTICAăÎNăCADRULăCELORăTREIăTIPURIăDEă
PSIHOTERAPIE

ABORDAREA
PROBLEMA DINAMICA COMPORTAMENTALA EXPERIEN IALA
1 2 3 4
Preocupareaăprincipal Represiuneaăsexual Anxietatea Alienarea
Concep iaă Conflicteădeănatur ă Deprinderiăînv ate,ă Disperareaăexisten ial .ă
psihopatologic ă(cauzaă instinctual ,ădorin e comportamente deficitare Pierdereaăposibilit ilorăumane,ă
apari iei simptomelor) libidinale timpurii care sau în exces, care au fost fragmentarea eului, lipsa de
r mânăînăafaraăconştiin ei,ă înt riteădeăfactoriădină congruen ăînăcadrulă
absen aăconştientiz rii mediu experien eiăpersonale
Conceptulădeăs n tate Rezolvarea conflictelor Reducerea(înl turarea Auto-realizareaăpoten ialuluiă
refulate, victoria ego-ului simptomelor):ăabsen aă uman: autodes vârsirea
asupra id-ului,ăînt rireaă simptomelorăşi/sauă personal ,ăcâştigareaă
ego-ului reducereaăanxiet ii autenticit iiăspontaneit ii
Modul în care se Realizarea unui insight Înv areaădirect ăaămoduluiă Tr ireaăexperien eiăimediate:ă
realizeaz ăschimbarea profund:ăîn elegereaă cumătrebuieăs ăseăcomporteă tr ireaăsentimentuluiă
problemelor din trecutul subiectul în prezent, a momentului actual; exprimarea
personală(copil rie),ă moduluiădeăac iune şiădeă spontan aăexperien ei
în elegereaăintelectual- realizareaăaăperforman elor
emo ional
Perspectivaătemporal Istoric : Trecutul subiectiv Non-istoric :ăprezentulă Antiistoric : momentul
subiectiv fenomenologic
Timpul de tratament Deălungaădurat ăşiăintensiv Deăscurtaădurat ăşiănonă Deăscurt ădurat ăşiăintensiv
intensiv
Sarcina terapeutului S ăîn eleag con inutulă Programarea, Înv areaăpacientuluiăs ă
mintalădeănatur recompensarea, inhibarea interac ioneze într-oăatmosfer ă
inconştient ăaăsubiectului,ă sau elaborarea unor noi deăacceptareămutual ,ăpentruăa-
semnifica iileăsaleăascunseă r spunsuriă şiădezvolta exprimarea eului
înăistoriaăvie iiăbolnavului comportamentale adecvate (deălaăplanulăsomaticăşiă
(s n toase)ălaăstimuliiă spiritual)
anxiogeni
Tehnica psihoterapeutic Interpret rile.ăAsocia iileă Condi ionare.ă Interac iunea.ăDialogulămutual.ă
de lucru libere, analiza transferului, Desensibilizarea Dramatizareaă(juc reaăcuă
rezistenteleăactelorăratateăşiă sistematic ,ăînt ririă propriileăsentimente).ăTr iriă
a viselor pozitiveăşiănegative;ă experimentale. Jocuri
elaborarea unor modele
comportamentale noi
Modelul de tratament Medical:ădeătipulărela ieiă Educa ional: profesor-elev, Existen ial:ădeăla om la om; de
(modelul terapeutic) medic-bolnav,ăp rinte- p rinte-copil(autoritar, la adult la adult (egalitar), bazat
copil(autoritar, bazat pe un bazatăpeăoăconven ieădeă peăîn elegereăuman
contract) , înv are)
Naturaărela iei Transferen ial ăşiărelizat ă Rela ieăreal ,ădarăsecundar ă Rela ie real ,ăprimar în raport
psihoterapeutice doar pentru terapie; terapiei; absen aărela iei cuăterapiaăautentic
primar ,ăîn raport cu
terapia; neautentic
Rolul terapeutului Interpretare, reflectare. Sf tuitor-formator; direct Deăacceptareămutual .ă
Indirect, nepasional; pentru rezolvare de Interac iune,ăpermisiv;ă
frustrant probleme, practic gratificant

138
 Logoterapiaă esteă oă variant ă aă analizeiă experien ialeă careă puneă accentulă peă demersulă personală deă
c utareăaăsensuluiăexisten ei.ăPentruăViktorăFrankl,ă"dorin aădeăsens"ăesteăunulădinămotiveleăfundamentaleă
ale omului, termenul logoterapie provenind din termenulă grecescă "logos",ă careă înseamn ă sens,ă
semnifica ie.ăElăesteădeăp rereăc ăpsihoterapiaăseăocup ăcuăproblemaăadapt riiăumane,ăiarălogoterapia,ăcareă
abordeaz ămaiămultăaspecteăspiritualeăaleăexisten ei,ănuăseăsubstituieăpsihoterapie!,ăciădoarăoăcomple teaz .
Logoterapiaăareădreptăobiectivăs -iăajuteăpeăoameniăs -şiăg seasc ăună sensăînăvia ăşiăs ăfac ăfa ă
crizelorăexisten iale.
Accentulăesteăpus,ămaiăales,ăpeăconflicteleădeănatur ăvaloric .
UnaădinătehnicileăutilizateădeăFranklăesteătehnicaă"inten ieiă paradoxale",ăprinăintermediulăc reiaăseă
solicit ă pacientuluiă s ă doreasc ă exactă acelă lucruă deă careă seă temeă şiă s ă îlă fac ă cuă câtă maiă multă umoră şiă
detaşare.
Oăalt ătehnic ăesteăceaădenumit ă"deăreflec ie",ăcareăcereăpacientuluiăs ăignoreăceăîlătulbur ăşiăs ăs e
concentrezeăasupraăunuiălucruăpozitivădinădomeniu.ăFranklăutilizeaz ăacesteătehnici,ădarăşiăaltele,ăpentruăa -i
faceăpeăpacien iăs -şiăconştientizezeăpropriulăsistemădeăvalori,ăs ăcâştigeăautocontrolulăasupraălorăînşişiăşiă
sentimentulăresponsabilit iiăpentruăac iunileălor,ăcâtăşiăpentruăa-iăînv aăs ărezolveăproblemeleăexisten ialeă
careăîiătulbur .
Caăşiăpsihanaliza,ăpsihoterapiaăexisten ialist ăseăadreseaz ăunuiănum răredusădeăpacien i,ăinteligen i,ă
cuăabilit iăverbaleăşiăcareăseăaflat ăîntr-oăcriz ăexisten ial .
Opuseănuănumaiădinăpunctădeăvedereăalădoctrineiăciăşiădinăacelaăalădemersuluiălorăconcretăaplicativ,ă
ocupândă pozi iiă extremeă şiă antitetice,ă celeă maiă importanteă metodeă deă psihoterapieă r mână psihanalizaă şiă
psihoterapiile cognitiv-comportamentale. Astfel,ă înă timpă ceă psihoterapiaă prină decondi ionareă consider ă
simptomul ca un comportament fixat printr-unămecanismăreflexăcondi ionatădeătipăpavlovian,ăpsihanalizaă
apreciaz ă simptomeleă caă fenomeneă psihiceă careă izbucnescă dină abisurileă psihismului,ă caă expre sie a unor
vechiăsitua iiăconflictualeătr ite,ărefulateăşiăuitate.
Spreă deosebireă deă terapiileă comportamentale,ă careă consider ă simptomulă caă ună epifenomenă
determinată şiă între inută deă ună factoră exogenă şiă deă oă eroareă deă înv are,ă psihanalizaă vedeă simptomulă ca
izvorândădinăstructuraăintim ăaăpersoanei,ăcontorsionat ădeăconflicteleădintreăinstan eleăpropriuluiăpsihism.
Înă timpă ceă psihanalizaă pretindeă ună demersă etiologic,ă plecândă deă laă cauzeă şiă conflicteă spreă aă c roră
lichidareă tindeă prină mecanismeleă abreac iei,ă terapiaă comportamental ă pleac ă deă laă simptomeă aă c roră
suprimareăoăcaut ăînădecondi ionare.
Psihanalizaă procedeaz ă astfelă inductiv,ă iară terapiileă comportamentaleă deductiv,ă înă consecin ,ă
psihanaliza recurge la o investigare istorico-longitudinal ,ăpornindăde laăînceputuriăimemoriabileăaleăvie iiă
insului,ăspreădeosebireădeăterapiileăcomportamentaleăcareăîntreprindăoăsec iuneătransversal ăprinăefectuareaă
unuiăinventarăsimptomaticăactual.ăPanoramaăprincipalelorăpsihoterapiiă(dup ă6,ăpag.ă323).

139
 Peă bazaă acestoră considerente,ă putemă afirmaă c ă psihanalizaă procedeaz ă obsesiv,ă pornindă deă laă
tr irileă timpuriiă aleă insului,ă adunândă minu ios,ă hiperanalizând,ă c utând,ă g sindă (uneoriă invocând)ă
semnifica iiă tuturoră evenimentelor,ă chiară şiă aceloraă lipsiteă deă semnifica ie.ă Dimpotriv ,ă terapiaă
comportamental ă procedeaz ă impulsiv,ă intempestiv,ă pornindă deă laă fapte,ă respectivă simptome,ă ignorândă
cauzeă şiă mecanismeă şiă afirmândă (înă virtuteaă unuiă elană ceă pareă riscant)ă c ă dispari iaă simptomeloră esteă
echivalent ăcuăvindecareaăbolii (32, pag. 16).

Freud,ă p rinteleă psihanalizei,ă aă utilizată laă începută hipnoza,ă apoi,ă caă urmareă aă decep iiloră şiă
nemul umirilorăînăaplicareaăacesteiămetode,ăaăpusălaăpunctăoătehnic ăradicalădiferit ,ăneutilizândătransferulă
pentru a între ineă dependen aă pacientuluiă fa ă deă terapeut,ă dină contr ,ă analizândă acestă transfer,ă pentruă aă
elibera progresiv pacientul de toate constrângerile din partea altora, în special din partea terapeutului
însuşi.

Toateă psihoterapiileă deă inspira ieă psihanalitic ă (PIP)ă utilizeaz ă transferulă pentruă aă permiteă
pacientului,ă pu ină câteă pu in,ă s ă descopereă solu iiă intraă şiă interpersonaleă maiă bune,ă maiă matureă şiă maiă
independente.

Toateăpsihoterapiileănepsihanaliticeă(PNP)ăr mânăbazateăpeăsugestie,ăchiarădac ăutilizeaz ămaiămultă

sauămaiăpu ină(şiăînăspecialămaiămultăsauămaiăpu inăconştient)ătransferul.

Terapiileănepsihanaliticeă(PNP)ăvizeaz ăcaăbolnavulăs ăreconciliezeăcâtămaiărapidăposibilulăceeaăceă

esteăcuărealitateaăexterioar ,ăaşaăcumăoăpercepe,ăînătimpăceăpsihoterapiileădeăinspira ieăpsihanalitic ă(PIP)ă
încearc ,ă folosindă atâtaă timpă câtă esteă necesar,ă s ă fac ă pacientulă s ă reg seasc ă ceeaă ceă ară trebuiă s ă fie,ă înă
func ieă deă nevoileă proprii.ă Primeleă seă dovedescă obligatoriuă directiveă (chiară dac ă neag ),ă celelalteă
respectândăprofunzimeaălibert ii,ăoriginalit iiădeveniriiăpacientului,ăf r ăaănegaărealitatea,ădarărefuzândăaă
consideraă doară aspecteleă exterioareă şiă manifeste,ă con inuturileă "latente".ă interioare,ă interesândă înă primulă
rândăpeăpsihanalişti.
Înăfunc ieădeăaceste dou ăcurente,ăcomportamentalăsauădinamic,ăesteăcâteodat ădificilăaăsituaăcorectă
unămodăsauăaltulădeăinterven ieăpsihoterapeutic .ăDeăexemplu,ăpsihoterapiaădeăsus inereăpoateăfiăfoarteăbineă
realizat ă fieă prină mijloaceă nepsihanalitice,ă fieă prină mijloaceă deă inspira ieă psihanalitic .ă Principaleleă
diferen ieriăpracticeăvorăveniăînăfinalădinăparteaăpsihoterapeutuluiăşiăaăniveluluiălaăcareălucreaz .

Esteăimposibilăcaăunănepsihanalistăs ăpracticeăcuraătipăsauăPIPăşiăesteărarăcazulăcaăunăpsihanalistăs ă
opereze la nivelulăPNP,ăceeaăceănuăvreaăs ăspun ăc ăpsihanalizaăesteăsuperioar ăînăsineăoric reiăabord riă
nepsihanalitice.ăTrebuieătotuşiărecunoscutăc ăceleădou ăterapiiănuălucreaz ălaăacelaşiănivel,ăaşaăcumăunăpilotă
de reactor nu este apriori superior unui pilot de avioaneăcuăelice.ăAntrenamentul,ăfunc iileăşiămodulădeăzboră
ală primuluiă nuă suntă maiă pu ină complexeă şiă delicateă decâtă aleă celuilalt,ă deşiă eleă nuă suntă interschimbabile.ă
Pentruăunăanumităaerodromăsauăoăanumit ăleg tur ăaerian ,ăunăreactorăvaăfiăinutilăşiăcâteodat ăpericulos,ăînă
timpă ceă pentruă liniileă intercontinentale,ă deă înalt ă altitudineă şiă f r ă realimentareă posibil ,ă cineă maiă
îndr zneşteăs ăutilizezeăunăavionăcuăelice?

Şiă totuşi,ă aceast ă compara ieă nuă mergeă poateă destulă deă departe,ă c ciă înă psihoterapieă "pilotul"
(terapeutul)ăpareăaănuăîmp rt şiă(celăpu inăînăaparen )ăacelaşiăriscăcaăşiă"pasagerii"ăs iă(pacien ii),ănefiindă
vital ăpentruăelăpruden a,ăcompeten a,ăaten ia.ăDeăaceea,ăindica iaăuneiăcureăterapeuticeănuăpoateăfiăl sat ălaă
întâmplare, în voia unei întâlniri accidentale cu un psihanalist sau cu un comportamentalist.

Diferiteleă tehniciă nuă ac ioneaz ă niciă laă aceeaşiă profunzimeă aă psihismului,ă niciă cuă acelaşiă gradă deă
abordare,ăniciăcuăacelaşiăpoten ialăregresivă(deci,ăsecundarăevolutiv),ăniciăînăacelaşi scop economic, nici cu
aceleaşiăcriteriiărela ionale.

Curaăpsihanalitic ătipătrebuieărezervat ăstructurilorănevroticeăclareăsauăst rilorălimit ,ăcuărecuperareă

nevrotic ăposibil .ăAceast ăcur ăseăsprijin ,ăînăesen ,ăpeăanalizaăcomplexuluiăoedipian.ăEaăt rebuie,ădeci,ăs ă
seă adresezeă conflicteloră organizateă laă acestă nivel.ă Ină plus,ă alteă criterii,ă precumă vârsta,ă posibilit ileă deă
schimbare,ăfor aăeului,ăopereaz ăoăselec ieăaăpacien ilor.
140
 PIPăsuntăidenticeăîntotdeaunaăcândănuăesteăvorbaădeăoăstructur ăclarănevrotic ărecomandat ăpentruăoă
cur ătip,ăsauăcând,ădinădiverseămotive,ăcuraătipănuăesteărecomandat .

PNPă potă fiă deă tipuriă diverse.ă Eleă trebuieă rezervateă tulbur riloră psihiceă minoreă careă nuă necesit ă
utilizareaăuneiăcureătipăsauăPIP,ăîntotdeaunaădeădurat ,ăsauăst rilorăcare,ădinăp cate,ăauădep şităposibilit ileă
rezonabile ale tehnicilor analitice.
Indica iileădiverselorăpsihoterapiiănuăsuntăinterschimbabile.
Toateă acesteă considera iiă r mână valabileă şiă înă cazulă psihoterapiiloră deă grup,ă analiticeă sauă nu,ă
evidentăf r ăpsihanalizaătip,ădarăavândăînăplusăaportulădinamiciiărela ionaleăparticulareăaăgrupului.
Oăprezentareămaiăcomplet ăaăprincipalelorăabord riăpsihoterapeuticeăseăfaceăînătabelulănr.ă4.

Dinăceleăprezentateăpân ăacumărezult ădiversitateaătehnicilorăpsihoterapeutice,ăorientareaăeclectic ă

înă psihoterapieă (combina iiă greuă deă imaginată cuă cevaă timpă înă urm )ă şiă maiă alesă tendin eleă integratoareă
manifestate tot mai pregnant (20, pag. 16).

Suntă demneă deă men ionată încerc rileă deă fundamentareă şiă unificareă teoretic ă aă tuturoră
psihoterapiilor.ă Astfel,ă înă cursulă ultimiloră 40ă deă ani,ă progreseleă înregistrateă înă psihanaliz ă şiă înă alteă
psihoterapii,ăcaăşiănoileăinforma iiărezultateădinăstudiileălegateădeăprimaăcopil rie,ădeăpsihologiaăpercep iei,ă
deă psihologiaă cognitiv şiă deă afectivitate,ă deă noileă studiiă dină neurologieă şiă noileă ştiin eă (caă cibernetica,ă
teoriaă sistemeloră şiă teoriaă informa iei),ă auă permisă pentruă primaă dat ă construireaă uneiă teoriiă capabileă s ă
înglobezeă ceeaă ceă esteămaiă importantă pentruă dezvoltareaă uman .ă Aceast ă teorieă areă înă vedereă importan aă
moduluiăînăcareăgândimăşiăinterac ion măcuăal ii.
Prinăpsihoterapiaăbazat ăpeăaceast ăteorieăglobal ,ăprinăschimbul,ă"tranzac ia",ărela iaăcuăterapeutul,ă
pacientulăajungeălaăoănou ăimagineădeăsine,ădiferit ădeăceaăpeă careăoăaveaăpân ăatunci,ăbenefic ,ăprinăcareă
pacientulă îşiă schimb ă nuă doară atitudineaă fa ă deă sine,ă ciă şiă conduitaă fa ă deă al ii,ă dobândindă astfelă noiă
competen eă(4,ăpag.ă27).

METODEăŞIăTEHNICIăPSIHOTERAPEUTICE

1. HIPNOTERAPIA
Hipnoterapiaă esteă oă metod ă psihoterapeutic ,ă realizat ă cuă ajutorulă hipnozei.ă Eaă poateă s ă îmbraceă
formaăuneiăpsihoterapiiăcentrateăînăexclusivitateăpeăsimptom,ăsitua ieăînăcare,ăînăurmaăinduceriiăhipnozeiăseă
administreaz ă sugestiiă cuă caracteră terapeutic, putândă fiă utilizat ă şiă caă oă psihoterapieă deă maiă mareă
profunzimeăsubăforrnaăhipnoanalizei.ăEsteădeămen ionatăfaptulăc ăhipnoanalizaăsauăhipnoterapiaăanalitic ,ă
141
cumămaiăesteădenumit ,ăumpleăpr pastiaăcareăseparaăpân ănuădemultăpsihanalizaădeăhipnoz .ăS -a realizat
ceea ce p reaăimposibil:ă"aurulăpurăalăanalizeiăs-a aliat cuprului sugestiei directe" (S. Freud), prin utilizarea
hipnozei în context psihanalitic, conturându-se,ăastfel,ăhipnoterapiaăcaătehnic ăterapeutic ădistinct .
1.1.ă Hipnozaă esteă considerat ă deă majoritateaă specialiştiloră caă oă stareă modificat ă deă conştiin ă
indus ,ă deă regul ,ă înă modă artificial.ă Eaă esteă asem n toareă cuă somnul,ă dară diferit ă dină punctă deă vedereă
electrofiziologic de acesta.
Hipnozaă favorizeaz ă oă creştereă aă sugestibilitâ ii,ă ceeaă ceă are ca rezultat posibilitatea de a induce
subiectuluiăoăserieădeămodific riălaănivelulăsensibilit ii,ămotricitatii,ămemoriei,ăgândirii,ăafectivit iiăetc.
Modific rileăspectaculoaseăceăseăpotăproduceăînă timpulăhipnozeiăstauălaăbazaăutiliz riiăacesteiaăînă
scopuriăterapeutice.ăSferaăceaămaiălarg ădeăaplicabilitateăaăhipnozeiăseăsitueaz ăînădomeniulătratamentuluiă
unoră afec iuniă nevrotice,ă precumă tulbur rileă deă tipă fobieă (inclusivă fobiaă şcolar ),ă atacuriă deă panic ,ă
anxietate,ătulbur riădeăsomn,ătulbur riăaleăaten ieiăşiămemorieiăetc.
Utilizarea în scopuri formative pare a oferi perspective interesante, inclusiv în educarea
psihomotricit ii.
Hipnozaămodern ăîncepeăcuăpracticileămediculuiăaustriacăF.ăA.ăMesmeră(1734-1815) care a descris
hipnoza sub denumirea de "magnetism animal".
Cuă toateă c ă teoriileă luiă Mesmeră s-auă dovedită nefondateă ştiin ific,ă deoareceă oă serieă deă pacien iă seă
vindecauă totuşiă înă urmaă aplic riiă metodeloră lui,ă s-aă trasă concluziaă c ă fenomenulă respectivă exist ă cuă
adev rat.
Termenulă deă hipnoz ă esteă introdus de englezul James Braid (1795-1860)ă şiă îşiă areă origineaă înă
grecesculăhipnos,ăcareăînseamn ăsomn.ăBraidăconsider ăhipnozaăcaăpeăună"somnănervos".
Hipnozaă revineă înă aten iaă clinicieniloră prină activitateaă desf şurat ă înă cadrulă celoră dou ă mariăşcoliă
aleăpsihiatrieiăfranceze:ăşcoalaădeălaăSalpetriere,ăreprezentat ădeăCharchotăJ.ăM.(1835-1893),ăşiăşcoalaădeălaă
Nancy,ăreprezentat ădeăBernheimăH.(ă1840-1919).
Dac ăCharchotăconsideraăhipnozaăcaăpeăunăfenomenăpatologic,ăspecificăistericilor,ăBernheimăeraădeă
p rereăc ăhipnozaăesteăunăfenomenănormal,ărezultatăalăsugestiei.ăObserva iileăcliniceăauăconfirmatăipotezaă
lui Bernheim.
Înă1889,ăaăavutălocăprimulăCongresăinterna ionalădeăHipnoz ăTerapeutic ăşiăExperimental ăşiăcamă
înăaceeaşiăperioad ămariăteoreticieniădinădomeniulăpsihologieiăîncepăs ăseăpreocupeădeăfenomenulăhipnotic.
Oă contribu ieă deă seam ă laă clarificareaă problematicii hipnozei a adus-o Clark Hull, prin lucrarea
"Hipnoz ăşiăsugestibilitate"ă(1933).
Laăoraăactual ăhipnozaăseăaplic ăînăclinic ăşiăînăoptimizareaăperforman elorăumaneădeăc treămediciă
şiăpsihologiăspecializa i.
Hipnozaăesteăoăterapieăpreferat ăcândăseălucreaz ăcuăcopiii.ăHipnotizabilitateaăatingeăapogeulăc treă
vârstaă deă 11ă aniă şiă aspectulă s uă ludică seduceă imagina iaă copiilor.ă Peă aceast ă imagina ieă aă copiiloră seă
bazeaz ă tehnicileă deă induc ie,ă careă difer ă deă celeă utilizateă laă adul i.ă Dară pentruă aceastaă esteă foarteă
importantăcaăterapeutulăs ăposedeăoăanumit ăexperien ăînălucrulăcuăcopiii,ăs ăfieăcapabilăs ăcomuniceăuşoră
cu ei pentru a descoperi ceeaă ceă aceştiaă prefer ă sauă detest ,ă ceeaă ceă îiă intereseaz .ă Laă copiiiă deă vârst ă
preşcolar ,ă induc iaă esteă orientat ă spreă oă activitateă deă jocă înă careă psihoterapeutulă seă foloseşteă deă juc rii,ă
p puşi,ăbuleădeăs punăetc.,ădeătotăceăleăatrageăşiăleăcaptiveaz ăaten ia.
Tehnicileăhipnoticeăsuntăuşorăacceptateădeăcopii,ăsuntăpl cuteăşiăf r ăefecteăsecundare,ăfaptăpentruă
careăarătrebuiăs -şiăg seasc ăunălocămaiăimportantăînăeduca iaăpsihomotorie.
Suptulădegetului,ăticurileăfe ei,ăonicofagia,ăfobiaădeăanimale,ătemerileăinfantile,ăenurezisulăsuntăuşoră
abordabileăprinăhipnoz ălaăcopii.ăChiarăşiăbâlbâial ăseătrateaz ăeficientăprinăhipnoz .
Dară dac ă hipnozaă esteă atâtă deă eficient ă înă clinic ă şiă înă îmbun t ireaă comportamentului,ă seă puneă
întrebareaădeăceănuăesteăutilizat ăpeăoăscar ămaiălarg ?ăînăprimulărând,ădeoareceăgradulădeăsusceptibilitateă
esteă diferită înă hipnoz ă deă laă ună individă laă altul,ă existândă subiec iă careă nuă suntă uşoră hipnotizabiliă şiă caă
urmare nu pot beneficia de avantajele acestei tehnici, în al doilea rând, tehnicaăhipnozeiăesteălaborioas ăşiă
cereă dină parteaă terapeutuluiă nuă doară preg tireă ciă calit iă deosebite,ă înă ală treileaă rând,ă eaă seă aplic ă cuă
pruden ,ămaiăalesălaăcopiiiăcuădeficien eăasociate,ălaăcareăseăpresupuneăc ăarăputeaădeclanşaăcrizeăsauăst riă
de inconfort,ădeterminateădeăteamaăpeăcareămul iăoămanifest ăfa ădeăaceast ămetod ,ărespingând-o.
1.2.ă Dac ă psihotraumeleă şiă conflicteleă maiă recenteă potă fiă abordateă prină hipnoterapiaă centrat ă peă
simptom, în cazul conflictelor mai severe este deosebit de necesar ăterapiaădeăprofunzimeăcareăseărefer ălaă
descoperireaăacestorăconflicte,ăaărela iilorăemo ionaleăasociate,ăterapiaăîncheindu-se cu ajutarea pacientului
s ă leă cunoasc şiă s ă leă fac ă fa .ă Oă astfelă deă abordareă seă realizeaz ă prină intermediulă hipnoanalizei,ă care
142
îmbin ătehnicileăhipnozeiăcuăuneleămetodeăspecificeăpsihanalizei.
Hipnoanalizaă areă fa ă deă psihanaliz ă avantajulă c ă reprezint ă oă psihoterapieă deă scurt ă durat .ă Eaă
ajfitpacientuă lă s ă seă eliberezeă deă simptomeleă deă careă doreşteă s ă scape,ă contribuindă toto dat ă şiă laă
restructurareaămaiăprofund ăînăsferaăpersonalit iiăacestuiaăprinăaccesulălaăanumiteăzoneăaleăinconştientului,ă
unde s-au structurat conflictele generatoare de simptome.
Hipnoza,ăprinărelaxareaărezisten elorălaăpsihoterapieăscurteaz ădurataătratamentului,ăcuraăhipnotic ă
durândă înă medieă 20ă deă şedin e,ă ceeaă ceă înseamn ă relativă pu ină comparativă cuă oă cur ă psihanalitic ă ceă
dureaz ă2-3 ani.
Deşiăsingurulăcriteriuădeăselec ieăaăpacien ilorăpentruăhipnoanaliz ăesteăgradulădeăhipnotibilitateăală
acestora, aplicareaă eiă laă deficien iiă mintală esteă îngreuiat ă deă dificult ileă deă cooperareă determinateă deă
nivelulăintelectualăsc zutăalăacestora.
1.3.ăHipnozaăesteăutilizat ăşiăînăcombina ieăcuătehnicileădeărelaxare.ăAmintim,ăastfel,ăhipnozaăactiv -
gradat ă preconizat deă Kretschmeră înc ă dină 1946,ă precumă şiă hipnotrainingulă autogen.ă Hipnozaă înă
combina ieăcuăterapiileăcognitiv-comportamentaleăconstituieăoăalt ătehnic ,ănumit ăhipnoterapieăcognitiv-
comportamental .6
6
Problemaă aă fostă abordat ă deă Gh.Uliciă şiă D.Davidă înă comunic rileă prezentateă laă Conferin aă
Na ional ădeăPsihologieădeălaăNeptună- iunie, 2002.

2.ăPSIHANALIZAăLAăCOPIIăŞIăLAăADOLESCEN I
2.1.ăPsihanalizaăclasic
Copil riaă reprezint ă ună cicluă deă creştereă şiă dezvoltareă aă fiin eiă umane,ă deă laă naştereă pân ă laă
adolescen ,ăinclusiv.
Copil riaă seă caracterizeaz ă prină constituireaă şiă dezvoltareaă conduiteloră fundamentaleă adaptative,ă
prinăstructurareaăînsuşirilorăpersonalit ii,ăprinădezvoltareaăcaracteristicilorăcogni ieiăşiăaăcelorăintelectuale,ă
aăafectivit iiăşiămotiva iei,ăaăatitudinilorăşiăsociabilit iiă(E.ăVerzaă- Psihologia vârstelor - 2000).
Tulbur rileă dezvolt riiă psihiceă înă aceast ă perioad ă suntă determinateă înă modă specială deă mediulă
familială necorespunz toră (lipsaă deă preocupareă fa ă deă propriulă copilă datorat ă dez organiz riiă familiei,
abandonuluiă unuiaă sauă ambiloră p rin i,ă aă s r ciei,ă aă unoră boliă psihiceă aleă p rin iloră etc.)ă sauă deă mediulă
institu ionalizatănefavorabilăînăcareătr ieşteăcopilulăabandonată(careăduceălaăfenomenulădeăhospitalism).
Cele mai frecvente tulbur riăcareănecesit ăinterven iaămediculuiăpsihiatru,ădarăşiăaăpsihoterapeutuluiă
suntăceleăcareăaparăîncepândădinăperioadaăpreşcolar ăşiăşcolar .ăPrintreăacestea,ăceleămaiăcunoscuteăsunt:ă
anorexia, enurezisul, onicofagia, ticurile, pavorul nocturn, întârzierile de limbaj, logonevroza, ritmiile,
manifest rileă deă evaziuneă şiă demisie,ă refuzul,ă izolarea,ă lenea,ă negativismul,ă minciuna,ă fugaă deă acas ,ă
vagabondajul, huliganismul, furtul.
Interven iileăpsihoterapeuticeăînăcopil rieăseărealizeaz ăşiăînăstrâns ăcolaborareăcuăfamilia,ăşcoala,ă
darăşiăprinăactivit iăspecificeăbazateăpeăludoterapie.
Adolescen aăesteăoăalt ăetap ăimportant ăînădezvoltareaăindividual ,ăcareănuăpoateăfiăprezentat ăcaăoă
simpl ăperioad ădeătranzi ieăîntreăcopil rieăşiăvârstaăadult ăşiăniciăredus ălaăoăsimpl ăperioad ădeăcriz .ăEaă
reprezint ăoăadev rat ărevolu ieăînădezvoltareaăindividului,ăfiindăcaracterizat ăprinătransform riăbiologiceă
şiăpsihologiceămajore.ăEsteăperioadaădeătrecereădeălaăuniversulădependentăinfantil,ălaăpozi iaădeăegalitateă şiă
independen ăaăuniversuluiăadultului.
Înădomeniulăpsihomotor,ăaceast ăperioad ăesteădeosebitădeăimportant ăînădezvoltareaăconştiin eiădeă
sine,ăînădescoperireaăEuluiăşiăaăsensuluiăvalorilorăumaneă(27,ăvoi.ăI,ăpag.ă80).
Adolescen aăesteăîns ăşiăoăperioad deă"minim ărezisten ",ădatorat ăstructurilorăbiopsihologiceăînă
plin ăorganizare,ăperioad ăînăcareăpotăap reaămanifest riăpsihopatologiceăcareăintr ăînăaten iaăpsihiatrilorăşiă
aăpsihoterapeu ilor.
Între 12-14ă ani,ă laă fete,ă şiă 14-16ă ani,ă laă b ie i,ă apară frecventă perioadeă deă criz ,ă manifestateă prină
revolt ăşiărefuzăînăaăseăsubordona,ăprinăextravagan ,ăexaltareăşiădorin ădeăafirmare,ăuneoriăprinăizolareăşiă
închidere în sine.
Deşiăodat ăcuăînaintareaăînăvârst ăacesteătr s turiădeăcriz ăseăşterg,ăuneoriăgrani aădintreănormalăşiă
patologică esteă greuă deă delimitat.ă Adolescen aă poateă fiă frecventă marcat ă deă afec iuniă psihoticeă careă potă
prefigura debutul schizofreniei.
Eficien aă aplic riiă psihanalizei,ă caă metod ă psihoterapeuticâă deă tratamentă înă aceast ă perioad ,ă aă
generată diverseă p reriă şiă curenteă deă gândire,ă celeă maiă importanteă fiindă semnalateă înă lucr rileă Melanieiă
143
Kleină şiă aleă Anneiă Freud.ă Eleă marcheaz ă dou ă curenteă deă gândireă divergente,ă dară decisiveă înă istoriaă
psihanalizei la copil.
Înăceleăpatruăconferin eăpeăcare le-aă inutălaăInstitutulădeăpsihanaliz ădinăViena,ăArmaăFreudădescriaă
oătehnic ăintermediar ăîntreăabordareaăanalitic ăşiăabordareaăeducativ ăaăcopilului,ăînă1927,ălaăunăcolocviuă
ală Societ iiă Britaniceă deă Psihanaliz ,ă Melaniaă Kleină respingeaă rezerveleă şiă abord rileă Anneiă Freudă
sus inândăc ăanalizaăesteăcompatibil ăcuăoăatitudineăeducativ ăaăterapeutuluiăşiăcuăabordereaăpsihanalitic ,ă
chiarăşiălaăcopilulămic,ăeaăfiindăposibil .
Maiătârziu,ăînăjurulăaniloră'60,ăWinnicotăaăadoptatăoăpozi ieăintermediar ăînăcareăspecificulăabord riiă
psihanaliticeăaăcopiluluiăpuneaăbaz ăpeăloculăp rin ilorăînăcadrulădeădesf şurareă(diferitădeăclasicaăcanapea,ă
divan,ăpentruăadul i),ăpeănaturaătransferuluiăşiăpeăproblemaăanalizeiăşiăaărezisten elor.
Abordareaăpsihanalitic ăaăcopiiloră(subă30ădeăluni),ăchiarădac ăesteăsus inut ădeăuniiăautori,ăînăcazulă
tulbur rilorădeăsomnăşiăaăaltorătulbur riăfunc ionaleă(tulbur riădeăcomportamentăalimentar,ăcaăanorexiaăşiă
bulimia)ăesteăcomb tut ădeăal ii,ăcareăsus inăc ăînăacesteăcazuriănuăesteă vorbaădeăoăinterac iuneăterapeutic ,ă
ciădoarădeăinterac iuniăafectiveă(20,ăpag.ă108).
Pu iniăsuntăspecialiştiiăcareăsus inăideeaăuneiăpsihoterapiiăaăbebeluşilor.ăŞiătotuşi,ăCarolineăEliacheffă
sus ineăc ăfiin aăuman ăesteăcapabil ăînc ădeălaănaştereădeăaăda unăsensălimbajuluiăuman,ăapreciindăc ăesteă
posibilă (cumă consideraă Francoiseă Dolto,ă spreă sfârşitulă vie iiă sale)ă s ă seă practiceă şiă sugariloră psihanaliza.ă
Dup ă experien aă sa,ă bebeluşulă seă exprim ă printr-un "limbaj organic" care se poate "asculta" precum
cuvinteleă unuiă pacientă adult.ă Eaă afirm ă c ă deă laă naştereă bebeluşulă areă oă activitateă simbolic ă ceă permiteă
corpuluiăs uăs ăexprimeăşiăaltcevaădecâtămanifest riăbiologice.
Majoritateaă specialiştilor,ă dup ă cumă arat ă S.ă Leboviciă (86,ă pag.ă 107),ă consider ă c ă aceleă
"competen e",ă peă careă Carolineă Eliacheffă credeă c ă leă poateă decelaă laă ună sugar,ă nuă suntă înă realitateă decâtă
produseleăcapacit ilorăsaleăremarcabileădeăaăcomunicaăcuăsugariiăşiăc ănuăseăpoateăvorbiădeăpsihoterapieălaă
copil înaintea vârstei de 3 ani, când joculă permiteă interpretareaă fantasmeloră şiă conflicteloră înă cursă deă
refulare.
Tulbur rileă func ionaleă aleă sugarului,ă tulbur rileă deă somnă şiă celeă deă comportamentă alimentară
(anorexie,ă vomismente)ă impună analizaă dizarmoniiloră interactiveă înă terapiaă tat -mam -bebeluş,ă nefiindă
vorbaădeăoăreac ieăaăbebeluşuluiălaădisfunc ionalit ileăpeăcareăelăleăpercepeăînăfamilie,ăciămaiădegrab ădeă
interac iuniăafectiveănecorespunz toareăcuăbebeluşul,ăînăcazulăunorărela iiăfamilialeădizarmonice.
înăaceast ăsitua ie,ătotămaiămul iăanaliştiădeăcopiiăp r sescăpracticaăobositoareăaăpsihanalizeiăpentruă
aăreg siăcadrulă"maiăpur"ăalăanalizeiăadultuluiă(86,ăpag.ă121).

2.2. Psihanalizaădeăscurt ădurat

Al turiă deă curaă psihanalitic ă tip,ă clasic ,ă s-aă impusă şiă psihanalizaă deă scurt ă durat .ă Contribu iiă
însemnateă înă aceast ă direc ieă şi-aă adusă elve ianulă Edmondă Gillieron,ă careă şi-a prezentat tehnicile în
lucrareaă"Leşăpsychotherapiesăbreves",ăap rut ăînăedituraăPUFăînă1983ăşiăreeditat ăînă1990.
Tehnicileă psihanaliticeă deă scurt ă durat ă suntă numeroase, printre cele mai reprezentative
numârându-seăceleăelaborateădeăBellakăşiăSmall,ăBalintăşiăMalan,ăSifneos,ăDavanloo,ăStruppăşiăGillieron.ă
Eleă auă ap rută caă reac ieă laă "psihanalizeleăinterminabile"ă (careă seă derulauă peă oă perioad ă maiă mareă deă 3 -4
ani), ideileă cheieă putândă fiă rezumateă astfel:ă alegereaă uneiă problemeă bineă delimitate,ă interven iaă activ ă
vizând rezolvarea ei. S-aărenun atălaăclasiculădivan,ăşedin eleăderulându-seă"fa ăînăfa ",ănum rulălorăfiindă
limitat.
Modelulădeăfunc ionareăaăpsihismuluiăuman,ăcâtăşiăaăinsight-ului asupra problemelor pacientului fac
parteă ast ziă dină aproapeă toateă sistemeleă deă psihoterapie,ă indiferentă deă orientareaă teoretic ,ă deoareceă esteă
evidentăc ăanumiteămodeleădeăcomportamentăpotăaveaăsemnifica ieăsimbolic ăsauăunăsensăascuns.
Înă ultimaă perioad ,ă seă constat ă oă modificareă aă opticiiă deă abordareă psihoterapeutic ă aă copilului,ă
constatându-seăurm toarele:
- deplasareaăaccentuluiăpeăpsihoterapiiădeăscurt ădurat ;
- acordareaă uneiă aten iiă sporiteă conflicteloră deă natur ă conştient ă şi rolului factorilor de mediu în
generareaăşiăîntre inereaătulbur rilorăpsihiceăaleăcopilului;
- deplasareaă aten ieiă deă laă tratamentulă individuală ală copiluluiă spreă psihoterapiaă deă familie,ă
urm rindu-seăinterac iunileăşiăcomunicareaădintreămembriiăfamiliei;
- oă preocupareă maiă redus ă înă leg tur ă cuă interpretareaă mecanismeloră intrapsihiceă şiă accentuareaă
rela ieiăcopil-terapeut,ăcaăunăagentăterapeuticădeămaxim ăimportan ;
- înă cadrulă psihoterapiiloră scurte,ă seă realizeaz ă oă focalizareă clar ă aă obiectivelor,ă stabilindu-se
144
scopuriărealisteăpentruăstrategiaăterapeutic ă(30,ăpag.ă194)

3. PSIHOTERAPIA DE RELAXARE

Înă sensă larg,ă termenulă deă relaxareă semnific ă oă deconectareă general ă aă individuluiă deă activitateaă
cotidian .ăAcestăprocesăîmbrac ăformeăfoarteăvariate,ăîncepândăcuăodihnaăactiv ăşiăterminândăcuămodalit iă
staticeă deă deconectare.ă Ină sensă restrâns,ă relaxareaă esteă oă tehnic ă deă psihoterapie,ă fundamentat ă ştiin ific,ă
careă urm reşteă realizareaă uneiă decontracturiă musculareă şiă nervoase,ă avândă caă efectă ună repausă câtă m ai
eficient,ă economisireaă energieiă fiziceă şiă psihice,ă creştereaă rezisten eiă organismuluiă laă stresă şiă diminuareaă
efectelor negative ale stresului deja instalat (29, pag. 53).
Modeleleădeărelaxareăreprezint ,ăînăesen ,ăprocedeeăterapeuticeăcuăcaracterăeducativăşiăreeducativă
care,ăpeăcaleaăfolosiriiăunorătehniciăbineăpuseălaăpunctăşiăcodificate,ăexercit ăefecteăbinef c toare,ăsalutareă
asupraă organismului.ă Acesteă metodeă urm rescă ca,ă printr-o deconectare neuro-muscular ,ă printr-oă detent ă
fizic ă şiă psihic ,ă s ă induc ă înă organismă ună aşaă numită "tonusă deă repaus".ă Reducereaă tensiuniiă musculareă
induce,ăînăsferaăpsihic ,ăoăstareădeăechilibru,ădeălinişte.ăLaăaceast ăperforman ăseăpoateăajungeăpeăcaleaă
sugestieiăpracticateăînăstareaădeăveghe,ăfaptăceăcaracterizeaz ămetodele de relaxare.
Metodeleădeărelaxareăpotăfiăîmp r iteăînătreiăcategorii:
- metode cu caracter analitic, prototipul acestora fiind reprezentat deătehnicaărelax riiăăprogresiveăaă
lui E. Jacobson, care se caracterizeaz ,ăînăprincipal,ăprinăconştientizareaăcontrac ieiăşiăa decontrac iei.ăînă
aceeaşiăcategorieăintr ăşiămetodeleăluiăM. JarreauăşiăR.ăKlotzăşiămetodaăluiăAijinger;
- metode cu caracter global, având ca prototip tehnica de relaxare a lui J. H. Schultz;
- metode cu caracter ritmic, având ca prototip tehnica lui Gerda Alexander.
Prezent măînăcontinuare,ăpeăscurt,ăcâtevaămetodeădeărelaxare,ăaccesibileăcopiilorăşiăadolescen ilor:

3.1. Trainingul autogen Schultz

Oricum am numi tehnica lui Schultz: antrenament autogen, training autogen, autodeconect are
concentrativ ăetc.ăăeaăr mâne,ăistoricăvorbind,ăprimaămetod ăpsihoterapeutic ădeărelaxareă(24,ăpag.ă14).
Derivat ădinăhipnozaămedical ,ămetodaăaăfostăelaborat ăînăGermaniaăaniloră1920ădeăc treămediculă
psihiatru J. H. Schultz. Acesta definea antrenamentulăautogenăcaăunăexerci iuăgenerată(genos)ădinăinteriorulă
Eului (autos) (29, pag. 54).
Înăesen ,ătehnicaăpresupuneăpracticareaăsistematic ,ăsubăîndrumareăcompetent ,ăaăunorăexerci iiădeă
deconectareămuscular ăprinăinducereaăşiăconştientizareaăsenza iilorădeăgreutateăşiăc ldur ,ăutilizareaăunoră
formule organo-specificeăşiăinten ionaleăşiăatingereaăuneiăst riăautogeneăcuăefecteăterapeuticeămultiple.
Tulbur rileă deă psihomotricitateă constituieă obstacoleă înă caleaă însuşiriiă traininguluiă autogen,ă dară
practicarea exerci iiloră subă îndrumareă competent ă permiteă dep şireaă obstacoleloră şiă ob inereaă unoră
rezultateă deosebiteă înăterapiaă acestoră tulbur riă sauă deficien eă (75,ă pag.ă 243).ă Deă asemenea,ă seă potă ob ineă
rezultateăfoarteăbuneăînăterapiaădevierilorădeăconduit .ăAceast ătehnic ăesteăaccesibil ăcopiilorădeălaăvârstaă
deă12ăaniăşiăpoateăfiăpracticat ăşiăînăgrup.ăOăprezentareăcomplet ăşiăam nun it ăaăacesteiămetodeăseăg seşteă
în lucrarea "La training autogene", a lui J. H. Schultz (75).
Prezent m,ă peă scurt,ă trainingulă autogen Schultz într-oă adaptareă realizat ă deă mediculă psihiatruă şiă
experimentatul psihoterapeut din Cluj-Napoca, Dr. I. Bâlcea, în perioada anilor 1970.
Antrenamentulăautogenăalăacestuiaăcuprindeădou ăcicluriădeăexerci ii,ăastfel:
Ciclul inferior, care include exerci iiă primareă ceă vizeaz ă înă specială inducereaă calmuluiă şiă inducereaă
senza iilorădeăgreutateăşiăc ldur .ăDup ăînsuşireaăacestora,ăseămaiăadaug ăformuleleăorganospecificeăcareă
vizeaz ă ritmulă cardiac,ă respira ia,ă abdomenul-plexulă solară şiă fruntea.ă Potă fiă folositeă şiă formuleleă
inten ionale.
Acest ciclu - fundamental trainingului autogen - esteă accesibilă celoră ceă practic ă sistematică şiă
perseverentă exerci iileă deă relaxare,ă practicându-seă înă seturiă (ună setă const ă dină treiă exerci iiă distincte,ă
efectuate unul dup ăaltul.ăZilnicătrebuieăpracticateă5-6 asemenea seturi).
Spreă finalulă ciclului,ă ună exerci iuă vaă duraă pesteă 5ă minuteă şiă seă voră practicaă una-dou ă asemeneaă
exerci iiăpeăzi.
Înăfinal,ăciclulăinferiorăfiindăînsuşit,ăunăexerci iuădeărelaxareădureaz ăaproximativă 10 minute pe zi,
pentruămen inereaăefectelorăbeneficeăaleăacesteiămetode.
Ciclul superior presupuneă oă perioad ă deă practicareă aă cicluluiă inferioră şiă const ă înă practicarea,ă înă plus,ă aă
unoră exerci iiă vizândă descoperireaă culoriiă proprii,ă reprezentareaă unoră obiecteă concrete,ă reprezent riă
145
abstracte,ăc utareaăsentimentelorăproprii,ăr spunsuriăaleăinconştientului,ăformuleădiverse.
Ciclulăsuperiorăesteăgreuăaccesibil,ăfiindărezervatămaiăcuăseam ăini ia ilorăşiănecesit ămaiămul iăaniă
deă practic ă subă îndrumareaă unuiă psihoterapeută competent,ă cuă experien .ă Dină acestă motiv,ă prezent m,ă înă
continuare,ă doară exerci iileă cicluluiă inferior,ă nivelă suficientă pentruă ob inereaă efecteloră terapeuticeă
complexe, globale ale acestei tehnici de relaxare.
Subliniemăfaptulăc ,ămaiăalesăîn fazaădeăînv are,ăesteănecesar ărespectareaăstrict ăaăunorăcondi iiă
careăs ăfacilitezeărelaxareaăastfel,ăexerci iileătrebuieăs ăseăefectuezeăînăcondi iiădeălinişte,ădeătemperatur ă
normal ,ăînăsemiobscuritate,ăpacientulăavândăoăîmbr c minteăcâtămaiăcomod .
Pentruăefectuareaăexerci iilorădeărelaxare,ăseărecomand ătreiăpozi iiădeăbaz ,ăastfel:
- "pozi iaăbirjarului",ăînăcareăpacientulăst ăpeăunăscaunăf r ăsp tar,ăcuăspateleăarcuităşiăcapulăînclinată
înă fa ,ă cuă b rbiaă înă piept,ă într-oă pozi ieă deă echilibru,ă cu bra eleă sprijiniteă peă genunchiă şiă cuă picioareleă
dep rtate;
- pozi iaă stândă peă fotoliuă (fotoliulă trebuieă s ă aib ă rez m toareă pentruă capă sauă s ă fieă înalt,ă încâtă
capulă s ă seă poat ă rezemaă înă spate).ă Pacientulă st ă cuă capulă sprijinit,ă cuă bra eleă aşezateă confortabil pe
supor iiăfotoliuluiăşiăcuăpicioareleăsemiîntinse.ă
- pozi iaăculcatăpeăspate,ăînăcareăpacientulăst ăîntinsăpeăspateăpeăoăcanapeaăcuăoăpern ămic ăsubăcap,ă
cuălabeleăpicioarelorăînă"V"ăşiăcuăbra eleăsemiflectateăpeălâng ăcorp.
Exerci iileăseăderuleaz ăînăcondi iileăspecifice,ămaiăsusămen ionate,ăluândăpozi iaădeăbaz ăpreferat ,ă
cuă ochiiă închişi,ă cuă musculaturaă deconectat ,ă respirândă liniştit,ăliber.ă Seă reprezint ă auditivă sauă vizual,ă înă
concordan ăcuăritmulărespirator,ăformuleleăfiec reiăetape,ărepetate de mai multe ori.
Comandaădeăînchidereăşiădeschidereaăochilorămarcheaz ăsfârşitulăunuiăexerci iu.
Inducerea calmului: Fiecareăexerci iuăîncepeăşiăseăîncheieăcuăformula "sunt calm".
Exerci iulăgreut ii
ETAPA FORMULAăUTILIZAT
I -bra ulădominant.............................................ăBra ulădreptăesteăgreu............
II -ambeleăbra e................................................ăăBra eleăsuntăgrele.................
III -picioarele.................................................... Picioarele sunt grele..............
IV -bra eleăşiăpicioarele......................................ăBra eleăşiăpicioareleăsuntăgrele.
V - întregul corp
(piramidaăgreut ii).......................................... Sunt calm..............................
Bra eleăşiăpicioareleăsunt
grele.................................
Sunt în întregime greu..............
Sunt greu ...................
Greu...........................
Sunt calm ..................
Exerci iul deăăăc ldur parcurgeăăăaceleaşiăăăetape,ăăăînăăăcontinuareaăpiramideiăgreut ii.
Dup ăpiramidaăgreut ii,ăexerci iulădeărelaxareăseăcontinu ăcuăformulaă"bra ulăesteăcald....",ărepetat ă
deămaiămulteăori(chiarăşiăde zece ori).
Seăprocedeaz ăînăordineaăîn care s-aărealizatăşiăexerci iul greut ii.
Dup ă însuşireaă piramideiă greut iiăşiă c ldurii,ă seă potăutilizaă formuleă organo-specifîce (FOS), care
vizeaz ăfunc ionareaăliniştit ăaăinimii,ărespira iaăritmic ,ăplexulăsolarăcaldăşiăfrunteaăr coroas .
Însuşirea cicluluiăinferiorădureaz ăaproximativă12ăs pt mâni,ăparcurgândăoăetap ăpeăs pt mân .
Formuleleăinten ionaleă(FI)ăseăstabilescăpentruăfiecareăsubiectăînăparte,ăînăfunc ieădeăproblematic .
Exerci iileă deă relaxareă potă fiă practicateă independentă timpă deă aniă de zile,ă constituindă oă metod ă deă
autoantrenament,ăautoechilibrareăşiăautoperfec ionare,ălaădispozi iaăceluiăcareăşi-aăînsuşit-o.
Trainingulă autogenă poateă fiă înv ată şiă înă grup.ă Condi iaă fundamental ă aă reuşiteiă oă constituieă
practicareaă permanent ă aă exerci iilor.ă Relaxarea,ă trainingulă autogen,ă reprezint ă ună prietenă pentruă toat ă
via a,ădarăunăprietenăpeăcareădac ăîlăneglijeziăpentruăoăs pt mân ,ăelăteăvaăp r siăpentruădou ă(52,ăpag.ă95).

3.2.ăTehnicaădeărelaxareăprogresiv ăaăIuiăE.ăJacobson
Autorul a imaginat aceast ă tehnic ă deă relaxare,ă plecândă deă laă cercet rileă efectuateă peă seamaă
tr s turilorăinvoluntare,ăconstatândăc ăacesteaăaparăînăurmaăuneiăemo iiăoarecareănumaiăînăperimetrulăunuiă
organismăalăc ruiăsistemămuscularăseăafl ăsubăoăoarecareătensiune.
Aceast ă tehnic ă seă bazeaz ă peă conştientizareaă contrac ieiă musculareă înă scopulă deă aă c uta,ă prină
146
contrast,ă tonusulă normal.ă Pentruă Jacobson,ă relaxareaă neuromuscular ă esteă urmat ă deă inducereaă calmuluiă
psihic,ă aşadară deă relaxareă psihic .ă Fenomenulă tonică şiă celă emo ional fiind strâns legate, este absolut
necesarăs ăseădesfac ăaceast ăleg tur ,ăînăscopulăob ineriiărelax riiăpeăcaleaăuneiăinterven iiătoniceăasupraă
psihicului.ăRelaxarea,ăînăconcep iaăautorului,ăconst ăînăexerci iiăcareăfacăs ăseărealizezeăunăcalmă înăsferaă
psihic ăprinăob inereaăprealabil ăaăcalmuluiăînăsferaăsomatic ,ăcorporal ,ăpeăcaleaădecontrac ieiăob inuteăînă
domeniul muscular (52, pag. 81).
Prezentareaă unoră astfelă deă exerci ii,ă subă denumireaă deă relaxareă profund ,ă seă g seşteă înă lucrareaă
"Obsesiile un manuală deă autoajutorare"ă aă luiă F.ă Tallisă (79),ă şiă înă lucrareaă "Ameliorareaă performan eloră
individualeă prină tehniciă deă psihoterapie",ă undeă aceast ă tehnic ă esteă denumit ă DMRă (Deepă Musculară
Relaxation) (29, pag. 62).
Prezent m,ă înă continuare,ă instruc iunileă pentruă efectuareaă exerci iiloră deă relaxareă (dup ă 79,ă pag.ă
156):
Etapa I - Relaxareaăprofund
Acestătipădeărelaxareăpresupuneăîncordareaăşiăapoiărelaxareaădiferitelorăgrupuriămusculare.
Instructaj: Cândă încorda iă oă anumit ă parteă aă corpului,ă men ine iă înă aceast stareă muşchiiă timpă deă 3-6
secundeăşiăapoiărelaxa i-i.ăAştepta iă20-45 de secunde înainte de a încorda un alt grup muscular.
Asigura i-v ăc ăsta iăcomod,ăfieăpeăunăscaun,ăfieăîntinsăpeăspateăcuăpicioareleădrepteăşiă mîinileăpeă
lâng ăcorp.
Parcurge iăăăurm toareleăăăexerci ii,ăăăîncercândăăăcaăăăfiecareăşedin ăs ădurezeăaproximativă25ădeă
minute:
1. Mâinile - strânge iă(timpădeă3-6ăsecunde)ăşiăapoiădesface iăpumnul.
2.ăăăBicepşiiă(respectivăbra ele),ăîncerca iăs ăatinge iăumeriiăcuăîncheieturaămâinii.ăMen ine iăpozi iaă
(timp de 3-6ăsecunde),ăapoiăreveni iălaăpozi iaăini ial .
3.ăăăTricepşii.ăîntinde iăbra ele,ăcuădegeteleăîntinse.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni iălaăpozi iaăini ial .
4.ă ă ă Umerii.ă Ridica iă umerii,ă caă atunciă cândă da iă dină umeri.ă Men ine iă pozi ia.ă Reveni iă laă pozi iaă
ini ial .
5.ă ă ă Gâtul.ă Apleca iă capulă peă spate,ă împingândă spreă pern ă sauă spreă sp tarulă scaunului.ă Men ine iă
pozi ia.ăReveni i.
6.ăăăMandibula,ăstrânge iădinădin i.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni iălaăpozi iaăini ial .
7.ăăăBuzele.ăStrânge iăbuzele.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni i.
8.ăăăLimbaăşiăgâtul.ăRidica iăşiăap sa iălimbaădeăcerulăgurii.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni i.
9.ăăăOchii,ăînchide iăochii,ăstrângândăpleoapele.ăMen ine iăpozi ia.ăDeschide iăochii.
10.ăFruntea.ăRidica iăsprâncenele,ăcaăatunciăcândăv ămira i.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni i.
11.ăToracele.ăInspira iăadâncăşiăîncet.ăOpri iărespira ia.ăMen ine i.ăExpira iăîncet.
12.ăAbdomenul,ăăăîncorda iăăămuşchiiăăăabdomenului,ăăătr gândăăăburtaăîn untru.ăMen ine iăpozi ia.ă
Reveni i,ărelaxa i-v .
13.ăCoapsele,ăîncorda iăfesele.ăMen ine iăpozi ia.ăRelaxa i-v .
14.ăPicioarele,ăîntinde iăbineăpicioarele.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni iăla
pozi iaăini ial .
15.ăLabeleăpicioarelor,ăîncorda i-le.ăMen ine iăpozi ia.ăReveni iăla
pozi iaăini ial .
Etapa a-II-a - Relaxareărapid
Instructaj: Aceast ă etap ă implic ă relaxareaă p r iloră corpuluiă men ionateă maiă sus,ă dară f r ă încordareaă loră
ini ial ,ăîncerca iăcaăfiecareăşedin ădeărelaxareăs ădurezeă10-15 minute.
Exerci iileăăseăărealizeaz ăăînăăurm toareaăăordine:ăăămâini,ăbicepşi,ătricepşi,ăumeri,ăgât,ămandibul ,ă
buze,ălimb ăşiăgât,ăochi,ăfrunte,ătorace,ăabdomen,ăcoapse,ăpicioare,ălabeleăpicioarelor.ă
Etapa a-III-a - Relaxareăaplicat
Instructaj: Aceastaăesteăoătehnic ădeărelaxareăpeăcareăoăpute iăfolosiăînătimpăceăface iăşiăaltceva:
- Închide iăochii;
- Inspira iăadânc;
- Opri i-v ărespira iaătimpădeă5ăsecunde,ăapoiăexpira i;
- Încerca iăs ăv ărelaxa iăîntregulăcorp.
Seărecomand ăcaănumaiădup ăceăsubiectulăaăreuşităs ăst pâneasc ărelaxareaăprofund ,ăs ăseătreac ălaă
relaxare rapid ,ă iară relaxareaă aplicat ă s ă seă practiceă înă situa iiă careă provoac ă anxietate.ă Deă re inut:ă
Relaxarea este o deprindere, în etapa a-III-a,ă seă solicit ă relaxareaă întreguluiă corpă înă câtevaă secunde.ă
147
Aceastaănuăseăpoateărealizaăf r ăpractic .

3.3. Metoda mişc rilorăpasive

Prezentat ădeăWintrebert,ăîntr-oătez ăînăanulă1959,ăaăf cutăobiectulăunorăpublica iiăsubădirec iaăprof.ă
Michauxă(24,ăpag.ă124).ăAceast ămetod ăpoateăfiăutilizat ălaăcopiiiăsubă12ăani,ălaăcareătrainingulăautogenă
Schultz este dificil de aplicat,ă caă şiă laă copiiiă instabili,ă cuă deficită deă concentrare.ă Metodaă cuprindeă dou ă
etape:ă reglareaă tonusuluiă prină mişc riă pasive,ă apoiă readaptareaă mişc rilor.ă Copilulă st ă culcat,ă cuă ochiiă
închişi.
Executareaămişc rilorăpasiveănecesit ăunăcontrolăfoarteăatentădinăparteaăeducatoruluiăterapeut,ădarăşiă
dină parteaă subiectului,ă aă copilului,ă pentruă atingereaă scopuluiă final,ă careă const ă înă destindereaă global ă şiă
total ăaăcorpului.
Seăîncepeăcuămişc rileăpasive,ămembreleăfiindămobilizateădeăterapeut.
Mişcareaă esteă lent şiă repetat ,ă înă caden ă regulat ă (10-15ă repet riă suntă necesare).ă Monotoniaă
mişc rilorăconstituieăunăfactorădeăfavorizareăaărelax rii.ă elulămişc rilorăpasiveăesteăatinsăcândăteraputulănuă
maiăpercepeăniciărezisten ,ăniciăajutorăactivădinăparteaăsubiectului.ăAcesteămişc riăsuntăf cuteăprogresiv,ă
începândăcuămâna,ăbra ulădominant,ăastfel:
- Seăridic ăantebra ulădeălaăcot,ădestins,ădecontractatămuscular,ăimprimându-iăoăduzin ădeăbalans riă
verticaleăînăritmădeăunaăpeăsecund .ăDup ăoăscurt ăpauz ,ăseăreiaăaceeaşiămişcare,ădeăcâteăoriăesteănecesar,ă
pân ănuăseămaiăpercepeărezisten ăsauăparticipareăactiv .ăApoi,ăterapeutulăridic ăbra ulăcopiluluiăşi -1ălas ăs ă
cad ăinert.
- Laă nivelulă antebra ului,ă seă execut ă mişc riă deă prona ieă şiă supina ie,ă apoiă flexieă şiă extensie. Se
treceă progresivă laă mişc rileă pasiveă aleă bra ului,ăum rului,ă capului,ă fe ei,ă gâtuluiă şiă membreloră inferioare.ă
Dup ă ună anumită num rădeă mişc ri,ă seă ob ine,ămaiă devremeă sauă maiă târziu,ă oă stareă deă relaxare,ăcareă esteă
l sat ăs ăpersisteăcâtevaăminute.
În aceast ă faz ă intermediar ,ă indic mă succesivă copilului,ă prină contacteă lejere,ă diferiteleă p r iă aleă
corpului, zicându-i:ă"Gândeşte-teălaămânaătaăcareăesteădestins ......ălaăantebra ulăt uăcareăesteădestins"ăetc.
Aceast ăinducereăaărelax rii,ăprinăstimuliătactiliăşiăverbaliăesteăconsiderat ăfoarteăutil ălaăcopiiăcareă
auădificult iădeălocalizareăaădiferitelorăp r iăaleăcorpuluiăcândăsuntăcuăochiiăînchişi.
Într-oăaătreiaăfaz ,ăseăexecut ămişc riăcuătimpiămor i,ăpeăcareăcopilulăleărealizeaz ăsingur:ăîiăceremă
s -şiăridiceădiferiteăsegmenteăaleămembrelorăşiăs ăleălaseăapoiăs ărecad ădestinse,ădecontractate,ăinsistândă
peănecesitateaărelax riiămusculareăceăurmeaz ăc derii.
Înăfinal,ăseătreceălaăfazaăposturilor,ăurmateădeărelaxareăglobal .ăCopilulăiaăoăserieădeăpostu ri pe care
leăabandoneaz ăapoi,ăl sându-seăcuprinsădeărelaxareămuscular ăcomplet .ăAici,ăînăaceast ^ăfaz ,ăseăpoateă
treceă deă laă pozi iaă culcat,ă laă pozi iaă ridicată înă picioare,ă înă acelaşiă timp,ă seă efectueaz ă câtevaă exerci iiă deă
respira ie.
Seăexerseaz ăcuăcopilulăposturiăpeăcareătrebuieăs ăleăiaăfrecventălaăşcoal ăsauăacas .ăIăseăcereăs ăleă
mimezeăşiăs ăînve eăs ăleăst pâneasc ,ăutilizândăexerci iiăprecise,ădeădeconectareămuscular .
Seă realizeaz ă practică unaă sauă dou ă şedin eă peă s pt mân ,ă careă dureaz ă fiecareă întreă 15ă şiă 20ă deă
minute.
Înainteă deă primaă şedin ă deă relaxare,ă seă fixeaz ,ă împreun ă cuă copilul,ă obiectiveleă relax riiă careă
constauă înă ameliorareaă rezultateloră şcolare,ă schimbareaă comportamentuluiă laă şcoal ă sauă acas ă etc.ă
Exerci iileăvorăfiăprezentateăca cevaă"amuzantăşiăagreabil".
Copilulăvaăconsacraăcâtevaăminuteăodat ă(deădou ăoriăpeăzi,ăacas )ăpractic riiăexerci iilorăce-i vor fi
prescrise,ădinămomentulăînăcareăvaăfiăcapabilăs ăleăefectueze.ăP rin iiăvorăfiăînv a iăs ănuăintervin ,ăciădoară
s ăverificeădac ăcopilulăleăefectueaz .
Odat ă peă lun ,ă terapeutul,ă înă prezen aă copiluluiă şiă aă p rin ilor,ă faceă bilan ulă activit iloră şiă aă
progreselor.ăAceast ăactivitateăseăpoateăefectuaăşiăînăgrup,ăcuămaiămul iăcopiiăşiăp rin i.
Comparat ă cuă trainingulă autogen,ă metodaă mişc riloră pasiveă înlocuieşteăstimuliiă verbaliă (cuvinteleă
terapeutului)ăcuăstimuliiătactili.ăMonotoniaăritmat ăaămobiliz riiăpasiveăaămembrelorăcopiluluiăjoac ,ăaici,ă
rolulă monotonieiă ritmateă aă cuvinteloră pacientului,ă careă repet ă formuleleă standardă în cazul trainingului
autogen.
Diferen aă dintreă celeă dou ă metodeă rezid ă înă absen aă autonomieiă subiectuluiă laă începutulă
antrenamentului.ă Pu ină câteă pu in,ă terapeutulă seă ă vaă îndep rtaă deă ă subiectă pentruă ă a-1ă ă l saă ă s ă realizezeăă
singurămişc rile.
Aceast ămetod ăpoateăfiă folosit ăşiălaăcopiiiăpsihoticiă sauăcuădificult iădeăalt ănatur ,ădarăînămodă
148
specialăareăeficien ăînărecuperareaăcelorăcuădeficien eădeăpsihomotricitateăşi,ămaiăales,ăaăcelorăcuădificult iă
deăschem ăcorporal ă(24,ăpag.ă125).

3.4 Pedagogia relax rii

Dup ăcumăîiăarat ăşiănumele,ămetodaăesteăoăpedagogieăaxat ăpeădialogătonicăşiăpeăritm,ăpeăeducareaă
şiăreeducareaămişc rilorănaturale.ăAceast ămetod ăconst ăînăob inereaăuneiăst riădeă"eutonie"ă(tonusăoptim)ă
careăcaut ăeliberareaădeătensiunileăinutileăprinăcontrolăconcret,ăobiectivăşiăprinămişc riăpasive.ăRelaxareaă
profund ă esteă practicat ă odat ă cuă dezvoltareaă perceperiiă diferiteloră gradeă deă tensiuneă muscular ,ă deă laă
greutateă pân ă laă senza iaă deă uşor,ă înă paralelă cuă exerci iiă pentruă normalizareaă respira iei,ă înă vedereaă
reduceriiă tensiuniloră neurovegetativeă şiă motoriiă (24,ă pag.ă 130)ă Metodaă esteă considerat ă caă prototipă ală
metodeloră(re)educativeăşiăseăbazeaz ăpeădou ăprincipiiăfundamentale:
a.ă ă ă c utareaă autonomieiă (cuă alteă cuvinte,ă aă joculuiă optimală ală tensiunii musculare), al acelui joc
clasic,ădeăoămareăvariabilitateădintreătonusulădiferi ilorămuşchiăsauădiferitelorăgrupeămusculare,ăurm rind,ă
peă aceast ă cale,ă ob inereaă tonusuluiă celă maiă potrivit,ă cândă muşchiulă nuă esteă niciă inert,ă dară niciă preaă
contractat;
b.ăăăstadiulădinamicăalămişc rilorăîntr-oăviziuneăpsihopedagogic .ă
Aceast ămetod ădifer ăevidentădeăcelelalteămetodeădeărelaxare,ăînăsensulăc ăeaănuăesteăînso it ădeă
psihoterapieă caracteristic ,ă înă cazulă ei,ă reeducareaă muscular ă esteă ceaă careă antreneaz ă atenuareaă sauă
încetareaătulbur rilorăpsihomototrice.
Într-oăăăprim ăăetap ,ăăăsubiectulăăătrebuieăăăs ăăăfac ăăeforturiăăădeădescoperireăaătensiunilorămusculareă
inutileă careă potă existaă înă diverseă mişc ri,ă pozi iiă sauă mers.ă Apoi,ă vaă desf şuraă oă autentic gimnastic ă aă
pasivit ii,ăprinăintermediulăc reiaăvaăajungeălaărelaxareaăprofund .ă
Derulareaăantrenamentuluiăseăfaceăînămaiămul iătimpi,ăastfel:
- depistareaăaşaănumitelorătensiuniămusculareăinutileăcuăajutorulăpozi iilorădeăcontrolă(înăpicioare,ă
în mers,ăaşezat);
- studiulămişc rilorăpasive;
- ob inereaă senza ieiă deă greutateă corporal ,ă prină deconectareă profund ,ă adic ă prină reducereaă
accentuat ăaăcontracturiiămusculare;
- reglareaătensiunilorăneurovegetativeăşiămotorii;
- folosireaăjudicioas ăaămuşchilorăşiăgrupelorădeămuşchiăînăceeaăceăpriveşteăenergiaădeămişcareăşiă
lucru.
Metodaădeărelaxare,ăprezentat ămaiăsus,ăesteădificilădeăînv atăfiindămultămaiăaccesibil ămetodaăpeă
careăoăprezent măînăcontinuare.ă

3.5ăMetodaădeărelaxareăpsihosomatic ăaăluiăMarcelăRouetă(dup ă52,ăpag.ă98)

Aceast ămetod ăseădiferen iaz ădeămetodeleăbazateăpeăautoconcentrare,ăînăgeneral,ăşiădeămetodaădeă
relaxareă Schultz,ă înă particular,ă prină faptulă c ă nuă solicit ă aten ia,ă ceeaă ceă esteă importantă pentruă oă mareă
categorie de copiiăcareăîntâmpin ădificult iăoriădeăcâteăoriăîncearc ăs ăseăconcentreze,ăs -şiăfixezeăaten iaă
asupra unei imagini, a unui obiect sau a unei idei.
Apelând la variate resurse ale tehnologiei moderne, Rouet reuşeşteăs ăcreeze,ăpeăaceast ăcale,ăoă
serie de reflexeăcondi ionate vizândădetentaăneuromuscular .ăApelulălaăconştientănuăintervineădecât dup ăceă
mecanismeleădeădetent ăneuropsihic ăauăfostăbineăstabilite.
Acesteămecanismeăseădesf şoar ăspontan,ăf r ăaăseăfaceăapelăla efortul volitiv.
Dup ăcumăsubliniaz ăautorul,ăparticularitateaămetodeiăesteădeăaăfiăprogresiv .ăSubiectul,ăcopilăsauă
adult,ăesteăadusălaădestindere,ărelaxare,ăf r ăsâ-şiădeaăseama,ăşiăiat ăcum:
Laă început,ă respira iaă dirijat ă (deă careă nuă beneficiaz ă metodaă luiă Schultz)ă orienteaz ă aten iaă
subiectuluiă spreă mişc rileă toracice.ă Mişc rileă diafragmei,ă careă precedă relaxarea,ă auă efectă sedativă asupraă
sistemuluiănervosăcentralăşiăfavorizeaz ,ăîntr-oăprim ăfaz ,ădestindereaă(5-7 minute). Abia în acest moment
intervineăsugestia,ăunaăprogresiv ,ăpeăfondămuzical,ăcareăduceălaădetent ămuscular ăşi nervoas .
Oăimportan ădeosebit ăseăacord ăpozi ieiăfiziologiceăînăcareăseăfacăexerci iile,ăfrecven eiăacestoraăşiă
folosiriiăunuiăsuportămuzicalăcareăs ăfavorizezeărelaxarea.
Relaxareaăpsihosomatic ăfoloseşte,ăînă general, elementele trainingului autogen Schultz, pe care le
poten eaz ă prină folosireaă unoră fotoliiă şiă canapeleă deă construc ieă special ă careă permită subiectuluiă s -şiă
g seasc ă pozi iaă ceaă maiă potrivit ,ă prină folosireaă uneiă ambian e muzicale, prin transmitereaă prină casc ă aă
formulelorăinductiveăînregistrateăpeăband ăetc.
149
 Metodaăprezentat ăesteăaccesibil ăşiăacceptat ăcuăpl cereădeăc treăcopii.
Amăprezentatămaiădetaliatămetodeăşi tehnici de relaxare deoarece leăconsider măutileăeducatorului-
terapeut. Celelalte metodeăpsihoterapeuticeă(hipnoza,ăpsihanaliza)ăfacăobiectulăunorăreglement riăspecifice,ă
iarăutilizareaăînăcontextăeduca ionalănecesit ăstudiiădeăspecialitateăaprofundate.
În lumina psihologiei cognitiviste asupra memoriei procedurale (5, pag. 176) (43, pag. 229) aceste
tehniciă deă relaxareă pună ună accentă deosebită peă aspecteleă motoriiă caă mijlocă deă interven ie(componentaă
motorieăaăpsihomotricit ii)ăşiădeschidăperspectiveăinteresanteăînăabordareaădeficien eiădeăpsihomotricitate,ă
înăeducareaăpsihomotricit ii,ăînăspecialăînăcazulăcopiilorădeficien iămintal.

4. LUDOTERAPIA

Laă copiiiă maiă mici,ă adeseaă oă comunicareă eficient ă seă realizeaz ă subă form ă deă joc,ă utilizândă
psihoterapia prin joc.
Folosind într-ună anumită felă juc riileă şiă jocul,ă copilulă esteă ajutată s -şiă exprime mai bine anumite
tr iriăşiăsentimente.
Ludoterapia,ăsauăterapiaăprinăjoc,ăesteăoătehnic ăpsihoterapeutic ăaplicat ăcopiilorăşiăseă bazeaz pe
func iileădeăexerci iuămentalăşiăintelectual,ădeăintegrareăaărealului,ădeăasimilareăpsihic ăaăevenimentelor,ă de
socializare,ădeădesc rcare.
Ceeaăceăreprezint ădiscursulăadultuluiăînăpsihoterapiaăsaăesteăechivalentăcuăjoculăspontan,ăsimbolic,ă
f r ăreguli,ăînăludoterapiaăaplicat ăcopiluluiăşiăcuăfoarteăbuneărezultateălaădeficientulămental.
Avantajul ludoterapiei const ăînăfaptulăc ăjoculăpoateăfiăsupusăuneiădisciplin ri.ăAnalizaăjocului,ăaă
simbolisticii,ă aă reac iiloră comportamentaleă aleă copilului,ă aă fantasmeloră conducă laă depistareaă conflicteloră
intrapsihiceăresponsabileădeătulbur rileăpsihiceăaleăcopilului.
Atât interpret rile,ă câtă şiă rela iaă direct ă aă copiluluiă cuă psihoterapeutulă adultă auă efecteă beneficeă
asupra psihicului micului pacient (27, voi. II, pag. 1079).
Joculă nuă esteă numaiă ună mijlocă deă comunicareă întreă terapeută şiă copilă (Annaă Freud)ă şiă niciă oă
exprimare a produc ieiăfantasmaticeăa copiluluiă(MelanieăKlein),ăciăesteăunăveritabilăspa iuădeăiluzii,ăundeă
copilulăîşiăexprim ăcreativitateaăşiăindividualitateaăsa.
În ludoterapie se cunosc diferite tipuri de joc, dintre care amintim:
- joculădeăînv areăexplorator-manipulativ,ăcareăconst ăînămanipulareaădirect ăaădiferitelorăobiecteă
şiăjuc riiăcaăsurs ăimportant ădeăstimulareă(prinăpalpare,ăanaliz ,ăcomparareăetc.)
- joculăreprezentativ,ăcareăconst ăînăimaginareaădeăc treăcopilăc ăanumiteăobiecteăcuăcareăseăjoac
ină loculă celoră ceă suntă imaginate.ă Ex.:ă joacaă „De-aă trenul",ă „De-aă şcoala"ă etc.ă presupună cunoaştereaă
func ional ăaăobiectuluiădenumitătren,ăaăroluluiăprofesoruluiăşiăelevuluiăetc.ăAcestătipădeăjocădemonstreaz ă
existen aăunuiămecanismădeăcomutareădeălaărealălaămintală(rezultatulăfiindăînv area),ăceeaăceăexprim ă(sauă
ajut )ălaăorganizareaămintal ;
- joculă dramatic,ă constândă înă substituireaă subiectuluiă (şiă aă parteneriloră deă joac )ă înă diferiteă
personajeă peă careă leă interpreteaz .ă Acestă jocă deă rol,ă caă tehnic ă psihoterapeutic ,ă nuă esteă suficientă deă
cunoscut,ădeşiăînăpracticaăpedagogic ăareăoăvecheăaplicabilitate,ăînăpsihoterapie,ăseăconsider ăînămodăeronată
c ă ară fiă vorbaă deă oă tehnic ă exotic ,ă dificilă deă înv ată sauă c ă esteă oă metod ă careă seă poateă aplicaă doară înă
cadrul psihoterapie! de grup.
Origineaă joculuiă seă afl ă înă psihodramaă luiă Moreno.ă Termenulă deă jocă deă rolă areă oă semnifica ieă
educa ional ,ăînăsensulăc ăsubiec iiă(copiii)ăjoac ăînămodădeliberatădiverseăsitua iiăimaginare,ăînăscopulădeăaă
seă în elegeă maiă bineă pe sine, de a-şiă dezvoltaă anumiteă abilit i,ă deă aă analizaă ună comportamentă sauă deă aă
demonstraă celorlal iă modulă deă func ionareă ală unuiă comportamentă sauă modulă înă careă ară trebuiă s ă
func ioneze.
Dintreătehnicileăterapieiăprinăjocădramatic,ămen ion m:ăJoculădeărol direct (psihodrama), inversarea
rolurilor, modelul alter ego-ului,ătehnicaăoglinziiăşiătehnicaădedubl rii.
Oăvariant ăaăterapieiăprinăjocăoăreprezint ăgrupul terapeutic.
Tehnicaăesteăaplicabil ,ăcuăbuneărezultate,ăşiălaăcopiiiăautiştiăşiăpsihotici,ălaădeficien iiămintalăşiălaă
deficien iiăpsihomotorăaăc rorădezvoltareăpsihic ăesteăblocat ăprinăpersisten aăunorăniveluriăarhaice,ăr uăsauă
insuficient elaborate.
Aceast ă tehnic ă const ă înă antrenareaă fiec ruiă individă dină cadrulă grupuluiă deă aă seă subordonaă unoră
reguliăimpuseădeăconvie uireaăşiădesf şurareaăunorăactivit iăînăgrup(frânareaăunorăimpulsuriă,ărespectareaă
ordiniiă şiă ierarhieiă înă cadrulă grupului,ă respectulă fa ă deă al iiă şiă fa ă deă sine,ă controlulă proprieiă conduiteă
150
subordonate intereselor grupului etc.)

5. PSIHOTERAPIAăCOMPORTAMENTAL

Termenulăăădesemneaz ăăăunăăăansambluăăădeăămetodeăăăşiăăătehniciăpsihoterapeuticeăcareăseăîmpartăînă
dou ămariăcategorii:
- terapiaăcomportamental ăpropriu-zis ă(bazat ăpeăconcep iaăşiălucr rileăluiăWolpe),ăcareăfoloseşte
modelulăcondi ion riiăclasice.
- modific rileă comportamentaleă (bazateă peă concep iaă şiă lucr rileă luiă Skinner),ă concep ieă careă
foloseşteămodelulăcondi ion riiăoperante.
Psihoterapiileăăcomportamentaleăăpotăăfiăădefiniteăăprinăăurm toareleăaspecte:
- comportamentulăseădefineşteăcaăfiindăunăr spunsăalăindividuluiălaăstimuliiăinterniăşiăexterni;
- perturbareaă comportamentuluiă reprezint ă sauă genereaz ă dezadaptareaă sauă esteă oă consecin ă aă
uneiăînv riăineficiente;
- psihoterapiaăcomportamental ăfoloseşteălegileăînv turiiăîntr-oăăăsitua ieăăăexperimental ,ăăăastfelăăă
încât comportamentul neadaptat poate fi înlocuit cu unul eficient adaptat.
Ce elemente caracteristice ale psihoterapie! comportamentale pot fi considerate:
- centrarea asupra comportamentului inadecvat, considerat spontan;
- scopulăterapieiăconst ăînămodificareaăcomportamentuluiăinadaptat;
- scopulăterapieiăseăstabileşteăînăcontractulăterapeutic;
- terapiaăseădesf şoar ăînăprezent,ăaiciăşiăacum,ănuăseăacord ăaten ieăcauzalit iiăprofundeăcareăaă
generat simptomul;
- terapia are patru faze:
o delimitarea aspectului comportamental inadecvat;
o delimitarea simptomelor- int ăşiăaăscopurilorăterapiei;ă
o alegerea unei tehnici psihoterapeutice;
o evaluarea rezultatelor în raport cu stadiul anterior al terapiei.
- terapiaă foloseşteă teoriileă şiă legileă înv riiă şiă aplicareaă loră experimental ă (schemaă
comportamentului fiind schema Stimul - Reac ie,ă S-R) schimbarea comportamentului în procesul
terapeuticăfiindăurm rit ,ămaiăales,ăsubăaspectărela ională(27,ăvoi.ăIII,ăpag.ă745).
Elementulăcomunăalăacestorăabord riăşiătehniciăconst ăînămanipulareaăunorăelementeăaleăambian eiă
pentru a descuraja un anumit tip de comportament.
Principalele tehnici utilizate în psihoterapiile comportamentaleăsuntă(dup ă27):
- desensibilizareaăsistematic ă(constândăînăreducereaăanxiet iiăprinăcontracondi ionareăînăsitua ieă
de relaxare);
- floodingulă sauă tehnicaă inversiunii(const ă înă prezentarea,ă înă imagina ieă sauă realitate,ă aă unoră
stimuli provocatoriădeăanxietateăpentruăaădeclanşaăşiăapoiăaăob ineăr spunsul);
- tehnicaăimploziv ă(careăcombin ăelementeădinăpsihanaliz ăşiădinăteoriaăînv rii,ăfolosindu-se
temeăprovocatoareădeăangoas ,ăcuămaterialăoedipian,ăcerându-iăsubiectuluiăs ăseămen in ăînăaceast ăscen ă
pân ăcândăstareaădeăanxietateădispare);
- traningulă asertivă sauă terapiaă asertiv ă (vizeaz ă modificareaă comportamentuluiă interpersonală
inadecvată ală subiectuluiă prină încurajareaă deă aă fiă elă însuşiă şiă deă a-şiă exprimaă ideileă şiă emo iileă proprii
respectând,ăînăacelaşiătimp,ăideileăşiăemo iileăcelorlal i);
- tehnicile aversive (constând în provocarea de aversiuni, cu stimuli punitivi);
- economiaădeăjetoaneă(tehnic ăutilizat ălaăpsihoticiiăcronici,ăceăseăbazeaz ăpeămodelareaăoperant ă
şiăpe înt rireaăprinăstimuliăexteriori:ăterapeutul,ăîmpreun ăcuăpacientul,ădelimiteaz ăcomportamentulăcareă
trebuieă modificat,ă organizândă apoiă oă restructurareă aă mediuluiă careă s ă favorizezeă atingereaă
comportamentelor ineficiente);
- maiăpotăfiăamintiteăşiăalte tehnici,ăcaăterapiaărela ional-emotiv ăaăluiăEllis,ăterapiaăprinăinten ieă
paradoxal ,ă tehnicaă contingen eloră deă înt rireă (condi ionareă operant ), imitareaă deă modeleă (înv areă prină
imitare), terapia prin contrast (condi ionareaăoperant ),ăbio-feedback, încurajareaăşiădescurajarea.
Caătehniciăaleăpsihoterapieiăcomportamentale,ăutilizateăcuăsuccesălaăcopii,ămaiăsuntăşiămodelareaăşiă
modificareaăcomportamentuluiăprinăînt ririăşiăpedepse,ăpeăcareăleăprezent măpeăscurt,ăînăcontinuare:

151
 5.l.Modelarea
În anul 1969,ăBanduraăpublicaă„Principiileămodific riiăcomportamentale",ăînăcareăprezint ăînv areaă
social ă prină imitareaă deă modeleă caă ună procesă fundamentală înă dezvoltareaă copilului.ă Acestă procesă eraă şiă
înainteăcunoscut,ăgenezaăluiăg sindu-se la J. Piaget, iar o descriereăam nun it ăi-aăfostăf cut ădeăpsihologulă
francez G. Tarde.
Conformăprincipiuluiămodific riiăcomportamentale,ăunăcomportamentăpoateăfiăînv atăsauămodificată
prinăsimplaăobservareădeămodeleăşiăaăconsecin elorărezultateădinăacestăcomportament.
Se utilizeaz ătreiătipuriădeămodele,ăastfel:
- modeleăreale,ăprinăcareăseăarat ăcopiluluiăcomportamentulărespectivăşiăconsecin eleăpozitiveăsauă
negative ale acestuia;
- modele simbolice(sau simboluri-modele) din filme de desene animate, din alte filme, din
emisiuni de televiziune etc;
- modeleă imaginare,ă prină care,ă laă sugestiaă terapeutului,ă seă imagineaz ă modeleă pozitiveă sauă
negativeăceăseăcomenteaz ăcuăpacientul.
Înăprocesulădeămodelare,ăesteăvorbaădeăînv areăsocial ăşiănuădeăoăsimpl ăimitare,ăînăacestăproc es de
înv are,ă ună rolă importantă îlă joac ă observarea,ă înă careă sim ulă privilegiată esteă vederea.ă Esteă vorbaă deă oă
înv areăvicariant ă(înlocuitoare,ăcompensatoare),ăavândăînăvedereăc ămodelulăjoac ăunărolăintermediarăprină
raportare la copilul observator.
Acestuiătipădeăînv areăiăseăpotăaplicaădiverseămodalit iădeăînt rireăextern ,ăcaăînt rireaăvicariant ,ă
pedeapsaăşiăaversiuneaăvicariant .
Înv areaă prină modelareă poateă fiă utilizat ă prină remarcareaă absen eiă consecin eloră negativeă aleă
comportamentului modelului,ă pentruă dezinhibareaă unuiă comportament,ă pentruă achizi ionareaă uneiă func iiă
sauă aă unuiă comportamentă careă nuă aă fostă niciodat ă însuşit,ă pentruă creştereaă eficien eiă unuiă comportamentă
ineficientăşiăimperfect,ăprecumăşiăpentruăstingereaăangoaseiăşiăanxiet ii.
Înv areaăprinăimitare-modelareăesteăsupus ăurm toarelorăprincipii:
- modelulă trebuieă s ă fieă apropiată copilului,ă dină punctă deă vedereă ală vârstei,ă sexuluiă şiă
caracteristicilor socio-culturale;
- modelulătrebuieăs ăseăbucureădeăunăanumităprestigiu;
- copilulă trebuieăs ăştieădinainteăceăcaracteristic ăanumeătrebuieăs ăobserveăşiăs ăimite(conformă
celor stabilite de terapeut sau educator);
- oriceărealizareăpozitiv ătrebuieăs ăfieăînt rit ăprinăaprobare.
Înă acestă tipă deă înv are,ă seă utilizeaz ă cuă succesă casetaă videoă peă careă seă înregistreaz ă momenteleă
pozitive,ă realiz rileă pozitiveă peă careă subiectulă vreaă şiă trebuieă s ă leă imiteă (ună gest,ă oă mişcare,ă ună anumită
comportament).
Prină utilizareaă joculuiă deă rolă şiă repetareaă imaginiloră video-model, comportamentele pozitive se
însuşescămaiăeficient.
Acesteătipuriădeăterapieăseăpotăaplica,ăcuăsucces,ăşiălaădeficientulămintalăuşorăşiăchiarămediu,ădarăînă
coordonareaăactivit iiăcreşteărolulăprofesoruluiăterapeut,ăavândăînăvedereăposibilit ileăreduse,ădeterminateă
de nivelulăintelectualăsc zutăaleăacestuiădeficient.

5.2. Modificareaăcomportamentuluiăprinăînt ririăşiăpedepse

Bazaă teoretic ă aă acesteă terapiiă oă constituieă mecanismulă condi ion riiă operante,ă studiată deă
reprezentan iădeăseam ăaiăşcoliiăcomportamentalisteă(Thorndike,ăTalman,ăGuthrie).ăEiăauăconstatatăc ăună
anumităcomportament,ădac ăesteăînămodăconsecventăurmatădeăoărecompens ,ăareămaiămareăşans ădeăaăseă
produceădinănou.ăAcestăfenomenăesteăcunoscutăcaă„legeăaăefectului",ăcareăafirm ăc ăaceleăcomportamenteă
care suntă urmateă deă consecin eă pozitiveă voră aveaă tendin aă s ă seă repete,ă iară celeă urmateă deă consecin eă
negative,ăseăvorămanifestaăcuăoăfrecven ădinăceăinăceămaiămic .
Skinnerăaăextinsăacestăprincipiu,ădemonstrândăc ăînt rireaănuăesteăimportant ănumaiăprinăefect ulăs uă
recompensativă sauă aversiv,ă ciă şiă prină efectulă pozitivă peă careă îlă areă asupraă comportamentuluiă individului.ă
Astfel,ă înă condi ionareaă operant ,ă dac ă ună comportamentă esteă urmată deă ună anumeă eveniment -efect,
comportamentulărespectivăseămanifest ăcuăoăfrecven ămaiămare.ăînăaceast ăsitua ie,ăspunemăc ărespectivulă
comportamentăesteăînt rit.
Înă înt rireaă pozitiv ă comportamentulă respectivă (deă exempluă punctualitatea),ă seă manifest ă cuă
frecven ămaiămareăpentruăc ăesteăurmatădeăconsecin eăpozitiveă(deăex.ălauda,ărecompensa).
Înă înt rireaă negativ ,ă frecven aă unuiă comportamentă (pozitiv)ă creşteă pentruă c ă elă esteă urmată deă
152
omitereaăunuiăevenimentăaversivăanticipată(ex.:ăobserva iile,ăscuzeleăsauăreproşurileăcuiva).
Înă situa iileă prezentate,ă termenulă deă înt rireă seă refer ă întotdeaunaă laă cazurileă înă careă
comportamentulă(pozitiv)ăcreşteăînăfrecven .
Alteădou ătipuriădeăconsecin eăsuntăasociateăcuădescreştereaăcomportamentului,ăastfel:
- pedeapsaădescrieăsitua iaăînăcareăcomportamentulădescreşteăînăfrecven ,ăpentruăc ă este urmat de
un eveniment aversiv;
- nerecompensareaă frustrant ă descrieă situa iaă înă careă comportamentulă descreşteă înă frecven ,ă
pentruăc ăesteăurmatădeăomitereaăuneiărecompenseăaşteptateă(deăex.:ănuăaăfostăl udat,ăpremiat).
Cercet rileă ulterioare,ă aleă luiă O.ă H.ă Mowrer,ă auă scosă înă eviden ă c ă rolulă pedepseloră şiă
recompenselorăareăşiămaiămareăefectădac ăsuntăaplicateălaămomentulăpotrivit.ăAstfel,ăcomportamentulăcelă
maiă apropiată înă timpă deă recompens ă esteă înv ată maiă bine,ă iară oă pedeaps ă imediat ă mic ă poate duce la
abandonareaăunuiăanumităgenădeăcomportament,ăchiarădac ăpeăunătermenălungăarăconduceălaăoărecompens ă
considerabil .
Respectândă acesteă principiiă înă abordareaă tulbur riloră deă comportamentă laă copil,ă seă potă ob ineă
rezultate importante.
Prezent măunăexempluă(dup ă30,ăpag.ă58):
Copilulă „X",ă deă 6ă ani,ă aă fostă dusă laă clinicaă deă neuropsihiatrieă infantil ă pentruă c ă detestaă şcoala,ă
comportamentulăs uăînăclas ăavândăunăcaracterăagresivăcareăderanjaălec iileăşiăf ceaăcaăelăs ăfieărespinsădeă
colegiiăs i.
Observândăcuăaten ieăcomportamentulăp rin ilorăînătimpulăinterviuluiăclinic,ăterapeutulăaăconstatată
c ăambiiăp rin iăerauăfoarteăpermisiviăşiăaprobauătotăceăf ceaăsauăspuneaăcopilul.
Programulădeăpsihoterapieăaăcuprinsăurm toareleăetape:ă
a.ă p rin iiă auă fostă ajuta iă s ă discriminezeă întreă comportamentele realeă şiă celeă cuă caracteră
demonstrativ ale copilului;
b.ăp rin iiăauăfostăînv a iăs ăignoreăcopilulăneacordându-iăinteresăşi aten ieăăăăatunciăăăăcândăăăpuneaăăă
înă ă ă ă func iuneă ă ă comportamente demonstrative. Ei trebuiauă s ă manifesteă aprobareă doară pentru
comportamentele dezirabile.
c.ă ă înv toareaă aă fost,ă laă rândulă ei.ă instruit ă s ă ignoreă peă copil,ă când acesta se comporta
necorespunz tor,ăşiăs -iăacordeăaten ieănumai când se comporta bine.
Comportamentele nedorite, cu caracter demonstrativ ale copilului, s-auă accentuată înă clas ă înă
primele zile, ele reducându-seăapoiădinăceăînăceămaiămult,ănefiindăînt riteădeăp rin iăşiăînv toare.ăOdat ă
cuădiminuareaăacestorăcomportamente,ăcopilulăaăînceputăs ăfieătotămaiămultăacceptat de colegi, ceea ce a
constituităoănou ăînt rireăaămodelelorădeăcomportamentădoriteăşiăaămodificatăatitudineaăsaănegativ ăfa ădeă
şcoal .
Principiileă maiă susă prezentateă fundamenteaz ,ă înă egal ă m sur ,ă tehnicileă psiho-terapeutice,
tehnicile specializate deăinterven ie,ăcâtăşiădemersurileăeducative.
Înăperspectiv ăpsihopedagogic ,ăprincipiileăexpuseăconducălaăoăserieădeăconsidera ii,ăastfel:
- cunoaştereaărezultateloră(dac ărezultateleăintermediareăsuntăcomunicateăelevilor)ăseăconstituieăînă
factori recompensativiăceăfixeaz ăconduitaădeăsucces;
- fixareaăobiectiveloră(esteădeosebitădeăutil ăfixareaăunorăobiectiveăintermediareăclareăşiăprecise).ă
Evalu rileă intermediare,ă prină raportareă laă acesteă obiective,ă voră înt riă corespunz toră comportamentulă
pozitiv al elevilor;
- utilizareaărecompenselorăşiăpedepseloră(prinăinternaiizare, recompensa conduce la ceea ce
seăănumeşteăămotiva ie pozitiv ,ăiarăpedeapsa,ălaămotiva ieănegativ .ăRecompensaăşi pedeapsaăăămotiveaz ăăă
elevii diferit, practica pedagogic confirmândăeficien aăsporit ăaărecompensei).
Proveniteă dină principiileă condi ion riiă operante,ă prezentateă mai sus, pot fi cu succes utilizate in
terapiaăcopiilorăautişti,ăaăcelorăcu psihozeăinfantile,ăcuăretardămintalăsever,ăcuădeficien eăneurologice grave,
înăvedereaăînv riiălimbajuluiăsauăînăscopulăsocializ riiălor (l9, pag. 180)
Peă aceleaşiă metodeă seă potă structuraă şiă programeă deă prevenireă şiă tratamentă aă unoră copiiă cert re i,ă
impulsivi,ădelincven i.

153
 CÂTEVA CONCLUZII
Înă cazulă copiilorăşiă adolescen iloră cuă diverseă deficien e,ă inclusivă deă psihomotricitate,ă interven iileă
posibile,ămultipleădeăaltfel,ăseăgrupeaz ăînăcâtevaăcategoriiămari,ăastfel:
- interven iaă medicamentoas ă (careă nuă întotdeaunaă favorizeaz ă activitateaă instructiv-educativ ă
datorit ădiminu riiăcapacit iiădeăconcentrare,ăsubăinfluen aăunorămedicamente);
- interven iileă specializateă şiă psihopedagogiceă (culturaă fizic ă medical ,ă terapiaă tulbur riloră deă
limbaj,ăeduca iaăpsihomotorieăşiăterapiaătulbur rilorădeăcomportament);
- psihoterapiaă(careăseăpoateărealizaălaăcopilulămicăşiălaădeficientulămintalănumaiăcuăoăpricepereăşiă
oăexperien ădeosebit ăînădomeniu);
- ajutorulă ă ă ă socială ă ă ă sauă ă ă ă institu ionalizareaă ă ă (5,ă ă ă ă pag.ă ă ă ă 257) (institu ionalizareaă nuă are
întotdeauna efectele dorite, fapt pentruă careă înă ultimulă timpă seă puneă accentă peă men inerea copilului in
familiaănatural ,ăînăaceast ăsitua ie,ăac iunea trebuieăîndreptat ăînămodăspecialăasupraăfamilieiăcareătrebuie
instruit ăasupraăfeluluiăcumăs ătratezeăcopilul).
Modalit ileă deă interven ieă nuă trebuieă s ă respecteă oă anumit ierarhizare, alegerea acestora
realizându-seăînăfunc ieădeăscopul urm rităşiădeăposibilit ileădeăinterven ie,ăacordândămetodaăcuănivelul de
interven ieăăăalesăăă(sistematicăăăsauăăăstructural),ăăăpornind de la problematicaăconcret ăaăfiec ruiăcopilă
sauăadolescent,ăeviden iat ăîn urmaăexamin riiăam nun iteăaăacestuia.
Alegereaă modalit iloră deă interven ieă seă faceă inândă contă deă limit rileă legateă deă deficien ă şiă deă
gradul acesteia (sau de patologie), deă condi iileă deă mediu,ă luândă înă considerareă ansamblulă dinamic,ă
psihologicăşiăsocial.
Referindu-neă laă dinamicaă deă ansamblu,ă esteă vorbaă deă aă alegeă impactulă (condi iileă deă mediu,ă
ambian a,ă familiaă sauă copilul,ă aspectulă biologică sauă psihologic)ă şiă profunzimeaă interven ieiă (aspecteă
simptomatice structurale, etiologice), în definitiv este vorba de definirea unui proiect terapeutic (5, pag.
259),ăştiindăs ăseăprevad ămodific rileăceăseăvorăob ineăînăurmaăinterven iei.
Stabilirea unui proiect educativ-terapeutic înseamn ă definireaă unuiă scopă (ceă modific riă dorimă s ă
ob inemăşiăînăceălimite,ăcareăsunt aspecteleăprioritareăasupraăc roraătrebuieăs ăintervenim,ăceămijloaceăfolosimă
şiă înă ceă cadru).ă Acesteă mijloaceă deă interven ieă seă potă axaă peă oă schimbareă simptomatic ă (prescrierea de
medicamente,ăeducareaăsauăreeducareaăortofonic ,ăcultur ăfizic ămedical ,ăeducareaăpsihomotricit ii,ăuneleă
psihoterapii)ăsauăvizeaz ăoăschimbareămaiăprofund ăaăorganiz riiăpersonalit ii,ăutilizândăpreponderentăşi/sauă
psihoterapia.
În acest context,ătrebuieăs ăsubliniemăasem n rile,ădarăşiădeosebirileădintreăinterven iileăspecializateăşiă
psihoterapie.
Puncteă comuneă aleă tuturoră interven iiloră specializateă (CFM,ă educa ieă psihomotorie,ă terapiaă
tulbur rilorădeălimbajăşiăaătulbur rilorădeăcomportament)ăsuntăurm toareleă(dup ă5,ăpag.ă267):
- acesteaăvizeaz ăoăfunc ie,ăunăinstrument,ăoăaptitudineăinsuficient dezvoltate;
- eleăseăsitueaz ăraportateălaănormeăşiălaăoădezvoltareănormal ;
- facă apelă ă laă exerci iiă (acesteă exerci iiă ă suntă prezentateă într-o gradareă progresiv ,ă mergându-se pe
creştereaă treptat ă aă gradului deă dificultate,ă ă indiferentă deă ă naturaă deficien ei:ă ă motorie,ă de limbaj, de
psihomotricitate,ăădeăăşcolaritate,ăădeăăînv are,ăăde comportament etc.), educatorul furnizând mijloacele
pentru creştereaănum ruluiădeărealiz riăşiăperforman e.
Chiarădac ăsuntemăconştien iădeăimportan aărela ieiăşiăac iuniiăpsihoterapeutice,ăinterven iileătrebuieă
s ă r mân ă centrateă peă func iaă pentruă careă auă fostă decise,ă educatorulă putândă interveni,ă uneori,ă foarte activ
(ac ionând,ăexemplificând,ăcorectândăoăac iune,ăf cândăaprecieri,ăutilizândămijloaceăverbaleăşiănonverbale),ă
interven iaă specializat ă putândă deveniă psihoterapieă "mascat "ă (6,ă pag.ă 304),ă careă nuă suplineşte,ă îns ,ă
veritabileleăinterven iiăpsihoterapeuticeăcareăac ioneaz ălaăaltănivelădeăprofunzime.
Specialiştiiă înă kinetoterapieă şiă cultur ă fizic ă medical ă scotă înă eviden ă necesitatea,ă caă înă paralelă cuă
recuperareaă medical ă şiă func ional ,ă s ă seă utilizezeă şiă psihoterapiaă (62,ă pag.ă 76).ă Aceeaşiă orientare
multidisciplinar ăseăîntâlneşteăşiălaăterapiaătulbur rilorădeălimbajă(60,ăpag.ă207)ă(84,ăpag.ă312),ăprecumăşiălaă
terapiaătulbur rilorădeăcomportamentă(5,ăpag.ă269).
Concluziile la acest capitol se constituie într-oă pledoarieă pentruă oă abordareă complex ,
multidisciplinar ăînăeducareaăpsihomotricit ii.ăOriădeăcâteăoriăesteăposibilă(şiădac ăexist ăbaz ămaterial ăşiă
specialişti),ă interven iileă asupraă copiiloră deficien iă trebuieă s ă seă realizeze pe baza unui proiect terapeutic
(programă deă educa ieă psihomotorie)ă sauă deă interven ieă personalizat ă înă careă s -şiă aduc ă aportulă echipaă
multidisciplinar ă(46,ăpag.ă8).
154
 Interven iileă medicamentoase,ă interven iileă prină tehniciă specializate,ă adecvateă (culturaă fizic ă
medical ,ăterapiaătulbur rilorădeălimbaj,ăeduca iaăpsihomotorie,ăterapiaătulbur rilorădeăcomportament),ăprină
psihoterapie,ănuăseăsuprapunăşiănuăseăexclud,ăciăseăcompleteaz ,ăfacilitândăachizi ionareaăcompeten elorăcareă
permităapoiăintegrareaăfamilial ,ăşcolar ăşiăsocioprofesional ăaăcopiilorăşiăadolescen ilorăcareăauădificult iădeă
psihomotricitate,ădarăşiădeăoriceăalt ănatur ăarăfiăele.

155
 BIBLIOGRAFIE

1. Ajuriaguerra, J; Auzias, M. Denner, A., Scrisul copilului (Voi. I - Evolu iaăscrisuluiăşiădificult ileăsale; Voi. II
-Reeducareaăscrisului)ăE.ăD.ăP.,ăBucureşti,ă1980.
2.ăăăăăArcan,ăP.;ăCium geanu,ăD.ăCopilul deficient mintal Ed.ăFacla,Timişoara,ă1980.
3. Badea, E., Caracterizareaădinamic ăaăcopiluluiăşiăadolescentuluiă(deălaă3ălaă17/18ăani)ăcuăaplica ieălaăfişaă
şcolar , Edă.Tehnic ,ăBucureşti,1997.
4. Basch, F, M., Comprendre la psychotherapie, Ed. Seuil Paris,1995(1988).
5. Beauchesne, H.; Gibello, B., Tr iteădeăpsychopathologie
infantile, PUF, Paris, 1991.
6. Bergeret, J., Psychologie pathologique, Masson, Paris,
1993(1972).
7. Bândila, A.; Rusu, C., Dic ionară selectiv.ă Psihopedagogieă special .ă Defectologieă medico-social ,ă Ed.Pro-
Humanitate, Bucureşti,ă1999.
8. Benos, J., L'enfant inadaptee et education psycho-motrice. Ed.Maloine, Paris, 1972.
9. Binet, A., Ideile moderne despre copii, E.D.P.,ăBucureşti,
1975.
10. Bluma, S.; Shearer, M.; Frohman, A.; HIHiard, J.,
Portage Guide to Early Education, U.S.Office of Education
Service
11. Bogdan, T.; Bogdan-Tuciciv, A., Cândă trebuieă început ă preocupareaă pentruă dezvoltareaă psihic ă aă
copilului?, în Revista de Pedagogie, nr. 9/1984.
12. Bontila, G., Aptitudinileăşiăm surareaălor, Centrul de documentareăşiăpublica iiăalăMin.ăMuncii,ăBucureşti,ă
1971.
13. Carantin ,ă D.,ă Program terapeutic pentru educa iaă piho-motric ă aă copiluluiă handicapată sever,ă S.S.H.,ă Institutulă
Na ionalădeărecuperareăşiăeduca ieăspecial ăaăpersoanelorăcu handicap.
14. Chioreanu,ăA.;ăR dulescu,ăG.ă(coord.),ăMicădic ionarăenciclopedic, Ed.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă1972.
15. Cinca, I. (coord.), Neuropsihiatrie, E.D.P.,Bucureşti.1965.
16. Ciornea, T. (coord.), Medicinaălegal .ăDefini iiăşiăinterpret ri, Ed.ăJunimea,ăIaşi,ă1986.
17. Claparede, E.: Educa iaăfunc ional , E.D.P., Bucureşti,ă1973.
18. Cosmovici, A.; lacob, L., Psihologieăşcolar , Ed. Polirom, Iaşi,1998.
19. Cottraux, J., LeşătherapiesăcomportementalesăetăcognitivesăMasson, Paris, 1990.
20. Dafinoiu, L, Elementeădeăpsihoterapieăintegrativ .ăEd.ăPolirom,ăIaşi,ă2000.
21. Dubost, M.; Kohler, C., Oăexperien ădeăpreg tire pentru punereaălaămunc ăaădebililorămintal, în "Enfance"
nr. 4-5/1960 (coord., Zazzo,R.).
22. Farkas, M., Dateă comparativeă privitoareă laă rela iaă dintreă inteligen ,ă percep iile,ă reprezent rileă spa ialeă şiă
motricitateaă manual ă fin ă laă eleviiă disortografici. în "Probleme de defectologie", voi. IX, E.D.P.,
Bucureşti,1975.
23. Farkas, M., Formareaă ac iuniloră mintaleă peă bazaă unuiă modelă obiectuală laă copiiiă deficien iă intelectual, în
"Probleme de defectologie", voi. VI, E.D.P.,ăBucureşti,ă1967.
24. Geissmann, P.; Bousingen, D., LeşămethodesădeărelaxationăCharles Dessart, editeur, deuxieme edition
25. Gilly, M.: Elev bun, elev slab, E.D.P.,ăBucureşti,1976.
26. Golu, M.; Dicu, A., Culoareăşiăcomportament, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1974.
27. Gorgos, C.(red.), Dic ionarăenciclopedicădeăpsihiatrie (voi. MV),ăEd.ăMedical ,ăBucureşti,ă1987-1992.
28. Gunzburg, H, C., Progress assessment chart of social development (For the Mentally Handicapped),
England, 1967.
29. Holdevici, L, Ameliorareaăperforman elorăindividuale prin tehnici de psihoterapie, Ed.Orizonturi, 2001.
30. Holdevici, L: Elemente de psihoterapie, Ed. ALL, Bucureşti,ă1996.
31. Holdevici, L; Vasilescu, P., Psihoterapia.ăTratamentăf r ămedicamente, Ed.Ceres,ăBucureşti,ă1993.
32. lonescu, G.: Psihoterapie. Ed.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,1990.
33. Ionescu,G. ; Bejat, M.; Pavelcu,V. (red.), Psihologie clinic , Ed.Acad.ăR.S.R.,ăBucureşti,1985.
34. lonescu, S.(coord.), B.T.D.M.-72 Ghid pentru aplicarea baterieiăpentruăadmitereaăînăşcoalaăprofesional ă
156
 special .ăEd.C.D.P. al Min. Munch',1974.
35. lonescu, S., Adaptareaăsocioprofesional ăaădeficien ilorămintal. Ed.ăAcad.ăR.S.R.,ăBucureşti,1975.
36. KREINDLER, A., Agnozii si apraxii. Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti,ă1977.
37. Le Roch,Y., Cumăs ăfacemăexerci iileăsenzoriale? E.D.P., Bucureşti,ă1976.
38. Lungu-Nicolae, S., Programă deă recuperareă complex ă aă copilului handicapat mintal. S.S.H., INRESPH,
Bucureşti,ă1992.
39. Lungu-Nicolae, S., Sfera perceptiv-motric ălaăhandicapatulămintal. S.S.Tă.,ăI.N.R.E.S.P.H.,ăBucureşti,1994.
40. Marcu, F.; Maneca,C., Dic ionarădeăneologisme. Ed. Acad.ăR.S.R.ăBucureşti,ă1978.
41. M rgineanu,ăN.ă(coord.),ăSelec iaăsiăorientareaăprofesional E.D.P.,ăBucureşti,1972.
42. Mecu, C.; Rusan, I. (coord.), Psihomotricitatea, concept, obiective ale integr riiă şiă terapieă înă şcoalaă
ajut toare, în "Probleme de defectologie"(coord. E.Verza), Univ. Bucureşti,ă1988.
43. Miclea, M.: Psihologieăcognitiv , Ed.ăPolirom,ăIaşi,1999.
44. Mitu, F.; Antonovici, S.: Metodicaă activit iloră deă educareă a limbajului în înv mântulă preşcolar,ă Ed.Proă
Humanitate, Bucureşti,ă1999.
45.ăăăMote ,ăD.,ăPsihopedagogiaărecuper riiăhandicapa ilorăneuromotori. Ed.ăFunda ieiăHumanitas,ăBucureşti,ă2001.
46. Muşu,!.;ăTaflan,ăA.ă(coord.),ăTerapieăeduca ional ăintegrat , Ed.Pro Humanitate,ăBucureşti,ă1997.
47. Nathan, T., Psvchotherapies, Ed. Odile Jacob, Paris, 1998.
48. Osterrieth, P, A., Introducere în psihologia copilului E.D.P.,ăBucureşti,ă1976.
49. P unescu,ăC.,ăDeficien aămintal ăşiăorganizareaăpersonalit ii, E.D.F.,ăBucureşti,1977.
50. P unescu,ăC.;ăMuşu,ăL,ăMetodologiaăînv riiămatematiciiălaădeficien iiămintal E.D.P.,ăBucureşti,ă1980.
51. P unescu,ă C.;ă Muşu,ă L,ă Recuperarea medico-pedagogic ă aă copilului handicapat mintal, Edă .Medical ,ă
Bucureşti.ă1990.
52. Percek, A., Stresulăşiărelaxarea, Ed. Teora,1993.
53. Perron, R., Deficien aămintal ăşiăreprezentareaădeăsine. In "Debilit ileămintale"(coord.ăR.ăZazzo),ăEăD.P.,ă
Bucureşti,ă1979.
54. Piaget, J., Psihologiaăinteligen ei, Ed.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1965.
55. Picq, P.;Vayer, P., Education psycho-motrice et arrieration mentale, Ed. Doin, Paris, 1968.
56. Popa, M.: (coord.gen.), Dic ionarăenciclopedic (voi. IV) Ed.ăEnciclopedic ,ăBucureşti,ă2001.
57. Popescu-Neveanu, P., Dic ionarădeăpsihologie, Ed. Albatros,ăBucureşti,ă1978.
58. Preda,V., Particularit ileă explor riiă vizualeă aleă capacit iiă deă organizareă şiă structurareă spa ial ă laă debiliiă
mintal.ă Implica iileă loră înă activit ileă didacticeă şiă corectiv-compensatorii. In "Metodologii contemporane în
domeniul defectologieiăşiălogopedici (coord.E.Verza), Univ. Bucureşti,ă1987.
59. Predescu, V., Psihiatrie. Ed.ăMedical ,ăBucureşti,ă1976.
60. Radu,Gh., Psihopedagogiaăşcolarilorăcuăhandicapămintal,ăEd.Pro,ăHumanitate,ăBucureşti,ă2000.
61. Radu,Gh; Stoiciu, E., M., Uneleă particularit iă aleă înv mântului pentru debili mintal E.D.P.,ă Bucureşti,ă
1976.
62. Radu, I, D., Educa iaăpsihomotorieăaădeficien ilorămintal. Îndrum torămetodic. Ed.ăProăHumanitate,ăBucureşti,ă
2000.
63. Radu, Iul.; Radu, L, Manifest riă aleă iner ieiă gândiriiă laă elevii debili mintal, în Rev. Psihopedagogie
Special ă-Buletin documentar nr.1/1970 al C.D.P. din Min. Muncii.
64. Rob nescu,ăN., Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile, Ed.ăMedical ,.ăBucureşti,ă1983.
65. Roşea,ăA.ă(red.),ăPsihologie general , E.D.P.,ăBucureşti,ă1966.
66. Roşea,ăM.,ăMetode de psihodiagnostic, E.D.P.,ăBucureşti,ă1972.
67. Roşea,ă M.,ă Specificulă diferen eloră psihiceădintreă copiiiă întârzia iămintalăşiăceiănormali, E.D.P.,ăBucureşti,ă
1965.
68. Roşea,ăM.,ăPsihologia deficien ilorămintali, E.D.P., Bucureşti,ă1967.
69. Rouques, D., Psychopedagogie des debiles profonds. Recit d'une experience realisee aupres de fillettes d'age
scolarire 2e Ed. Fleurus, Paris, 1969.
70. Sbenghe,T., Kinetologieăprofilactic ,ăterapeutic ăşiădeărecuperare, Edă.Medical ,ăBucureşti,ă1987.
71. Şchiopu,ăU.(coord.),ăDic ionarădeăpsihologie, Ed. Babei, Bucureşti,ă1997.
72. Sillamy, N., Dic ionarădeăpsihologie, Ed. Univers Enciclopedic,ăBucureşti,ă1996.
73. Sirian, V., Procedeeă pentruă stimulareaă coordon rii manuale la handicapatul mintal, în "Elemente de
psihopedagogia handicapa ilor"ă(coord.ăE.ăVerza),ăUniv.ăBucureşti,ă1990.
74. Sirian,V., Psihomotricitateaă şiă educareaă eiă laă elevulă deficient de intelect, în "Probleme de defectologie"
157
 (coord. E. Verza), Univ.ăBucureşti,1988.
75. Schultz, J, H., Le training autogene. Adaptation Francaise par R. Durând de Bousingen P.U.F., Paris,1965.
76. Stanic ,ăC.;ăVr şmaş,ăE., Terapiaătulbur rilorădeălimbaj,ăS.S.H.,ăI.N.R.E.S.P.H.,ăBucureşti,ă1994.
77. Slama-Cazacu,T; Floru, R., Atlas de psihologie, Ed. Ştiin ific ,ăBucureşti,ă1968.
78. Ştefan,ăM., Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere Ed.ăProăHumanitate,ăBucureşti,ă1999.
79. Tallis, F.: Obsesiile. Un manual de autoajutorare. Ed. Polimark,ăBucureşti,ă1998.
80. Verza, E., Dislaliaăşiăterapiaăei, E.D.P.,ăBucureşti.ă1977.
81. Vlad, E., Evaluareaăînăactulăeduca ionalăterapeutic. Ed. Pro Humanitate,ăBucureşti,ă1999.
82. Vlasova, T, A,; Pevzner, M, S., Despre copii cu abateri în dezvoltare, E.D.P.,ăBucureşti,ă1975.
83. Vr şmaş,ăE., înv areaăscrisului, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti,ă1999.
84. Vr şmaş,ăE.;ăSt nic ,C.,ăTerapiaătulbur rilorădeălimbaj,
E.D.P.,ăBucureşti,ă1997.ă85. Wallon, H., Evolu iaăpsihologic ăaăcopilului, E.D.P.,
Bucureşti,ă1975.ă86. Widlocher, D.; Braconnier, A., Psychanalyse et
psychotherapies, Ed. Flammarion, Paris, 1996. 87. Zazzo, R. (red.), Debilit ileămintale. E.D.P.,ăBucureşti,ă1979.
88. Zazzo, R., Une recherche d'eguipe sur la debilite mentale. în Rev. "Enfance", nr.4-5/1960.
89. Ziegler, D., Educa ieăpsihomotorie.ăProgram ăproiectăpentru clasele I-IV.
90. Zorgo, B.; Farkas, M., Date experimentale cu privire la raportulădintreăac iunileăobiectualeăşiăr spunsurileă
verbaleălaăcopiiiădeficien iămintal, în "Probleme de defectologie", voi.V,ăE.D.P.,ăBucureşti,1966.

158