DE LA CELULĂ LA ORGANISM

Cuprins
1. Intoducere........................................................................................................................................................1
2. Celula...............................................................................................................................................................1
3. De la simplu la complicat................................................................................................................................2
4. Concluzii.........................................................................................................................................................3
Bibliografie..........................................................................................................................................................3

1. Intoducere

Cu toții cunoaștem că celula stă la baza organismelor vii. Evoluția vieții pe Pămînt ne redă consecutivitatea
trecerii de la o singură celulă la organisme complicate ca vețuiesc în diferite medii (aer, paîmînt, apa , alte
organisme). Rezultatele evoluției sunt diferite. Aceste reprezintă o mulțime de tipuri de organismuri atît
existente, cît și care nu mai există. În continuare, propunem o abordare mai desfășurată a acestui procesului
de trecere de la simplu la complicat.

2. Celula

Celula este unitatea de bază, structurală şi funcţională a oricărui organism. Este cea mai mică unitate de viață,
care poate fi clasificată ca o vietate. Unele organisme, cum ar fi cele mai multe bacterii, sunt unicelulare
(constau dintr-o singura celula). Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare. Pentru celulă au fost
date numeroase definiții, cum ar fi: „Celula este o unitate morfo funcțională elementară a tuturor
organismelor procariote și eucariote. Ea reprezină un prim nivel de organizare a materiei vii, dotat cu
capacitatea de autoreglare, autoconservare și autoreproducere.” Celule animale sunt diferite de cele vegetale
(Figura 2.1).

Figura 2.1 Celula vegetală și celula animală

Există două tipuri de celule: procariote și eucariote. Celulele procariote sunt, de obicei, independente, în timp
ce celulele eucariote sunt adesea găsite în organisme multicelulare. Există două tipuri de procariote: bacteriile
si archaea. Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele și algele sunt toate eucariote. Aceste
celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât o procariotă tipică și pot avea volumul de 1000 de ori mai
mare. Diferența majoră dintre procariote și eucariote este că celulele eucariote conțin compartimente legate
de membrană în care pot avea loc activități specifice metabolice. Cea mai importantă dintre acestea este
nucleul celular, un compartiment delimitat de membrană, care adăpostește ADN-ul celulelor eucariote. Toate
celulele, indiferent dacă sunt procariote sau eucariote, au o membrană care inconjoară celula, separă
interiorul acesteia de mediul său, reglementează ceea ce trece înăuntru și afară (permeabilitate selectivă) și
menține potențialul electric al celulei. Toate celulele posedă ADN (materialul ereditar de gene) și ARN (care
conține informațiile necesare pentru construirea diferitelor proteine cum ar fi enzimele, mașinăriile primare
ale celulelor). Celulele au, pe lângă membrană, citoplasmă, nucleu şi unele componente numite organite
citoplasmatice. Materialele de constructie a celulei diferă în dependență de tipul celulei. Celula este formată
din diferite molecule cu rol diferit. În componența acestor molecule intră atomi reprezentând 63 elemente
chimice. Fiecare celula își trăiește ciclul de viață. Acesta include creșterea, dezvoltarea, înlocuirea celulelor
vechi, producerea celulelor noi. Sunt 2 faze de viață: interfaza și faza mitotică. În prima se realizează
copierea AND-ului și pregătirea de divizare. Divizarea sau reproducerea acestora permite construcția
structurilor mai complicate. Celulele sunt modificate după funcţia pe care o îndeplinesc. Unele animale au
corpul format dintr-o singură celulă şi se numesc animale unicelulare. Iepurele şi alte animale au corpul
alcătuit din foarte multe celule şi se numesc animale pluricelulare.

3. De la simplu la complicat

Pe parcursul dezvoltării ontogenetice se desfăşoară o evoluţie cantitativă, materializată prin

creşterea numărului de celule, şi o evoluţie calitativă — histogeneza. Histogeneza este procesul de
diferenţiere şi specializare a celulelor, urmat de aparipa celor patru tipuri fundamentale de ţesuturi: epitelial,
conjunctiv, muscular şi nervos. Forma de existenţă a celulelor оn corpul uman este ţesutul. Ţesutul este o
grupare de celule diferenţiate, care au aceeaşi structură şi оndeplinesc aceeaşi funcţie. Spre exemplu: Ţesutul
muscular este format din celule numite fibre musculare, iar ţesutul nervos din celule nervoase numite
neuroni. Histogeneza este urmată de asamblarea ţesuturilor оn organe, organogeneza. In alcătuirea organelor
participăunul sau mai multe tipuri de ţesuturi. În alte cuvinte, țesuturile, la rîndul lor intră în alcătuirea unor
organe (stomac, creier, mușchi, pancreas, limbă). Ele constituie atît parenchimul, partea funcţională, cît şi
stroma, care asigură funcţionarea parenchimului prin vasculaţie, inervaţie şi sprijin. Orice organism este un
sistem care menține viața. Organele nu funcţionează izolat, ci în legătură cu alte organe formând aparate şi
sisteme . Un sistem (aparat) este format din organe de acelaşi fel, în care predomină un anumit ţesut. Un
aparat este format din organe, în alcătuirea cărora intră mai multe tipuri de ţesuturi, organele care, deşi sunt
diferite, îndeplinesc aceeaşi funcţie (aparatul digestiv, respirator, circulator, excretor şi reproducător). Spre
exemplu aparatul respirator (Figura 3.1). Aparatele şi sistemele formează organisme, care funcţionează ca un
întreg, ca un tot unitar, în strânsă legătură cu mediul înconjurător.

2
 Figura 3.1 Aparatul respirator
Organismele vii sunt formate din mai multe sisteme de organe (aparte) care îndeplinesc anumite funcții
pentru a menține viața. Conform evoluției, multe tipuri de organe, țesuturi, sisteme de organe și chiar
organisme, cu timpul ori sunt adaptate la schimbările de mediu, ori sunt eliminate ca rezultat al neutilizării.
Exemple ar fi: evoluția ochiului (de la cel al albinei la cel al octopodului sau uman), apendicele, dispariția
dinozaurilor, etc.

4. Concluzii

Viața este reprezentată de organisme active. Acestea sunt alcatuite in primul și primul rand din lucuri pe care
nu le vedem, însă care sunt strict necesare. Odată cu formarea structurilor mai complicate, sunt create și
organisme mai complicate. Toate urmează următorul șir evolutiv: atom-molecula-macromolecula-organit-
celula-tesut-organ-sistem de organe-organism. Nivelul de complexitate și formele pe care le capătă totate
structurile vii sunt în strînsă legătură cu mediu de viață. Odată cu evoluția mediului, evoluționează și formele
vieții.

Bibliografie

Wikipedia.com Articolul Celulă. (accesat 07.12.2015) . https://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_

%28biologie%29
Prezentare. De la celulă la organism, de Mark Anthony Calma, (accesat 07.12.2015)
https://prezi.com/ubjnzkq0v3ke/from-cell-to-organism/
Modul de studiu. De la celulă la organism. Living Things and Their Environment (accesat 07.12.2015)
http://depedcsjdm.weebly.com/uploads/7/9/1/6/7916797/p_77-
86_qtr_2_module_1_from_cell_to_organism.pdf
From a Cell to an Organism. iScience Grade 7, Davis County Edition, (accesat 07.12.2015)
http://www.davis.k12.ut.us/cms/lib09/UT01001306/Centricity/Domain/6967/7th%20Grade/11%20From
%20Cell%20to%20Organism/11%20From%20a%20Cell%20to%20an%20Organism.pdf
Forum, De la celulă la organism, (accesat 07.12.2015) http://brainly.ro