Coerenta sistemului era asigurata prin dubla inregistrare a fiecarei sume intr-un cont debitor si unul

creditor, asigurandu-se astfel interdependenta conturilor. Prin cercetarea unor marturii istorice pot fi
identificate cazuri de jurisprudenta (solutionarea unui caz pp ca toate celelalte cazuri similare sa
primeasca o solutie aprox la fel) comerciala italiana din sec al XVI-lea, din care rezulta ca Jurnalul si
Cartea Mare erau utilizate ca mijloc de proba in justitie pentru a solutiona litigiile comerciale dintre
negustori. Aceasta poate fi considerata cauza principala a succesului contabilitatii in partida dubla
sau cel putin cauza care a contribuit la difuzarea acesteia in lumea afacerilor. Astfel, se vehiculeaza
ideea ca asocierea dintre Jurnal si Cartea Mare, specifica pentru contabilitatea in partida dubla, a
asigurat cresterea fortei probante a contabilitatii in justitie, calitate care a antrenat la randul ei
raspandirea contabilitatii in partida dubla in mediul de afaceri.

Reglementarile juridice impuneau tinerea registrelor contabile, ca de exemplu in Franta, o

ordonanta a lui Colbert din 1673 prevedea o asemenea obligatie. Practic, dreptul contabil nu
impunea obligatia propriu zisa de tinere a contabilitatii, ea fiind deja o obisnuinta curenta a
comerciantilor si prevea reguli de forma a caror respectare dadea valoare probanta registrelor
contabile in caz de litigiu. O astfel de reglementare a fost ulterior preluata de codurile comerciale
potrivit carora contabilitatea tinuta cu respectarea regulilor impuse de legislatie putea sa fie admisa
in justitie pentru aprobarea relatiilor comerciale dintre partenerii de afaceri.

Ca urmare, situatiile financiare intocmite in intreprinderi serveau mai mult pentru scopuri de
gestiune interna, specific fiind sistemul contabil monist.

Sistemul contabil impus entitatilor autohtone incepand din 1994 in conformitate cu directivele
europene si standardele internationale de contabilitate a adus pe langa atatea elemente de noutate,
schimbarea conceptiei de ..... cu privire la organizarea contabilitatii, si anume trecerea de la o
abordare monista, la o viziune dualista.

Conceptul adoptat pentru organizarea contabilitatii isi pune amprenta si asupra modului de calcul a
rezultatelor. Astfel, in cazul contabilitatii organizata intr-un singur circuit (monista) determinarea
rezultatului se bazeaza pe folosirea acelorasi conturi privind cheltuielile si veniturile obtinandu-se
direct informatii, atat privind marimea rezultatului global obtinut de unitate, cat si a rezultatelor
analitice pe fiecare sector sau activitate consumatoare de resurse si generatoare de rezultate.

-Sa se aleaga subiectele ale caror directii sunt deja trasate in sistemele contabile nationale si sa se
incerce apropierea acestor directii spre o destinatie comuna; sau
-Sa se studieze problemele contabile noi, sa se propuna o solutie de rezolvare a lor, evitandu-se astfel
disparitatile nationale.
Prima cale reprezinta metoda traditional utilizata de institutiile de normalizare prin care se incearca
armonizarea contabila la nivel mondial.

Cea de-a doua modalitate este mai aventuroasa, presupunand angajarea pe un teren viran,
respectiv studierea unor probleme noi care n-au cunoscut inca o solutionare pentru a propune un
demers comun. Totusi, ea reprezinta o alternativa mai avantajoasa in anumite situatii, deoarece
propune o solutie unica de rezolvare a unei spete care poate fi preluata de sistemele contabile
nationale, spre deosebire de prima cale in care trebuie aduse la acelasi numitor comun solutii
diferite adanc inradacinate in practica.