ROMANTISMUL

Romantismul este mişcarea artistică şi literară afirmată în primele decenii ale secolului al XIX-
lea, mai întâi în Anglia, apoi în Gemania şi Franţa, de unde s-a răspândit în întraga Europă. Curentul,
apărut ca reacţie împotriva cla
sicismului, a fost pregătit de un moment de tranziţie numit preromantism şi a cuprins nu numai
literatura, ci şi artele plastice, muzica, filozofia, istoria şi estetica.
Principiile estetice romantice:
 cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a fanteziei creatoare în defavoarea raţiunii lucide;
 evaziunea în trecut, ca formă de contrapondere a realităţii obiective, de care romanticii erau
dezamăgiţi (evaziunea se realiza sub forma visului sau a somnului);
 contemplarea naturii sub forma descrierii şi a meditaţiilor asupra universului;
 interesul pentru tradiţie, istorie şi folclor;
 prezentarea unor eroi excepţionali, acţionând în împrejurări deosebite;
 importanţa acordată sentimentelor omeneşti şi mai ales iubirii;
 descoperirea infinitului spaţial şi temporal;
 preţuirea libertăţii de creaţie la nivelul limbii literare şi amestecul genurilor şi al speciilor;
lărgirea vocabularului prin pătrunderea arhaismelor, a regionalismelor şi a construcţiilor
specifice limbajului oral;
 utilizarea unor procedee caracteristice precum antiteza si comparaţia dezvoltată;
 ironia bazată pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere;
 dominaţia particularului asupra generalului, a individualului asupra colectivităţii, a
sentimentelor asupra raţiunii.
Romantismul pătrunde în literatura română după 1830, cu oarecare întârziere, dar îşi
prelungeşte influenţa până la Eminescu şi chiar mai târziu, ca stare de spirit ce nu dispare niciodată.
Romantici timpurii sunt Andrei Mureşanu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade
Rădulescu, poeţi ce oscilează între clasicism şi romantism, la ei fiind prezentă atât epistola, specie
clasică, cât şi meditaţia romantică.
Manifestul romantismului românesc este considerat articolul „Introducţie” la „Dacia literară”
publicat în 1840 de tânărul Mihail Kogălniceanu.
Teme şi motive romantice: natura, folclorul, dragostea, timpul, relativitatea timpului şi a
spaţiului, cosmosul, omul superior (de geniu), motivul acvatic (marea, izvorul, lacul), luna, stelele,
visul, oglinda etc.
 Aplicații – subiecte de tip II – bacalaureat
1. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poetic dat, evidențiind două trăsături ale
romantismului:

Când însuși glasul gândurilor tace

Mă-ngână cântul unei dulci evlavii...
Atunci te chem: chemarea asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea nopții blând însenina-vei

Cu ochii mari și purtători de pace?
Răsai din umbra vremilor încoace
Ca să te văd venind – ca-n vis, așa vii.

Cobori încet,,,aproape, mai aproape,

Te pleacă iar, zâmbind, peste-a mea față,
A ta iubirea cu-n suspin arat-o.

Cu geana ta m-atinge peste pleoape,

Să simt fiorii strângerii în brață,
Pe veci pierduto, vecinic adorato!

(Mihai Eminescu, Când însuși glasul)

2. Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul poetic dat, evidențiind două trăsături ale
romantismului:

De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,

Oceanul cel de gheață mi-apare înainte:
Pe bolta aurie o stea nu se arată,
Departe doară luna cea galbenă – o pată;
Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite
O pasăre plutește cu aripi ostenite,
Pe când ai ei pereche nainte tot s-a dus
C-un pâlc întreg de paseri, pierzându-se-n apus.
Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare,
Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu...ea moare,
Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi.
..............................................................
Suntem tot mai departe deolaltă amândoi,
Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț,
Când tu te pierzi în zarea eternei dimineți.

(Mihai Eminescu, De câte ori, iubito....)

Repere:
- identificarea temei și a motivelor literare;
- identificarea ideilor poetice;
- ilustrarea ideilor poetice cu ajutorul figurilor de stil / imaginilor artistice;
- comentarea titlului;
- numirea a cel puțin două trăsături romantice, susținute cu exemple comentate din text;
- se vor respecta părțile componente ale unei compuneri / unui minieseu: introducere, cuprins,
încheiere)