_________________________________________________________________________________

Design Thinking în educație

Prof. Mihaela Popa

Formator al Casei Corpului Didactic Braşov

Acest articol a fost realizat în urma participării la programul de formare „Design

Thinking in the Classroom” furnizat de NEWSCHOOL AS, în perioada 22-24 noiembrie
2022, în Oslo, Norvegia. Această mobilitate a fost organizata în cadrul Proiectului ,, Ways
to build a democratic and inclusive culture in school’’, 2021-EY-PMIP-0005, finanțat prin
Mecanismul Financiar al SEE 2014-2021, implementat în perioada 01.03.2022 –
31.08.2023.

Gândirea-design/gândirea specifică designulu/ design thinking este de fapt o

metodologie, așa cum este și managementul de proiect. Dar mai este și o filosofie, care vine
la pachet cu un set de metode și tehnici împrumutate din trusa de instrumente a designului.
Design Thinking ne oferă încredere în abilitățile noastre creative și un proces de transformare
a provocărilor dificile în oportunități de proiectare
Este centrat pe om: Design Thinking începe de la empatia profundă şi înţelegerea
nevoilor şi motivațiilor oamenilor - în educație, elevii, profesorii, părinții, personalul didactic
şi auxiliar care fac parte din viața noastră de zi cu zi.
Este colaborativ: Câteva minți grozave sunt întotdeauna mai puternice în rezolvarea
unei provocări decât una singură. Design Thinking beneficiază foarte mult de punctele de
vedere din mai multe perspective, creativitatea altora întărind-o pe a noastră.
Este optimist: Design Thinking este credinţa fundamentală că noi toţi putem crea
schimbare – indiferent cât de mare este o problemă, cât de puțin timp sau cât de mic este
bugetul. Indiferent ce constrângeri există în jurul nostru, proiectarea poate fi proces atractiv.
Este experimental: Design Thinking vă oferă permisiunea de a eșua și de a învața din
greșeli, pentru ca vii cu idei noi, primești feedback pentru ele, apoi repetați. Având în vedere
gama de nevoi pe care elevii au, munca ta nu va fi niciodată terminată sau „rezolvată”. Este
mereu în progres. Cu toate acestea, există așteptările că profesorii nu pot face greșeli, că ar
trebui să fie întotdeauna modele fără cusur. Acest fel de așteptare îngreunează asumarea
riscurilor. Limitează posibilitățile de a crea schimbări mai radicale. Dar şi profesorii trebuie
să experimenteze, de asemenea, iar Design Thinking este totul despre învățare prin practică.

Unde putem utiliza Design Thinking?

Putem folosi Design Thinking pentru a aborda orice provocare?

Cu toate acestea, există un set consistent de provocări cu care profesorii și școlile par să se
confrunte, concentrându-se pe proiectarea și dezvoltarea experiențelor de învățare
(curriculum), a mediilor de învățare (spații), a programelor și experiențelor școlare (procese
și instrumente), a strategiilor de sistem, obiective și politici.
_________________________________________________________________________________
_
Uneori provocările sunt abordate la nivelul școlii de către echipa care conduce procesul, iar
alteori aceste provocări sunt adresate unei echipe mai mici de cadre didactice.

CURRICULUM

În fiecare zi proiectăm modalități de a interacționa cu elevii noștri în jurul

conținuturilor. Putem urma un proces de proiectare pentru a conecta acest
conținut la interesele și dorințele elevilor de astăzi prin găsirea mai multor
lucruri pe care ei le fac în afara școlii și sunt conectate la conținuturile pe
care noi vrem sa le transmitem.

Întrebări specifice abordării Design Thinking pe care ni le putem adresa în calitate de

profesori:
 Cum aș putea inspira elevii să aibă preocupări de mediu?
 Cum aș putea să-i motivez pe elevii în învățarea istoriei lumii?
 Cum aș putea determina elevii să fie activi căutători de cunoștințe în subiecte pe care
încă nu le-au explorat?
 Cum aș putea ajuta copiii din medii defavorizate să-și îmbunătățească vocabularul?

SPAȚIUL ȘCOLAR
Mediul fizic al clasei influențează foarte mult modul în care dorim ca
elevii noștri să se comporte. Dacă stăm să ne gândim, spațiile noastre
din clasă sunt standard... copii așezați în bănci, de una, două sau trei
persoane, aranjate pe rânduri. Regândind designul spațiilor de învățare,
putem transmite mesaje noi elevilor noștri despre cum ar trebui să se
simtă și să interacționeze în sala de clasă.

Întrebări specifice abordării Design Thinking pe care ni le putem adresa în calitate de

profesori:
 Cum aș putea folosi spațiul din clasa mea în diferite moduri pentru a crește motivația
elevilor în învățare?
 Cum aș putea crea un spațiu confortabil care să satisfacă numeroasele nevoi ale elevilor
mei pe tot parcursul programului școlar?
 Cum ne-am putea imagina biblioteca școlii pentru a satisface nevoile și interesele
elevilor?
 Cum am putea crea un spațiu interesant și eficient pentru ca profesorii să colaboreze?
 Cum am putea amenaja spațiul din curtea școlii pentru a veni în sprijinul elevilor?
_________________________________________________________________________________
_
PROCESE ȘI INSTRUMENTE

Școala dumneavoastră are deja proiectat un set de procese sau

instrumente care pot fi sau nu pentru succesul școlii. Acestea sunt
realizate în cele mai multe cazuri în afara sălii de clasă. Fiecare proces
este deja proiectat și astfel poate fi reproiectat! Uneori crearea
instrumentelor poate fi esențială în susținerea noilor procese proiectate.

Întrebări specifice abordării Design Thinking pe care ni le putem adresa în calitate de

profesori:
 Cum aș putea implica părinții ca parte integrantă a experienței de învățare a copiilor
lor?
 Cum am putea recruta cei mai buni profesori în școala noastră?
 Cum am putea proiecta modalități de a ne menține echilibrul și starea de bine?
 Cum am putea să ne reproiectăm programul școlar pentru a se concentra și pe nevoile
noastre?

SISTEME

Nu oricine poate lua întotdeauna decizii pentru sistemul în care ele

există, dar toată lumea poate contribui la proiectarea acelui sistem.
Proiectarea sistemelor este despre echilibrarea complexității diferitelor
nevoi ale părților interesate cu nevoile operațiunii. Când proiectăm
sisteme, noi deseori stabilim o strategie la nivel înalt precum viziunea,
prioritățile, politicile și comunicările cheie în jurul acestor idei.

Întrebări specifice abordării Design Thinking pe care ni le putem adresa în calitate de

profesori:
 Cum am putea reanaliza curriculumul la decizia școlii pentru a da o identitate școlii
mele?
 Cum am putea urmări dezvoltarea trăsăturile de caracter ale elevilor de-a lungul
timpului pentru a crea o identitate școlii?
 Cum am putea fi mai conectași la comunitatea din cartier?

Pe scurt, Design Thinking este încrederea că lucruri noi, mai bune sunt posibile și
profesorii le pot face să se întâmple. Acest tip de optimism este foarte necesar în educație!