ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Informatică Economică

PROIECT ECONOMIE
Industria de outsourcing în era globalizării şi impactul ei
asupra economiei româneşti

Student:

Vasile Cosmin-Cătălin

București

Decembrie 2019
 Cuprins

Introducere ............................................................................................................................... 1

Capitolul I - Fundamente teoretice ........................................................................................ 2

Capitolul II – Analiza situaţiei în România... ........................................................................ 4

Capitolul III - Concluzii... ....................................................................................................... 6

Bibliografie... ............................................................................................................................ 7
 Introducere

În contextul transformărilor din ultimele decenii, tuturor ne este tot mai cunoscut termenul şi
conceptul de „globalizare”. Acesta a ajuns astăzi pe buzele tuturor, devenind un soi de explicaţie
general valabilă pentru schimbările din timpurile prezente şi pentru misterele timpurilor viitoare1.
Globalizarea pune bazele unei lumi în care tehnologia şi expansiunea sunt cuvintele cheie,
informaţia şi cunoaşterea joacă un rol crucial, procesele interrelaţionale cresc la nivel global,
competitivitatea este crescută, se redefineşte noţiunea spaţiului şi cea a timpului, iar învăţarea şi
adaptarea la schimbările parcă nerăbdătoare de a le înlocui pe altele sunt absolut necesare2.

Unul dintre segmentele în care globalizarea a produs schimbări marcante este cel economic,
unde a adus în prim plan concepte ca mobilitatea forţei de muncă sau externalizarea de către
companii a unor activităţi în alte colţuri ale lumii, lucru care produce, în mod clar, un impact
economic atât pentru companiile care externalizează, cât şi pentru ţările care primesc investiţiile
acestora.

Dimensiunile lucrării, precum şi nivelul exigenţelor pentru acest stadiu al studiilor

academice impun cercetării mele anumite limite. În acest sens, menţionez că demersul documentării
teoretice nu îşi propune epuizarea bibliografiei române şi a celei străine pe subiectul ales, ci mai
degrabă găsirea unor repere explicative valide pentru tema aleasă, pornind de la o bibliografie
interdisciplinară. Voi face referire la impactul segmentului de servicii externalizate asupra
economiei României, în raport cu alte state europene sau din afara continentului, la cum a influenţat
evoluţia economică şi dinamica forţei de muncă.

Motivaţia alegerii acestei teme de proiect este dublă. Un prim motiv este cel academic.
Companiile de tip BPO (Business Process Outsourcing) şi cele de tip SSC (Shared Service Center)
ocupă o parte semnificativă din sectorul privat şi consider că este important şi totodată interesant de
văzut cum influenţează prezenţa acestora dinamica economică a ţărilor în care îşi desfăşoară
activitatea. Motivaţia personală îşi are rădăcinile în experienţa de trei ani în sectorul privat, în
industria serviciilor externalizate, lucrând atât pentru companii de tip BPO, cât şi pentru SSC.

1
Bauman, Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Antet, Filipeştii de Târg, 2005, p. 5
2
Marquardt, Michael, Building the Learning Organization (Second Edition), Davies-Black Publishing, Palo Alto, 2002,
p. 9

1
 Capitolul I. Fundamente teoretice

Înainte de a vorbi despre industria de outsourcing şi de efectele pe care aceasta le produce în

economie, apare mai întâi necesitatea definirii unor termeni.

Astfel, termenul de „outsourcing” poate fi definit ca angajarea sau contractarea unei

companii externe pentru a îndeplini o serie de activităţi care altfel ar fi fost realizate la nivel intern
de o companie sau de alt tip de organizaţie, cu scopul de a scădea costurile, de a optimiza procesul
de lucru şi, uneori, de a beneficia de expertiza celor care oferă asemenea servicii.3

Când vorbim de outsourcing sau de externalizarea de servicii trebuie să facem o distincţie

între termenii BPO (Business Process Outsourcing) şi SSC (Shared Service Center). Primul dintre
aceastea, BPO, se referă la procesul de angajare de către o companie a unei alte companii pentru a
îndeplini o serie de activităţi, care pot fi din sfera resurselor umane, sfera financiară, achiziţii sau
chiar serviciu clienţi.4 Spre deosebire de BPO, SSC se referă la concentrarea mai multor activităţi
ale unor divizii de business într-un centru desemnat în acest scop.5 Diferenţa este aceea că o
companie de tip BPO realizează servicii pentru alte companii, iar un SSC este o divizie a aceleiaşi
companie, un satelit al companiei care externalizează.

Industria numită generic „outsourcing” este relativ nouă în nomenclatura standard a

industriilor cu care suntem obişnuiţi. Acest lucru se poate observa şi în graficul de mai jos, preluat
de pe Google Ngram, care arată frecvenţa apariţiilor acestui termen în literatura de specialitate la
nivel global, publicată în limba engleză.6

A devenit o preocupare
tot mai importantă şi mai
discutată pentru studiile lansate
începând cu anii ’90, când se
observă un început de creştere,
culminând cu anul 2008, când
subiectul a atins apogeul în
literatura de specialitate.

3 Plunkett, Jack, Plunkett’s Outsourcing & Offshoring Industry Almanac 2019, Plunkett Research, Houston, Texas,
2019, p. 8
4 Ibidem, p. xii
5 Ibidem, p. xxi
6 Google NGrams, (link: shorturl.at/zHT06)
2
 Motivele pentru care companiile aleg să apeleze la externalizarea serviciilor sunt diverse.7
Cel mai important dintre acestea este scăderea costurilor, având în vedere faptul că multe dintre
companiile multinaţionale aleg să îşi exporte activităţile în ţări cu economii mai slab dezvoltate sau
cu economii în curs de dezvoltare. Din punct de vedere al
costurilor, disponibilităţii, abilităţilor individuale ale
oamenilor şi mediului de afaceri, unele dintre cele mai
căutate ţări pentru industria de outsourcing sunt India,
China, Malaezia, Indonezia, Brazilia, Vietnam, Filipine,
Thailanda, Chile, Columbia.8 Din graficul din partea
dreaptă, preluat de la Eurostat9, se vede că, deşi ţările
asiatice au un procent semnificativ din piaţa de
outsourcing, ţările europene se numără şi ele printre cele
preferate de marile companii pentru externalizarea de
servicii.

Alt motiv dintre cele care stau la baza unei asemenea decizii este acela că, prin externalizare,
compania se poate axa pe activităţile sale principale, cele care îi aduc profit în mod direct. Totodată
se poate vorbi despre utilizarea mai eficientă a
spaţiului de lucru, având în vedere că, pe lângă
spaţiul pentru desfăşurarea activităţilor, este nevoie
şi de o infrastructură care să facă spaţiul funcţional.
Printre raţiunile deciziei de externalizare se găsesc
şi externalizarea şi standardizarea proceselor de
lucru şi, uneori, de expertiza în anumite domenii a
unor furnizori de servicii externi, dat fiind faptul că
vorbim de companii dedicate activităţilor de
outsourcing şi au deja o vastă experienţă în
îndeplinirea cerinţelor clientului.

Având în vedere cele prezentate mai sus, putem concluziona faptul că industria de
outsourcing este una convenabilă pentru companii.

7 https://www.microsourcing.com/learn/blog/the-ultimate-list-of-outsourcing-statistics/
8 https://biz30.timedoctor.com/outsourcing-statistics/
9 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/International_sourcing_and_relocation_of_business
_functions
3
 Graficul din partea stângă10 ne arată
distribuţia activităţilor externalizate în
patru ţări, în funcţie de ponderea lor. Se
poate observa că activităţile de
Customer Service sunt cel mai des
transferate de companii, fiind urmate de
cele din sfera Finance and Accounting. Trebuie menţionat însă faptul că aceste activităţi sunt, de
cele mai multe ori, repetitive, standardizate şi pot fi realizate de angajaţi din alte ţări cu o pregătire
de specialitate. Activităţile principale sau care au un grad de sensibilitate mai mare sunt păstrate, de
obicei, de companiile care fac externalizarea.

Capitolul II. Analiza situaţiei în România

Odată precizate avantajele externalizării unor servicii pentru companii, este important de
adus în discuţie impactul pe care acest lucru îl are în evoluţia economiei unei ţări, iar pentru
ilustrarea acestui lucru vom urmări situaţia din România.

În primul rând, vom menţiona avantajele pe care le are România atunci când este luată în
calcul drept o ţară în care o anumită companie să îşi exporte anumite activităţi. Un articol de pe site-
ul www.outsourcing.ro plasează România într-o zonă foarte favorabilă pentru industria de
outsourcing şi prezintă situaţia luând în calcul anumite criterii.11 Unul dintre punctele forte amintite
este existenţa unui număr semnificativ de specialişti în domeniul IT, disponibili pentru un salariu
mai mic decât media europeană. Se scrie de asemenea despre dorinţa asumată de aliniere a
României la nivel economic şi politic cu standardele Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, în
România există un număr ridicat de vorbitori de limbi străine, lucru foarte important atunci când
este luată în calcul deschiderea unui centru de servicii, având în vedere faptul că acesta va deservi
clienţi sau angajaţi din alte ţări.

10 The Widening Impact of Automation, ATKearney, 2017, p. 4 (Link: shorturl.at/apyzC)

11 http://www.outsourcing.ro/analysis-of-romania-as-an-offshore-services-location/#more-182
4
Dacă ar fi să facem o analiză SWOT a României ca mediu favorabil pentru dezvoltarea industriei de
outsourcing, aceasta ar arăta cam aşa:

Puncte tari Puncte slabe

 Număr important de indivizi calificaţi  Infrastructura deficitară
(specialişti în IT, de exemplu)  Emigraţia în continuă creştere
 Număr crescut de vorbitori de limbi  Instabilitatea politică şi legislativă
străine  Imaginea afectată de cazurile de corupţie
 Costuri salariale mai scăzute decât în alte prezentate de media
state europene  Capacitate administrativă insuficient
 Compatibilitate culturală şi deschidere dezvoltată
către lucrul cu investitori străini
Oportunităţi Ameninţări
 Apartenenţa la Uniunea Europeană  Migraţia indivizilor cu un nivel
 Investiţii străine directe educaţional ridicat
 Dorinţa asumată a României de a deveni  Crearea imaginii României ca fiind o
un centru de investiţii pentru companiile piaţă favorabilă mai mult sectoarelor cu
cu capital străin valoare adăugată redusă
 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

5
 Capitolul III. Concluzii

Pe parcursul acestui proiect am urmărit prezentarea la un nivel teoretic a

industriei de outsourcing, una dintre cele cu o creştere tot mai rapidă în plan local şi
nu numai. După cum am văzut în graficele de mai sus, proporţia acestui sector de
activitate este în continuă creştere în Asia, în America Latină şi într-o bună parte în
Europa. Acest lucru se datorează nevoilor tot mai mari ale companiilor de a
eficientiza costurile, dar şi vitezei de dezvoltare a acestora.

Pentru România este cu siguranţă o oportunitate dacă este privită din

perspectiva creşterii economice. Companiile care îşi deschid centre de servicii în ţară
fac cu această ocazie investiţii în spaţiul în care îşi vor desfăşura activitatea, salariile
angajaţilor, taxele pe care le plătesc statului şi, uneori, în infrastructură. Dacă privim
dincolo de contribuţia economică, ne putem referi şi la avantajul creşterii ratei de
angajare a lucrătorilor români, fiind printre cei mai mari angajatori în marile oraşe
din ţară.

Din analiza Swot au reieşit şi o serie de ameninţări, una dintre acestea fiind
asimilarea imaginii României cu cea a unei ţări axată pe dezvoltarea unor sectoare cu
o valoare adăugată redusă, însă acest lucru, într-o opinie personală, nu poate
compensa contribuţiile economice semnificative ale acestui sector de activitate pentru
România.

6
 Bibliografie:

Volume:
1. Bauman, Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Antet, Filipeştii de Târg,
2005
2. Marquardt, Michael, Building the Learning Organization (Second Edition), Davies-Black
Publishing, Palo Alto, 2002
3. Plunkett, Jack, Plunkett’s Outsourcing & Offshoring Industry Almanac 2019, Plunkett
Research, Houston, Texas, 2019

Articole:

The Widening Impact of Automation, ATKearney, 2017

Website-uri:

Google NGrams

https://biz30.timedoctor.com

https://ec.europa.eu/eurostat

https://www.microsourcing.com

http://www.outsourcing.ro