Universitatea Ecologica din Bucuresti

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea FINANTE si BANCI

~ Referat ~
la Finante Internationale

Piaţa valutară
în România

Student: ................................
Anul III

~ februarie
1. CARACTERISTICILE
PIEŢEI VALUTARE

Piaţa valutară în România

Crearea unei piete valutare in Romania a devenit posibila abia dupa decembrie
1989, aceasta fiind initial o piata interbancara, functionand pe baza mecanismelor licitatiei,
prin care s-a urmarit stabilirea unui raport real de schimb intre leul romanesc si dolarul
american, iar prin intermediul acestui curs, a unui raport real de schimb fata de cursul
celorlalte valute – de schimb, convertibile si neconvertibile.
Obiectivul fundamental al politicii valutare începâ nd cu anul 1991 l-a constituit
înfă ptuirea convertibilită ţii interne a leului, ca una din premisele esenţiale pentru realizarea
pe termen mediu a convertibilită ţii depline a monedei naţionale. Realizarea convertibilită ţii
interne a leului implica, în mod obiectiv, existenţa unei pieţe valutare interne, care să
funcţioneze şi să ofere tuturor persoanelor juridice şi fizice accesul liber la operaţiuni şi
tranzacţii valutare pe baza cererii şi ofertei.
Banca Naţională a Româ niei, în colaborare cu Guvernul, a organizat şi deschis, în
februarie 1991, piaţa valutară interbancară , unde s-a tranzacţionat partea de 50 la sută ,
ră masă la dispoziţia exportatorilor. Potrivit prevederilor Legilor nr. 15/1990 şi nr.
31/1990, precum şi ale Circularei nr. 22/8 ianuarie 1991 a Secretariatului General al
Guvernului, regiile autonome şi societă ţile comerciale au avut dreptul să -şi acopere în
întregime cheltuielile valutare din încasă rile obţinute din operaţiuni de export, prestă ri
servicii, turism etc. şi, în plus, să reţină o cotă în valută din încasă rile ce depă şeau aceste
cheltuieli, urmâ nd a fi preschimbată în lei, la cursul în vigoare.
Dupa data de 5 august 1991 au fost infiintate casele de schimb valutar, unde
persoanele fizice au posibilitatea sa faca operatiuni de schimb valutar, in conditii ceva mai
limitative privind cumpararea de valuta, dar mai permisive pentru vanzarea acesteia.
Mecanismul pietei de licitatie, care avea ca obiect central formarea cursului de
schimb prin metoda fixing-ului la Banca Nationala, prezenta o serie de dezavantaje:
· bancile actionau doar in contul clientilor (ca brokeri), neavand un rol activ in
definirea cursului de echilibru;
· cursul era fix, fiind valabil pentru 24 de ore;
· se stabilea doar un curs spot (la vedere);
· clientii bancilor nu aveau posibilitatea alegerii dintre mai multe cursuri de
schimb pe acela care era mai avantajos pentru ei.
Pentru eliminarea acestor inconveniente, la data de 1 august 1994 a intrat in
functiune piata valutara interbancara, care, impreuna cu piata valutara pentru persoanele
fizice, formata din casele de schimb valutar, alcatuiesc cele doua segmente ale pietei valutare
din Romania.
Piaţa valutară bancară - piaţa licitaţiilor valutare (fixing-ul)

2
 Începâ nd cu luna mai 1992, piaţă valutară din Româ nia a fost reglementată prin
Regulamentul privind efectuarea operaţiunilor valutare nr.V/3.616/2 emis de Banca
Naţională a Româ niei şi se compunea din:
a) piaţa valutară bancară , rezervată operaţiunilor de vâ nzarecumpă rare de valută
desfă şurate de persoanele juridice;
b) piaţa caselor de schimb valutar, rezervată operaţiunilor de vâ nzare-cumpă rare
de valută desfă şurate de persoanele fizice.
Cursurile de schimb ale leului faţă de valutele altor state se stabileau pe piaţa
valutară pe baza cererii şi ofertei de valută .
Piaţa valutară bancară era deschisă tuturor persoanelor juridice româ ne cu ofertă
liberă sau cu cerere justificată de valută , în conformitate cu reglementă rile Bă ncii Naţionale
a Româ niei. În baza Ordinului nr. 249/29 mai 1992 al Guvernatorului Bă ncii Naţionale a
Româ niei, începâ nd cu data de 8 iunie 1992 au intrat în vigoare Normele privind organizarea
şi funcţionarea pieţei bancare, emise de Banca Naţională a Româ niei ca anexa nr. 3 la
Regulamentul Bă ncii Naţionale a Româ niei nr.V/3616/4 mai 1992 privind efectuarea
operaţiunilor valutare.
Aceste norme au introdus reglementă rile necesare în domeniul valutar şi au
asigurat realizarea mă surilor prevă zute în programul Guvernului şi al Bă ncii Naţionale a
Româ niei pentru restabilirea echilibrului valutar al ţă rii.
Normele se înscriau în prevederile conferite de Legile nr. 33/1991 privind
activitatea bancară , precum şi nr. 34/1991 privind Statutul Bă ncii Naţionale a Româ niei,
care stipulau că “Banca Naţională a României emite reglementări cu privire la operaţiunile cu
aur şi valută, în vederea protejării monedei naţionale”.
Piaţa valutară bancară funcţiona prin intermediul bă ncilor comerciale româ ne şi
stră ine, autorizate să -şi desfă şoare activitatea în Româ nia.
La piaţa valutară bancară participa şi Banca Naţională a Româ niei în scopul
protejă rii monedei naţionale, precum şi pentru pă strarea şi administrarea rezervelor
internaţionale ale Româ niei.

Piaţa valutară bancară se compunea din:

• licitaţii valutare pentru ordine de vâ nzare-cumpă rare de valută peste 50000
dolari SUA;
• operaţiuni în afara licitaţiilor valutare pentru ordine de vâ nzarecumpă rare de
valută pâ nă la 50000 dolari SUA.

3
 Pe piaţa valutară bancară se efectuau numai operaţiuni la vedere de vâ nzare sau
cumpă rare de valută , cu decontarea în termen de maximum două zile lucră toare de la data
tranzacţiilor.
Pentru a participa pe piaţa valutară bancară , persoanele juridice româ ne, în calitate
de cumpă ră tori potenţiali de valută , trebuiau să îndeplinească urmă toarele condiţii:
• cererea de cumpărare de valută trebuia să aibă la bază un contract extern sau un
document care să ateste o operaţiune valutară curentă;
• suma solicitată la cumpărare nu putea să depăşească valoarea operaţiunii valutare
curente;
• cererea de cumpărare de valută pentru transferuri de capital se prezenta în
condiţiile prevăzute de regulamentul privind efectuarea operaţiunilor valutare emis de Banca
Naţională a României.
Piaţa valutară interbancară
Funcţionarea bună a licitaţiei valutare a permis trecerea, începâ nd cu data de 8
aprilie 1994, la o nouă treaptă în funcţionarea pieţei valutare.
Începâ nd cu această dată , a fost eliminat controlul exercitat de banca centrală în
mecanismul formă rii cursului valutar. Licitaţia valutară desfă şurată la Banca Naţională a
fost, de facto, liberalizată .
De la 1 august 1994, a fost introdus mecanismul unei pieţe valutare interbancare,
integrate şi continue, care să funcţioneze după principiile bine cunoscute pe plan mondial.
Conform noilor condiţii, cursul valutar se stabilea zilnic prin relaţia directă dintre cerere şi
ofertă . Ca urmare, acesta putea fluctua în cursul zilei şi era diferit de la o bancă la alta - în
anumite limite, ale mecanismului pieţei.
Banca Naţională a Româ niei determina zilnic un curs de referinţă , ca o medie
ponderată a cursurilor de vâ nzare şi cumpă rare practicate de-a lungul zilei pe piaţa
interbancară . Aceasta putea interveni pe piaţa interbancară , ca orice alt operator, pentru a
cumpă ra sau vinde, influenţâ nd în felul acesta raportul cerere-ofertă .

Operaţiuni pe piaţa valutară interbancară in perioada ian. 2017 – ian. 2018

4
 Serii lunare
(volumele sunt exprimate în echivalent mil. euro, nivel mediu zilnic)
Vânzări
Cumpărări către Operaţiuni Total
Perioada de la clienţi clienţi interbancare volum
ian. 2018 1 175,4 1 205,1 122,6 1 336,5
dec. 2017 1 442,6 1 392,6 237,4 1 684,2
nov. 2017 1 151,7 1 222,2 204,6 1 433,0
oct. 2017 1 282,6 1 294,0 179,8 1 479,8
sep. 2017 1 196,0 1 243,7 211,9 1 456,6
aug. 2017 1 154,8 1 183,9 176,7 1 361,8
iul. 2017 1 379,1 1 392,4 229,3 1 630,5
iun. 2017 1 569,1 1 634,3 342,7 1 979,7
mai. 2017 1 267,9 1 285,7 193,3 1 482,1
apr. 2017 1 133,4 1 138,9 198,2 1 347,1
mar. 2017 1 461,0 1 478,0 118,1 1 601,4
feb. 2017 1 780,0 1 790,0 116,4 1 918,1
ian. 2017 1 506,2 1 511,8 219,4 1 739,8

Piaţa valutară interbancară este o piata continua, in cadrul careia se efectueaza

vanzari si cumparari de valute pe baza monedei nationale, la cursuri de schimb determinate
de piata. Clientii (agentii economici) adreseaza cererea lor de vanzare-cumparare de valuta
bancilor economice autorizate. Pe baza acestor cereri de vanzare-cumparare, bancile
respective vor oferi un pret de vanzare (pretul cerut, sau „ask”), la care clientii pot cumpara de
la banca sau un pret de vanzare a valutei (pretul oferit, sau „bid”), la care clientii pot vinde
bancii valuta.
Principiile de operare pe aceasta piata sunt urmatoarele:
· concentrarea la bancile comerciale autorizate a ordinelor de
vanzare-cumparare de valuta;
· obligatia bancilor de a „face piata” (in limba engleza: „market maker”), oferind
la solicitarea clientilor lor (agenti comerciali), preturi de vanzare si, respectiv, de cumparare
a valutelor;

5
 · extinderea sferei operatiunilor efectuate, adica posibilitatea de a efectua,
alaturi de operatiunile la vedere (spot), si operatiuni la termen (forward).
La aceasta piata participa si Banca Nationala a Romaniei, care are
urmatoarele obligatii in organizarea si functionarea pietei valutare interbancare:
· reglementarea si supravegherea pietei valutare;
· autorizarea intermediarilor de a opera pe aceasta piata si supravegherea lor;
· participarea in mod nemijlocit pe piata valutara, in scopul punerii in aplicare a
politicii valutare si protejarii monedei nationale;
· publicarea zilnica a cursului de referinta a leului, in raport cu monedele straine.
In ceea ce-i priveste pe intermediarii care opereaza pe piata valutara din Romania,
Regulamentul valutar emis de Banca Nationala a Romaniei prevede ca acestia sa fie, in
prealabil, autorizati de B.N.R., acordarea acestei autorizatii fiind conditionata de
indeplinirea unor conditii specifice calitatii de broker sau dealer. Aceste conditii minime,
care trebuie sa fie indeplinite pentru participarea pe piata valutara ca intermediari
autorizati, sunt urmatoarele:
a) existenta unui capital social adecvat;
b) existenta unei autorizatii de functionare (nu poate fi autorizata participarea pe
piata valutara a intermediarilor fata de care a fost initiata procedura legala de reorganizare
si lichidare judiciara);
c) existenta unei structuri organizatorice distincte si a unui spatiu specific,
adecvat pentru activitatea de intermediere valutara;
d) existenta unor norme proprii care sa reglementeze:
- procedurile de lucru cu clientii;
- relatiile cu alti intermediari;
- competentele si limitele valorice pana la care se poate manifesta fiecare arbitrajist,
precum si limitele de lucru cu ceilalti intermediari autorizati;
- penalitatile convenite in relatia cu clientii, precum si cu alti intermediari
autorizati, in cazul nerespectarii termenelor de decontare a tranzactiilor;
- sistemul de evidenta contabila a operatiunilor valutare;
e) desemnarea personalului implicat in activitatea de schimb valutar;
f) existenta unor relatii de corespondent, stabilite prin conturi deschise in
strainatate;
g) existenta unui sistem operational specific.

6
 In prezent, piata valutara interbancara din Romania prezinta urmatoarele
caracteristici:
· in calitate de intermediari opereaza doar bancile comerciale si casele de schimb
valutar, bancile comerciale ocupand locul principal;
· principalele operatiuni efectuate pe aceasta piata sunt cele la vedere (spot) si
cele la termen (forward); in ceea ce priveste cursurile spot (la vedere), acesta se prezinta
sub trei forme:
- cursul afisat, care este un curs indicativ al bancii si care ramane, in principiu,
neschimbat in cursul unei zile;
- cursul cotat, care este un curs efectiv (cel la care banca incheie tranzactiile) si
care fluctueaza pe tot parcursul zilei;
- cursul de referinta, care se stabileste de Banca Nationala a Romaniei la sfarsitul
programului zilnic de lucru si care reprezinta media ponderata a cursurilor zilei respective
din sistemul bancar.
Participanții la piața valutară sunt:
Banca Centrală :
 reglementează piața monetară internă
 monitorizează și menține valoarea monedei naționale pe piețele valutare
 menține rezervele valutare
 controlează ratele dobâ nzii monedei naționale
Bă ncile:
 administrează portofoliul împrumuturilor în diverse valute
 furnizează cele mai bune servicii
 maximizează profiturile prin poziția pe care o dețin și din arbitraj valutar
Societă ți, Instituții, firme etc. locale:
 maximizează utilizarea în diverse valute a numerarului
 minimizează riscurile și costurile valutare
Simbolurile valutelor
Pentru fiecare valută există o simbolizare standard, recunoscută în lumea întreagă
și aprobată prin standardele de conformitate ISO 4217. Simbolurile sunt alcă tuite din trei
litere, primele două simbolizand țara, iar a treia denumirea valutei. De ex. dolarul SUA,
conform standardelor de clasificare, se notează USD, unde US înseamnă United States, iar D
este prima literă din denumirea valutei.
Simboluri Principalelor Valute:

7
  USD - dolarul american
 EUR - euro
 JPY - yenul japonez
 GBP - lira sterlină
 CHF - francul elvețian
 CAD - dolarul canadian
 AUD - dolarul australian
 NZD - dolarul neozeelandez
Aceste valute sunt grupate in perechi. Cele mai mari si tranzactionate perechi
valutare sunt:
 EUR/USD
 GBP/USD
 USD/CHF
 USD/JPY

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
1. Mariana Paja – Relatii Internatioale, Bucureşti, 2017
2. Suport curs
3. http://www.bnr.ro/Operatiuni-pe-piata-valutara-interbancara-
5631.aspx
4. http://ligiagolosoiu.ro/content/MVII/capV.pdf
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Piață_valutară