Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
interculturală
Învățarea interculturală este o situaţie în care fiecare cultură este explicată în contextul
altora, printr-un proces care stimulează autointerogaţiile, curiozitatea faţă de alţii şi
înţelegerea interacţiunilor dintre doi indivizi.
Într-o situație în care studenți din mai multe țări europene s-ar întâlni în cadrul
aceluiași proiect (Erasmus Plus, de exemplu), ar trebui să comunice în aceeași limbă pentru a-
și face înțelese obiectivele. Specific comunicării interculturale este faptul ca protagoniştii ei
nu au aceleaşi referinţe culturale sau nu utilizează aceeaşi limbă. Astfel, când acest proces de
cunoaştere prin comunicare este îngreunat apar deseori disensiuni între grupurile de referinţă,
ceea ce numim conflict. Cercetătorii contemporani tind să elimine această prejudecată prin
abordarea lui ca o ocazie. Într-adevăr, conflictul poate fi o ocazie pentru ca în viitor relaţiile
să fie benefice.
Printre principalele categorii de obstacole întâlnite în
comunicare se pot preciza următoarele:
• diferenţele de percepţie
• lipsa de interes
• emoţiile incontrolabile
• personalitatea
* Cunoaștere de sine
* Dezvoltă empatie
Educația interculturală promovează și dezvoltă o mai mare comunicare între oameni
din diferite culturi, o mai bună înțelegere a culturilor în societățile moderne și o atitudine mai
flexibilă la adresa contextului diversității culturale în societate. După Koester, comunicarea
interculturală aduce faţă în faţă două aspecte, pe de o parte păstrarea şi conservarea anumitor
elemente şi pe de altă parte adaptarea, ceea ce implică dezvoltarea anumitor competenţe
culturale şi interculturale.