MODULUL IV – LEGISLAȚ IE PENTRU AGRICULTURA ECOLOGICĂ

Unitatea școlară: Școala Profesionlă MOGOȘEȘTI

Profesor: Ing. VIERIU MIHAELA
Clasa a XI a
Numele si prenumele:
Data:

FIȘA DE DOCUMENTARE

CONDIȚII ECOLOGICE CERUTE DE LEGISLAȚIE ÎN CREȘTEREA

ANIMALELOR

-spațiul vital, spații de pășunat, igienă, alimentație, reproductive,starea de sănătate.

-conversie animale: specie, vârstă, destinație, spatial vital.

Metode şi tehnici specifice creşterii animalelor în agricultura ecologică

Sectorul zootehnic reprezintă o componentă de bază a exploataţiei agricole ecologice,

care pe de o parte reprezintă un debuşeu al unor produse ecologice vegetale din cadrul
exploataţiei agricole, realizând astfel integrarea producţiei agricole vegetale şi animale, iar pe de
altă parte asigură îngrăşămintele organice ce vor fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor
agricole. De asemenea, prezenţa sectorului zootehnic în cadrul exploataţiei agricole asigură
stabilitatea, biodiversitatea şi durabilitatea exploataţiei agricole ecologice.

Adăpostirea animalelor

Adăpostirea animalelor nu este obligatorie în regiunile cu condiții climatice care permit

animalelor să trăiască afară. Acolo unde se impune, adăposturile trebuie să permită aerisirea
naturală și pătrunderea luminii. Densitatea animalelor în clădiri trebuie să ofere confort,
bunăstare și să respecte nevoile specifice ale animalelor, care depind în principal de specie, rasă
și vârsta animalelor. Astfel, animalele trebuie să aibă suficient spațiu pentru a sta confortabil în
picioare, a se așeza ușor, a se întoarce, a se ghemui, respectiv pentru a sta în orice poziție și a
efectua orice mișcare firească, cum ar fi întinderea sau bătaia din aripi. Densitatea totală a
animalelor va fi de așa natură încât să nu depășească limita de 170 kg de azot pe an și hectarul de
suprafață agricolă. Atât suprafețele minime interioare și exterioare, cât şi numărul maxim de

1
MODULUL IV – LEGISLAȚ IE PENTRU AGRICULTURA ECOLOGICĂ
animale pe hectar sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei (anexele III şi
IV).

Accesul la suprafețele în aer liber

Animalele erbivore trebuie să aibă acces la pășuni de fiecare dată când condițiile o
permit, iar păsările trebuie să aibă acces la o suprafață în aer liber pentru cel puțin o treime din
viața lor. Suprafețele în aer liber pentru păsările de curte sunt în cea a mai mare parte acoperite
cu vegetație și prevăzute cu instalații de protecție. Acestea trebuie să permită păsărilor de apă
accesul ușor la un număr adecvat de adăpătoare și jgheaburi cu hrană.

Gestionarea animalelor

Operațiuni precum atașarea de benzi elastice pe cozile oilor, scurtarea cozilor, tăierea
dinților, a ciocurilor și a coarnelor sunt interzise în agricultura ecologică. Unele dintre aceste
operațiuni pot fi autorizate, pe bază individuală, de autoritatea sau organismul competent, din
motive de siguranță sau în cazul în care acestea sunt necesare în scopul îmbunătățirii stării de
sănătate, a bunăstării sau a igienei efectivelor de animale. În aceste situaţii, suferința animalelor
se reduce la minimum, prin administrarea anestezicelor și/ sau a analgezicelor corespunzătoare și
prin realizarea operațiunii la vârsta cea mai potrivită, de personal calificat. Încărcarea, transportul
și descărcarea animalelor se vor efectua fără utilizarea stimulilor electrici de constrângere sau a
vreunei substanțe tranchilizante alopatice. De asemenea, durata transportului animalelor trebuie
să fie redusă la minimum. Personalul de îngrijire trebuie să dispună de cunoștințe de bază și de
aptitudinile necesare în ceea ce privește nevoile de sănătate și bunăstare ale animalelor.

Hrana pentru animale

La erbivore, cu excepția perioadei anuale de transhumanță, cel puțin 50% din furaje
trebuie să provină din unitatea proprie sau, dacă nu este posibil, sunt produse în cooperare cu alte
exploatații agricole ecologice în principal situate în aceeași regiune. Sistemele de creștere pentru
erbivore se bazează pe utilizarea maximă a pășunilor pentru păscut în funcție de disponibilitatea
pășunilor în diferitele perioade ale anului. Cel puțin 60% din materia uscată din rațiile zilnice ale
erbivorelor constă în furaje.