Culte Religioase

18 CULTE RELIGIOASE recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr.

489/2006 privind libertatea religioasă

» Biserica Ortodoxă Română

» Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara

» Biserica Romano-Catolică

» Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

» Arhiepiscopia Bisericii Armene

» Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România

» Biserica Reformată din România

» Biserica Evanghelică C.A. din România

» Biserica Evanghelică Lutherană din România

» Biserica Unitariană Maghiară

» Cultul Creștin Baptist- Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din

România

» Biserica Creştină După Evanghelie din România

» Biserica Evanghelică Română

» Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolic ă din
România

» Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România

» Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic

» Cultul Musulman

» Organizaţia Religioasă “Martorii lui Iehova”

Biserica Armeană
Primul stat creştin din lume, Armenia şi-a pierdut independenţa în 370. Istoria armenilor a
fost de atunci o continuă luptă de supravieţuire.Mulţi armeni au ales calea migraţiei. Primele
colonii armeneşti pe teritoriul Românieisunt atestate la Suceva, Roman şi Botoşani în 1401.

Cultul mozaic
Începutul comunităţii evreieşti în România are loc în secolele XV-XVI. După Marea Unire de
la 1918, numărul evreilor ajunsese la 800.000, conform recensământului din 1930. Din cauza
Holocaustului şi apoi a emigrării, astăzi, în România, mai trăiesc în jur de 6000 de evrei.

Biserica Evanghelică din România

Biserica Evanghelică din România s-a desprins din Biserica Ortodoxă Română, în
1927 şi a fost fondată de fostul preot ortodox, Teodor Popescu. De-abia în 1989, Evanghelicii
români au devenit cult independent recunoscut în România. În prezent numără aproximativ
20 000 de membrii.

Episcopia Ortodoxă Sârbă din România

Astăzi în România trăiesc aproximativ 20.000 de etnici sârbi. Timiş, Arad, Caraş-
Severin şi Mehedinţi sunt judeţele în care trăiesc majoritatea sârbilor din ţara noastră.
Episcopia Ortodoxă Sârbă din România are sediul în oraşul Timişoara şi are vechimea de 400
de ani.

Biserica Evanghelică Lutherană

Ideile reformatoare ale lui Luther au fost primite de întreaga comunitate a saşilor din
Ardeal într-o dietă în anul 1557. Sub influenţa acestora şi mulţi maghiari catolici, în special
din zona Braşovului, au trecut apoi la Biserica Evanghelică. Astăzi mai trăiesc în România
aproximativ 35 000 de lutherani.

Biserica Rusă de Rit Vechi

Satul Lipoveni, din judeţul Suceava, se pare că este cea dintâi localitate înfiinţată în
România de ruşii de rit vechi, în anul 1724. Astăzi cele mai multe comunităţi de ruşi lipoveni
sunt în judeţele Suceava, Iaşi, Brăila, Constanţa şi Tulcea. Aproximativ 40.000 de credincioşi
lipoveni trăiesc astăzi pe teritoriul României.

Biserica creştină după Evanghelie

Biserica creştină după Evanghelie s-a născut în Irlanda, în anul 1820, sub numele de Mişcarea
Frăţească. În România primele adunări frăţeşti datează din 1909, astăzi ea numărând în jur de
45 000 de credincioşi, în Moldova fiind cea mai mare comunitate.

Biserica Unitariană
Biserica Unitarină s-a născut în 1568. La curtea principelui transilvan Sigismund
Ianoş, preotul curţii, Francisc David, influenţat de ideile Reformei şi de ideile antitrinitariane
venite din Italia, a pus bazele Bisericii Unitariane în Transilvania.

Cultul musulman
Islamismul este în ordine cronologică a treia mare religie monoteistă. Cei peste 67 000 de
musulmani din România
sunt de etnie turcă şi tătară şi cei mai mmulţi locuiesc în Dobrogea.

Organizaţia religioasă "Martorii lui Iehova"

În România aproximativ 80 000 de persoane aparţin organizaţiei Martorii lui Iehova, o
denominaţiune creştină, întemeiată la sfârşitul secolului al XIX-lea în SUA.

Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea

Adventiştii au ca zi de odihnă Sabatul, nu cred în nemurirea sufletului, dar cred în Înviere. În
lume aproximativ 20 de milioane de persoane împărtăşesc credinţa adventistă, iar în România
Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea numără peste 90 000 de membrii.

Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste

Uniunea bisericilor baptiste din România numără aproximativ 1800 de biserici, cele mai
numeroase fiind în Transilvania. În România mişcarea baptistă a început în secolul al XIX-
lea, adusă de misionarii germani care au venit la lucru în Bucureşti. Astăzi pe teritoriul
României trăiesc în jur de 140.000 de credincioşi baptişti.

Biserica Română Unită cu Roma - Greco Catolică

Biserica Greco-catolică din România este o biserică de tradiţie răsăriteană ortodoxă dar unită
cu Biserica Catolică prin recunoaşterea autorităţii Papei de la Roma. Unirea s-a produs la
începutul secolului al XVIII-lea când o parte din ortodocşii din Ardeal au primit unirea cu
Roma prin acceptarea a 4 puncte de doctrină catolică.

Uniunea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică

În România, comuniunea penticostală a apărut în 1922, în satul Păuliş, judeţul Arad. Astăzi în
România sunt în jur de 330.000 de credincioşi penticostali, grupaţi în 2600 de biserici,
deservite de peste 500 de pastori.

Biserica Reformată Calvină

Studenţii saşi şi maghiari, originari din Transilvania, care studiau în Elveţia şi
Germania, întorşi acasă, au făcut cunoscute, încă din secolul al XVI-lea, ideile reformatoare
ale lui Jean Calvin. Astăzi, Biserica Reformată Calvină din România este alcătuită numai din
etnici maghiari. Numărul lor este de aproximativ 800.000 de credincioşi.

Biserica Romano-Catolică
 Cu peste un milion de credincioşi, 1000 de biserici şi aproximativ 800 de parohii
răspândite unitar pe întreg teritoriu ţării, Biserica Romano-catolică este cea mai mare
confesiune din România, după Biserica Ortodoxă majoritară.Pe teritoriul României sunt 6
episcopii romano-catolice, la Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Timişoara, Satu-Mare şi Oradea.

Care sunt diferențele dintre ortodoxism și

catolicism
1. Originea și istoria celor două religii
Ortodoxismul și Catolicismul au apărut în perioade diferite ale istoriei umanității,
precum și în zone geografice diferite. Ortodoxia a apărut în secolul al IV-lea d.Hr., în timpul
Imperiului Roman de Răsărit (Bizanț) și a fost influențată de tradițiile creștine ale orașului
Alexandria și de marii gânditori creștini greci. Religia ortodoxă este predominantă în Europa
de Est și în țările din jurul Mării Mediterane. Pe de altă parte, Catolicismul a început să se
formeze mult maid evreme, în secolul al II-lea d.Hr., în Roma, ca urmare a divizării
creștinismului în două direcții principale: Ortodoxia și Catolicismul. Biserica Catolică a
devenit în timp cea mai mare și mai influentă biserică creștină din lume, în prezent numărând
peste un miliard de credincioși.
2. Cunoașterea lui Dumnezeu
Una dintre cele mai importante se referă la posibilitatea ființei umane de a-l cunoaşte
şi chiar de a-l „vedea” pe Dumnezeu. În timp ce creștin-ortodocșii consideră că omul nu este
suficient de capabil pentru a-l vedea pe Dumnezeu din cauza naturii sale păcătoase, și asta cel
puţin până la mântuire, în schimb, Biserica Catolică este mai îngăduitoare în această privință
și le transmite credincioşilor săi că, datorită Duhului Sfânt, dar şi datorită intelectului,
oamenii îl vor putea vedea odată pe Dumnezeu. Mai mult decât atât, Dumnezeu este la
ortodocși principala sursă din care provin Fiul şi Duhul Sfântul, doctrină care este în
concordanţă cu tradiţia apostolică. De partea cealaltă, catolicismul consideră că Duhul Sfânt
provine de la Dumnezeu Tatăl şi de la Fiul.
3. Păcatul originar
O altă diferenţă semnificativă între ortodoxism și catolicism se referă la păcatul
originar sau Păcatul lui Adam, care este cel mai nefericit eveniment din istoria omenirii și cu
cele mai distrugătoare efecte, mai mult decât toate războaiele și bombele atomice la un loc.
Termenul de „păcat Originar” este un termen care provine de la Sfântul Augustin, un sfânt și
teolog occidental și teologul primar al Occidentului. Ortodoxismul susţine că Iisus Hristos a
fost răstignit pentru a răscumpăra păcatul lui Adam şi al Evei, care a fost transmis oamenilor.
Astfel, Fiul, prin răstignire, împlinea o datorie de onoare a omului faţă de Dumnezeu, care le-
a promis oamenilor că îl va sacrifica pe Fiul Său pentru izbăvirea tuturor credincioșilor.. Pe
de altă parte, în catolicism, păcatul originar semnifică faptul că Dumnezeu l-a pedepsit o
singură dată pe om, prin Adam, pentru păcatul strămoşesc după ce a gustat din fructul
cunoașterii, făcându-l muritor şi izgonindu-l din Rai.
4. Organizarea și ierarhia bisericii
Una dintre diferențele fundamentale dintre ortodoxie și catolicism se referă la modul
în care este organizată și ierarhizată instituția bisericii. În ceea ce privește Ortodoxie, liderul
spiritual al bisericii este Patriarhul, care este ales de către Sinodul Patriarhal. Ortodoxia nu
are o ierarhie la fel de clară și la fel de bine definită ca în cazul catolicismului. În același
timp, în ortodoxie, deciziile importante sunt luate în comun de către Patriarh și Sinodul
bisericii. Nu există un lider unic care să aibă putere absolută deoarece, în acest caz,
majoritatea episcopilor, indiferent de rangul acestora, sunt consideraţi egali. În același timp,
cele mai importante decizii sunt luate în comun de către liderii bisericii.
În schimb, în catolicism, insituția Bisericii este condusă de Papa, care este considerat
liderul spiritual al întregii biserici catolice. Papa este considerat reprezentantul lui Dumnezeu
pe Pământ și acesta deține puterea de a face declarații ex-cathedra (n.n. – din catedră), care
sunt considerate infailibile și obligatorii pentru toți credincioșii catolici. Papa deține cea mai
mare funcţie şi putere în această confesiune. De asemenea, spre deosebire de ortodoxism,
catolicismul are o ierarhie bine definită, cu cardinali, episcopi și preoți. Toți aceștia au
responsabilități clare și bine stabilite.
5. Semnul crucii
După cum bine se știe, atunci când se închinăm credincioșii fac semnul crucii, însă și
aici există o diferență între cele două culte. Astfel, ortodocșii fac semnul crucii mai întâi la
frunte – în numele Tatălui, apoi la dreapta – în numele Fiului, la stânga – în numele Duhului
Sfânt și apoi spre pământ – Amin. De partea cealaltă, catolicii fac semnul crucii de la stânga
la dreapta. Atunci când un credincios ortodox se închină, semnul crucii de la dreapta la stânga
vine de la Dumnezeu care binecuvântează omul. În schimb, atunci când un credincios se
închină conform simbolisticii catolice, semnul crucii vine de la omul care se adresează lui
Dumnezeu. În plus, o altă deosebire constă în faptul că ortodocșii țin primele trei degete unite
atunci când se închină, în timp ce catolicii țin palma deschisă.
 6. Teologia și doctrinele religioase
În ceea ce privește teologia și doctrinele religioase, există o serie de diferențe
semnificative între catolicism și ortodoxie. În timp ce ambele religii recunosc Sfânta Treime
(Tatăl, Fiul și Sfântul Duh) și Învierea lui Isus Hristos, există diferențe semnificative în ceea
ce privește interpretarea și aplicarea acestor doctrine. În catolicism, tradiția și autoritatea
papală joacă un rol important în stabilirea doctrinei. De exemplu, în catolicism, există dogma
despre infailibilitatea papală, care afirmă că papa nu poate greși în anumite condiții. De
asemenea, în catolicism, se practică canonizarea sfinților și venerarea lor. În ortodoxie,
accentul este pus mai mult pe tradiția liturgică și pe interpretarea Sfintei Scripturi de către
Sfinții Părinți. În plus, ortodoxia nu are o dogmă clară privind infailibilitatea patriarhului sau
a sinodului. În loc de canonizarea sfinților, în ortodoxie se practică canonizarea prin procesul
de mărturisire, adică prin recunoașterea martiriului și a vieții sfinte a persoanei.
7. Practici religioase
Cele două culte, ortodoxismul și catolicismul, au multe practici religioase în comun,
așa cum este cazul rugăciunii, spovedaniei și a Sfintei împărtășiri. Cu toate acestea, există și
diferențe semnificative în ceea ce privește practicile religioase. În ortodoxie se practică așa-
numita consubstanțiere, care se referă la credința că pâinea și vinul rămân pâine și vin, însă
devin sfinte prin harul lui Dumnezeu. În catolicism, însă, se practică ceea ce este cunoscut
sub denumirea de transsubstanțiere, adică credința că în timpul Sfintei Împărtășanii, pâinea și
vinul devin trupul și sângele lui Iisus Hristos.
În ceea ce privește Postul există diferențe semnificative între ortodoxism și catolicism.
Spre exemplu, în ortodoxie, Postul reprezintă o practică mai des întâlnită, cu multe perioade
de post în timpul anului, cum ar fi Postul Mare de 40 de zile și Postul Nașterii Domnului, care
variază între patru și șase săptămâni, în funcție de rit și de loc. În catolicism există mai multe
perioade în care se ține post de-a lungul anului, precum Postul Mare și Postul Adviento
(Postul Crăciunului).
8. Arta și arhitectura religioasă
Ortodoxismul și catolicismul au dezvoltat de-a lungul istoriei stiluri distincte de artă și
de arhitectură religioasă. În ortodoxie, spre exemplu, se găsesc biserici cu o arhitectură mai
sobră și mai simplă. Iconografia este o formă importantă de artă religioasă în ortodoxie, iar
icoanele sunt considerate obiecte sacre. În plus, acest cult are o tradiție puternică de fresce,
care sunt acele picturi murale realizate pe pereții și pe tavanele din biserici. De partea
cealaltă, în catolicism, regăsim multe biserici și catedrale grandioase, care afișează o
arhitectură impunătoare și decorații bogate. De asemenea, catolicismul are o tradiție bogată în
arta sacră, cum ar fi picturile, sculpturile și vitraliile.