Sunteți pe pagina 1din 23

ŞCOALA PRIMARĂ ,,CONSTANTIN DIACONU”

MERENI - PLOPENI
Nr. ________/__________

AVIZAT:
Director,
Prof.

CURRICULUM ADAPTAT PENTRU


ELEVII CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE

ANUL ŞCOLAR 2022 - 2023


CLASA a III a

ELEV: Ciprian G.
Discipline:
 Limba şi literatura română
 Matematică
 Ştiinţe ale naturii
 Educaţie civică
 Joc şi mişcare
 Muzică şi mişcare
 Arte vizuale şi abilităţi practice

Întocmit,
Prof. înv. primar,
Boariu Evelina
Competențe generale

Limba şi literatura română


1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Matematică
1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat
2. Utilizarea numerelor în calcule
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiar
Ştiinţe ale naturii
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi
despre mediul înconjurător
Educaţie civică
1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană
2.Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul
cunoscut
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând
disponibilitate
Joc şi mişcare
1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea psiho-
motrică şi interesele individuale
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice
Muzică şi mişcare
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specific vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,
individual sau în grup
Arte vizuale şi abilităţi practice
1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate

Conținuturile învățării
Limba şi literatura română
1.Funcţii ale limbii (acte de vorbire)
- descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat)
- relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite)
- oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat)
- cererea simplă familiară, cerere politicoasă
- prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi)
- iniţierea unui schimb verbal
2.Textul
- textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte
- textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate
nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alt tip de organizator grafic, carte
poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – email

3.Variabilitatea limbii şi a comunicării în context diferite


- intuirea claselor morfologice – substantiv, adjective calificativ, pronume personal, verb
- intuirea numărului, a genului
Matematică
1.Numere şi operaţii cu numere
Numerele naturale cuprinse între 0 - 10 000
- formare, citire, scriere comparare, ordonare, rotunjire
- formarea, citirea, scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000, fără trecere și cu trecere
peste ordin
- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale adunării
- număr necunoscut: aflare prin diverse metode (metoda mersului invers, metoda balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 10 000
- înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii)
- înmulţirea unui număr cu 10, 100
- înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră
- proprietăţile înmulţirii
- înmulţirea când factorii au cel puţin două cifre şi rezultatul nu depăşeşte 10.000
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100
- împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu rest 0 (tabla împărţirii dedusă din
tabla înmulţirii)
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metoda reprezentării grafice
Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10
- diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări prin desene
- terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător
- compararea, ordonarea fracţiilor subunitare cu acelaşi numitor

2. Elemente intuitive de geometrie


Localizarea unor obiecte
- coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea
Figuri geometrice
- punct, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă, semidreaptă, segment
- unghi
- poligoane: pătrat, dreptunghi, triunghi
- cerc
Axa de simetrie
Perimetrul
Corpuri geometrice
- cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con (recunoaştere, identificarea unor elemente specifice)

3. Unităţi şi instrumente de măsură


Unităţi de măsură pentru lungime
- unităţi de măsură: metrul, cu submultiplii, multiplii
- instrumente de măsură: riglă, metrul de tâmplărie, metrul de croitorie, ruleta
- operaţii cu unităţile de măsură pentru lungime (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor
- unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi submultiplii
- operaţii cu unităţile de măsură pentru volumul lichidelor (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru masă
- unităţi de măsură: kilogramul cu multiplii şi submultiplii
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă (fără transformări)
Unităţi de măsură pentru timp
- unităţi de măsură: ora (citirea ceasului), ziua, săptămâna, anul
- instrument de măsură: ceasul
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi eurocentul
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi unitate monetară

4. Organizarea și reprezentarea datelor


Organizarea şi reprezentarea datelor
- tabel: rând, coloană, celulă a tabelului, date din tabel
- date din tabele: sortare, extragere, ordonare
- grafice cu bare: construire, extragerea unor informaţii
Ştiinţe ale naturii
1. Științele vieții
Caracteristici ale lumii vii
- Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții la schimbările
mediului; înmulțire)
- Reacții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului
- Reacții ale corpului animal la schimbări ale mediului (temperatura) sau în diferite situații
(pericol, mișcare)
- Principalele grupe de animale: insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere – caracteristici
generale, exemple de reprezentanți din mediul de viață apropiat
Omul - menținerea stării de sănătate
- Activitate și odihnă

2. Științele pământului
Pământul - mediu de viață
- Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri, utilizări
- Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă
- Mișcarea apei pe suprafața Pământului
- Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei
- Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
Influența omului asupra mediului de viață
- Poluarea apei, a solului, a aerului
3. Științele fizicii
Corpuri - proprietăți
- Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, lungime, întindere, masă, volum)
- Stări de agregare (solid, lichid, gaz) - identificare în funcție de formă și volum
- Proprietățile unor metale. Utilizări
- Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact - frecarea)
- Magneți. Utilizări ale magneților. Busola
Forțe și efecte
- Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri (deformare, mișcare)
- Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării (distanță, durată, rapiditate)
Tipuri de transformări ale materiei
- Topire, solidificare, vaporizare, condensare
Educaţie civică
1.Persoana
Noțiunea de persoană
- Ce înseamnă să fim persoane?
- Persoana mea
- Persoana lui/ei
Trăsături morale ale persoanei
- bunătatea opusă răutății
- respectul opus lipsei de respect
- sinceritatea opusă nesincerității
- curajul opus lașității
- modestia opusă lipsei de modestie
- încrederea în sine și în ceilalți opuse neîncrederii în sine și în ceilalți

2. Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


Raporturile noastre cu lucrurile
- Ce sunt lucrurile?
- Nevoia de lucruri
- Lucrurile care ne exprimă: îmbrăcăminte, jucării și jocuri, cărți, colecții, camera mea
- Relații și atitudini față de lucruri: proprietate, grijă/neglijență
Raporturile noastre cu animalele și plantele
- Ce sunt animalele și plantele?
- Nevoia de plante și animale
- Atitudini față de plante și animale: atenție/neatenție, grijă/nepăsare, delicatețe/brutalitate,
compasiune/lipsă de compasiune, curaj/frică, respect/lipsă de respect, iubire/ură
Raporturile noastre cu ceilalți oameni
- Grupuri mici din care facem parte (familia, grupul de prieteni, grupul de joacă, grupul de
învățare) și relațiile dintre membrii acestora
- Reguli ale grupului: drepturi și îndatoriri în cadrul grupurilor mici
Joc şi mişcare
1. Capacitate psiho – motrică
Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu purtări de obiecte (Exemple de jocuri:
Măsurătorii – deplasări cu numărarea pașilor și transport de diferite obiecte)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare:
- în zig-zag
- cu ocolire de obstacole
- cu trecere peste obstacole
- cu transport și punere de obiecte
(Exemple de jocuri: Vizitiul și căluțul, Troica, Vânătorul, vrabia și albina, Șoarecele și pisica,
Poșta merge)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și
de pe ambele picioare; cu coardă
(Exemple de jocuri: Elasticul, Ferește-ți picioarele)
Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere:
- aruncare lansată cu două mâini înainte, în sus și pe deasupra capului
- prindere cu o mână prin apucare
- aruncare azvârlită la distanță și la țintă
(Exemple de jocuri: Suveica dublă, Vânătorii și rațele, Ciobanul își apără oile, Țintașii iscusiți)
Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe
(utilitar-aplicative):
- tracțiune-împingere
- cățărare-coborâre
- tracțiune
(Exemple de jocuri: Derdelușul, Toboganul, Avionul)
Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice:
- viteza de deplasare în relație cu un partener
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului
- rezistența generală
(Exemple de jocuri: Vânătorul, vrabia și albina, Nu te lăsa frate)
Jocuri pentru orientare spațio - temporală:
- repere statice, dinamice
- ritm
(Exemple de jocuri: Ocupă locul, Poșta merge, Cercurile zburătoare)

2. Deprinderi de comunicare și lucru în echipă


Tehnici de comunicare eficientă în jocuri de mișcare (De exemplu, gesturi, semne, semnale)
Adoptarea unor serii de roluri pentru oferirea de sprijin necondiționat (De exemplu, acțiuni
în perechi, grupuri mici, cu schimbarea rolurilor la fiecare execuție)
Ascultarea și acceptarea opiniilor celorlalți (De exemplu, întrebări și răspunsuri cu privire la
rezultatele jocurilor)
Responsabilitățile rolurilor de conducere (De exemplu, supravegherea respectării regulilor și a
ordinii în desfășurarea jocurilor)
Reguli de interacțiune inter-grup (De exemplu, respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor, supravegherea respectării regulilor de către partenerii
de întrecere)
(Exemple de jocuri: Remorcarea, Ancorăm corabia la mal, Între două focuri)
3.Stil de viață activ
Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și respiratorii (Exemple de jocuri:
Uliul și porumbeii, Năvodul, Leapșa – pe ghemuite)
Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber (Exemple de jocuri:
Derdelușul, Cărăușii, Țintașii iscusiți, Cursa pe numere)
Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând întrecerea între grupuri
(Exemple de jocuri: Vânătorii și rațele, Ciobanul își apără oile, Mingea la căpitan, Între două
focuri)
Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții
Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților fizice (concursuri școlare
– în școală, între școli; centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)
Activități turistice
Muzică şi mişcare
1.Cântare vocală
Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual
Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea tonului, semnal de debut, dicţie, sincronizare cu
colegii şi/sau acompaniamentul
2. Cântare instrumentală
Percuţie corporală diversă
Utilizarea de jucării muzicale, până la nivel de orchestră de jucării
Cântare cu acompaniament realizat de cadrul didactic şi/sau de copii (jucării, percuţie corporală
3. Elemente de limbaj muzical
Melodia - diferenţierea înălţimilor sunetelor, elemente de notaţie
portativ, cheie sol, note de la do1 la do2
Legătura dintre text şi melodie - strofa/refrenul
Ritmul
sunete lungi/scurte
Timbrul
sunete din mediul înconjurător, sunete muzicale vocale/instrumentale
Dinamica (nuanţe)
Genuri muzicale: folclorul copiilor, colinde, dansuri
4 .Mişcare pe muzică
Dansuri populare (mişcări sugerate de ritm, mişcări libere)
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.Desen
Tehnici de lucru: trasare, hașurare
Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, forma
2. Pictură
Tehnici de lucru:
- tehnici specifice de aplicare a culorilor (efectul de transparență/opacitate)
- amestecuri cromatice și acromatice
- obținere de forme spontane/ dirijate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată, scurgere
aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată, monotipie
Elemente de limbaj plastic: linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci,
culori calde, nuanțe și tonuri), forma
3. Modelaj
Tehnici de lucru: modelare liberă, presare
Elemente de limbaj plastic: volum, plan, linie
4. Machete și modele
Tehnici de lucru:
- cu hârtie: Origami, Tangram, Quilling, colaj
- cu materiale textile: împletire, tăiere, croire, coasere, lipire etc.
Elemente de limbaj plastic: forme plane și spațiale, texture
5. Foto Elemente de limbaj: forma, lumina și culoarea
1. Limba şi literatura română
Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru elevul cu CES
generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/ curriculum
adaptat
1. Receptarea de 1.1. Extragerea unor 1.1. Extragerea unor 1.1- completarea unor tabele/ scheme/ organizatori grafici cu informaţii din
mesaje orale în informaţii de detaliu informaţii de detaliu dintr- texte audiate;
diverse contexte dintr-un text informativ un text informativ sau - îndeplinirea unor instrucţiuni audiate (învăţarea regulilor unui joc nou,
de comunicare sau literar accesibil literar accesibil construirea unui obiect din materiale din natură/reciclate pe baza unor paşi
simpli, urmărirea unui clip youtube: „Cum fac…?”)
1.2. Deducerea sensului 1.2. Deducerea sensului
unui cuvânt prin unui cuvânt prin raportare 1.2.- folosirea unor tehnici prin încercare şi eroare pentru a descoperi
raportare la mesajul la mesajul audiat în semnificaţia cuvintelor
audiat în contexte de contexte de comunicare - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale şi nonverbal pornind
comunicare familiare familiare de la contextul mesajului audiat

1.3. Sesizarea unor 1.3. Sesizarea unor


regularităţi ale limbii prin regularităţi ale limbii prin 1.3.- observarea unor mărci specifice (plural/ gen etc.)
raportare la mesaje raportare la mesaje
audiate audiate
1.4- realizarea unor desene/scheme pentru a ilustra ceea ce a înţeles din texte
1.4.Manifestarea 1.4. Manifestarea informative sau literare simple
curiozităţii faţă de diverse curiozităţii faţă de diverse - vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de interes
tipuri de mesaje în tipuri de mesaje în pentru clasa de elevi /audierea unor poveşti, povestiri, întâmplări, folosind
context familiar contexte familiare reportofonul, computeruletc.

1.5. Manifestarea unei 1.5. Manifestarea unei 1.5-solicitarea repetării unui mesaj (de exemplu, „Ce-ai spus?”/ „Mai spune
atitudini deschise faţă de atitudini deschise faţă de o dată!”/ „Cred că nu am înţeles ce ai spus”/ „Te rog să mai spui o dată”)
comunicare în condiţiile comunicare în condiţiile - solicitarea unei explicaţii (de exemplu, „Ce înseamnă să ...?”)
neînţelegerii mesajului neînţelegerii mesajului - exerciţii pentru depăşirea fricii de eşec: exerciţii de reascultare a mesajului;
audiat audiat folosirea unor coduri nonverbale pentru a semnala neînţelegerea/înţelegerea
mesajului
2. Exprimarea de 2.1. Descrierea unui 2.1. Descrierea unui obiect/ 2.1- identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din
mesaje orale în obiect/ unei fiinţe din unei fiinţe din universul universul apropiat
diverse situaţii de universul apropiat pe apropiat pe baza unui plan - descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la
comunicare baza unui plan simplu simplu îndemână (pornind de la întrebări de sprijin şi ajungând la mesaj)

2.2. Povestirea unei 2.2. Povestirea unei 2.2. - relatarea după întrebările investigatorului perfect (Cine? Ce? Unde?
întâmplări cunoscute pe întâmplări cunoscute pe Când? Cum? De ce? Cu cine? Cu ce?)
baza unui suport adecvat baza unui suport adecvat - relatarea unei secvenţe dintr-un film/ desen animat/ clip pentru care nu
din partea profesorului din partea profesorului există subtitrare sau sonor

2.3. Prezentarea unei 2.3. Prezentarea unei 2.3. - formulare de răspunsuri la întrebări simple de control –„Ce ai făcut?
activităţi realizate activităţi realizate Ce ai făcut mai întâi? Şi apoi? Dar în cele din urmă?”
individual sau în grup individual sau în grup -prezentarea după plan a unei teme /prezentarea unor evenimente ale clasei
(excursie, concurs, târg de mărţişoare etc.)
2.4. Participarea la 2.4. Participarea la
interacţiuni pentru interacţiuni pentru găsirea 2.4.- dezvoltarea de proiecte interdisciplinare la clasă, în şcoală sau în
găsirea de soluţii la de soluţii la probleme comunitate, în cadrul unui grup mic
probleme - organizarea unui eveniment (de exemplu, o serbare, o expoziţie cu afişe
2.5. Adaptarea vorbirii la realizate în urma lecturilor)
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de
diferite situaţii de comunicare în funcţie de 2.5. - dramatizarea unor scene de poveste
comunicare în funcţie de partenerul de dialog - joc de rol în diverse situaţii de comunicare cu respectarea regulilor
partenerul de dialog stabilite (de exemplu, „Eşti cu bicicleta în parc şi ai găsit un pui de porumbel
căzut din cuib. Este un domn pe o bancă mai încolo. Jucaţi scena!”)
3. Receptarea de 3.1. Extragerea unor 3.1. Extragerea unor 3.1. - lectură activă, cu creionul în mână
mesaje scrise în informaţii de detaliu din informaţii de detaliu din - activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
diverse contexte texte informative sau texte informative sau
de comunicare literare literare
3.2. - exerciţii de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind
3.2. Formularea unui 3.2. Formularea unui modalităţi diverse: desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc.
răspuns emoţional faţă de răspuns emoţional faţă de - exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
textul literar citit textul literar citit
3.3. Formularea unei 3.3. Formularea unei 3.3. - exerciţii de exprimare personală pe baza elementelor din text
păreri despre o păreri despre o - exprimarea acordului/ dezacordului faţă de acţiunile, atitudinile unor
povestire/personajele povestire/personajele personaje
acesteia acesteia
3.4. Evaluarea 3.4. Evaluarea conţinutului 3.4. - realizarea de diagrame, de organizatori grafici în perechi/ în echipe
conţinutului unui text unui text pentru a - realizarea de tabele pentru a evidenţia relaţii între diferite elemente de
pentru a evidenţia evidenţia cuvinte-cheie şi structură sau de conţinut
cuvinte-cheie şi alte alte aspecte importante ale
aspecte importante ale acestuia
acestuia 3.5. - observarea unor mărci specifice (de exemplu, plural/ gen etc.)
3.5. Sesizarea unor
3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe
regularităţi ale limbii pe baza textului citit 3.6. Aprecierea valorii cărţilor
baza textului citit - amenajarea unui colţ de lectură în clasă
3.6. Aprecierea valorii - derularea de proiecte de lectură în grup, care se finalizează prin
3.6. Aprecierea valorii cărţilor realizarea unei „cărţi”; expoziţie cu asemenea produse
cărţilor
4. Redactarea de 4.1. Aplicarea regulilor de 4.1. Aplicarea regulilor de 4.1. - interevaluarea textelor scrise
mesaje în diverse despărţire în silabe la capăt despărţire în silabe la capăt - discutarea problemelor apărute la despărţirea în silabe
situaţii de de rând, de de rând, de ortografie şi de - completarea semnelor de punctuaţie într-un text fără punctuaţie şi
comunicare ortografie şi depunctuaţie în punctuaţie în redactarea de discutarea rezultatelor
redactarea de text text
4.2. Redactarea unor texte 4.2. Redactarea unor texte
funcţionale simple care funcţionale simple care 4.2. - realizarea unui afiş pentru promovarea unei serbări/ a unui concurs/ a
conţin limbaj vizual şi conţin limbaj vizual şi verbal unui proiect/ a unei tombole
verbal - elaborarea unui fluturaş pentru comunicarea rezultatelor unui proiect
4.3. Realizarea unei scurte
4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente
descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind 4.3. - elaborarea de instrucţiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de
din mediul apropiat pornind de la întrebări de sprijin exemplu, „Cum este guma? La ce foloseşte? Găseşte şi o utilizare
de la întrebări de sprijin neobişnuită!”)
4.4. Povestirea pe scurt a unei
4.4. Povestirea pe scurt a întâmplări imaginate/ trăite 4.4. -proiect individual/ grup: „Cartea mea” (realizarea unei cărţi şi expunerea
unei întâmplări imaginate/ acesteia/prezentarea acesteia)
trăite - scrierea unui paragraf în care se folosesc conectori de tipul: mai întâi,
apoi, în cele din urmă
4.5. Manifestarea 4.5. Manifestarea
disponibilităţii pentru disponibilităţii pentru 4.5. - participarea, alături de colegi şi de profesor, la realizarea programului
transmiterea în scris a unor transmiterea în scris a unor unei serbări, a scenariului unei dramatizări
idei idei - expoziţii de afişe/ alte produse scrise realizate în urma activităţilor
- participarea la realizarea unui jurnal al clasei
2. Matematică

Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru elevul cu CES


generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/ curriculum
adaptat
1. Identificarea 1.1. Observarea unor 1.1. Observarea unor 1.1. - identificarea în cotidian / desene / imagini / machete / filme
unor relaţii / modele / regularităţi din modele / regularităţi din documentare a elementelor repetitive
regularităţi din cotidian, pentru crearea cotidian, pentru crearea de - identificarea regulii de construcţie a unui şir de simboluri sau numere
mediul apropiat de raţionamente proprii raţionamente proprii
1.2. - realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu obiecte),
1.2. Aplicarea unei reguli 1.2. Aplicarea unei reguli respectând o regulă dată
pentru continuarea unor pentru continuarea unor - realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/ corpuri geometrice de
modele repetitive modele repetitive diferite mărimi şi culori
2. Utilizarea 2.1. Recunoaşterea 2.1. Recunoaşterea 2.1. - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10 000 cu cifre /
numerelor în numerelor naturale din numerelor naturale din litere
calcule concentrul 0- 10 000 şi a concentrul 0- 10 000 şi a - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor / zecilor / sutelor / miilor
fracţiilor subunitare sau fracţiilor subunitare sau - compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii, sute, zeci şi unităţi
echiunitare, cu numitori echiunitare, cu numitori - formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane (I, V, X)
mai mici sau egale cu 10 mai mici sau egale cu 10 - utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea datei)
- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor

2.2. Compararea 2.2. Compararea 2.2.-compararea a două numere mai mici decât 10 000 folosind
numerelor naturale în numerelor naturale în numărătoarea poziţională sau reprezentări
concentrul 0 – 10 000, concentrul 0 – 10 000, - utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor sau fracţiilor cu
respectiv a respectiv a ajutorul unor exemple concrete şi a unor reprezentări grafice
fracţiilor subunitare sau fracţiilor subunitare sau - compararea unor fracţii cu acelaşi numitor cu ajutorul unor obiecte
echiunitare care au acelaşi echiunitare care au acelaşi familiare sau a unor reprezentări grafice
numitor, mai mic sau egal numitor, mai mic sau egal
cu 10 cu 10
2.3. Ordonarea numerelor 2.3. Ordonarea numerelor 2.3. - precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr
naturale în concentrul 0 – naturale în concentrul 0 – - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale
10 000 şi respectiv a 10 000 şi respectiv a cu 10 000
fracţiilor subunitare sau fracţiilor subunitare sau - rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte similare unor situaţii din
echiunitare care au acelaşi echiunitare care au acelaşi viaţa cotidiană
numitor, mai mic sau egal numitor, mai mic sau egal
cu 10 cu 10 2.4.- efectuarea de adunări/scăderi de numere naturale, fără trecere și cu
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000
2.4. Efectuarea de adunări 2.4. Efectuarea de adunări - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000, utilizând adunarea şi
şi scăderi de numere şi scăderi de numere scăderea, fără trecere și cu trecere peste ordin
naturale în concentrul 0 - naturale în concentrul 0 - - descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000, utilizând adunarea şi
10 000 sau cu fracţii cu 10 000 sau cu fracţii cu scăderea, fără trecere și cu trecere peste ordin
acelaşi numitor acelaşi numitor - jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din
concentrul 0 – 10 000
2.5. Efectuarea de 2.5. Efectuarea de înmulţiri 2.5. - rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii
înmulţiri de numere în de numere în concentrul 0 - - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100
concentrul 0 - 10 000 şi de 10 000 şi de împărţiri - rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii
împărţiri folosind tabla folosind tabla înmulțirii, - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două sau trei cifre şi
înmulțirii, respectiv tabla respectiv tabla împărțirii numere formate cu o cifră
împărțirii
3. Explorarea 3.1. Localizarea unor 3.1. Localizarea unor 3.1. - descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport cu alte obiecte
caracteristicilor obiecte în spaţiu şi în obiecte în spaţiu şi în - realizarea unor desene, respectând condiţii date
geometrice ale reprezentări, în situaţii reprezentări, în situaţii - realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se
unor obiecte familiare familiare folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
localizate în - jocuri de orientare în spaţiu/ găsirea unor obiecte folosind indicii
mediul apropiat 3.2. Explorarea 3.2. Explorarea
caracteristicilor simple ale caracteristicilor simple ale 3.2. - identificarea şi denumirea figurilor geometrice plane
figurilor şi corpurilor figurilor şi corpurilor - recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au forma unor corpuri
geometrice în contexte geometrice în geometrice cunoscute, din mediul apropiat (cub, paralelipiped, cilindru,
familiare contexte familiare sferă, con)/ - jocuri de construcţii cu corpuri geometrice
4. Utilizarea 4.1. Utilizarea unor 4.1. Utilizarea unor 4.1. - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură standard, adecvate
unor etaloane instrumente şi unităţi de instrumente şi unităţi de în realizarea unor măsurări
convenţionale măsură standardizate, în măsură standardizate, în - măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase, folosind
pentru situaţii concrete situaţii concrete instrumente adecvate
măsurări şi
estimări 4.2. - ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării lor în timp
4.2. Operarea cu unităţi de 4.2. Operarea cu unităţi de (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână)
măsură standardizate, măsură standardizate, fără - operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi
fără transformări transformări practice/experimentale

5. Rezolvarea 5.1. Utilizarea 5.1. Utilizarea 5.1. - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/ câtul/ jumătatea/
de probleme în terminologiei specifice şi a terminologiei specifice şi a sfertul/ dublul etc.”
situaţii unor simboluri unor simboluri matematice - utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru compararea unor numere sau
familiare matematice în rezolvarea în rezolvarea şi/sau a rezultatelor unor operaţii aritmetice
şi/sau compunerea de compunerea de probleme - utilizarea unor simboluri pentru numere sau cifre necunoscute, in diverse
probleme cu raţionamente cu raţionamente simple calcule sau pentru rezolvarea unor probleme
simple
5.2.- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri/corpuri
5.2. Înregistrarea în tabele 5.2. Înregistrarea în tabele geometrice după criterii date şi înregistrarea datelor într-un tabel
a unor date observate din a unor date observate din - ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite criterii
cotidian cotidian (după dimensiuni, preferinţe)

5.3. Rezolvarea de 5.3. Rezolvarea de 5.3. - identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
probleme cu operaţiile probleme cu operaţiile - identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care
aritmetice studiate, în aritmetice studiate, în sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod
concentrul 0 - 10 000 concentrul 0 - 10 000 egal, de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau
reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică /desen sau
cu o expresie numerică dată
3. Ştiinţe ale naturii
Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru elevul cu CES
generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/ curriculum
adaptat
1. Explorarea 1.1. Identificarea unor 1.1. Identificarea unor 1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
caracteristicilor caracteristici ale corpurilor caracteristici ale corpurilor - observarea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora (de
unor corpuri, vii și nevii vii și nevii exemplu: organisme vii pentru identificarea părților componente, diferite
fenomene şi obiecte pentru identificarea unor proprietăți precum formă, culoare,
procese transparență

1.2. - identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, fenomene,


1.2. Utilizarea unor criterii 1.2. Utilizarea unor criterii procese din aceeași categorie (de exemplu: diverse proprietăți ale
pentru compararea unor pentru compararea unor metalelor, diverse caracteristici ale unor animale)
corpuri, fenomene și corpuri, fenomene și - compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie în
procese procese scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între ele
- selectarea unor corpuri după diferite criterii și realizarea unor colecții/
expoziții (de exemplu: colecții de obiecte selectate după formă, mărime)
2. Investigarea 2.1. Identificarea etapelor 2.1. Identificarea etapelor 2.1. - formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei investigații
mediului unui demers investigativ unui demers investigativ pentru aflarea răspunsului (de exemplu: „Planta are nevoie de lumină
înconjurător vizând mediul înconjurător vizând mediul înconjurător pentru a trăi?”)
folosind pe baza unui plan dat pe baza unui plan dat - identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea a două plante
instrumente şi de același tip, crescute în condiții identice, dar cu iluminare diferită)
procedee - implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
specifice 2.2. Aplicarea planului dat 2.2. Aplicarea planului dat 2.2- realizarea de observații periodice asupra aspectului cercetat (de
pentru efectuarea unei pentru efectuarea unei exemplu: observarea culorii frunzelor a două plante, a ritmurilor de
investigații a mediului investigații a mediului creștere la cele două plante, a orientării creșterii celor două plante, a
înconjurător înconjurător apariției de noi frunze sau flori)
2.3. Reprezentarea grafică 2.3. Reprezentarea grafică a 2.3. - realizarea unui tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de creștere
a rezultatelor unor rezultatelor unor observații al plantelor aflate în condiții diferite de iluminare)
observații realizate în realizate în cadrul - realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte
cadrul diferitelor etape ale ale investigației realizate
diferitelor etape ale demersului investigativ
demersului investigativ utilizând tabele, diagrame,
utilizând tabele, diagrame, formule simple 2.4. - selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de
formule simple exemplu: selectarea observațiilor referitoare la culoarea frunzelor/ la
2.4. Formularea de concluzii înălțimea celor două plante la începutul și la sfârșitul experimentului)
2.4. Formularea de pe baza rezultatelor - formularea de concluzii (de exemplu: planta are nevoie de lumină, în
concluzii pe baza demersului investigativ lipsa ei aceasta se îngălbenește, creșterea încetinește)
rezultatelor demersului
investigativ
2.5. Prezentarea concluziilor 2.5. - formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor
2.5. Prezentarea demersului investigativ de clasă
concluziilor demersului realizat pe baza unui - elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea unor rezultate
investigativ realizat pe plan dat din demersul investigativ (de exemplu: afișe, desene, prezentări cu ajutorul
baza unui plan dat noilor tehnologii)

3. Rezolvarea 3.1. Recunoașterea 3.1. Recunoașterea 3.1.- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind
de probleme din consecințelor unui stil de consecințelor unui stil de de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de
viaţa cotidiană viață sănătos asupra viață sănătos asupra exemplu: reducerea numărului de ore de somn)
valorificând propriului corp propriului corp -recunoașterea unor forme de odihnă activă și a necesității lor, în urma
achiziţiile unor discuții (de exemplu: lectură, activități artistice, sportive)
despre propriul
corp şi despre 3.2. Recunoașterea 3.2. Recunoașterea 3.2 - identificarea comportamentelor distructive ale omului față de mediu
mediul consecințelor propriului consecințelor propriului prin jocuri de rol, simulări, chestionare (de exemplu: chestionarea
înconjurător comportament asupra comportament asupra membrilor familiei, a prietenilor asupra felului în care depozitează
mediului înconjurător mediului înconjurător deșeurile)
4. Educaţie civică
Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru elevul cu CES
generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/ curriculum
adaptat
1. Aplicarea 1.1. Explorarea calității de 1.1. Explorarea calității de 1.1. - exerciții de colorare, în desene/contururi date, a imaginilor care
unor norme de persoană pe care o are persoană pe care o are orice înfățișează persoane
conduită în orice om om - exerciții de prezentare, în perechi, a propriei persoane (a unor aspect
viaţa cotidiană relevante pentru identitatea proprie)
1.2. - recunoașterea, în situații diferite, a trăsăturilor unor personaje (de
exemplu, prezentate în povești, desene animate familiare elevilor)
1.2. Identificarea unor 1.2. Identificarea unor - exerciții de identificare a trăsăturilor persoanei manifestate în context
trăsături morale definitorii trăsături morale definitorii familiare elevilor (la școală, în familie, în grupul de prieteni)
ale persoanei ale persoanei - discutarea, în grupuri mici, a moralei unor fabule, a unor proverbe
care ilustrează trăsături ale persoanei
1.3. - recunoașterea, în situații date, a grupurilor mici din care face
1.3. Explorarea grupurilor 1.3. Explorarea grupurilor parte elevul (familia, grupul de joacă, grupul de învățare)
mici și a regulilor grupului mici și a regulilor grupului - discuții despre grupurile mici din care elevul face parte
2. Manifestarea 2.1. Recunoașterea unor 2.1. Recunoașterea unor 2.1.- recunoașterea unor atitudini față de lucruri, față de plante și
unor deprinderi atitudini în raport cu atitudini în raport cu animale, pornind de la imagini date, lectura unor povești, fabule,
de lucrurile, cu plantele și lucrurile, cu plantele și vizionarea unor desene animate sau filme, observarea unor
comportament animalele animalele comportamente ale copiilor și ale adulților în contexte familiare de viață.
moral-civic în - activitate independentă de completare a unor enunțuri referitoare la
contexte de lucruri, plante, animale (de exemplu, privind lucruri care îi reprezintă,
viaţă din mediul preferințe, atitudini, comportamente față de lucruri, plante, animale)
cunoscut
2.2. Manifestarea unor 2.2. Manifestarea unor 2.2. - imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu
atitudini pozitive în raport atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele, care valorizează atitudini pozitive față
cu lucrurile, cu plantele și lucrurile, cu plantele și de acestea
animalele animalele 2.3.- exerciții de identificare, în contexte de viață, a unor relații existente
2.3. Explorarea unor relații 2.3. Explorarea unor relații în cadrul diferitelor tipuri de grupuri
existente între oameni în existente între oameni în - exemplificarea unor relații dintre oameni în diferite grupuri, pornind
cadrul grupului cadrul grupului de la povestiri, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor și de la
situații observate în contexte familiare de viață
3. Cooperarea 3.1. Relaționarea pozitivă, 3.1. Relaționarea pozitivă, în 3.1. - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
cu ceilalţi în grupuri mici, pentru grupuri mici, pentru unui grup în rezolvarea unei sarcini de lucru, atunci când membrii
pentru rezolvarea unor sarcini rezolvarea unor sarcini grupului au opinii diferite
rezolvarea unor simple de lucru simple de lucru - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu
sarcini simple copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care
de lucru, au nevoi speciale
manifestând 3.2. Participarea la acțiuni
disponibilitate în grupuri mici, prin 3.2. - activități în grupuri mici, pentru identificarea principalelor
asumarea de drepturi și 3.2. Participarea la acțiuni în drepturi și îndatoriri pe care le au în grupurile din care fac parte
îndatoriri grupuri mici, prin asumarea - elaborarea unui regulament al clasei, cuprinzând drepturi și îndatoriri
de drepturi și - simularea rezolvării unor sarcini de lucru, în cadrul grupurilor din
îndatoriri care fac parte, prin asumarea de drepturi și îndatoriri

*3.3. - implicarea, la nivel de clasă,în proiecte simple, pe diferite teme


cu conținut moral-civic
*3.3. Participarea la *3.3. Participarea la proiecte - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
proiecte simple cu conținut simple cu conținut moral-civic, didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
moral-civic, în cadrul în cadrul tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
clasei, al școlii sau al clasei, al școlii sau al înconjurător apropiat)
comunității locale comunității locale
5. Joc şi mişcare
Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru elevul cu CES
generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/ curriculum
adaptat
1. Participarea 1.1. Aplicarea deprinderilor 1.1. Aplicarea deprinderilor 1.1. - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
la jocurile de locomotorii în cadrul unor locomotorii în cadrul unor locomoție
mişcare, jocuri de întrecere jocuri de întrecere - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
organizate sau manipulare
spontane, în 1.2. Manevrarea obiectelor 1.2. Manevrarea obiectelor în
funcţie de în condiții de cooperare condiții de cooperare intra- 1.2. - realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor
capacitatea intra-grup și întrecere inter- grup și întrecere inter-grupe obiecte, în cadrul unui grup
psiho-motrică şi grupe
interesele 1.3. Utilizarea deprinderilor
individuale 1.3. Utilizarea deprinderilor motrice de bază pentru 1.3. - participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite
motrice de bază pentru realizarea unor - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare
realizarea unor activități activități ludice, cu caracter - participarea la jocuri de orientare în spațiu
ludice, cu caracter complex complex și eforturi diferite
și eforturi diferite

2. Manifestarea 2.1. Gestionarea relațiilor 2.1. Gestionarea relațiilor 2.1. - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților
unor intra-grup și inter-grup în intra-grup și inter-grup în de joc și mișcare
comportamente activitățile de joc și mișcare activitățile de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
sociale adecvate joc și mișcare
în activităţile
ludice
6. Muzică şi mişcare
Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru eleva cu CES
generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/ curriculum
adaptat
1. Receptarea 1.1. Receptarea unor 1.1. Receptarea unor 1.1. - audierea unor piese muzicale de mici dimensiuni, cu
unor cântece cântece din folclorul cântece din folclorul observarea unor diferenţieri de expresivitate, tempo (lent/rapid),
pentru copii şi a copiilor, colinde, a unor copiilor, colinde, a unor aspecte dinamice şi timbrale
unor elemente lucrări accesibile din lucrări accesibile din - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu,
simple de limbaj patrimoniul cultural, cu patrimoniul cultural, cu Disney – Fantasia 1940 – Simfonia a şasea, Pastorala, de
muzical sesizarea unor diferenţe sesizarea unor diferenţe Beethoven)

1.2. Sesizarea diferenţelor 1.2. Sesizarea diferenţelor 1.2. - audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea
de înălţime şi durată de înălţime şi durată între direcţiei înălţimilor
între sunete, în audiţia sunete, în audiţia unor - audierea unor cântece de mică dificultate, cu observarea
unor fragmente muzicale diferenţelor între durate
fragmente muzicale
1.3. - audiţie şi învăţare a cântecului notelor („Do, e-o doamnă
1.3. Corelarea înalţimilor de
prea frumoasă”)
1.3. Corelarea înalţimilor note cu notaţia muzicală - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ,
de note cu notaţia cheie de sol, înălţimi de note de la do1 la do2
muzicală - jocuri de recunoaştere a înălţimilor de note deja scrise
2. Interpretarea de 2.1. Cântarea individuală, 2.1. Cântarea individuală, în 2.1. - interpretarea vocală a cântecelor, cu utilizarea percuţiei
cântece pentru în mici grupuri, în mici grupuri, în colectiv, cu corporale – a aplauzelor ritmice, a bătutului din picior( cu ajutor)
copii, cu mijloace colectiv, cu asocierea asocierea unor elemente de - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,
specifice unor elemente de mişcare mişcare şi a percuţie corporală
vârstei şi a acompaniamentului acompaniamentului
instrumental instrumental

2.2. Utilizarea notaţiei 2.2. Utilizarea notaţiei 2.2. - jocuri de citire a înălţimilor sunetelor unor melodii simple în
înălţimilor sunetelor în înălţimilor sunetelor în ştafetă
însuşirea unor cântece însuşirea unor cântec - joc de poziţionare a corpului în funcţie de înălţimile sunetelor
3. Exprimarea 3.1. Manifestarea unor 3.1. Manifestarea unor 3.1. - jocuri de mimare a unor atitudini corespunzătoare
unor idei, reacţii, emoţii, sentimente reacţii, emoţii, sentimente expresivităţii fragmentului muzical audiat
sentimente şi sugerate de fragmente sugerate de fragmente - joc de alegere a unor măşti în funcţie de expresivitatea muzicii
experienţe prin muzicale Musicale audiate
intermediul
muzicii şi mişcării, 3.2. Exprimarea prin 3.2. Exprimarea prin
individual sau în mişcări corporale a unor mişcări corporale a unor 3.2. - dansuri libere pe piese muzicale diverse
grup lucrări/fragmente lucrări/fragmente muzicale - jocuri de mimare prin mişcare corporală/dans a unor poveşti
muzicale scurte

7. Arte vizuale şi abilităţi practice

Competențe Competențe specifice Activitatea de învățare pentru eleva cu CES


generale Majoritatea elevilor Elevul cu CES/
curriculum adaptat
1. Explorarea de 1.1. Recunoașterea 1.1. Recunoașterea 1.1. - participarea la discuții despre comunicarea prin imagine
mesaje unor mesaje unor mesaje - participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură,
exprimate în comunicate prin comunicate prin desen/grafică, modelaj/sculptură, arte decorative textile, monumentale,
limbaj vizual imagini în contexte imagini în contexte ceramice, vestimentație sau bijuterii, arhitectură și/sau scenografie,
într-o diversitate familiare familiare fotografie și prin artele spectacolului legate de mesajul transmis
de contexte
1.2. Diferențierea 1.2. Diferențierea 1.2. - participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj plastic
caracteristicilor caracteristicilor din natură și din compoziții plastice
expresive ale expresive ale - exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj plastic în
elementelor de limbaj elementelor de limbaj forme plastice plane realizate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată,
plastic în compoziții și plastic în compoziții și scurgere aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată
în mediul înconjurător în mediul înconjurător

1.3. - analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj vizual (de
1.3. Manifestarea 1.3. Manifestarea exemplu, exerciții-joc de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre
receptivității față de receptivității față de exprimarea în limbaj fotografic și limbajul artelor plastice pe aceeași temă)
mesajele exprimate mesajele exprimate realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă
prin limbaj vizual prin limbaj vizual
2. Realizarea de 2.1. Utilizarea în 2.1. Utilizarea în 2.1.-- selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
creaţii contexte variate a contexte variate a pensule, etc.), în vederea utilizării acestora
funcţionale şi/sau materialelor în funcție materialelor în funcție - realizarea de elemente de limbaj plastic (de exemplu, linii de diferite tipuri
estetice folosind de proprietăți ale de proprietăți ale cu piatra, creta, creioane moi etc.; linii cu margini clare, accentuate sau slab
materiale şi acestora și de tehnici acestora și de tehnici vizibile etc.)
tehnici adecvate de lucru adecvate de lucru adecvate
2.2. - realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru
2.2. Realizarea de 2.2. Realizarea de decorarea cărora se pot folosi diferite procedee:
creații funcționale în creații funcționale în - imprimarea cu ajutorul unor materiale textile îmbibate cu culoare etc.
diverse tehnici pe diverse tehnici pe - plierea hârtiei
diferite suporturi diferite suporturi - scurgerea culorii
(hârtie, confecții (hârtie, confecții - suprapunerea foliei de plastic
textile, ceramică, sticlă textile, ceramică, sticlă - decolorarea cu pic
etc.) etc.) - aplicarea culorii cu ajutorul degetelor (dactilopictura)
- decorarea/ personalizarea de tricouri și sacoșe confecționate din material
textil prin pictare cu pigmenți-coloranți cu termofixare
2.3. Valorificarea 2.3. Valorificarea
elementelor de limbaj elementelor de limbaj 2.3. - explorarea ipostazelor liniei în reprezentări grafice
plastic în compoziții plastic în compoziții - realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări etc.
tematice tematice - colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale (pietre, frunze,
lemne etc.) cu scopul de a le conferi noi valențe expresive, artistice
2.4. Modificarea 2.4. Modificarea 2.4. - explorarea relației dintre modul în care lucrurile se simt și modul în
expresiei plastice expresiei plastice care arată (de exemplu, textura obiectelor naturale și fabricate etc.)
inițiale prin inițiale prin - realizarea de produse (podoabe pom, jucării, obiecte de vestimentație,
remodelare remodelare obiecte de decor etc.) utilizând materiale reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze
de aluminiu etc.)
2.5. Participarea la 2.5. Participarea la
activități integrate activități integrate 2.5. - realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite
adaptate nivelului de adaptate nivelului de sugestii tematice, povești, poezii, cântece, muzică, teatru
vârstă, în care vârstă, în care - imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de spații pentru
se asociază elemente de se asociază elemente de utilizare (de exemplu, „casa pe care mi-aș dori-o”)
exprimare vizuală, exprimare vizuală,
muzicală, verbală, muzicală, verbală,
kinestezică kinestezică

Modalități de evaluare:
 metodele moderne de evaluare precum:
- realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor și să stimuleze dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, adaptate vârstei;
- observarea sistematică a comportamentului elevilor;
- centrarea pe progresul personal, autoevaluare
 Pentru disciplina Joc și mișcare, evaluarea se va face prin:
- evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfășurarea jocurilor, vizând cu precădere executarea acțiunilor motrice ale jocului,
respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare și lucru în echipă și îndeplinirea rolurilor atribuite în desfășurarea jocurilor;
- evaluarea sumativă va avea în vedere capacitatea elevului de a participa eficient la desfășurarea a minimum 4 jocuri de mișcare, dintre cele predate,
cu îndeplinire de roluri variate.
 Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt reprezentate de participarea la activități extracurriculare
cuprinzând jocuri de mișcare organizate de învățător/professor, precum şi progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mișcare.

S-ar putea să vă placă și