Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Administrație publică

Studiu de caz
SISTEMUL PUBLIC DE SERVICII MEDICALE DE
URGENȚĂ DIN ROMÂNIA ( SMURD)

Student: Ailenei Vlăduț Constantin

BUCUREȘTI
2024
CUPRINS
 CUPRINS

Cuprins
1. INTRODUCERE...............................................................................................................................3
2.SERVCIUL PUBLIC ȘI CARACTERISTICI.....................................................................................4
2. ISTORICUL SMURD.......................................................................................................................5
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ORGANIZAȚIONALE SMURD...................................................5
3. REZULTATELE SERVICULUI MEDICAL DE URGENȚĂ SMURD.......................................6
5.CONCLUZII...........................................................................................................................................8
6. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................9
 1. INTRODUCERE
Secolul XXI este construit ca având ca și caracteristică principală informația și mijloacele
informatizării. Astfel că și colectivitatea este construită pe viteza de reacție a informației.
Această caracteristică este direct proporțională în zilele noastre cu succesul. Într-o societate
modernă, capitalistă și democratică timpul de răspundere la informație reprezintă o caracteristică
principală în oferirea unui serviciu sau bun de calitate.
O dată cu informatizarea și accesul populației la informație crește si nivelul de cerințe și
așteptări asupra tuturor actorilor principali din societate (indivizi, sistemul administrativ,
furnizori de servicii publice/private, ONG-uri etc).
Pentru ca și o societate să aibă un nivel de trai ridicat și satisfăcător pentru comunitate,
serviciul de sănătate publică și asistență de urgență trebuie să fie organizat în jurul unui
management al calității foarte bine structura și cât mai eficient.
Primul care a abordat modul în care sănătatea publică este furnizată și percepută de
beneficiari a fost Marc Lalonde(1974)1. Acesta afirmând ca sănătatea publică este un concept
alcătuit din mai mulți factorii care pot contribui la sănătatea unei societăți. Aceștia fiind:
- modul de viață – elemente care sunt sub responsabilitatea individului și care ajută la
menținerea sănătății sau care pot duce la periclitarea sau moartea acestuia
- sistemul public de servicii de sănătate – implică factori rezultați din utilizarea sau
neutilizarea unor ghiduri medicale sau din calitatea practicii și a îngrijirilor medicale
- biologia umană – implică factori de bunăstare fizică și mentală și se corespund cu
moștenirea genetică.
- mediul extern – factori care afectează exteriorul corpului asupra căruia oamenii au
control redus sau deloc, de la mediul natural până la mediul psihosocial.

1
Lalonde, M., A new perspective on the health of Canadians. A working document, Ottawa, Government of
Canada, 1974.
 Sistemul medical din România a cunoscut o serie de reforme o data cu aderarea țării la
Uniunea Europeană. Aceste schimbări au avut ca și scop adaptarea sistemului medical public la
standardele europene privind modul de implementare al managementului calitativ.
Astfel, la inițiativa Comunității Europene a fost elaborat un plan (ECHI European
Community Health Indicators)2 care alcătuia o serie de factorii relevanți specifici sănătății
publice.
Câteva dintre reperele analizate de către European Community Health Indicators sunt:
- repere privind promovare sănătății: politici publice privind reducerea consumului de
zahăr, a tutunului, alcoolului, alimentelor procesate, etc.
- repere asupra demersurilor de îmbunătățire a serviciilor medicale: campanii de
prevenire a bolilor ce pot fi depistate la timp precum (cancerul de sân, cancerul de
colon), campanii de vaccinare pentru grupele vulnerabile precum copii și persoanele
vârstnice.
- repere privind caracterizarea sănătății: expunerea la factori poluanți, activitatea fizică,
vicii, stilul de viață etc.
- repere economice și demografice: distribuția pe sexe, vârstă, nivelul de educație, rata
fertilității.

2.SERVCIUL PUBLIC ȘI CARACTERISTICI

Noțiunea serviciului public este definit ca și: ,,ansamblu de activități organizate și
autorizate de administrația publică pentru a satisface nevoi sociale de interes public”. 3
Serviciul public este definit de trei caracteristicii:
- să ajute la îndeplinirea nevoilor publice
- să fie în prezența unei autorități care îl aplică
- să fie construit pe cele trei principii de ( egalitate, continuitate și mutabilitate) 4

2
Evaluation of the use and impact of the European Community Health Indicators ECHI by Member States, (2013)
3
Conform lucrãrii A. Androniceanu, Management public, Ed. Economicã, 1999
4
Dragoș Valentin Dincă, Serviciile publice, Editura Economică, 2018
Este necesar, ca serviciile oferite către comunitate să aibă o diversificare cât mai
largă. ,,Calitatea și viteza de prestare a serviciilor sunt cruciale; politețea și eficiența trebuie să
fie simultane.’’5

2. ISTORICUL SMURD
În toamna anului 1990 este implementat un nou serviciu de sănătate publică drept
prototip.
Acesta se numea Serviciul Mobil de Urgenta si Reanimare. Avea ca și scop oferirea de
servicii medicale de urgență. În dotarea acestuia era o mașină de intervenție care
transporta medicul la locul evenimentului însă fără a putea transporta victima la spital.
Tot personalul specializat oferea serviciul medical în mod voluntar, fără a fi remunerați.
În anul 1991 se implementează funcționarea serviciului medical de urgență sub
coordonarea Grupului de Pompieri Militari Mureș. Aceste model de implementări pe
politici publice este inspirat din țări precum Luxemburg, Franța, Germania care donează o
autospecială dotată pentru transportarea victimelor la spital. În noiembrie 1992 în urma

unui curs internațional oferit de țările care au implementată serviciul medical de urgență,(
Serviciul de Urgență al Spitalului Regal din Edinburgh și Brigada de Pompieri
Strathclyde din Glasgow), Ministerul Sănătăți recunoaște în mod oficial prin ordinul 1094
din 5 noiembrie 1992 ca fiind centru Național Pilot, în Târgu Mureș.6
În 1994 SMURD primește în dotarea sa primul elicopter de intervenție. De atunci
și până în 2024 SMURD deschide puncte de oferire a serviciilor medicale de urgență în
fiecare județ din România.
Din punct de vedere logistic SMURD România cuprinde: 3791
persoane calificate, 10 elicoptere de intervenții dispersate în toată țara și peste 200
de mașini de intervenție special dotate în funcție de zona de intervenție.

6
SMURD, disponibil la https://smurd.ro/category/despre/istoric/, accesat la 2 ianuarie 2024.
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ORGANIZAȚIONALE SMURD
Necesitatea înființări unui serviciu public nefurnizat de către autorități și
implementat de către un grup social în beneficul societăți, transformat mai apoi într-o
ramură de serviciu permanent furnizat de către autoritățile abilitate face din SMURD o
poveste de succes. Modul de implementare și dezvoltare al serviciului s-a bazat pe
calitatea serviciului oferit.
Calitatea îngrijirii descrie modul în care serviciile de sănătate sunt oferite
populației, aceste rezultate sunt interdependente nivelul pregătirii profesionale curente. 7
Calitatea este definită ca și livrarea de servicii corecte și accesibile la un nivel cât mai
optim din punct de vedere profesional, având în vedere resursele disponibile pentru
obținerea satisfacerii beneficiarilor.
Motivul pentru care SMURD este un serviciu public eficient și util populației este
pentru că a fost construit pe un model standard cât mai eficient pentru a furniza servicii
medicale de urgență conform culturii organizaționale de calitate.
Managementul strategic în cultura organizațională a calității este organizat în
patru etape:
- evaluarea calității - analizare calității serviciilor furnizate
- asigurarea calității - modificarea nivelului calității serviciilor oferite în
funcție datele obținute în urma cercetării.
- managementul calității totale- presupune focusare resurselor organizației
asupra consumatorului oferindu-I acestuia un serviciu cât mai calitativ.
- controlul calității – colectarea tuturor informațiilor adunate pentru unui
serviciu de excelență prin implicarea fiecărui angajat.
3. REZULTATELE SERVICULUI MEDICAL DE URGENȚĂ SMURD

7
. Lohr K.M., Schroeder S.A., A strategy for quality assurance and medicare , N.Engl. J. Med., 1990,
pp.322-707
 La nivel european, România se situează printre ultimele țări privind timpul de intervenție
în medicina de urgență. Principalul motiv îl reprezintă infrastructura și lipsa de personalului
pregătit, al echipamentelor necesare pentru intervenție.
SMURD facilitează intervențiile rapide precum accidentele grave, care necesită pregătire
suplimentară pentru intervenție precum explozia de la Crevedia și Portul Constanța etc.
În oferirea unui serviciu medical de urgență calitativ timpul în care echipajul ajunge la
victimă reprezintă o pondere de peste 60% în rezolvarea cazului.
Echipajele SMURD sunt solicitate doar în momentul în care este activat planul roșu de
intervenție. Activarea planului roșu de intervenție în România este reglementat de ordinul
1168/2010.8
În marile orașe precum Iași, București, Cluj-Napoca, Constanța și Timișoara cu sprijinul
finanțării private a mediului de afaceri (LIDL), SMURD a primit ca și donație zece motociclete
de intervenție rapidă.9 Cu ajutorul acestora echipamente logistice SMURD a reușit să reducă
timpul mediu de intervenție la doar 4-7 minute de la 12-17 minute al serviciului județean de
ambulanță. Toate aceste eforturi împreună cu managementul calității implementat au avut ca și
scop creșterea gradului privind siguranța cetățenilor. Implementarea serviciilor de asistență
medical pe motocicletă au redus costurile de operaționalizare datorită costurilor de utilizare.
O altă ramură a serviciului medical de urgență SMURD o reprezintă furnizarea de servicii
medicale de specialitate și transport pentru mortalitatea infantilă.
România avea o rată a imortalității infantile de 5,2 la 1000 de copii în 2022.10
Alături de eforturile celor de SMURD și organizaților neguvernamentale rata mortalității
a scăzut de la 10,1 la mia de copii în anul 2012 la 5,2.11
8
Ordinul nr. 1168/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roșu de intervenție, disponibil la
https://lege5.ro/Gratuit/geztomrugq/structura-cadru-a-planului-rosu-de-interventie-ordin-1168-2010?
dp=gq2dambwha2de, accesat la 3 ianuarie 2024.
9
Raportul de sustenabilitate LIDL România, disponibil la https://corporate.lidl.ro/pentru-media/cautare-avansata?
category=1045&search=smurd , accesat la 3 ianuarie 2024
10
Potrivit raportului Institutului Național de Statistică din 2022, disponibil la
https://insp.gov.ro/wpfb-file/mortalitatea-infantila-in-romania-2021-pdf/, accesat la 5 ianuarie 2024.
11
Potrivit raportului Salvații Copii privind Reducerea mortalității infantile în România, disponibil la
https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/Sanatate/Reducerea-mortalitatii-infantile , accesat la 7 ianuarie 2024.
 Toate aceste eforturi de furnizare a serviciului de medicină d urgență pe întreg teritoriu
României, oferind același serviciu de aceiași calitate și satisfacere a pacientului utilizând
principiile de mutabilitate, egalitate și continuitate. Face din SMURD unul dintre puținele
servicii care sunt furnizate conform standardelor europene și internaționale de către autoritățile
publice..

5.CONCLUZII

România dispune de un serviciu medical de urgență datorită implicării sicității civile.

SMURD este soluția unei probleme identificare de societate si neacoperită de către autoritățile
statului.
Implementarea managementului calității in mod constant în modul de organizare si funcționare a
caut din acest serviciu unul de cea mai înalta calitate.
Încrederea societății civile in serviciu medical de urgenta este una foarte ridicata datorita
transparenței modului de conducere si organizare al aceștia alcătuită din oamenii foarte bine
pregătiți .
Impactul adus in comunitate de către serviciul de urgentă SMURD prin îmbunătățirea i modul de
viață si ridicarea nivelului de trai si a speranței de viață.
Pentru a beneficia de un serviciu cat mai perforant si cat mai eficient este nevoie de investiții
constante fie guvernamentale sau neguvernamentale.
Parteneriatele publice-privat pot ajuta la identificarea necesitau lor si rezolvarea acestora când
staul prin instituțiile sale faciliteaza aceste partenriate.
6. BIBLIOGRAFIE
1. Lalonde, M., A new perspective on the health of Canadians. A working document, Ottawa,
Government of Canada, 1974.
2. Evaluation of the use and impact of the European Community Health Indicators ECHI by
Member States, (2013)
3. Conform lucrãrii A. Androniceanu, Management public, Ed. Economicã, 1999
4. Dragoș Valentin Dincă, Serviciile publice, Editura Economică, 2018
5. SMURD, disponibil la https://smurd.ro/category/despre/istoric/ , accesat la 2 ianuarie 2024.
6. Lohr K.M., Schroeder S.A., A strategy for quality assurance and medicare , N.Engl. J. Med., 1990,
pp.322-707
7. Ordinul nr. 1168/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roșu de intervenție,
disponibil la https://lege5.ro/Gratuit/geztomrugq/structura-cadru-a-planului-rosu-de-
interventie-ordin-1168-2010?dp=gq2dambwha2de , accesat la 3 ianuarie 2024.
8. Raportul de sustenabilitate LIDL România, disponibil la https://corporate.lidl.ro/pentru-
media/cautare-avansata?category=1045&search=smurd , accesat la 3 ianuarie 2024
9. Potrivit raportului Institutului Național de Statistică din 2022, disponibil la
https://insp.gov.ro/wpfb-file/mortalitatea-infantila-in-romania-2021-pdf/ , accesat la 5 ianuarie
2024.
10. Potrivit raportului Salvații Copii privind Reducerea mortalității infantile în România, disponibil la
https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/Sanatate/Reducerea-mortalitatii-infantile , accesat la 7
ianuarie 2024.