PREDICĂ LA SF.

TREI IERARHI

Ni se spune în sinaxar că în secolul al XI-lea, în timpul împăratului bizantin Alexie

Comnenul, s-a iscat o mare dezbinare în Biserică. Unii creștini care se numeau vasilieni, îi
dădeau întâietate Sfântului Vasile cel Mare pentru lucrarea sa filantropică și misionară. Alții
care se numeau gregorieni, spuneau că Sfântul Grigorie Teologul este mai mare decât ceilalți
ierarhi, deoarece a ajuns pe înălțimile teologhisirii, fiind supranumit ”Teologul”, iar unii dintre
creștini se numeau ioaniți, cinstindu-l în mod deosebit pe Sfântul Ioan Gură de Aur sau
Hrisostom pentru darul elocinței, al vorbirii frumoase.
În această vreme de mare încercare, de dezbinare în Biserică, ni se spune în Sinaxar că
Sfinții Trei Ierarhi s-au arătat în vedenie Sfântului Ioan Mavropie, mitropolit al cetății
Evhaitelor în Pont, sărbătorit în calendar la 5 octombrie. Cei Trei Ierarhi s-au arătat mai întâi
separat, apoi împreună și i-au spus Sfântului Ioan al Evhaitelor: ”După cum vezi, noi la
Dumnezeu una suntem și nicio vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său,
îndemnați de Duhul Sfânt, am scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat
Duhul Sfânt, așa am învățat. Nu este între noi unul întâi, altul al doilea sau altul al treilea. De
chemi pe unul, vin și ceilalți doi. Drept aceea, poruncește celor ce se învrăjbesc să nu se
mai certe pentru noi. Că nevoința noastră, cât am fost în viață și după moarte, a fost să
împăcăm pe oameni și să aducem în lume pace și unire. Împreunează-ne, dar, făcându-ne
praznic la câte trei într-o singură zi, alcătuiește o slujbă în care pune imnele închinate
fiecăruia dintre noi, după arta și știința pe care ți le-a dat Dumnezeu, și fă-o cunoscută
creștinilor, poruncindu-le să o cinstească în fiecare an. Dacă ei ne cinstesc astfel, ca fiind
unul în fața lui Dumnezeu și în Dumnezeu, noi le făgăduim că vom mijloci pentru
mântuirea lor prin rugăciunea noastră comună”.

În urma acestei vedenii, Sfinții Părinții ai Bisericii au ales cea de-a 30 zi din ianuarie
pentru a pecetlui această lună cu prăznuirea acestor trei mari stâlpi de rugăciune ai Bisericii,
deoarece în cursul acestei luni, la 1 ianuarie, îl prăznuim pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, la
25 ianuarie este cinstit Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, iar la 27 ianuarie se face pomenirea
Aducerii Moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur în cetatea Constantinopolului. Așadar,
toți trei laolaltă sunt prăznuiți în această zi dându-ne și nouă pildă de unitate și împreună-
lucrare în Biserică.
 Da,frați creștini, fiindcă Sfinții Trei Ierarhi ne arată cum pot oamenii mari să
strălucească împreună, nu în rivalitate. Competiția și rivalitatea nu-și au locul în
Biserică. Este tragic atunci când strălucirea unuia se pare că umbrește strălucirea altuia.
Strălucirea ta îmi dă și mie mai multă strălucire în Hristos și în Biserică. Aceasta este pilda vie
a vieții Sfinților Trei Ierarhi, prăznuiți laolaltă astăzi, ca să lucrăm împreună și să
cultivăm dragostea și prietenia în Hristos.
De ce oare îi cinstim pe Sfinții Trei Ierarhi? Îi cinstim, pentru că ei au fost asemenea
Apostolilor. Au schimbat lumea după Evanghelia lui Hristos și nu Evanghelia după
lume. Ei nu au căutat să se acomodeze lumii și puterii imperiale, ci au căutat să
modeleze lumea și imperiul după Evanghelie. Sub persecuții, Sfinții Trei Ierarhi au stat
tari și neclintiți ca o stâncă. Victime ale intrigilor, ei au continuat să slujească, să iubească și
să dea mărturie. Singuri în mijlocul ereziilor, aceștia au luptat și au mărturisit până când
adevărul a biruit minciuna.
Să ne gândim la faptul, că, Sfântul Grigorie Teologul, când a ajuns în cetatea
Constantinopolului împânzită de arieni, a găsit doar câteva zeci de ortodocși. Cu aceștia, a
amenajat o biserică la periferia orașului Constantinopol, în casa unei rudenii, pe care au
numit-o ”Biserica Învierii”, iar la plecarea Sfântului Grigorie Teologul din Constantinopol
toată, aproape toată cetatea era ortodoxă, nu au mai rămas decât puțini arieni, puțini eretici.
Iată, Sfinții Trei Ierarhi nu s-au sfiit, nu s-au intimidat să mărturisească
Adevărul până la sfârșit fără niciun compromis. Amenințați, au răspuns cu un curaj
care a dezarmat răutatea persecutorilor. Nu au făcut din Biserică o anexă a puterii
lumești, a puterii imperiale, ci au slujit Biserica, l-au slujit pe Hristos, i-au slujit pe
păstoriți cu toată ființa lor. S-au dăruit integral Mântuitorului Iisus Hristos și tuturor
celorlalți, ca pe toți aceștia să-i dobândească pentru mântuire.
De aceea îi iubim și îi cinstim atât de mult pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare,
Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, pe această „treime pământească”, pe
această troiță de arhierei, cum am cântat astăzi și în această cântare bisericească
populară și în imnele prăznuirii.
Cei Trei Ierarhi, deși au trăit separat, au fost uniți în Duhul Sfânt, îndemnându-
ne și pe noi să aducem slavă și laudă Preasfintei și de viață făcătoarei Treimi, Dumnezeului
Unic, slăvit în Trei Persoane, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Așadar, împreună cu Sfinții Trei
Ierarhi să ne rugăm și să mărturisim laolaltă: Nădejdea noastră este Tatăl, scăparea
noastră este Fiul, acoperământul nostru este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, slavă Ție.
Amin!”