Situaţia internaţională:
Caracteristici:
 Statele româneşti ameninţate de
politica expansionistă a Ungariei,
Poloniei şi Imperiului Otoman
 Cruciadele târzii ale creştinilor
împotriva expansiunii otomanilor
în spaţiul european
Politica internă:
Caracteristici:
 Consolidarea autorităţii
domneşti – controlează
administraţia, armata, biserica
 Dezvoltare economică:
agricultura, exploatarea
minereurilor de aramă şi sare
- 1388 – Dobrogea –
Politica externă:
- 1389 – Amlaşul şi
Caracteristici:
 Constituirea unui front
românesc şi creştin
antiotoman pentru a face faţă
tendinţelor expansioniste ale
Imperiului Otoman
 Relaţii bune cu domnii
Moldovei
 Menţinerea independenţei ţării
Acţiuni politico-diplomatice:
 1389 – Tratat de alianţă cu regele Poloniei, Vladislav Jagelo, intermediat de
Petru I Muşat
 7 martie 1395 – Tratatul de la Braşov cu regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg, în condiţii de deplină egalitate, intermediat de voievodul
Transilvaniei, Ştibor
Acţiuni politico-militare:
MIRCEA CEL - 1389 – sprijin militar cneazului Lazăr al Serbiei
BĂTRÂN - 1394/1395 – atacul lui Baiazid I în ŢR – bătălia de la Rovine
(1386 – 1418) - 1396 – bătălia de la Nicopole – cruciada târzie condusă de
Sigismund de Luxemburg, la care participă şi Mircea – creştinii
sunt învinşi
Statutul politic intern şi internaţional al Ţărilor Române în sec. XIV:
- Ţ.R. şi Moldova
- în prima jumătate a sec XIV - sub suzeranitate maghiară
- din 1330 – ŢR – independentă – Basarab I – Bătălia de la Posada, iar
intră sub autoritatea ŢR
Moldova din 1359 – Bogdan
- Transilvania – sub suzeranitate maghiară
Făgăraşul – ocupate de
Mircea