Ministerul Educației și Cercetării

Școala postliceală Henri Coandă

Particularități de îngrijire a pacienților cu

litiază renală

Coordonator nursing Elev Asistență Medicală Generală

Luca Emilia Edobor Samson Agbons

1
 Cuprins

1. Motivarea alegerii temei................................................................................................................4

2. Introducere.....................................................................................................................................5
1. 2.1. Definiție și scurt istoric........................................................................................................5
2. 2.2. Incidența și prevalența........................................................................................................5
3. 2.3. Etiopatogeneza....................................................................................................................5
3. Simptomatologie............................................................................................................................7
4. 3.1 Semne atipice.......................................................................................................................7
5. 3.2. Semne tipice........................................................................................................................7
3.2.1. Durerea.................................................................................................................................7
3.2.2. Hematuria.............................................................................................................................8
3.2.3. Infecția..................................................................................................................................9
3.2.4. Nefromegalia........................................................................................................................9
3.2.5. Insuficiența renală................................................................................................................9
6. 3.3. Forme clinice.....................................................................................................................10
4. Diagnostic pozitiv.........................................................................................................................11
4.1. Anamneza.............................................................................................................................11
4.2. Examenul obiectiv.................................................................................................................11
4.3. Investigații de laborator........................................................................................................11
4.4. Investigațiile imagistice.........................................................................................................12
5. Evoluție.........................................................................................................................................14
5.1. Formele anatomo-clinice......................................................................................................14
5.2. Prognosticul..........................................................................................................................15
5.3. Complicațiile litiazei urinare.................................................................................................15
6. Tratament.....................................................................................................................................16
6.1. Tratamentul medicamentos.................................................................................................16
6.2. Tratamentul medical (conservator)......................................................................................16
6.3. Tratamentul chirurgical........................................................................................................17
7. Planuri de îngrijire........................................................................................................................19
7.1. CAZUL NR. 1.........................................................................................................................19
7.1.1. Date fixe.......................................................................................................................19
7.1.2. Culegerea datelor...............................................................................................................20
7.1.2. Plan de îngrijiri..............................................................................................................22
7.1.3. Epicriza..........................................................................................................................25
7.2. Cazul Nr. 2............................................................................................................................26

2
 7.2.1. Date fixe........................................................................................................................26
7.2.2. Culegerea datelor...............................................................................................................27
7.2.2. Plan de îngrijiri..............................................................................................................29
7.2.3. Epicriza..........................................................................................................................32
7.3. Cazul Nr. 3............................................................................................................................33
7.3.1. Date fixe :......................................................................................................................33
7.3.2. Culegerea datelor...............................................................................................................34
7.3.2. Plan de îngrijiri..............................................................................................................35
7.3.3. Epicriza..........................................................................................................................37
8. Concluzii.......................................................................................................................................38
9. Bibliografie...................................................................................................................................40

3
 1. Motivarea alegerii temei

„Îngrijirea pacientului este o artă; așadar necesită devotament și pregătire, așa cum
necesită și munca unui pictor sau sculptor. Care este diferența dintre pânza fără viață a
pictorului ori marmura fără suflare a sculptorului, și corpul uman, care este templu al
spiritului divin? Așadar, îngrijirea pacientului este o artă, poate chiar cea mai rafinată.”
– Florence Nightingale, prima infirmieră modernă, precursoarea serviciului sanitar modern

Lucrarea mea de licență este intitulată „Particularități de îngrijire a pacienților cu litiază

renală”.

Am ales această temă din dorința de a aprofunda cunoștințele legate de îngrijirea bolnavilor ce
suferă de acestă patologie.

Litiaza renală este o patologie frecventă fiind fruntașă în clasa patologiilor renale. Având în
vedere ca funcția renală este una de bază, iar implicațiile afectării renale au răsunet asupra
întregului organism afectând pacientul atât fizic cat și psihic, am considerat ca este o temă
potrivită pentru a fi analizată în profunzime, îmbogățindu-mi astfel portofoliul de cunoștințe
legate de îngrijirea bolnavilor în general.

4
 2. Introducere

1. 2.1. Definiție și scurt istoric

Litiaza renală este boala cronica renală caracterizată prin formarea de calculi, de diferite
forme și cu conținut divers, la nivelul rinichilor, fiind a doua cea mai frecventă boala cronica
renala după hipertensiune.

Această afecțiune este cunoscută încă din antichitate fiind descrisă în primele tratate medicale
scrise în urmă cu mii de ani în China, Mesopotamia, India, Grecia sau Roma Antică.
Hipocrate a vorbit de litiaza urinara explicând-o prin ingestia de apă calcaroasă iar Galenus a
expus legătura dintre tofii gutoși și calculii de acid uric.

2. 2.2. Incidența și prevalența

În prezent, litiaza urinară este una dintre cele mai întâlnite patologii în statele dezvoltate și
ocupă locurile fruntașe în clasa patologiei urologice peste tot pe glob. Incidența și prevalența
litiazei urinare sunt în creștere continuă în România și peste tot în lume , având și un mare
potențial de recidivă. Studiile evidențiază diagnosticarea acestei maladii la un procent de 1,5-
15% din populația generală cu o rată de apariție a primului episod de aproximativ 70% la
populația tânără (20-50 ani) [Ceban e. 2013], si o preponderență la sexul masculin (sex rațio
de 2:1).

3. 2.3. Etiopatogeneza
Teoriile etiopatogenezei în litiaza urinară sunt diverse, discordante și contradictorii în unele
cazuri. Două dintre aceste teorii sunt: teoria cristalizării – se referă la precipitarea sărurilor
excretate în exces în urină în condiții de scădere a volumului urinar; teoria matriceala – care
spune că pentru depunerea cristalelor minerale este nevoie de o matrice organică formată din
proteine serice și urinare.

Factorii implicați în apariția litiazei urinare sunt multipli:

5
- Factori alimentari : supraalimentația, regimul hipercarnat (litiaza urică)- prin aportul
crescut de proteine animale, regimul vegetarian (litiaza fosfatică), suplimentarea de
calciu și vitamina D mai ales la femeile în postmenopauză, ingestia crescută de sodiu,
ingestia scăzută de calciu, magneziu, potasiu, alcoolismul cronic,
- Factori metabolici: acidoza tubulară renală, hiperparatiroidismul, malformațiile renale,
hipercalcemia, hipercalciuria,
- Sedentarismul, obezitatea, dezechilibrele hormonale
- Ingestia redusă de lichide și deshidratarea
- Factorii geografici și climaterici – compoziția apei.
- Factori genetici – mutații la nivelul unor gene recesive – în cazurile de litiază renală
familială cu debut precoce – înainte de vârsta de 25 ani
- Medicamente : citostatice, antiacide pe baza de magneziu, sulfasalazine, unele
antibiotice – fluoroquinolone, nitrofurantoin, peniciline, cefalosporine – la utilizarea
îndelungată.

6
 3. Simptomatologie

Semnele și simptomele ce alcătuiesc tabloul clinic se pot clasifica în: tipice și atipice,
urinare și generale.

4. 3.1 Semne atipice

Din clasa semnelor atipice enumerăm: durerea lombară ce iradiază în tot abdomenul,
cu caracter surd, nesistematizată și cu semne digestive; în alte cazuri durerea este
absentă (mai ales la femei), singurul semn fiind emisia de urină tulbure, cu miros
modificat, apăruta în urma unor tratamente pentru infecție urinară fără o explorare
adecvată.

5. 3.2. Semne tipice

3.2.1. Durerea

Tabloul clinic tipic al litiazei renale are ca

manifestare de bază durerea.
Durerea renală (nefralgia), poate fi de intensitate
variabilă, de la dureri surde, intermitente,
suportabile, până la dureri puternice, paroxistice,
lancinante cauzate de obstrucția completă a căilor
urinare superioare și distensia acestora.
Nefralgia este provocată de obicei de mișcare și cedează la repaus.

Sindromul dureros renal prezintă ca și aspect aparte colica renală (nefritică).

7
 Colica renală tipică este caracterizată printr-o durere puternică, paroxistică, de obicei
provocată cu ocazia unui efort fizic cu care corpul nu este obișnuit în mod normal, mai
rar spontan.
Debutul durerii este unul brusc cu origine în regiunea lombară cu iradiere în flancuri și
în fosele iliace și organele genitale externe (testicule, labiile mari) sau baza coapsei,
însă nu iradiază niciodată în membrul inferior.

Durerea din colica renală poate fi bilaterală sau unilaterală, sau poate fi mai intensă pe
una dintre părți, nu cedează la repaus și nu prezintă poziții antalgice, poate persista de
la câteva ore până la câteva zile, sfârșitul ei fiind determinat de eliminarea calculului.

Cea mai frecventă cauză a colicii renale este cea litiazică însă există și excepții de
colica renala fără calculi, aceasta putând fi cauzată și de cheaguri , dop de puroi,
obstacole extrinseci ce pot bloca căile urinare superioare.

Colica renală se poate asocia cu :

- semne urinare: disurie, polakiurie , hematurie, senzația de urinare incompletă.
- semne generale: agitație psihomotorie, paloare, transpirație, grețuri sau vărsături,
meteorism, sincopă (când durerea este de intensitate foarte mare), tahicardie sau
creșterea tensiunii arteriale, stare febrilă, agitație

3.2.2. Hematuria

Hematuria este un simptom ce poate însoți nefralgia și este cauzată de lezarea

endoteliului renal de către calcul pe măsură ce coboară pe căile urinare superioare.
Ea poate fi de doua tipuri : macroscopică, totală, uneori cu cheaguri, sau microscopică
vizibilă la analizele de urină – sediment urinar sau proba Addis. Ca și aspect
caracteristic litiazei renale, hematuria cauzată de această patologie apare întotdeauna
după debutul durerii. Succesiunea inversă orientează diagnosticul spre o altă cauză
patologică.

8
3.2.3. Infecția

Infecția asociată litiazei renale poate îmbrăca aspecte diferite, de la infecții urinare
joase, cu urini tulburi, piurie, arsuri la micțiune și uroculturi pozitive dar fără semne
generale, până la infecții urinare înalte, parenchimatoase, cu febră ce pot determina o
pielonefrită acută sau o pielonefroză litiazică cu supurație perinefritică

În unele cazuri infecția urinara poate prezenta o evoluție severă cu manifestări

generale, bacteriemie sau chiar șoc endotoxic.

3.2.4. Nefromegalia

Nefromegalia reprezintă creșterea în volum a rinichiului ca și urmare a hidronefrozei

sau ureterohidronefrozei (dilatarea cailor urinare intrarenale și a ureterului), acesta
fiind unilaterală sau bilaterală. Nefromegalia asociază de obicei și alte semne și
simptome cum sunt: durerea, piuria, semne de pielonefrită acută sau de insuficiență
renală.

3.2.5. Insuficiența renală

În unele cazuri litiaza renală poate duce la insuficiență renală, acută sau cronică cu
manifestările caracteristice acestora.

Insuficiența renală acută se manifestă cu anurie datorată obstrucției căilor urinare

superioare. Ea apare la persoanele cu rinichi unic congenital, chirurgical sau
funcțional, foarte rar apărând datorită obstrucției litiazice bilaterale.

Insuficiența renală cronică are un debut lent, apare de obicei la pacienții cu

antecedente vechi de litiază renală, cu manifestări bilaterale. Instalarea insuficienței
renale cronice se explică prin distrugerea parenchimului renal cauzată de obstrucțiile și
infecțiile repetate. Inițial deficitul funcțional al rinichilor este compensat printr-un
fenomen paradoxal de poliurie apoi instalându-se tabloul clinic clasic de uremie.

9
6. 3.3. Forme clinice

Litiaza renală este o patologie care se poate clasifica, din punct de vedere al prezenței
sau absenței simptomatologiei, în: forma latentă și forme manifeste.

Forma latentă sau subclinică se referă la situația în care există calculi în căile renale
superioare însă aceștia nu sunt mobili și nu împiedică scurgerea urinei, ca urmare nu
produc simptomatologie. Această formă este depistată accidental în cadrul unor
controale medicale generale făcute pentru alte motive (angajare, examene periodice)
sau cu ocazia investigării altor patologii – examen de urina, radiografie, ecografie
abdominala, CT abdominal, etc.

Formele manifeste sunt caracterizate prin prezența simptomatologiei și se împart

astfel:

1. Forma dureroasa – prezintă ca și simptom predominant durerea, aceasta variind de

la nefralgie la colică renală

2. Forma hematurică: hematuria poate fi unicul simptom, conferind dificultate în

stabilirea diagnosticului datorită caracterului asemănător patologiei tumorale.

3. Forma febrilă: în acesta formă se suprapune infecția și este necesar diagnosticul

diferențial cu pielonefrita acută neobstructivă

4. Forma hipertensiva – caracterizată prin apariția hipertensiunii arteriale de origine

renală

5. Forma digestivă – caracterizată prin fenomene digestive cum ar fi durerile

abdominale și lombare, grețuri, vărsături , meteorism.

6. Forma cu insuficiență renală cronică.

10
 4. Diagnostic pozitiv

Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv de litiază urinară avem nevoie pe lângă

examenul clinic ce cuprinde anamneza și examenul obiectiv, și de investigații
paraclinice imagistice și de laborator.

4.1. Anamneza
Pentru stabilirea diagnosticului de litiază urinară și determinarea factorilor
cauzatori avem nevoie să cunoaștem condițiile de viața și de muncă ale bolnavului,
alimentația acestuia (regim hipercarnat, hipercalcic, etc.), antecedentele familiale
(anomalii congenitale, litiaza cistinică, urică, etc.) și antecedentele personale
(TBC, reflux vezico-ureteral, tulburări micționale cauzate de afecțiuni obstructive
ale sistemului urinar inferior).

4.2. Examenul obiectiv

Examenul obiectiv reprezintă un factor important în procesul de diagnosticare al
litiazei urinare. Acesta se concentrează pe examinarea abdomenului pentru a
exclude diagnosticele diferențiale, și pe palparea regiunilor lombare și a punctelor
ureterale pentru a descoperi localizarea durerilor provocate (semnul Giordano
prezent). Examinarea se încheie cu examenul organelor genitale externe și interne.

4.3. Investigații de laborator

Analizele de rutina necesare pentru a stabili diagnosticul de litiază urinară sunt
- examenul de urină – acesta se efectuează la toți pacienții cu suspiciune de
litiază. Rezultatele acestor analize pot arăta o hematurie microscopică sau
macroscopică, piurie și prezența de germeni în urină, prezența de cristale în urină –
informație ce va ajuta la stabilirea etiologiei litiazice, pH-ul urinar ce oferă
informații despre caracterul infecțios al litiazei.

11
 - urocultura este analiza de laborator cu ajutorul căreia se izolează germenii
prezenți în urina și se stabilește sensibilitatea acestora la antibioterapie.
- ureea și creatinina sunt necesare pentru a vedea capacitatea funcțională a
rinichilor și este importantă la pacienții cu litiază bilaterală sau la cei cu rinichi
unic.
- pentru stabilirea naturii litiazei se pot efectua investigații sanguine și
urinare: dozarea calciului, acidului uric, fosforului, cistinei, etc. din urina pe 24 de
ore sau din sânge, determinarea densității urinare
- analiza calculului – analiza chimică, radiocristalografie și radiomicrografie,
analiza spectrală.

4.4. Investigațiile imagistice

Pentru încheierea procesului de diagnoză al litiazei urinare, sunt necesare
următoarele investigații imagistice:

1. Ecografia – este o investigație important de efectuat la pacienții cu insuficiență

renală și la femeile însărcinate la care se asociază și litiaza renala.
Imaginea calculului este una hiperecogenă cu un con de umbra posterior. Alte
modificări ce apar la ecografie sunt dilatația căilor urinare și laminarea
parenchimului renal.
2. Radiografia renovezicală simplă - RRVS – este utilă în cazul calculilor cu
conținut de calciu aceștia fiind radioopaci, spre deosebire de calculii ce conțin
acid uric, care sunt radiotransparenți și nu apar pe radiografie. În afara
calculilor radioopaci mai pot fi evidențiați pe radiografie și ganglionii limfatici
mezenterici calcifiați, calculii biliari, corpii străini și fleboliții, aspect
important de luat în vedere la stabilirea diagnosticului pozitiv și a
diagnosticelor diferențiale – calculii bazinetali se proiectează pe coloana
vertebrală pe o radiografie L-L.
3. UIV – urografia intravenoasă – poate evidenția orice tip de calcul (apar ca și
imagini lacunare înconjurate de substanța de contrast pe tot conturul). Se
folosește la bolnavii cu antecedente patologice urinare la care RRVS pune in

12
 discuție suspiciunea de calcul.

4. UPR – ureteropielografia retrograda – este o investigație utilizata rar, doar în

cazurile în care UIV este neconcludentă sau pacientul este sensibil la substanța
de contrast.

13
 5. Evoluție

5.1. Formele anatomo-clinice

1. Litiaza ureterală – apare în urma migrării calculului din căile urinare intrarenale
în ureter și coborârea acestuia spre vezica urinară. Este caracterizată prin colici
puternice asociate cu hematurie totală și fenomene digestive (grețuri, vărsături,
meteorism). Odată cu coborârea calculului pe ureter durerea rămâne de tip
colicativ însă devine intermitentă și iradiază spre organele genitale interne și
externe: canal înghinal, testicul și baza coapsei la bărbat, hipogastru și labiile mari
la femei.
La apropierea calculului de vezica urinară, la semnele obiective descrise mai sus se
adaugă și semne de iritație a vezicii urinare (tenesme vezicale, polakiurie și disurie).

2. Litiaza vezicală – este reprezentată de prezența calculilor în interiorul vezicii

urinare.
Prezintă doua forme:
- forma primitivă, foarte rară, afectează în special copiii având ca și cauze
alimentația deficitară în proteine sau deshidratările din zonele tropicale;
- forma secundară – apare la pacienții cu patologie obstructivă subvezicală
(adenom, tumori maligne ale prostatei, stricturi ureterale, scleroza de col vezical),
fiind diagnosticată cu preponderență la sexul masculin.

3. Litiaza uretrală – este reprezentată de prezența de calculi pe traiectul uretrei.

In funcție de locul de formare al calculilor, litiaza uretrala poate fi:
- primitivă – atunci când calculii se formează în uretră, deasupra unei malformații
obstructive, această situație fiind foarte rară;
- secundară – în situația în care calculii din rinichi sau vezica urinară migrează spre
uretră unde se inclavează și obstruează uretra cauzând retenție completă de urină.

14
5.2. Prognosticul

Litiaza urinară este o patologie cu potențial de vindecare totală după eliminarea

spontană, asistată (ESWL) sau extragerea calculului pe cale chirurgicală.
La pacienții cu malformații ale aparatului urinar sau cu patologie metabolică
(hiperparatiroidie, guta, etc.) litiază urinară , de obicei, recidivează constant.

5.3. Complicațiile litiazei urinare

1. Anuria calculoasă – este reprezentată de lipsa eliminării urinei datorate

obstrucției căilor urinare în caz de rinichi unic. Aceasta prezintă două forme
clinice , în funcție de prezența sau absența infecției:

- anuria calculoasă cu urini neinfectate – apare de obicei după o colică renală

clasică, pacientul neavând antecedente de infecție urinara și neprezentând febră

- anuria calculoasă cu infecție urinară – prezintă gravitate ridicată, pacientul este

febril și are o stare generală alterată. Aceasta formă se poate complica prin apariția
șocului toxico-septic

2. Complicații infecțioase – de la infecția localizată în căile urinare până la

infectarea parenchimului renal sau chiar și a țesutului perirenal. Infectarea
parenchimului renal este reprezentată de pielonefrită, pionefroză și extravazarea
infecției la țesutul perirenal se traduce prin apariția flegmonului perirenal.
3. Insuficiența renală – consecința a modificărilor degradative ale parenchimului
renal, datorate stazei și dilatației căilor urinare intra și extrarenale superioare.
Aceasta evoluează pe parcursul mai multor ani.

15
 6. Tratament

Tratamentul litiazei urinare este alcătuit din tratament medicamentos, tratament

medical, tratament chirurgical și măsuri profilactice.

Alegerea conduitei terapeutice se face în funcție de compoziția calculului, starea

bolnavului, starea rinichiului afectat și a rinichiului opus, valorile funcției renale și
mecanismul fiziopatologic al litiazei.

6.1. Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos în litiaza urinară este folosit pentru combaterea durerii
și a infecției.

1. Tratamentul durerii din colica renala este compus din:

- antialgice - Algocalmin, Piafen, Tramal
- neuroleptice -acestea intensifică acțiunea antialgicelor, au efect antiemetic și
spasmolitic – Plegomazin 1 fiola i.m. sau i.v. lent dizolvata in 10 ml de ser
fiziologic, Clordelazin 2-4 tb/zi;
- opiacee – acestea se administrează doar în cazurile severe și întotdeauna asociate
cu antispasticele – Mialgin, Dolantin;
- antispastice – Papaverina tablete sau soluție 4% i.m. sau i.v.
- atropina 0,25-0,50 mg i.v. in caz de vărsături abundente – are efecte antispastice
și de diminuare a secrețiilor gastrice

2. Tratamentul complicațiilor infecțioase

Tratamentul infecțiilor se realizează cu antibiotice sau chimioterapice în cazul
formelor cronice. În cazul complicațiilor infecțioase ce reprezintă urgențe,
tratamentul antibiotic se inițiază empiric până la primirea rezultatului uroculturii
apoi se continuă conform antibiogramei.

6.2. Tratamentul medical (conservator)

16
 Tratamentul medical este alcătuit din măsuri generale și măsuri speciale.

1. Măsurile generale se refera la :

- Cura de diureză – ingerarea a aproximativ 2500 ml lichid (măsurat) din două în două
ore în cursul zilei, și 500 ml la culcare cu scopul de a obține o diureză de 6 l /24 ore, la
cazurile la care este posibil acest lucru, sau cel puțin o diureză de 2,5-3 l/24 ore.
- Regim alimentar – regim alimentar echilibrat, în principiu fără restricții dar și fără
abuzuri.
- Combaterea sedentarismului

2. Măsurile speciale – depind de natura chimică a calculului:

- Litiaza urică – cura de diureză cu ape alcaline, regim hipoproteic, bogat în fructe și
legume, suprimarea consumului de alcool
- Litiaza oxalică – regim alimentar sărac în glucide, cu evitarea de cacao, spanac,
ciocolata
- Litiaza cistinică – restricție moderata de proteine, creșterea diurezei, Metionina.
- Litiaza xantinică – aceleași masuri ca și la cea cistinică; administrarea de Allopurinol
și alcalinizante.

6.3. Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este indicat pentru toți calculii ce nu pot fi eliminați
spontan. În prezent majoritatea calculilor sunt rezolvați prin ESWL însă există și
cazuri în care sunt necesare măsuri chirurgicale invazive endoscopice sau deschise.

1. Intervențiile chirurgicale deschise sunt: nefrectomia și nefrectomia parțiala,

pielolitotomia, pielonefrolitotomia, ureterolitotomia. Acestea nu mai sunt
folosite în prezent, decât foarte rar, datorită apariției tehnicilor endoscopice și a
tehnicilor non-invazive.

2. Nefrolitotomia percutanată - se referă la tratamentul endoscopic al litiazei

renale de orice tip sau dimensiune prin tehnici endoscopice. Calculii sunt
fragmentați și extrași cu nefroscopul, beneficiile acestei tehnici fiind net
superioare tehnicilor deschise (plagă de 1 cm, convalescență de durată scurtă,
complicații și morbiditate reduse).

17
3. Ureteroscopia – este un procedeu endoscopic folosit în diagnosticarea și
tratarea litiazei ureterale. Exista două tipuri de ureteroscopie în funcție de
localizarea calculului pe traiectul ureterului : ureteroscopie retrogradă
(introducere retrograd pe ureter) și ureteroscopia anterogradă (cu introducere
transrenală în urma unei nefrostomii percutanate).
4. Litotritia vezicala – pentru tratamentul litiazei vezicale, realizată prin
fragmentarea ultrasonică, mecanică, pneumatică, electrohidraulică sau laser a
calculului și extragerea acestuia pe cale endoscopică.
5. Litotriția extracorporeală (ESWL) – este o metodă noninvazivă de tratare a
litiazei renale prin aplicarea unor unde de șoc la nivelul rinichilor cu ajutorul
unor electrozi conectați la un sistem computerizat ce direcționează undele direct
spre calcul. Undele dezintegrează calculii în fragmente foarte mici iar acestea se
elimină spontan.

18
 7. Planuri de îngrijire

7.1. CAZUL NR. 1

7.1.1. Date fixe

Nume: C
Prenume: A
Sex: feminin
Vârsta: 46 ani
Greutatea: 69 kg
Înălțime: 163 cm
Naționalitate: romană
Starea civilă: căsătorită, doi copii
Data internării : 14.04.2021
Diagnostic la internare: colica renală stânga, calcul ureteral juxtavezical stâng
Istoricul bolii
Pacienta afirma că în urmă cu o zi, venind de la serviciu a simțit o durere violenta în
regiunea lombară care a cuprins hipocondrul stâng şi a coborât în fosa iliacă stânga.
Bolnava și-a pus un săculeț cu sare caldă în regiunea lombară și a luat calmante, dar
durerea nu a cedat ci s-a intensificat. A chemat salvarea, a fost transportată la Clinica de
Urologie și internata cu diagnosticul de colica renală stânga, calcul ureteral juxtavezical
stâng. Este la prima internare în clinică.
Antecedente personale: 2 nașteri pe cale naturala, menarha la vârsta de 14 ani, 2
episoade de colica biliară;
Antecedente heredocolaterale:
-mama: hipertensiva;
-tata: litiaza renală, diabet zaharat;
Explorări paraclinice:
EKG: hipertrofie ventriculara stânga, modificări mixte de repolarizare;
Ecografie abdominala: colecist si ficat în limite normale, pancreas si splina fără modificări,
rinichii – aspect de rinichi in potcoava, vezica urinară de aspect normal.
Urografia: confirma existent calculului juxtevezical stâng.

19
Analize de laborator

Ht=43% L=6500 nr/mm3 VSH=10-20/mm Glicemia=88mg% RĂ=22 Eq/I Acid uric=4,3

mg%
TQ=17” TH=2’35” Creatinina=0,8 mg% Electroliți: Na=133 mEq/I K=4,3 mEq/I S Ca=4,5
mEq/I Cl=93 mEq/I Mg=1,94 mg%
Examenul de urină: A,P,Z=Negativ. Sediment urinar :câmp plin cu leucocite si hematii, săruri
amorfe, hematurie.

Tratament în spital

-analgezice: Algocalmin f. IV la nevoie;

-antispastice: No-Spa 2x1f/zi i.v, Piafen 1 la nevoie
-sedative: Diazepam 1 tb seara
-antibiotice: Gentamicina 1 f. de 2 ori/zi i.v
Cefort 1g 2x1 tb/zi
-anxiolitice: Xanax 0,25 mg.2x1 tb/zi

7.1.2. Culegerea datelor

1. Nevoia de a respira și a avea o bună respirație: bolnava are căile respiratorii libere,
prezintă o amplitudine respiratorie medie, ritm neregulat, frecvența respiratorie 20 resp/min,
torace normal conformat cu mișcări toracice simetrice, P=82 pulsații/min TA=120/85mmHg.
Bolnava prezintă tahicardie și tahipnee pe perioada episodului dureros
2. Nevoia de a bea și de a mânca: pacienta se alimentează de trei ori pe zi, poartă proteza
dentară care îi este eficientă la masticație. Bea o cafea dimineața, îi plac lactatele și fructele,
de obicei consuma o dietă normosodată.

3. Nevoia de a elimina: pacienta prezenta 3-5 micțiuni pe zi înainte de apariția bolii, insa de
la debutul bolii prezinta 8-10 micțiuni pe zi, diureza este de 2000 ml de urină pe zi, prezintă
poliurie, polakiurie cu nicturie, la internare prezintă disurie. Urina are un aspect clar, galben-
deschis-citrin, la internare a fost hematurică. În mod obișnuit prezintă un scaun la două zile,
nu prezintă vărsături.

4. Nevoia de a se mișca și de a-și menține o bună postură: înainte de internare bolnava

mergea foarte mult pe jos. Acum, în spital, se mișca destul de greu datorită durerii lombare și
a fricii legate de o nouă colică.

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni: pacienta în mod normal doarme 5 ore din 24, dar de
când s-a instalat polakiuria și nicturia se trezește des în timpul nopții, somnul fiindu-i alterat
de necesitatea mersului la toaletă pentru a urina.
20
 6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: în timpul colicilor pacienta a fost parțial dependentă
de personalul medical și de familie

7. Nevoia de a-și păstra temperatura corpului în limite normale: bolnava este afebrilă

8. Nevoia de a fi curat și de a-și păstra tegumentele și mucoasele curate: pacienta face

duș zilnic și o baie generală odată la săptămână, prezintă tegumente curate, uscate, de culoare
roz, intacte și îngrijite.

9. Nevoia de a evita pericole: pacienta evită să facă efort deoarece îi este frică să nu se
declanșeze o noua criză dureroasă.

10. Nevoia de a comunica: pacienta comunică cu celelalte bolnave din salon și cu cadrele
medicale. Este orientată temporo-spațial, vorbește coerent, are o exprimare liberă. Întreține
bune relații cu familia și prietenii.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și credințe: pacienta este de religie
ortodoxă, merge la biserică, citește biblia.

12. Nevoia de a se realiza: pacienta dorește să se vindece cât mai repede pentru a-și reîncepe
activitatea la locul de muncă și pentru a fi cât mai repede împreuna cu familia.

13. Nevoia de a învăța: pacienta dorește informații legate de boală, pune întrebări și este
interesată de evoluția bolii ei și de complicațiile ce pot să apară. Dorește să cunoască cât mai
multe despre regimul de viață la externare și despre tratamentul medicamentos.

14. Nevoia de a se recrea: pacienta urmărește programele TV, croșetează și mai rar citește.

În urma bilanțului de independență / dependență, prin satisfacerea nevoilor speciale pacienta

are următoarele probleme:

a) Alterarea confortului fizic din cauza durerii

b) Alterarea eliminării urinare din cauza polakiuriei, oliguriei, hematuriei

c) Alterarea confortului psihic din cauza cunoștințelor insuficiente legate de boală, și de

tratamentul ei, manifestată prin anxietate

d) Alterarea somnului din cauza polakiuriei și nicturiei, manifestată prin insomnie.

21
 7.1.2. Plan de îngrijiri

Problemele Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

pacientului delegate
1.Alterarea În următoarele Ziua 1 Ziua 1 După două ore
confortului 2h durerea să durerea s-a diminuat
Am învățat pacienta că în Pentru
fizic din scadă în în intensitate.
timpul durerilor este necesar să combaterea
cauza intensitate, iar
ia o poziție antalgică: de durerii am
durerii după 3 zile sa
decubit lateral, cu genunchii administrat:
dispară.
flexați, comprimarea zonei
- Piafen 3x1 f/zi
dureroase. Pacienta resimte
-No-Spa 3x1 f/zi starea de confort.
Am liniștit psihic pacienta.
Se monitorizează efectul
tratamentului pentru aprecierea
dozei si ritmului de
Ziua 2 TA=120/85 mmHg
administrare.
Continui T=36,9 0C
Ziua 2
tratamentul din
Explic pacientei necesitatea de P=81 b/min
ziua 1.
a semnala durerea la R=20 r/min
intensitate mica sau medie.
După 3 zile durerea
Ziua 3
Aplic comprese calde in a dispărut.
zonele dureroase. Administrez
No-spa f 1 la
Ziua 3
nevoie.
Supraveghez starea generală a
pacientei, măsor funcțiile
vitale.

22
Problemele Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
pacientului
2.Alterarea Peste 24h Ziua 1 Ziua 1 După 24 h bolnava
eliminării bolnava să are o urină normal
Am colectat urina de 24h Am administrat
urinei din nu mai colorată.
pentru determinarea diurezei medicamentele
cauza prezinte
zilnic. Am asigurat o dietă prescrise de către
polakiuriei, hematurie
hiposodată. Am măsurat medic
nicturiei și
Pacienta densitatea urinară la fiecare
hematuriei Gentamicină 1 f. de 2
sa aibă micțiune.
ori/zi i.v la orele 8 si
diureza de
17
1500ml/zi.
Cefort 1g 2x1 f/zi.
Pacienta
sa nu Ziua 2
prezinte
Ziua 2 Gentamicina 1 f. de 2
infecție
urinară pe ori/zi i.v la orele 8 si
Am recoltat urina în eprubetă
parcursul 17.
sterilă pentru efectuarea
internării uroculturii. Cefort 1g 2x1 f/zi. Rezultatul
uroculturii este
(3 zile). negativ.
Ziua 3
Continuam
tratamentul
Ziua 3
administrat zilele
Am sfătuit pacienta sa anterioare
consume zilnic 1500-2000ml
de lichide pentru a favoriza
eliminarea calculului. Pacienta are
diureza de 1600
ml/24h si nu
prezintă infecție
urinară pe
parcursul
internării.

Problemele Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

pacientului delegate

23
3.Alterarea Pacienta va Ziua1 Ziua 1 In următoarele 24h
confortului fi pacienta a devenit mai
Am asigurat pacientei un Administrez
psihic din echilibrată liniștită mai puțin
climat calm si securizant, Xanax 0,25 mg
cauza psihic în anxioasă.
am ajutat-o sa-si exprime 2x1 tb/zi.
cunoștințelor următoarele
temerile legate de problema
insuficiente 24h
ei.
legate de
Pacienta nu
boală, de
va mai fi
evoluția și
anxioasă Ziua2
tratamentul
peste 3 zile.
acesteia Respect tăcerile si
manifestată După 2 zile , pacienta
plângerile pacientei pentru Ziua 2
prin este echilibrată psihic.
a-i permite sa-și controleze
anxietate emoțiile. Administrez
Xanax 0,25 mg
Identific cu pacienta 2x1 tb/zi.
cunoștințele pe care le are
pentru a-si diminua
anxietatea.

Ziua 3
Am liniștit pacienta Ziua3
explicându-i ca dacă
respectă regimul igieno- Continui După 3 zile anxietatea a
dietetic nu vor apărea tratamentul dispărut, pacienta și-a
complicații ulterioare. administrat redobândit încrederea
zilele în sine.
anterioare.

24
Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare
pacientului delegate
4.Alterarea Pacienta se Ziua 1 Ziua 1
somnului din va putea
Am aerisit salonul înainte Am administrat Pacienta are un somn
cauza odihni și
de culcare. Diazepam 1tb seara odihnitor de
polakiuriei și a dormi cel
cu 2h înainte de 6h/noapte, dimineața
nicturiei puțin Am sfătuit pacienta sa bea
culcare. se trezește liniștită.
manifestată 6h/noapte în o cana de ceai de mușețel
prin insomnie. următoarele cald. Ziua 2
3 zile
Ziua 2 Diazepam 1 tb.seara Pacienta se trezește
cu 2h inainte de odihnită.
culcare.
Învăț pacienta să practice
tehnici de relaxare, exerciții
respiratorii câteva minute
înainte de culcare.
După 3 zile ,
Ziua 3
pacienta are un somn
Am încurajat bolnava să odihnitor fără
renunțe la sedative. ajutorul
sedativelor.

7.1.3. Epicriza
Pacienta C.A. se internează la Clinica de Urologie din Cluj-Napoca la data de 14.04.
2021 cu diagnosticul de colica renală stânga, calcul ureteral juxtavezical stâng.
Pe parcursul celor 3 zile de internare starea generală a pacientei a fost relativ bună,
s-a administrat tratament cu No-Spa, Piafen, Gentamicina, Cefort, Diazepam, Xanax și
s-au făcut următoarele investigații: EKG, ecografie abdominal și urografie.
Pacienta se externează în dată de 17.04.2021 cu stare generală bună și următoarele
recomandări:
-continuarea tratamentului medicamentos prescris;

-respectarea regimului igieno-dietetic prescris.

25
 7.2. Cazul Nr. 2

7.2.1. Date fixe

Nume : C

Prenume : D

Sex : masculin

Vârstă : 38 ani

Greutate : 60 kg

Înălțime : 1,68 m

Naționalitate : română

Starea civilă: căsătorit, doi copii

Data internării: 30.04.2021

Diagnostic la internare: Calcul renal stâng și calculoza renală stânga

Istoricul bolii

Boala a debutat brusc în urmă cu o lună când pacientul a prezentat o jenă în zona
lombară stânga. Crezând că este o durere de natura reumatică nu a consultat niciun medic.
Peste 3 zile jena s-a transformat în durere continua fapt care l-a determinat pe bolnav să se
prezinte la medic. I s-a făcut in urgență o radiografie pe gol și urografie, care au confirmat
existența unui calcul vezical mare și calculoză renală stângă. Este internat la Clinica de
Urologie din Cluj, unde i se va face litotriție vezicală, și a fost programata pentru intervenție
chirurgicală în vederea extirpării calculilor renali și a celor inclavați.

Antecedente personale: apendicetomie la 6 ani, congestie pulmonară în 1997

Antecedente heredocolaterale: fără importanță

Examinări paraclinice

EKG: modificări difuze de tip ischemic

Ecografia abdominală: ficat și colecist de aspect normal, rinichiul drept este normal ecografic,
rinichiul stâng foarte mare cu hidronefroza de gr III, calculi de dimensiuni variate. Vezica
urinară cu numeroase imagini hiperecogene ce lasă con de umbră.

26
Analize de laborator

Ht=49% Hb=15,2g/100 L=6600/mm VSH=20-40/mm Glicemie=84 mg% Azot=28 mg%

R:A= 22 mEq/l Lipide=696 mg% Acid uric=4,3 mg% TS=55” TQ=25” TH=2`50”
Tymol=130mg% ASAT=5U/L ALAT=7U/L Electroliți:-Na=142 mEq/l -K=3,92 mEq/l -
Ca=4,7 mEq/l -Cl=102 mEq/l -Mg= 2,4 mg% Bilirubina=0.56mg% =0.55mg% =0.56mg%
Urocultura: A=urme pH=negative Z=negative Ubg=negative

Sediment urinar : dese leucocite, câteva hematii, 2-3 cristale de oxalat de Ca

7.2.2. Culegerea datelor

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație: pacientul are căile respiratorii libere,
frecvența respiratorie de 17r/min, torace normal conformat, cu mișcări toracice simetrice, murmur
vezicular fiziologic, TA=110/70 mmHg, P=103pulsatii/min, este nefumător.

2. Nevoia de a bea și de a mânca: de obicei pacientul mănâncă bine, 3 mese principale și o gustare
are masticație eficientă, deglutiție prezentă. Are o alimentație normosodică, hiperlipidică (slănină,
grăsimi animale) dar în ultima lună de când i s-a pus diagnosticul de litiază renală, prezintă inapetență
și a scăzut în greutate 7kg în 3 luni.

3. Nevoia de a elimina: pacientul prezinta 3-5 micțiuni pe zi, când apare durerea colicativă,
bolnavul transpiră și prezintă disurie. Pacientul are emisie de scaun fără dificultate , zilnic, scaunul
este omogen.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: pacientului îi place mișcarea și activitatea în aer
liber, dar acum din cauza durerii mișcările îi sunt limitate.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni: Înainte de depistarea bolii pacientul avea un somn liniștit de
8h, iar acum nu doarme decât 5-6h, trezindu-se foarte des, fiind îngrijorat și neliniștit în privința bolii
lui.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: pacientul se descurcă singur, este independent.

7. Nevoia de a menține temperatura în limite normale: pacientul este afebril, temperatura corpului
este de 36,50C.

8. Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele și mucoasele: pacientul face duș zilnic și o
baie generala la 7 zile. Prezintă tegumente curate, ,îngrijite și integre.

9.Nevoia de a evita pericolele: pacientul evită sa facă efort, deoarece îi este frică sa nu se declanșeze
o nouă criză dureroasă.

10. Nevoia de a comunica: bolnavul comunică cu ceilalți pacienți din salon, și cu cadrele medicale.

27
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori și de a practica religia: Pacientul
merge regulat la biserică, este de religie ortodoxa.

12. Nevoia de a se realiza: pacientului îi place sa ajute oamenii din jur, își îngrijește cu multă
dragoste familia și se preocupă de bunăstarea lor.

13. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea: pacientul cere informații în legătură cu boala
sa, dorește să cunoască cât mai multe despre regimul de viață de după externare și despre
tratamentul medicamentos pe care va trebui să-l urmeze.

14. Nevoia de a se recrea: pacientul citește ziare, cărți , îi plac excursiile și pescuitul.

În urma bilanțului de independență/dependență privind satisfacerea nevoilor fundamentale, pacientul

are următoarele probleme:

a) Alterarea confortului fizic din cauza durerii post-operator.

b) Modificarea schemei de eliminare a urinei din cauza sondei vezicale.

c) Alimentație și hidratare inadecvata cantitativ și calitativ prin deficit din cauza intervenției
chirurgicale.

d) Alterarea confortului psihic din cauza intervenției chirurgicale manifestată prin anxietate.

e) Dificultatea de a se odihni din cauza neliniștii legate de boală manifestată prin treziri
repetate în timpul nopții.

28
 7.2.2. Plan de îngrijiri

Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

pacientului delegate
1.Alterarea În Ziua 1 Ziua 1
confortului următoarele
Mialgin f 1 i.m Durerea a scăzut în
fizic din 30 min
intensitate după 30
cauza durerea va Am liniștit psihic Algocalmin tb 2
min.
durerii scădea în pacientul per os la nevoie
post- intensitate,
operator. iar în Am învățat pacientul
următoarele să descrie durerea:
2-3 zile va caracterul,
dispare intensitatea, iradierea.
complet.
Ziua 2
Ziua 2
Am monitorizat
TA=120/75mmHg
funcțiile vitale ale Mențin
pacientului: tratamentul din P=85b/min
temperatura, pulsul, ziua precedentă.
TA și le-am notat în R=18r/min
foaia de observație. T=36,70C
Ziua 3
Ziua 3
Pansamentul a fost
schimbat zilnic, Algocalmin tb. 2
făcând toaleta plăgii
Pacientul a fost După ziua a 3-a
mobilizat pasiv pentru durerea a dispărut,
evitarea escarelor plaga operatorie
evoluează favorabil
spre cicatrizare

29
Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
pacientului autonome
2.Modificarea Pacientul va Ziua 1 Ziua 1 La început urina
schemei de elimina urină a fost hematurică,
Am efectuat toaleta Pentru prevenirea
eliminare a prin sonda după 24h s-a
organelor genitale infecției urinare am
urinei din vezicală în limpezit devenind
externe, am administrat
cauza sondei următoarele 2 clară și de culoare
supravegheat medicamentele
vezicale zile. galbenă.
eliminarea urinei/24h prescrise de medic:-
Pacientul va și am determinat Gentamicină 1f/8h
avea micțiuni diureza 1400 ml. i.m.
Bolnavul are
spontane peste
Ziua 2 micțiuni spontane
48h
de 4 ori/zi și nu
Am schimbat punga Ziua 2
Nu va prezintă infecție
colectoare de urină
prezenta Gentamicina 1f/8h urinară
respectând regulile
infecție
de asepsie. i.m.
urinară pe
parcursul Am recoltat prin
internării. sonda urinară, urină
pentru urocultură.

Ziua 3
Am scos sonda
urinară și am învățat
pacientul să-si
controleze emisiile Ziua 3
de urină și să facă Gentamicina 1f/8h
exerciții de eliminare
a urinei din vezică i.m.

30
Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare
pacientului delegate

3.Alimentaţie Pacientul va Ziua 1 Ziua 1

și hidratare fi echilibrat
Am explicat pacientului Perfuzie cu
inadecvată nutrițional și
necesitatea de a mânca și glucoză 5%
cantitativ și hidric în
a se hidrata înlăturând 1000ml.
calitativ prin următoarele
teama și neliniștea din
deficit din 2 zile. Ser fiziologic 500
cauza intervenției
cauza ml 50 pic/min.
Pacientul va chirurgicale.
intervenției
fi capabil sa Pacientul a înțeles
chirurgicale. L-am informat în
se necesitatea
legătură cu repartiția Ziua 2
alimenteze alimentării și a
meselor și modul de
conform Perfuzie cu hidratării corecte și
pregătire al acestora.
regimului glucoză 5% în a 3-a zi a început
dietetic în Ziua 2 1000ml. să respecte dieta
decurs de 3 prescrisă.
zile. Am efectuat bilanțul Ser fiziologic 500
hidroelectrolitic ml 50 pic/min.
măsurând cantitatea de
lichide ingerate.

Ziua 3
Am explicat pacientului
necesitatea de a respecta
dieta consumând
alimente ce nu conțin
oxalați de Ca (lactate,
carne, ciocolată, cafea).

Problemele Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

31
pacientului delegate

4.Alterarea Pacientul nu Ziua 1 Ziua 1 Pacientul reușește să

confortului va fi anxios se liniștească.
Liniștesc pacientul cu Am
psihic din peste 2 zile.
privire la starea sa, administrat
cauza
explicându-i scopul și Diazepam 1tb
intervenției
natura intervenției. seara.
chirurgicale
manifestate Ziua 2
prin
anxietate Am pus pacientul in Ziua 2
legătura cu alți bolnavi
Diazepam 1tb
care au o evoluție
seara.
buna.
După 2 zile pacientul
este echilibrat psihic.

5.Dificultatea Pacientul se Ziua 1 Ziua 1 Pacientul are un somn

de a se va putea odihnitor de
Înainte de culcare am Am
odihnii din odihnii 8 7-8h/noapte .
aerisit camera si am administrat
cauza h/noapte in
servit pacientului un Diazepam 1 tb
neliniștii următoarele
ceai călduț de mușețel. seara
legate de 2 zile.
boală Ziua 2 Ziua 2.
manifestată
prin treziri Învăț pacientul să Diazepam 1tb
Pacientul se trezește
repetate. practice tehnici de seara.
odihnit si vesel.
relaxare câteva minute
înainte de culcare.

7.2.3. Epicriza
Pacientul C.D. în vârstă de 38 de ani este internat din data de 30.04.2021 la Clinica de
Urologie din Cluj-Napoca cu diagnosticul de Calcul renal stâng si calculoza renală stângă. I
se recoltează sânge și urină pentru examene de laborator. I se efectuează ecografie
abdominală și EKG.
S-a intervenit chirurgical în vederea extirpării calculilor renali și a celor inclavați.
Postoperator starea pacientului a fost relativ bună, I s-a administrat tratament cu
Algocalmin, Mialgin, Gentamicina, Diazepam.
Pacientul se externează în dată de 03.05.2021 cu stare generală bună și următoarele
recomandări:
-continuarea tratamentului prescris;
-respectarea unui regim dietetic prin evitarea alimentelor bogate în oxalați de Ca

32
 7.3. Cazul Nr. 3

7.3.1. Date fixe :

Nume : A

Prenume : B

Sex : feminin

Vârstă : 35 ani

Greutate : 60 kg

Înălțime : 1,64 m

Naționalitate :română

Starea civilă: căsătorită, fără copii

Data internării: 24.05.2021

Diagnostic la internare: calculul renal stâng și calculoza renală stânga

Istoricul bolii

Boala a debutat brusc cu dureri violente in flancul stâng și fosa iliacă stângă cu tulburări
la micțiune. Se suspectează o colică renală stângă, motiv pentru care se internează în spital
pentru stabilirea diagnosticului.

Antecedente personale: rujeolă în copilărie, colici renale în urmă cu aproximativ 5 ani

Antecedente heredocolaterale: fără importanță

Examinări paraclinice

Ht=49% Hb=15,2g/100 L=6600/mm VSH=20-40/mm Glicemie=84 mg% Azot=28 mg%

R:A= 22 mEq/l Lipide=696 mg% Acid uric=4,3 mg% TS=55” TQ=25” TH=2`50”
Tymol=130mg% ASAT=5U/L ALAT=7U/L Electroliți: -Na=142 mEq/l -K=3,92 mEq/l -
Ca=4,7 mEq/l -Cl=102 mEq/l -Mg= 2,4 mg% Bilirubina=0.56mg% =0.55mg% =0.56mg%
Urocultura: A=urme pH=negative Z=negative Ubg=negative

Sediment urinar: dese leucocite, câteva hematii, 2-3 cristale de oxalat de Ca fosfați
amoniacali, magneziurie

33
7.3.2. Culegerea datelor

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație: pacienta are căile respiratorii libere, frecvența
respiratorie de 18r/min, torace normal conformat, cu mişcari toracice simetrice, murmur vezicular
fiziologic, TA=110/70 mmHg, P=103pulsatii/min, este nefumătoare.

2. Nevoia de a bea și de a manca: pacienta se hrănește singura , mănâncă bine, 3 mese principale și
o gustare pe zi, are masticație eficientă, deglutiție prezentă. Are o alimentație normosodică,
hiperlipidică (slănină, grăsimi animale) dar în ultima lună de când i s-a pus diagnosticul de litiază
renală, prezintă inapetență și a scăzut în greutate 7kg în 3 luni.

3. Nevoia de a elimina: pacienta prezintă 3-5 micțiuni pe zi, când apare durerea colicativă, bolnava
transpiră și prezintă disurie. Pacienta are emisie de scaun fără dificultate, zilnic, scaunul este omogen.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: pacientei ii place mișcarea și activitatea în aer
liber, dar acum din cauza durerii mișcările îi sunt limitate.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni: Înainte de depistarea bolii pacienta avea un somn liniștit de 8h,
iar acum nu doarme decât 5-6h, trezindu-se foarte des, fiind îngrijorata și neliniștita în privința bolii
ei.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: pacienta se descurcă singur, este independenta.

7. Nevoia de a menține temperatura în limite normale: pacienta este afebril, temperatura corpului
este de 36,50C.

8. Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele și mucoasele: pacienta face duș zilnic și o
baie generala la 7 zile. Prezintă tegumente curate, îngrijite și integre.

9. Nevoia de a evita pericolele: pacienta evită sa facă efort, deoarece îi este frică să nu se declanșeze
o noua criză dureroasă

10. Nevoia de a comunica: bolnava comunică cu ceilalți pacienți din salon și cu cadrele medicale.

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori și de a practica religia: Pacienta
merge regulat la biserică, este de religie ortodoxa.

12. Nevoia de a se realiza: pacientei ii place sa ajute oamenii din jur își îngrijește cu multă dragoste
familia și se preocupă de bunăstarea lor.

13.Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea: pacienta cere informații în legătură cu boala
sa, dorește să cunoască cât mai multe despre regimul de viață după externare și despre tratamentul
medicamentos pe care va trebui sa-l urmeze.

14.Nevoia de a se recrea: pacienta face plimbări în natură

34
 În urma bilanțului de independență/dependență privind satisfacerea nevoilor fundamentale,
pacienta are următoarele probleme:

a) Alterarea confortului fizic din cauza durerii post-operator.

b) Alterarea eliminării urinii din cauza micțiunii.

c) Cunoștințe insuficiente despre boală

d) Dificultatea de a se odihni din cauza neliniștii legate de boală manifestată prin treziri
repetate în timpul nopții.

7.3.2. Plan de îngrijiri

Problema Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

pacientului delegate
1.Alterarea În Ziua 1 Ziua 1
confortului următoarele
Mialgin f 1 i.m Durerea a scăzut în
fizic din 30 min
intensitate după 30
cauza durerea va Am liniștit psihic Algocalmin tb 2
min.
durerii. scădea în pacientul per os la nevoie
intensitate,
iar în Am învățat pacienta să
următoarele descrie durerea: TA=120/75mmHg
Ziua 2
2-3 zile va caracterul, P=85b/min
dispare Mențin
intensitatea, iradierea.
complet. tratamentul din R=18r/min
Ziua 2 ziua precedentă.
T=36,70C
Am monitorizat
funcțiile vitale ale
pacientei: temperatura,
pulsul, TA și le-am Ziua 3
notat în foaia de
Algocalmin tb. 2
observație. După ziua a 3-a
Ziua 3 durerea a dispărut,
plaga operatorie
Aplic comprese calde evoluează favorabil
în zonele dureroase spre cicatrizare

35
 Problema Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
pacientului autonome
2.Alterearea Nu va Ziua 1 Ziua 1 La început urina
eliminării prezenta a fost hematurică,
Am efectuat toaleta Pentru prevenirea
urinii din infecție după 24h s-a
organelor genitale infecției urinare am
cauza urinară pe limpezit devenind
externe, am administrat
micțiunilor parcursul clară și de culoare
supravegheat medicamentele
frecvente internării. galbenă.
eliminarea urinei/24h prescrise de medic:-
Pacienta să Gentamicină 1f/8h
Ziua 2
aibă o diureză i.m.
de 2500mm/zi Am recoltat urină în
Ziua 2
eprubetă sterilă
pentru efectuarea Gentamicina 1f/8h
uroculturii
i.m.
Ziua
Bolnava are
Ziua 3 3Gentamicina
micțiuni spontane
1f/8hi.m.
Am asigurat o dietă de 4 ori/zi și nu
hiposodată. Am prezintă infecție
măsurat densitatea urinară.
urinară la fiecare
micțiune

Problemele Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

pacientului delegate

3Alterarea Pacientul nu Ziua 1 Ziua 1 Pacienta reușește să

confortului va fi anxios se liniștească.
Liniștesc pacienta cu Am
psihic din peste 2 zile.
privire la starea sa, administrat
cauza
explicându-i scopul și Diazepam 1tb
intervenției
natura intervenției. seara.
chirurgicale
manifestate Ziua 2
prin
anxietate Am pus pacienta in Ziua 2
legătură cu alți bolnavi
Diazepam 1tb
care au o evoluție
seara.
buna.

36
 După 2 zile pacienta
este echilibrata psihic.

4.Dificultatea Pacienta se Ziua 1 Ziua 1 Pacienta are un somn

de a se va putea odihnitor de
Înainte de culcare am Am
odihnii din odihnii 8 7-8h/noapte .
aerisit camera și am administrat
cauza h/noapte in
servit pacientei un ceai Diazepam 1 tb
neliniștii următoarele
călduț de mușețel. seara
legate de 2 zile.
boală Ziua 2 Ziua 2.
manifestată
prin treziri Învăț pacienta să Diazepam 1tb
Pacienta se trezește
repetate. practice tehnici de seara.
odihnita și vesela.
relaxare câteva minute
înainte de culcare.

7.3.3. Epicriza
Pacienta A.B. în vârstă de 35 de ani este internata din data de 24.05.2021 la Clinica de
Urologie din Cluj-Napoca cu dureri în zona lombară.
Pacientei i s-au administrat medicamente pentru calmarea durerii
Pacienta se externează în dată de 27.05.2021 cu o stare generală bună și următoarele
recomandări:
-continuarea tratamentului prescris;
-respectarea unui regim dietetic prin evitarea alimentelor bogate în oxalați (varza, roșii,
cartofi, cafea, ciocolată).

8. Concluzii

Rolul esențial al asistentului medical constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă
să-și mențină sau să-și recâștige sănătatea, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit singur, dacă ar fi avut voința sau cunoștințele necesare.

37
Asistentul medical are scopul de a ajuta medicul în îndeplinirea actului medical și de a
ajuta pacientul în procesul de vindecare. Totodată, asistentul medical are îndatorirea
de a se implica în profilaxia primară , secundară sau terțiară prin educarea pacientului
cu privire la măsurile necesare pentru redobândirea/păstrarea stării de sănătate.

Educația pentru sănătate vizează educarea bolnavului cu litiaza renală, în vederea

profilaxiei recurențelor și a complicațiilor bolilor renale. Prevenirea recidivelor
presupune identificarea tuturor factorilor endo- și exogeni de risc și “inactivarea lor”.

Asociat cu recurența litiazei renale s-au raportat: alimentația, subnutriția și excesul de

proteine, hidratarea insuficientă (sunt necesari 2l de apă pe zi pentru o hidratare
adecvată), temperaturile crescute (favorizează deshidratarea), apa cu un conținut
crescut de Ca2+( favorizează apariția calculilor calcici), stilul de viață și ocupația
(locul de muncă într-un mediu care favorizează deshidratarea, stresul, starea de
încordare psihică, expunerea prelungită la temperaturi crescute), factori endocrini și
metabolici (tulburări în metabolismul mineralelor, hiperparatiroidismul), factori
genetici.

Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toată durata vieții sale.

El trebuie să dobândească următoarele cunoștințe:
- alimentare corectă
- evitarea inhibării reflexului de micțiune (produce distensia vezicii urinare ,stază
urinara care favorizează apariția calculilor)
- asigurarea unui aport corespunzător de lichide
- evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic, fără
prescripție medicală
- toaleta regiunii perianale pentru a evita pătrunderea microorganismelor în tractul
urinar
- evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente, apă minerală)
- cunoașterea factorilor favorizanți în apariția și evoluția afecțiunilor renale (oboseală,
frig, umiditate...)
- evitarea excesului de proteine și sare care suprasolicită funcțional rinichiul.

Boala și infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui

38
regim de viață nesănătos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau
altor cauze.

Educarea sau pregătirea fac parte din îngrijirile de bază, ce trebuie acordate
marii majorități a persoanelor care se prezintă pentru tratament.

Unele persoane, deși sunt de acord cu îngrijirile, iau o poziție defensivă atunci când li
se prezintă propria responsabilitate în ceea ce privește sănătatea, informarea și
educarea lor. Se pare că obiecțiile au la bază prezumția că asistentul medical intervine
în programul de educare a bolnavului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar
stabilit că rolul asistentului medical de a educa bolnavul referitor la căile de
promovare a sănătății si la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului
terapeutic stabilit de medic.

9. Bibliografie

1. https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/litiaza-renala-sau-nefrolitiaza/

39
2. https://www.arcadiamedical.ro/articol/litiaza-renala-pietrele-la-rinichi-cauze-
simptome-diagnostic-tratament/
3. Aspecte actuale ale etiopatogenei litiazei renale (Revista literaturii) Pavel Banov,
doctorand, clinica Urologie, Spitalul Clinic Republican, Catedra Urologie şi
Nefrologie Chirurgicală, USMF, ,,Nicolae Testemiţanu”
4. Hipopotasiuria la pacienţii litiazici tineri: factor de prognostic al recidivei litiazei
urinare Coordonator științific Prof. Univ. Dr. Cătălin Pricop Doctorand, Dr.
Dragoş PUIA
5. https://urologienefrologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Urolitiaza
%20Ceban.pdf
6. https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/colica-renala/#semne-si-
simptome

40