FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. IAȘI

DOMENIUL / CALIFICAREA PROFESIONALĂ
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

REFERAT
CERCETARE ÎN
NURSING
Îndrumător Prof.
IULIANA MATEI POSTELNICU
DELIA ȘTEFANA

Iaşi 2024

1
ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. IAȘI
SPECIALITATEA ASISTENT
MEDICALGENERALIST

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI

SOMNAMBUL

2
Iași 2024

3
 CONŢINUTUL
PROIECTULUI

 CUPRINS

 ARGUMENT

 OBIECTIVE

 CONȚINUTULPROPRIU-ZIS

 BIBLIOGRAFIE

4
 CUPRINS

Obiectivul I – Noțiuni introductive ………………………………….7

1.1 . Definiție ………………………………………….........7
1.2. Cauzele somnambulismului ……………………………8
1.3. Simptomele somnambulismului ……………………….8
1.4. Complicațiile somnambulismului …………………........9
1.5. Diagnosticarea somnambulismului …………………….9

Obiectivul II – Prevenirea …………………………………………….11

2.1. Cum previi și gestionezi somnambulismul la adulți …..11
2.2. Cum previi somnambulismul la copii …………………12

Obiectivul III – Tratamentul …………………………………………..13

Obiectivul IV – Concluzii ………………………………………………14

5
 ARGUMENT

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire

specifice pentru unpacientcu somnambulism.
Problemele de dependență pe care le poate prezentapacientulcu
somnambulism și de care trebuie să țină seama asistentul medical la întocmirea planului de
îngrijire sunt: tulburări ale somnului, oboseală, agitație în timpul somnului.
Obiectivele prezentului proiect sunt:

Obiectiv 1 Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale somnambulismului;

Obiectiv 2 Prevenirea și gestionarea somnambulismului ;

Obiectiv 3 Tratamentul somnambulismului ;

Obiectiv 4; Elaborarea planului de îngrijire a pacientului cu s o m n a m b u l i s m ;

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza cunoștințe și competențe

profesionale prevăzute în DirectivaUE/55/2013
1. Identificarea notiunilor de anatomie si fiziologie

2. Descrierea noţiunilor generale despre somnambulism

3. Descrierea intervențiilor autonome și delegate ale asistentului medicalîn

procesul de îngrijire al pacientulucu somnambulism
4. Identificarea problemelor de dependență si stabilirea diagnosticelorde nursing
5.Elaborarea planului de îngrijire la pacientulcu somnambulism
6.Realizarea educaţiei în scopul prevenirii complicaţiilor și menţinerea sănătaţii

6
 Aplicarea procesului de îngrijire s-a finalizat prin analiza unui caz la un
pacient cu diagnosticul somnambulism – caz pentru care s-a elaborat etapa de
culegere a datelor, pe baza căreia s-au evidențiat problemele de dependență
specifice cazului.
În final a fost elaborat planul de îngrijire al pacientuluicu
somnambulism,respectândobiectivele generale ale proiectului.

Planul de îngrijire al pacientului cu somnambulism cuprinde problemele de

dependență identificate, obiectivele de îngrijire, intervențiile aplicate
(evidențiindu-se raționamentul pentru care s-au aplicat intervențiile), precum și
evaluarea intervențiilor și a pacientului, pentru identificarea problemelor de
colaborare ce ar purtea să apară în evoluția clinică a afecțiunii și pacientului.
În stagiile din timpul celor 3 ani de studii am avut ocazia să particip la
îngrijirea pacientilor din specialităţi medicale şi chirurgicale diferite dar mi-am
ales această temă deoarece doresc să-mi îmbunătățesc cunoștintele legate de
îngrijirea pacientului cusomnambulism.

7
 OBIECTIVUL I

1. Noțiuni introductive

Somnambulismul a fost descris pentru prima oară în

literaturamedicalăanterioară lui Hipocrate (460-370 î.e.n.). În tragedia lui
Shakespeare, Machbeth, există o scenă în care Lady Macbeth își ucide soțul
în timpul unui episod de somnambulism, invocând ulterior nebunia pentru a-
și justifica fapta. Din nefericire, și în realitate crima și sinuciderea pot fi o
consecință a acestei parasomnii.

1.1Definiție

Somnambulismul reprezintă o tulburare care apare în timpul somnului, în

care o persoană se trezește și face activități neobișnuite, în mod inconștient,
cum ar fi să meargă sau să mănânce. Somnambulismul reprezintă un risc
foarte mare de acidentareîn timpul acestora.

Somnambulismul este o afecțiune care face parte din familia

parasomniilor. Acestea reprezintă existența unui comportament anormal în
timpul somnului și pot fi clasificate în funcție de ciclu de somn în care apar.
Acesta apare, de obicei, în timpul celui de al treilea stadiu al somnului non-
REM, cunoscut sub numele de somn profund. Somnambulismul implică acte
complexe ale aparatului motor și este mult mai comun la copii, fiind afectați 1
din 10 copii, în timp ce adulții au o incidență de 1/50.

Acesta este mai mult decât un episod de „mers în somn”. El implică o

serie de comportamente complexe desfășurate în timpul somnului, de la un
simplu șezut la marginea patului, la plimbări prin casă sau chiar la părăsirea

8
domiciliului și condus distanțe lungi cu mașina, fără ca persoana să-și aducă
aminte aceste acțiuni.

1.2Cauzele somnambulismului

Somnambulismul poate fi cauzat de anumite medicamente, cum ar fi

zolpidem, quetiapine, metoprol, sedativele sau medicamentele pentru tratarea
anumitor tulburări psihice, sau de afecțiuni de sănătate, cum ar fi stresul și
privarea de somn, boli ale creierului, afecțiuni ale tiroidei, dar și de alcool.De
asemenea, unele medicamente pot reduce somnambulismul.

Consumul de alcool și droguri în exces, migrenele frecvente, infecțiile și

febra, mai ales în cazul copiilor sunt cauze destul de dese ale
somnambulismului. Acesta mai poate fi declanșat și de alte tulburări
existente, care interferează cu somnul, cum ar fi apnee în somn, sindromul
picioarelor neliniștite, boala de reflux gastroesofagian, tulburarea de stres
post-traumatic sau atacurile de panică.

1.3Simptomele somnambulismului

Somnabulismul se declanșează, de obicei, la o oră sau două după ce o

persoană a adormit. Apariția unui episod de somnambulism diferă ca
frecvență, în funcție de fiecare caz în parte și durează, în general, în jur de 10
minute sau mai mult.

Somnambulismul se manifestă astfel:

 Somnambulul se ridică din pat și începe să meargă;

 În anumite cazuri, acesta se poate îmbrăca, poate mânca, muta mobilierul,

etc.;

9
 Poate avea un comportament neobișnuit;

 În cazurile extreme, poate ieși din casă și poate face activități complexe,
cum ar fi condusul;

 Somnambulul are o expresie fixă, ochii larg deschiși și care sticlesc;

 El nu răspunde și nu poate comunica cu ceilalți, sau dacă răspunde, va

spune lucruri lipsite de sens;

 Este dezorientat sau confuz pentru câteva minute după ce a fost trezit;

 Nu va recunoaște persoanele din preajma sa și poate deveni agresiv în

perioada de confuzie imediat după ce se trezește.

1.4Complicațiile somnambulismului

Somnambulismul poate fi un real pericol pentru persoana care

suferă de această tulburare. Aceasta se poate răni grav în timpul unui astfel
de episod : se poate lovi de mobilă, poate cădea pe scări, se poate rătăci pe
afară, poate produce accidente în cazul în care se urcă la volan. Poate
experimenta și alte tulburări ale somnului, care pot duce la oboseală și
somnolență excesivă în timpul zilei . Perturbă somnul celorlalți din
locuință . Poate avea dificultăți în relația cu ceilalți sau chiar să rănească
persoanele ce-i ies în cale în timpul unui episod de somnambulism.

1.5Diagnosticarea somnambulismului

Pentru diagnosticarea somnambulismului, medicul va realiza

exeminarea fizică, pentru a identifica potențiale afecțiuni care pot fi
confundate cu somnambulismul, alte tulburări ale somnului sau atacurile

10
de panică. După examinarea istoricului medical al pacientului dar și
efectuarea examenului clinic amănunțit, medicul va realiza
polisomnografie, procedură care analizează activitatea electrică a
creierului, nivelul oxigenului din sânge, ritmul cardiac și respirator dar și
mișcările involuntare ale ochilor și membrelor inferioare. Această
procedură constă în monitorizarea simultană a mai multor parametri, în
timpul somnlui și este folosită pentru diagnosticarea anumitor tulburări
complexe de somn.

11
 OBIECTIVUL II
2. Prevenirea

Somnambulismul nu poate fi prevenit, dar următoarele măsuri ar putea reduce

frecvența episoadelor :
 Încercarea de a-ți îmbunătăți calitatea somnului. Este important să dormi
sufficient timp, să îți creezi un program de somn regulat și să eviți
alimentele și băuturile care conțin cafeină sau zahăr înainte de culcare;
 Evitarea situațiilor stresante. Tehnicile de relaxare pot fi de asemenea utile
pentru reducerea stresului și anxietății, care pot declanșa somnambulismul;
 Evitarea stimulilor vizuali/ auditive înainte de culcare;
 Monitorizarea frecvenței episoadelor de somnambulism și notarea acestora
într-un jurnal;

2.1Cum previi și gestionezi somnambulismul la adulți

În cazul somnambulismului la adult, indicat ar fi să se protejeze singur de

eventualele accidente :
 Să înlăture din camera de dormit obiectele contondente sau periculoase;
 Să doarmă într-un pat nu foarte înalt, cu distanță mica față de sol;
 Se vor încuia toate ușile și ferestrele;
 Se vor acoperi geamurile cu draperii;
 Se va pune o alarmă sau clopoțel deasupra ușii dormitorului;
 Curățarea podelei de posibilele riscuri de accidentare;

12
 2.2 . Cum previi somnambulismul la copii

Somnambulismul la copii nu necesită tratament și este considerat normal și

trecător. Cu toate acestea, pentru a reduce riscul de accidente, există câteva măsuri
pentru gestionarea somnambulismului :
 Mediul în care doarme copilul să fie sigur, fără obiecte periculoase ;
 Rutina de somn să fie regulată, pentru a reduce riscul de oboseală și stres;
 Reucerea consumului de cofeină și zahăr, mai ales cu câteva ore înainte
de culcare;
 Dacă copilul are episode de somnambulism, încearcă să-l trezești la
jumătatea nopții, pentru a reduce riscul de somnambulism.
Somnambulismul la copii nu indică o problemă emoțională
saufizică.Majoritatea copiilor vor depăși comportamentul până la vârsta
adolescenței. Cauzele exacte ale somnambulismului la copii nu sunt
cunoascute, dar se crede că acestea sunt legate de imaturitatea sistemului
nervos central al copilului și de perturbarea somnului profund. De asemenea,
există dovezi care sugerează că somnambulismul poate fi ereditar, deoarece
acesta apare adesea în familii cu antecedente de somnambulism.

13
 OBIECTIVULIII
3. Tratamentul
Tratamentul somnambulismului poate fi medicamentos sau non-
medicamentos.
În cazul somnambulismului ușor sau moderat, tratamentul non-
medicamentos poate fi suficient;

 Hipnoza, este o terapie alternativă, care poate fi utilă. Hipnoza

presupune aducerea unei persoane într-o stare de spirit relaxantă
și concentrate. Apoi, terapeutul va face sugestii pentru problema
cu care se confruntă persoana respective, pentru ca aceste
sugestii să se înrădăcineze în conștiință într-un mod profund și
pentru a le putea pune în practică ;

 Psihoterapia inviduală: învățarea tehnicilor pentru a reduce

stresul și anxietatea, îmbunătățirea somnului sau metode de
relaxare;

 Tratarea afecțiunilor preexistente, dacă somnambulismul este

asociat cu lipsa somnului, cu o altă tulburare de somn, sau cu o
afecțiune medicală.
În cazul somnambulismului sever sau persistent, poate fi necesar un
tratament medicamentos. În astfel de cazuri, medicul poate prescrie
medicamente precum benzodiazepine sau anumite antidepresive pentru a
reduce frecvența sau gravitatea episoadelor de somnambulism.

14
 OBIECTIVUL IV

ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

 CULEGEREADATELOR

Sursa de date:
- Pacientul

- Echipa medicalǎ

- Foaia deobservaţie.
Date relativ stabile:
• Numele şiprenumele: Olarianu Oana
• Vârsta 27
• Sex:F
• Starecivilǎ: căsătorită
• Domiciliu: Iași
• Ocupaţie: profesor
• Naţionalitate: română
• Religie: ortodoxă
• Condiţii deviaţǎ:bune, locuiește împreună cu soțul și copilul
• Obiceiuri: consumatoare de cafea
• Elemente fizice: RH pozitiv

Grupa sanguinǎ – A2

Date Antropometrice
Greutate – 62 kg

15
Înǎlţime –167 cm

16
Elemente biografice legate de sǎnǎtate
• A.H.C: Tata– HTA
Mama –BRD
-A.P.F 1 sarcină
-A.P.P. carență de fier
Motivele internǎrii (semne si simptome)
* OBS Somnambulism, Tulburări de somn, Sdr. Confuzional
după trezire

Diagnostic medical la internare

 pacientul se internează în vederea efectuării polisomnografiei

(PSG).

Durata internǎrii: 11.12.2023-12.12.2023

17
  ANALIZA ŞI INTERPRETAREADATELOR
NEVOILEFUNAMENTALE
NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE
DAMENTALǍ DE INDEPENDENŢǍ DE DEPENDENŢǍ DIFICULTATE
1. A respira şi a avea o -respiratie normală
- R = 17 r/min
bunǎ circulaţie
2. A bea şi a mânca -dentitie bună -greață -durere
-vărsături -senzatie de vomă
3. A elimina -urina normală - tranzit intestinal absent -imposibilitatea de
-scaun absent a defeca
4. A se mişca, a avea o -mers autonom -postura inadecvată -durere
bunǎ posturǎ
5.A dormi, a se odihni -insomnie , dificultate de a se -durere
odihni
6. A se îmbrǎca şi -este aptă să se îmbrace și dezbrace
singură
dezbrǎca
7. A menţine temperatura -temperatura în limite normale
corpului în limite normale
8. A fi curat, îngrijit -piele curată, netedă, catifelată
-păr curat si îngrijit
9. A evita pericolele -pacienta încearcă să evite pericolele
10. A comunica -comunică normal

18
11.A practica religia -pacienta participă la slujbe religioase
12. A se realize -imagine bună despre sine
13. A se recrea -lectura
-plimbări
14. A învǎţa -pacienta este dornică de a acumula -cunostințe insuficiente despre -lipsa de informații
cunostinte noi boala sa

19
PROBLEMEACTUALE PROBLEME POTENŢIALE

DIAGNOSTICE NURSING

1.

2.

3.
4.

5.

6.

7.

20
 3, 4, 5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE AUTONOME DELEGATE
DEPENDENTA
1. Alterarea Pacientul sǎ
respiratiei si prezinte o
circulatiei …
2.Hipertermie pacientul sǎ
prezinte
3.Alimentaţie pacientul sǎ se
inadecvatǎ in ..
4. Alterrea pacientul
eliminărilor sǎ prezinte

5. Dificultatede pacientul sǎ
a dormi șiodihni prezinte

21
6. Pacientul

să aibă…
7.
8. Pacientul
sǎ aibǎ
9.
10.
11.
12.
13.
14

22
 Tabel functii vitale
Ziua Respiratie TA Puls Temperatura
D S D S D S D S

1
2
3
4
5

Analize de laborator
Analize Mod de Rezultat Valori normale
recoltare

23
 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

FOAIE DE MEDICAȚIE
TESTAREA ALERGIEI LA ANTIBIOTICE / ALTE MEDICAMENTE

Antibiotic/alt medicament ...........................................................................................................................................

data și ora testării..........................................................................................................................................................
Rezultat...................................................................................................................................................................... …..

MEDICAȚIE ADMINISTRATĂ CONFORM PRESCRIPȚIILOR DIN FOCG

Calea de adm. Ziua Reactii adverse
Medicament Doza
im sc iv piv.

Recomandări la externare

24
Foaie de temperatura

25
 BIBLIOGRAFIE

1. Wikipedia
2. Sfatul medicului
3. Puterea minții
4. Manual de psihiatrie, Chișinău 2011
5. Esențialul în psihiatrie, Editura ”Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași 2013

26