PROIECT EDUCAȚIONAL

UN SOMN MAI
BUN,
O VIAȚĂ MAI
BUNĂ
PERIOADA DE DERULARE
I.INFORMAȚII:

INIŢIATOR/COORDONATOR PROIECT

Dir. Prof.

Dir. adm.

Elevii C

PARTENERI PROIECT:

Prof.

Elevii:

II. ARGUMENT:

Somnul reprezintă un process dinamic de-alungul perioadei copilăriei și adolescenței,

prezentând influențe majore asupra funcționării vieții fizice, psihice și emoționale ale
individului. Procesul dinamic al somnului se datorează în mare parte maturării creierului în
aceste perioade, dar la fel de importante sunt și rutinele, comportamentele specific în organizarea
unui program de odihnă optim.

Studiile de specialitate din domeniul somnologiei, concluzionează faptul că un procent de

45% din populația planetei prezintă la un moment dat în viață tulburări de somn, care afectează
sănătatea și calitatea vieții. În special în perioadele cele mai sensibile ale dezvoltării fizice,
cognitive și psihice, dar nu numai, somnul este esențial pentru sănătatea fiecărui individ, fiind
indispensabil pentru funcționarea organismului la capacitate maximă. Un somn deficitar, de
slabă calitate atrage după sine atât consecințe pe termen scurt, precum dificultățile de învățare și
concentrare, cât și pe termen lung, lipsa somnului fiind asociată cu probleme precum: obezitatea,
diabetul și slăbirea sistemului imunitar.

Având în vedere importanța somnului asupra dezvoltării echilibrate a individului și ținând

cont de faptul că procesul educativ actual, elevii raportează stări de oboseală accentuată,
considerăm acest prociect este binevenit, chiar necesar. Activitățile propuse vizează
conștientizarea de către elevi a efectelor pe care le poate avea un somn odihnitor, sau din contră,
unul deficitar, asupra funcționării zilnice a organismului.

III. Scopul activității:

Conștientizarea elevilor cu privire la importanța unui program optim de odihnă și asupra

efectelor pozitive/negative ale somnului asupra dezvoltării .

IV. OBIECTIVE:

 Informarea elevilor privind beneficiile unui somn odihnitor asupra dezvoltării

creierului și asupra funcționării individuale optime;
 Conștientizarea consecințelor distructive ale deprivării de somn asupra funcționării
sănătoase asupra individului;
 Familiarizarea elevilor cu cele mai frecvente tulburări de somn;
 Identificarea factorilor perturbanți a calitatății somnului optim;
 Realizarea unui program personal de odihnă.

V. Grupul țintă:

VI. Durata proiectului:- Ziua internațională a somnului

VII. Activităţi propuse spre desfășurare în cadrul proiectului:

Nr. ACTIVITĂȚI RESURSE TIMP OBSERVAȚII

crt.

De ce dormim?-efecte, -Prezentare proiect

-activitate de
1. cauze, îmbunătățiri. 16. 03. 2023 informare
Prevenirea instalării
 2. insomniei. 16. 03. 2023 -Vizionare film

-Dezbateri
Tulburările de somn.
3. 16.03.2023 -Prezentare referate
Efectele somnului asupra
4. funcționării creierului. -Realizare program
personal de somn.
16.03.2023

IX. Contribuția financiară și non-financiară în realizarea proiectului:

o Pentru implementarea proiectului, având o finanțare proprie în valoare de 600 lei.

X. Locul de desfăşurare:

Colegiul Nicolae Paulescu-sala de clasă

XI.Rezultate aşteptate:

 Elevii au fost informați cu privire la beneficiile pe care le are un somn odihnitor și ce

efecte pozitive sau negative lasă asupra creierului uman;
 Au identificat consecințele distructive ce ar putea surveni, asupra unui individ, atunci
când nu se respectă regulile de igienă pentru a avea un somn liniștit;
 S-au familiarizat cu cele mai frecvente tulburări ce pot apărea datorită unui somn
disfuncțional și cum pot aplica tehnicile terapeutice ajutătoare la diminuarea tulburărilor
de somn:
 Au învățat cum să prevină instalarea insomniei și cum să realizeze un program
personalizat de odihnă;
 Au înțeles faptul că somnul este la fel de important ca orice altă nevoie fiziologică și
că nu este mai prejos decât alimentația și trebuie tratat ca atare;
 Au prezentat interes pentru creșterea somnului calitativ, care să reducă riscul de
diverse boli și să sporească productivitatea și starea de bine;
 Au înțeles că trebuie ținut cont de trei factori importanți: durata (în funcție de
vârstă), continuitatea (fără întreruperi) și profunzimea (somn adânc) pentru a ne
asigura suficientă energie pe durata întregii zile următoare și pentru a îmbunătăți
performanțele mentale și corporale, de a reduce riscul de accidente de muncă și
rutiere și de a preveni îmbătrânirea prematură;
  și-au manifestat dorința de a adopta un program optim de odihnă.

XII. Evaluare

 Au fost utilizate forme şi metode variate de activitate: documentarea ştiinţifică, discuţii

în grupuri, discuţii individuale, articole publicate din ziare, prezentarea buletinului
medical informativ etc
 Evaluarea aplicării proiectului, efectuată de către echipa de proiect prin chestionare,
discuţii euristice, denotă faptul că obiectivele au fost atinse.

XIII. Diseminare:

Întregul proiect s-a desfăşurat într-o atmosferă de muncă dar și împlinire creată prin metode
diferite, precum lucrul în echipă, exprimare creativă, dezbatere, ateliere de lucru, problematizare.

Elevii au adunat informații din diferite surse despre :

-beneficiile pe care le are un somn odihnitor;

-efectele pozitive sau negative lăsate asupra creierului uman;

-consecințele distructive survenite asupra individului pentru nerespectarea regulilor de igienă;

-apariția tulburărilor frecvente datorate somnului disfuncțional;

-aplicarea tehnicilor terapeutice la nevoie.

Aceste informații au fost prezentate în fața clasei, completate cu alte informații aduse de
doamnele profesoare. Unii elevi au realizat diferite referate cu privire la beneficiul unui somn
optim liniștitor și importanța respectării regulilor de igienă iar colajele realizate au fost afișate pe
holurile din incinta colegiului. Unii elevi au pus accent pe modul sănătos de viață, combaterea
tulburărilor de somn precum și prevenirea acestora și importanța respectării regulilor de igienă a
somnului optim care ajută în dezvoltarea personalității umane.
Anexa 1
CHESTIONAR

1. Problemele cronice de sanatate nu influenteaza calitatea si cantitatea somnului.

(F/A)
2. Pe masura ce inaintam in varsta, dormim mai putin.
(F/A)
3. Sforaitul este o tulburare frecventa si poate fi daunator.
(F/A)
4. Organismul nu sufera daca dormim mai putin.
(F/A)
5. Adolescentii au nevoie de mai mult somn comparativ cu adultii.
(F/A)
6.Insomnia se caracterizeaza exclusiv prin dificultati in a adormi.
(F/A)
7.Somnolenta diurna este un semn ca dormim prost sau putin.
(F/A)
8.În timpul somnului creierul se odihneste .
(F/A)
9.Daca nu facem miscare dupa ce ne trezim in toiul noptii, nu putem adormi la loc.
(F/A)
Nr….. din ………………………..

ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ “UN SOMN MAI BUN, O VIAȚĂ MAI BUNĂ!”

PROCES-VERBAL

Îtocmit astăzi, 16. 03. 2023 în cadrul activității “UN SOMN MAI BUN, O VIAȚĂ MAI
BUNĂ!” , cu temele: ”De ce dormim?-efecte, cauze, îmbunătățiri ”, ”Prevenirea
instalării insomniei ”, ”Tulburările de somn ” și ”Efectele somnului asupra
funcționării creierului”, organizată cu elevii claselor

Obiective propuse:

 Informarea elevilor privind beneficiile unui somn odihnitor asupra

dezvoltării creierului și asupra funcționării individuale optime;
 Conștientizarea consecințelor distructive ale deprivării de somn asupra
funcționării sănătoase asupra individului;
 Familiarizarea elevilor cu cele mai frecvente tulburări de somn;
  Identificarea factorilor perturbanți calitatății somnului optim;
 Realizarea unui program personal de odihnă.

La activitate sunt prezenti 37 de elevi, din totalul de 42 de elevi.

Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces-verbal.

Întocmit,

Prof.
Nr. Crt. Numele şi prenumele elevului Semnătura Obs.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
 34.
35.

Cadre didactice participante: Prof.

Prof.

Director, P
1.Problemele cronice de sanatate nu influenteaza calitatea si cantitatea
somnului
FALS.
Din ce in ce mai multe studii demonstreaza ca exista o importanta legatura intre
somn si problemele cronice de sanatate. Cele mai frecvente tulburari care
influenteaza parametrii somnului par a fi diabetul zaharat tip 2, in special cel
necontrolat prin insulina, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca
congestiva, bolile pulmonare sau tulburarile depresive. De exemplu, prea putin
somn se pare ca influenteaza capacitatea organismului de a utiliza insulina,
ceea ce poate duce la aparitia diabetului zaharat.

De asemenea, somnul influenteaza si secretia hormonului de crestere, fapt

considerat ca fiind implicat in dezvoltarea obezitatii. Astfel, pe masura ce
cantitatea de hormon secretata scade, riscul de aparitie a obezitatii creste.

Obezitatea apare si datorita faptului ca prin deprivarea de somn sunt afectate si

importante procese metabolice, in special ale glucidelor, fiind modificat si
comportamentul alimentar. La randul sau, obezitatea reduce confortul fizic al
pacientului si poate induce apneea de somn, care altereaza calitatea somnului.

2.Pe masura ce inaintam in varsta, dormim mai putin

FALS.
Specialistii recomanda adultilor si varstnicilor o medie de somn de 7 - 8 ore in
fiecare noapte. Pe masura ce inaintam in varsta se modifica tiparul somnului, si
nu necesarul sau. Este adevarat, persoanele in varsta se trezesc de mai multe
ori in timpul noptii, si astfel cantitatea totala de somn poate fi mai scazuta, insa
nevoia de somn este aproape identica cu ce a adultilor tineri. Specialistii descriu
somnului faza REM (rapid eye movement) si faza non-REM.

Faza REM este cea caracterizata prin relaxare musculara aproape completa si
uneori, vis. Faza non-REM este divizata la randul sau in 4 etape, primele doua
numite somn superficial, ultimele doua, somn profund.

La varstnici, durata somnului REM este mai redusa, faza 1 de somn superficial
creste, iar ultimele etape ale somnului profund se reduc. La persoanele de peste
90 de ani ele dispar complet, chiar.

3.Sforaitul este o tulburare frecventa si poate fi daunator

ADEVARAT.
Sforaitul poate fi un semn de apnee de somn, o tulburare asociata cu alte
afectiuni medicale, in special cu boli cardiovasculare. Apneea de somn se
caracterizeaza prin episoade frecvente de abolire tranzitorie a fluxului respirator
(pacientul nu inspira, nu expira), iar adesea persoanele se trezesc cu sete de
aer, simtindu-se sufocate.

Cei mai afectati de apneea de somn sunt barbatii, persoanele cu varsta de peste
40 de ani si obezii. Aceasta complicatie trebuie investigata deoarece, daca este
lasata netratata, in cursul bolii de fond in cadrul careia a aparut, poate duce la
hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca congestiva si chiar accident
vascular cerebral.

4.Organismul nu sufera daca dormim mai putin

FALS.
Expertii afirma ca organismul unui adult tanar sanatos are nevoie, pentru a
functiona la parametrii maximi, de aproximativ 7 - 9 ore de somn in fiecare
noapte. In cazul in care organismul este deprivat de somn pentru o anumita
perioada, ajunge sa adune o datorie de somn.

Daca aceasta este importanta (individul nu doarme decat foarte putin noaptea
timp de cateva zile la rand sau chiar saptamani) apar tulburari fizice, mentale si
alterarea statusului psihoemotional. Persoana poate deveni irascibila, iar starea
sa de alerta este semnificativ diminuata.

Prin deprivarea organismului de somn se interfera cu secretia unor hormoni ce

influenteaza stare de veghe si alerta, in principal cortizol. Deocamdata
specialistii nu au stabilit care este limita maxim tolerata de lipsa de somn, insa
se pare ca aceasta depinde si de media de ore dormite in general de individ.
Indiferent de aceste fapte, trebuie precizat ca daca organsimul este privat de
somn pentru o perioada, isi va recupera orele pierdute cu prima ocazie pe care o
are.
 Acest lucru inseamna ca la urmatoare odihna vom dormi mult mai mult decat ne
propunem, iar ceasul poate suna in van, deoarece nu-l vom auzi. Datoria trebuie
recuperata!

5.Adolescentii au nevoie de mai mult somn comparativ cu adultii

ADEVARAT.
Acest mit este de fapt, adevarat. Copiii si adolescentii au nevoie de mai multe
ore de somn comparativ cu adultii tineri. Specialistii apreciaza ca in medie,
copiii cu varsta cuprinsa intre 5 - 12 ani au nevoie de 9 - 11 ore, iar adolescentii
de 8.5 - 9.25 de ore de somn in fiecare noapte.

Explicatia poate sa fie reprezentata de faptul ca organismul copiilor este in

crestere, iar in timpul somnului se elibereaza hormoni de crestere. De asemenea,
somnul non-REM pare a avea si functii anabolice, influentand pozitiv functia
imuna, dezvoltarea scheletului, a muschilor si a sistemului nervos.

6.Insomnia se caracterizeaza exclusiv prin dificultati in a adormi

FALS.
Insomnia este un simptom si nu o boala, ce se caracterizeaza prin dificultate de
a dormi, insa cel mai adesea, el asociaza mai multe dintre urmatoarele:

 Dificultati in a adormi;
 Trezirea prea matinala cu imposibilitatea de a adormi la loc;
 Trezirea frecventa in timpul noptii;
 Absenta senzatiei de odihna dupa somnul de noapte.

Insomnia poate fi cauzata de un somn neadecvat atat calitativ, cat si cantitativ

si este urmata de incapacitatea de a sta treaz si de un randament scazut in
timpul zilei.

7.Somnolenta diurna este un semn ca dormim prost sau putin

FALS.
Intr-adevar, somnolenta diurna poate sa apara in cazul in care dormim prea putin
in timpul noptii sau nu dormim bine (nu avem un confort minim, avem cosmaruri,
ne trezim frecvent).

Totusi, aceasta nu este singura situatie ce ne poate face sa mai atipim in timpul
zilei sau sa ne simtim apatici, obositi. Astfel de simptome pot sa apara si in
cadrul unor boli sistemice, in special cele consumptive, in deficite vitaminice, in
tulburari de genul narcolepsiei sau apneei de somn.

In cazul in care apatia persista, ar trebuie sa apelam la ajutorul unui medic

pentru a fi diagnosticati si a primi un tratament care sa ne poata ajuta sa ne
odihnim. Altfel, randamentul nostru va fi din ce in ce mai scazut, iar consecintele
multiple nu vor intarzia sa apara.
8.In timpul somnului creierul se odihneste
FALS.
In timpul somnului organismul intra intr-o stare de stand-by. Functiile somatice
isi reduc intensitatea, musculatura se relaxeaza, procesele fiziologice sunt si ele
mult mai diminuate. In ciuda acestui fapt, activitatea cerebrala nu se modifica
semnificativ fata de starea de veghe.

Creierul ramane alert si controleaza, regleaza si tine sub cotrol restul functiilor.
Scade frecventa respiratorie, fara a o aboli, reduce frecventa cardiaca fara a
expune organismul pericolelor, si multe altele.

Specialistii au analizat foarte mult activitatea cerebrala din timpul somnului si

pot caracteriza si descrie etapele somnului, precum si felul in care creierul
raspunde la tranzitia si succesiunea fazelor somnului.

9.Daca nu facem miscare dupa ce ne trezim in toiul noptii, nu putem

adormi la loc
ADEVARAT.
Trezitul in timpul noptii, alaturi de imposibilitatea de a readormi pot fi semne de
insomnie. Specialistii ne recomanda sa incercam sa ne gandim la ceva relaxant
si apoi sa observam efectul.

Daca insa nu se intampla nimic si inca suntem trezi dupa 15 - 20 de minute, cel
mai bine ar fi sa ne ridicam si fie sa ne plimbam putin prin camera, fie sa
mergem sa dormim in alta camera, sa ascultam muzica relaxanta sau sa citim
ceva care sa ne faca placere.

Nu trebuie sa fim constransi de ora sa adormim, nu trebuie sa ne uitam constant

la ceas. Ne intoarcem in pat doar cand ne este iarasi somn.
Problema somnului reprezintă o criză globală și afectează
peste 40% din populație – spun specialiștii. Somnul este la fel de
important ca orice altă nevoie fiziologică. Nu este mai prejos decât
alimentația și trebuie tratat ca atare. Pentru a avea un somn
calitativ, care să reducă riscul de diverse boli și să sporească
productivitatea și starea de bine, trebuie ținut cont de trei factori
importanți: durata (în funcție de vârstă), continuitatea (fără
întreruperi) și profunzimea (somn adânc).Un somn bun asigură
suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătățește
performanțele mentale și corporale, reduce riscul de accidente de
muncă și rutiere și previne îmbătrânirea prematură.
În continuare voi lista o serie de tehnici terapeutice care ajută la diminuarea tulburărilor
de somn:
Tehnica extincției: aceasta presupune ca părintele sa pună copilul în pat la un anume
moment și apoi să ignore protestele copilului până la o anumită oră dimineața.
Extincția gradată: mulți părinți pot percepe extincția pură ca fiind prea crudă, de aceea
o tehnică stadială poate fi utilizată incluzând tehnica verificării sau acordarea de atenție si
confort psihic copilului la perioade din ce în ce mai lungi.
Tehnica stimulilor de rutină pozitivi: aceasta implică dezvoltarea unei rutine de culcare
constante, relaxante și calmante, în care activitățile plăcute sunt oprite dacă copilul
protestează.
Trezirea programată: părinții trezesc copilul cu 15 minute înainte de momentele sale
tipice de trezire, acestea vor fi în timp oprite.
La copiii cu enurezis nocturn, istoricul și examenul fizic sunt suficiente pentru a
exclude o anomalie urologică.
Urinoanaliza, evaluarea staturo-ponderală și presiunea sângelui sunt folosite pentru a
exclude alte cauze medicale. Copiii sub 6 ani trebuie educați că enurezisul este normal în
dezvoltare.
Metoda alarmei: se setează o alarmă la momentul probabil al evenimentului, copiii
evitând udarea lenjeriei înainte de alarmă; durata prelungită a alarmei determină rate mai
mari de succes.
Psiho-educația părinților: aceștia trebuie să știe că o igienă a somnului servește la
prevenirea enurezisului; restricția fluidelor, urinarea înainte de culcare și trezirea tardivă
a părinților sunt componente ale igienei somnului.
Tratamentul pentru coșmaruri și anxietate cuprinde antrenarea relaxării, imaginația
ghidată, autodiscuțiile pozitive, desensibilizarea sistematică și expunerea
gradată. Copilul progresează prin vizualizarea mai puțin amenințătoare a fricii până la
cucerirea “in vivo” a obiectelor sau situațiilor incriminate.
La copiii cu sindrom al picioarelor neliniștite sau mișcarea periodică a picioarelor în
somn se va ținti ameliorarea stresului și promovarea relaxării, alături de terapia
farmacologică.
La copiii cu tulburări ale ritmului circadian, terapia cu lumină resetează nucleii
suprachiasmatici, având efect opus melatoninei.
De mare ajutor este și stabilirea unui orar de somn ce implică: un program de somn cu
oră de somn și trezire constantă și respectarea lui în weekend.
Practicarea exercițiilor fizice, în fiecare zi câte 30 de minute, un program sportiv cu 4-5
ore înainte de somn sau o plimbare lejeră seara înainte cu 2 ore de somn.
E importantă și practicarea relaxării înainte de somn cu ajutorul unei băi calde, unei
lecturi plăcute sau o audiție muzicală.
Pentru ca trezitul să devină mai ușor, e necesar să fie realizat o dată cu lumina dimineții
care ajută la resetarea ceasului biologic și a persoanelor cu tulburări de adormire.
Se recomnadă evitarea desfășurării de activități în pat, dormitorul să fie aerisit și fără
T.V. sau calculator, iar temperatura să fie confortabilă (de evitat extremele prea rece sau
cald).
Este important să luăm masa cu 2 ore înaite de somn (cu exceptia sugarilor), și să evităm
consumul de ciocolată sau băuturi carbogazoase.

Exemple de tulburari de somn sunt:

– apneea de somn (respiratia intermitenta in timpul somnului din cauza obstructiei cailor respiratorii)
– sforaitul
– teroarea nocturna
– narcolepsia
– somnambulismul
– miocloniile nocturne (miscari neobisnuite in timpul somnului)
– enurezisul
– cosmarurile.

Insomnia – o problema comuna in care cel afectat nu poate adormi, este un simptom, nu o boala, si
poate fi legata de o diversitate de tulburari si conditii: depresia, anxietatea, stresul sau
chiar hipoglicemia. Insomnia este un efect secundar, destul de des intalnit, ca urmare a consumului
de medicamente (de exemplu, antidepresive, anxiolitice, etc.).
Privarea de somn poate duce la iritabilitate si lipsa de concentrare. Atentia si concentrarea fiind
alterate, multe dintre activitatile zilnice pot fi afectate. Sofatul ar putea deveni riscant. Echipamentele
utilizate in diverse situatii ar putea fi periculoase, atunci cand persoana care le manevreaza nu a
dormit suficient. Din aceste motive, tulburarile de somn pot avea consecinte grave si devastatoare
atat la domiciliu cat si la locul de munca.
In plus, lipsa de somn poate fi exacerbata in multe tulburari. De exemplu, un copil care sufera
de ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate) care nu s-a odihnit multe nopti va fi mult mai agitat si
va avea un comportament hiperactiv, acesta fiind modul organismului de a reactiona in fata lipsei de
somn. Simptomul este deseori intalnit la copiii care sufera de acest sindrom.
Un studiu de amploare confirma legatura dintre tulburarile de somn si autism
Cel mai mare studiu realizat pana in prezent legat de acest subiect a confirmat faptul ca micutii care
sufera de tulburari din spectrul autismului au o calitate mai slaba a somnului comparativ cu ceilalti
copii. Acestia dorm mai putin si sunt predispusi la treziri nocturne frecvente.
Autorii britanici au comparat obiceiurile de somn ale 39 de copii cu tulburari din spectrul autismului
cu cele ale 7000 de copii tipici din sud-vestul Angliei.
Cercetatorii au luat in considerare si alte informatii importante inclusiv rezultatele obtinute la o serie
de chestionare privind competentele sociale si de comunicare, dar si alte tipuri de informatii. Parintii
au fost chestionati despre modelele de somn ale copiilor lor de la varsta de 6 luni pana la 11 ani. In
urma cercetarilor s-a constatat ca diferentele clare in modelele de somn au inceput sa apara in jurul
varstei de de 30 de luni si au continuat sa se manifeste pana spre varsta de 11 ani, dupa care
tulburarile de somn se amelioreaza. Copiii cu tulburari din spectrul autismului dorm mai putin pe
noapte (in medie cu 20 de minute in fiecare zi), decat alti copii de varsta lor. Acestia au tendinta de a
dormi mai tarziu si a se trezi mai devreme comparativ cu copii tipici de aceeasi etate. Aceste
diferente in patternurile de somn au persistat chiar si dupa ce au fost luat in calcul prematuritatea,
greutatea mica, educatia mamei si clasa sociala.
Printre obiceiurile din timpul somnului semnalate de parinti s-a semnalat somnambulismul copiilor pe
timp de noapte. Mai mult de un copil din zece cu autism s-a trezit de trei sau mai multe ori pe timp
de noapte. In contrast, numarul copiilor tipici de aceeasi varsta cu aceste obiceiuri este de 1 la 50.
Tot mai multe date sugereaza ca productia hormonului de somn numit melatonina poate fi deficitara
la copii cu tulburari din spectrul autismului, fapt ce poate explica tulburarile legate de somn.
Pentru multe dintre familiile copiilor cu autism, problemele de somn pot fi coplesitoare. Somnul
inadecvat poate afecta, de asemenea, atat capacitatea copilului de a invata si de a face fata
sarcinilor zilnice, dar si calitatea vietii familiale. De asemenea, somnul insuficient poate avea un
impact important asupra dezvoltarii neuronale.
Marcarea acestei zile are drept scop sensibilizarea populației referitor la
importanța somnului pentru toate aspectele vieții: „Un somn odihnitor depinde
de 3 factori: durata somnului, calitatea acestuia și consecvența, adică un regim
prestabilit pentru ora de culcare și cea de trezire”.

Un studiu efectuat printer elevi, timp de jumătate de an, denotă faptul că tinerii
din anii I-II dorm doar 4-5 ore, din care cauză nu au un somn odihnitor. S-a
stabilit, totuși, că e nevoie ca cel puțin o lună înainte de examen să mențină un
regim strict de 7-8 ore de somn pentru a fi plin de energie și productiv și a avea
garanția reușitei la examen. În același timp, un om care nu are un somn
odihnitor devine irascibil, își controlează greu emoțiile și își pierde capacitatea
de concentrare și de memorizare. S-au abordat și alte subiecte ce țin de:
influența televizoarelor și a telefoanelor asupra somnului, în ce mod este
afectată fertilitatea dacă nu dormi suficient, condițiile care induc un somn
odihnitor ş.a.