cATRE cRESTlN'|l oq boo^

LNr
'f/
"tlu
DESPRE
PRIETENIE
Preot loan
Sintezi din: "Iubire si senzualitate"-
G. Habara,;i din conferintele preotilor
T. PAriiatr, C. Tinase qi I. Coman

Si-atfrt
,

Icoana Sfintilor
,, Pirinti
Ioachim si
,
Ana
 "NIHIL SINE DEO" = "Nimic fdrd Dumnezer)" - asa scria pan[ nu demult pe
dunga banilor de metal din RomAnia, si, fdc6nd legltura cu tema pe care o dezbatem
renitdc[, prietenia si cu at6t mai mult cdsdtoria, trebuie sd fie "h.TTRU DUMNEZEIJ".
Problema aceasta, a prieteniei, nu se prea discutd cu tinerii, desi, ea are o
importantd covdrsitoare pentru ca acestia s6-si poatl gdsi "drumul cel drept in viat5".
S[ presupunem cd vi s-ar da un extemporal cu titlul: "PRIETENII MEI". Ar trebui
probabil, sd scriefi cum vd simlili in fala lor, ce simfili pentru ei, cum au intrat acesti
prietenifu g6ndurile siin siml[mintele dumneavoastr[, cum viraporta,ti dumneavoastrl
la acesti prieteni si cum se raporteazdei la dumneavoastr5. Poeta Zortcalalcu a scris
o poezie cu titlul "Te port in mine". Poezia aratd in desf[surarea sa, cd cel pe care il
iubesti, se afl[ nu numai tn afard de tine, ci si tn tine:
Te port tn mine ca pe-un tainic vis
ln cer inalt si-n noapte te-am tnchis
Te port lumind rumen6 de zori
Cum poart[ florile mireasma lor.

Te port in mine ca pe-un imn sfinfit

Un cOntec vechi cu crai din r[s[rit
Si port la git nepretuit Eirag
Strdnsoarea caldd a bratului t[u drag.

CE ESTE PRIETENIA ?
Numele de prietenie vine din grecescul Filos-Filia, adicd persoand apropiatd
sufleteste, de tncredere, a cdrei afectiune merge pane la sacrificiu.
Prietenia este o relafie social[, si cdnd te gAndegti la cuv6ntul prietenie, se
face o leg[tur[ intre tine si cel pe care-l stii c5-1i este prieten. Prietenul, are un statut
deosebit in accepfiunea crestind. Prieten este acela care poate m6nca oricAnd la masa
ta gi, Dumnezeu ne iubeste pe noi DACA suntem prieteni. Oamenii mai tntdi se
imprietenesc, si dupd aceease iubesc. EXISTA$I UN GEN ANUME DE IUBIRE,
PRECEDATL on UN FEL ANUME DE PRIETENIE. Prietenia ar trebui sI fie pe
vesnicie, deci, sd nu mai inceteze nicio datd,. PRIETENIA ESTE "CEVA" DIN
REALITATEA RAIULUI si facem aceast[ afirma]ie pentru c[ locuitorii cerului sunt
in rela(ie de prietenie. Avraam s-a numit prieten al lui Dumnezeu. (Iacov 11,23).
Dumnezeu a vorbit lui Moise ca prietenului Sdu sincer (Iesire XXXIII, 11). Vorbeste
si Sf. Ioan Botezdtorul despre "prietenul mirelui" (Ioan 3,29). insuqi Domnul Iisus
Hristos, pe p6m6nt a avut prieteni pe ucenicii SIi, pe care i-a numit prieteni. Deci, sl
lulm aminte c[ nu i-a numit pe ucenicii Sei slugi, sau robi, ci prieteni, asa cum citim
in Evanghelia de la Ioan c0nd le-a spus ucenicilor, in cuvdntarea de desp[rfire, tnainte
 Lui patimi: VOI SLINTETI PRIETENII MEI (Ioan XV 13- t5), dacd face[i
de sfintele
ceea ce vd poruncesc. Deci, prietenia este condifionatd de implinirea poruncilor. De ce
a zis DACA FACETI? A zis asa, pentru cir dacd,nu facem ceea ce ne-a poruncit, nu
putem sd intrlm in relafie de prietenie cu El. Si este normal, fiindcd iubirea fa![ de
Domnul Iisus Hristos nu ne-o putem udta dec6t implinind poruncile Lui. "ACELA
CARE PAZBSTE PORLINCILE MELE, ACELA ES TE CE,L CARE MA ruEES TE".

A AVUT DOMNUL IISUS HRISTOS SI

,, ALTI PRIETENI ?
Da, a avut. Si este vorba deLazdr, un credincios din vremea aceea, care avea
doud surori, Marta si Maria. Despre Lazdr,Domnul Hristos a spus atunci c6nd surorile
lui L-au anunlat c5 a murit: "LAZAR PRIETENUL NOSTRU A ADORMIT,,.
Azis Laz\T,PRIETENUL NOSTRU, adicl al Meu si al vostru. Domnul Hristos
il iubea mult peLazdr. Aurmat inviere l:uiLaz1tn DECI, DOMN(IL HRISTOS ES7E
DESCHIS SPRE OAMENI,;I iI A$TEAPTA;I PE EI SA FIE DESCHISI SPRE
,
EL, CU PRIETENIE,

DE CE AVEM A9A MARE NEVOIE DE PRIETENIE ?

Pentru cI lipsa prieteniei creeazdconflicte, tntrucdt oamenii nu pot sd trdiascd
la nivel zero, adicd la nivel de indiferent. in cazulin care incearcd, gresesc. Oamenii
pot fi ori dusmani ori prieteni, Starea a treia nu se intdlneste pentru c[ lnsusi Dumnezeu
nu-i iubeEte pe cei cdldicei (Apocalipsa 3,15-16). Ori suntem prieteni, ori suntem
dusmani. Mdntuitorul Hristos recomandd, ca, respectivele conflicte s[ se rezolve pe
loc, s[ nu apund soarele peste ele. in rest este periculos chiar in nevinovi4iata sI risti
inchisoarea: "impacl-te cu pArflsul tlu degrabi, pflnI esti cu el pe cale, ca nu
cumva pflrflgul sI te dea judecitorului, si judecitorul slujitorului si si fii aruncat
in temnifi. Adevlrat grliesc tie, nu vei iesi de acolo pAni nu vei fi dat cel de pe
urm[ ban." (Matei Y,25-26)

cu ctNE EgTt PRTETEN ?

Sunt oameni care, la intrebarea "Cu cine esti prieten?" r[spund: CU TOlll Se
spune, si pe bun[ dreptate, cd un prieten al tuturor, nueste prietenul nimdnui. DE CE?
Pentru cI nu se poate real:r,a aceast[ relatie decdt intr-un cerc restrAns si, decdt acolo
unde oferi si primeEti. ins5, dacd calcu lezi cdndoferi iubire si respect, si agtepli tot atdt
c0t ai oferit, qu poate fi vorba despre o prietenie. Cineva spunea IUBIREA NU
CALCULEAZA. Nu calculeazd pentru cd, prietenul oferl impreund cu iubirea lui, cu
respectul lui, chiar si inima lui. Un minunat exemplu este epistola cdtre Filimon al
Sfdntului Apostol Pavel.
Aici este vorba despre un credincios din Colose pe nume Filimon, un om cu
stare, un om de vazd", un om care avea mulli sclavi. Din casa acesfuia a fugit un sclav pe
ascuns, ba a mai Ei furat ceva. in cele din urm6, asa cum rdnduieqte Dumnezeu lucrurile,
 BISERTCA ;t
unul de celelalt. Aveau acelasi drum: LA t,
LA $COALA. Aveatacelasi
scop: OilSAVARSIREA
,t,,
CRE$TINA. Au r[mas tn constiinta Bisericii ca un exemplu
de prietenie adev[ratI.

DAR CARE ESTE IruCCPUTUL IUBIRII ?

Versetele biblice, ne indeamn[ pe noi sd credem, c[ prietenia este inceputul
iubirii: dou[ fete sunt prietene, doi blie[i sunt prieteni, dou[ familii intrefn relafii de
prietenie, doud sate, dou[orase, doulparohii seimprietenesc. Prietenia, ceamaiputemicd,
este ins[, prietenia dintre sof si sofie. Spunem chiar, c[ prietenia cu valentele cele mai
flrirri, este cea dinte sof si sofie, pentru cd, ea, clsltoria, anuleazd, o stare pe care pand
atunci am numit-o prietenie. IatI de ce: Ilristos ne-a iubit in uqa fel, incdt Si-a dat viala
pentru plcatele noastre, pentru p[catele tuturor oamenilor din toate timpurile. El a ales
ca permanenlI veEnicl Trupul Ei S0ngele Sdu implrtdgit oamenilor, sd se prefacd din
p6ine si vin. La indemAna tuturor sunt aceste elemente, fiecare cu simbolurile ei. Mantui-
torul Fkistos a ficut prima Sa minune Ia o nunti, qi a inceput activitatea Sa pimAnteascl
rezolvdnd problema unei proaspete familii, adici problema vinului, si, a ffansformat
apa in vin, datorie pe care o are mirele in permanent6 in familie. Bdrbatul, continuu
tnebuie s[ transforme apa in vin, adic[ ceea ce nu este consistent, in ceea ce este consistent,
ceea ce nu parc de folos, in ceea ce este de folos. Sfantul Apostol Pavel merge pane
acolo incdt aseamlnd relaSa IIRIS TOS-BISERICA, cu relaf,a BARBAT-F EMEIE.Deci,
Flristos ne-a indemnat sI ne iubim unul pe altul qi sI ducem prietenia la acest apogeu al
iubirii, ce face s[ transpari prin celllalt, insusi Hristos Dumnezeu. Acolo trebuie s[
ajungem noi. Acesta ar fi idealul, dar noi trdim intr-o lume in care oamenii nu intrelin
prietenii adevlrate. Lipsa acestei prietenii adevdrate, influenfeaz[ Ei prietenia cea mai de
doriil PRIETENIA SOT-SOTIE La cununie atzimindemnul: "Iubiti-v[ unul pe altul.
B[rbafilor iubili-v[ femeile precum Fhistos a iubit Biserica." E adevlrat c[ nu este acolo
un indemn de genul celor afirmate: "FITI PRIETENI!" insd prietenia este nu numai un
inceput al fluxului de sentimente, ci este si o stare de perman entrzarea iubirii. DACA O
FAMILIE ARE PROBLEME, E BINE SA SNSTZAM IMEDIAT, CA DE FAPT EI
NU MN SU/VT PRIETENI, au pierdut relafia lor de prietenie, au intrat intr-o rutin[.

cuM vAD BARBATII DE Azt, FEMEIA ?

Desi au ffecut aproape 2000 de ani, de c0nd ceamai sfhntd femeie cate aputut
exista vreodati, Fecioara M aia, asters greseala Evei, totuEi oamenii nu si-au modificat
prea mult gdndirea despre femeie. Chiar si poporul biblic a nedreptdlit femeia, o finea
ola spate" clci era ueatd dup[ blrbat din blrbat. S[ nu uit[m c[ nu de blrbat a
Ei
binevoit a se sluji Dumnezeu ca s[ nascd noul om, ci de femeie. O femeie L-aniscut:
Prea Sf6nta Fecioard Maria si nici un bflrbat ndscut din femeie nu s-a ridicat pdn[ unde
 este acum Maica Domnului: ..MAI CINSTITA NPCAT
HERUVIMII SI MAI
uAnlrA rAnA DE ASEMANIRB DECAT sERAFIMrr". oamenii au numir-o
in fel si chip: de la "lucru vorbitor" - in antichitate, pdn[ la "sexul slab" in evul mediu,
afirmafie inexactd si incorect[, pentru cd femeia nu este sexul slab, ci sexul fin, pentru
c5, princip a\acaracteristic[ a ei este finetea: FINETEA PSIHOSOMATICA. Deci, sub
aspect trupesc si sufletesc femeia este finuti si unii blrbali uitd acest lucru. Femeia
este un "apostolat al iubirii". Cand iubeste se ddruieste si c0t timp nu este tnselatd, este
gata oricAnd de jertf[. Ba, chiar femeile au ceva caracteristic - INTL]ITIA. Dac[ bdrbatul
vrea sd nu greseasc5, trebuie sd meargd la sofie si sd o Arffebe: "Ce sI fac in problema
aceasta, sd actionez sau nu?". t1i mai cere niste date, si din trei vorbe iti rdspunde: da
sau nu. De obicei, spune, nu. Spun6nd nu, trebuie s[ asculti . Dacd, asculti, ca bdrbat,
deja ai reusit sd menfii pacea in familie. Dacd nu asculti si cumva ies lucrurile pe dos,
atunci o lung[ perioadl de timp, este foarte complicat si mai deschizi gura.

CUM AR TREBUT SA NE ALEGEM PRIETENUL,

RESPECTIV VIITORUL SOT ?
Este stiut, c[ fiecare fatd iEi doreste uncApttN.Crrirartut cdmin, exprimd mai
mult decAt cdsnicia, exprimd o stare intensd de comunicare cu ceilalli, dar mai int6i cu
tine, c6nd existd un sof, o sotie, copii, unde existd probleme, dar unde exist[ si bucurii.
Noi avem mostenire de la Sf. Ioan Gurd de Aur 11 reguli canonice ale nuntii crestine:
tinerii s[ se placl mai intdi dup[ criterii fizice, apoi dupd criterii morale, dupl aceea
dacd mai e loc si dupd criterii intelectuale. A pus in prim plan aspectul fizic si nu pe cel
moral sau intelectual, pentru c[ desi Dumnezeu a qeat toate fetele frumoase qi tofi
bdielii frumosi, unor b[ie,ti le plac anumite fete qi unor fete te plac anumili b5ieli.
Deci, dacd nu pornim de la acest criteriu in primul rdnd, nu vom reuEi s[ tntemeiem o
prietenie. Prietenia dintre un biiat si o fat[ trebuie sd fie o "prietenie sf0nt5.", adicd,la
mdsura la care o vrea Dumnezeu. Ca orice om, prietenul sau prietena ta, are si defecte.
intrebarea pentru tine este dac[ pofi suporta aceste defecte. Dacd da, atunci poli intemeia
o familie, dacd nu, mai bine te lasi p[gubaq. DACA NU NE ittonACOSTIM cAf'sA
SE DARAME STALPil CERULUI PESTE NOI, NU TREBUIE SA NE CASATIRIM!
Si acum le recomand[m imprietenirea Ei apoi s[ se iridrdgosteascd unul de altul,
adicl fatadebdiat si bliatul de fat5. Dupd acea1le recomanddm s[ se inrprieteneascd si apoi
s[ se indrdgosteascS, si iar s[ se imprieteneasc[ ,si iar s[ se indrlgosteasc5, gi iar sd se
imprieteneascd si iar s[ se indrdgosteascd si tot aqa p6n[ la vdrsta de 86 de ani, c6nd se va face
un bilan( a tot ceea ce s-a nntamplat, si se continuI. Adesea vedem pe strad6 sau in parc, un
bdrdnel si o b6t&ric[, cate se ,Ln de m0n6, isi vorbesc gi nu fr deranjeazd nimic din ceea ce
este in jur. Ei sunt indrlgostifl inn-un anumit fel. EI AU
STIW SA-;t runNTtNA PRIETENIA.
ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT iN ALEGEREA PRIETENULUI
 RESPECTN AVIITORULUI SOT SAU SOTIE SA wU GRE$IM DIN STARZ in acest
sens spuneau Sfinlii Perinti: dacl gi-l iei din Biserici, Bisericl i1i va fi, dac[
fi-l iei din
cOrcium[, c6rciuml ifi va fi, dacd 1i-l iei de la Bingo, Bingo iti va fi, de pe stadion
stadion i1i va fi etc. Ce inseamnd "BISERICA i7t Ue FI?", inseamnd un bun crestin
ortodox, cu care vei putea vorbi aceeasi limbI, adicd,, care va sti c[ miercuri si vineri
este zi de post trupesc si sufletesc, cd" Duminica este post trupesc, c[ febuie s[ ne
rug[m dimineafa si seara, trebuie sd respectdm cele patru sfinte mari posturi ale anului,
c[ Duminica nu avem voie si lipsim de la Bisericd... Cuviosul Azarie spunea asa:
"Mi-ar fi mai bine sd trliesc cu fiarele. decdt cu ozlmenii necredinciosi".

CUM TREBUIE SA VII,IA PRIETENUL LA PRIETENA

I

gt
t
cu ATAT MAt MULT SOTUL
--l LA SOTTE ?
,
Prietenul trebuie sd vin[ la prieten[, si soful la so{ie, cdt mai des posibil, cu c6t
mai multe flori. De ce? Pentru c5. nu poate sd vind cu mdna goald la tntdlnire, trebuie
sd vind cu ceva, cu un semn al dragostei. Dragostea se manifest[ si material. Femeile,
de la fetile Ei p6n[ la cele mai bdtrfine femei, probabil cam de-o sutd de ani incoace,
iubesc foarte mult florile, dar nu le iubesc in mod obisnuit ca noi to1i. Si noi bfubatii
iubim florile, tn sensul cI ne plac florile. Deci, femeile le iubesc intr-un fel anume,
adic[ rupte si ddruite. GIsim la un sf6nt pirinte din secolul al III-lea, afirmati a, cd,
florile se cuvin morfilor, dar atrecut asa de mult din secolul III si pane in secolul XX,
incdt sensul s-a schimbat, si dac[ s-a schimbat il lu5m asa cum este. Ducem flori in
numdr cu sof la morfi, si pentru a face o distincfie clard, ducem femeilor flori in numlr
f6r[ sof.

EXSTA CASATOruE PERFECTA Z

Iatd, o tntrebare foarte interesantd,,bachiar existd cdrti care poartl acest titlu:
"CASAfONI, PERFECTA". S-au aventurat la aceastd tem[ cdnd psihologi, c6nd
sociologi, cdnd medici, insd solufii concrete n-au reusit sd ne dea. De ce? pentru c6,
asa zisa clsdtorie perfect[ nu existd dec6t intru Fkistos, si atunci despre familia crestind
poate s[ vorbeasc[ numai Biserica. De ce merge la unii cdsltoria gi la alfii nu? pentru
cd, unii tineri gresesc chiar din start nef5c0nd ceea ce ar trebui sd facd. AdicI, bIiatul
s[ gdseascd un partener de via]d, pentru o viafd, si de fapt pentru o
sau fata ca.re vrea
vesnicie sI nu greseasc[ ca si Eva, care a uitat sd intrebe mai intdi pe Dumnezet:
"Doamne,tatd", sarpele md indeamn[ s[ musc din mar, Tu ce zicl?". Sau, mIcar, Adam
sd-l fi intrebat: "Doamne, iatd, Eva md indeamn[ si pe mine sd musc din m[r, Tu ce
zici s[ fac?". Deci, trebuie s[ ne rugem 40 de zile consecutiv citind acatistul Domnului
Iisus Hristos, si cdnd ajungem la condacul 13 (care se zice de trei ori) sd-L ruglm cu
cuvintele noastre, cam asa: "Doamne, Tu Cel ce stii toate, ajutd-md s[-mi gdsesc si eu
 dacd nu este mam[, mamd care din copilul ei, trebuie
sd facl copilul lui Dumn ezeu,
adicd un bun credincios crestin ortodox, asa cum ne indeamni
in versurile sale poetul
crestin-ortodox Vasile Militaru:

DE CE NU TREBUIE GA UN BAIAT SI O FATA

sA sE lrupReuue lmarnre DE cur,ruruin'iilrcroAsA ?
Un rdspuns corect ar fi acesta: Pentru cd asa este randuiala Bisericii,
asa este
si rdnduiala pdrinlilor nostri si a strdmosilor nostri. Si apoi
tinerefea si fecioria sunt
daruri, pe care Dumnezeu o datl le dd. Dar pentru a fi mai clar,
sd r[spundem gi in
alt mod. Este usor de constatat cdceea ce se int6mpld inainte
de cununie, nu se mai
intdmpll dupd cununie, adicl prietenia frumoas[, respectiv: dorul
dupd.celllalt,
dorinfa de a te int6lni cu el, de a merge de mdnd, la plimbare etc.
Dacd se int6mpld
relafia trupeascd inainte de c[snicie, toate celelalte vor inceta
si ele. lntatnirea
trupeasca, finalul, este incununarea acestei prietenii curate. impreunarea
trupeascd
inainte de cununie este ca si cdnd, cineva s-ar tncununa ins5, pe jumdtatea
la pistei.
Se compromite, asadar, victoria, cdci el nu va mai avea
timp sd ajungd la capdt. Cel
mai important aspect in legdturd cu aceastd probleml este legat
de Taina Cununiei,
care presupune binecuvdntarcaca cei doi, doul individuattefi
sI se uneascd pentru
totdeauna. in momentul cununiei, blrbatul si femeia se afli
I
cel mai aproape de
I
Taina Iubirii, si plcat cd o percepem atdt de pufin. Taina Iubirii
este in esenfl
Dumnezeu insusi - dup[ cum ne spune Sf. Evanghelist Ioan: "Dumnezeu
este iubire,,.
La aceastd binecuv6ntare tinerii sunt chemafi in a fi feciorelnici, clci
altfel ei si-au
luat dinainte ceea ce, mult mai generos avea sl le d[ruiascd Dumnezeu
in momentul
cdsniciei. $i-au luat-o cred ei, in virtutea unui drept, zicdnd:,.Am
dreptul, de ce n-
as face-o?" sunt liber! sunt stdpOn pe trupul meu, pe sufletul
meu !... etc.
 BARBATUL gt FEMETA - TtpuRl GoMPLEMENTARE
,,$i a Frcur
,
r,'*:.,ilitfff.ir:1,ff$Y:::u.*
_____f vrulrqrvsqrqt(tq.all,t( brrbar si
,
remeie,,
(Fac. lr27). "fi u zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine sI fie omul
singur,, (Fac.
II,L8). $i bine a mai zis Dumnezeu fiindci: "singuritatea inseamnl suferintl,,.
in cei doi, bdrbatul si femeia, se compl eteazd, in mod armonios calit6lile
unuia cu ale celuilalt. Pdrintele staniloaie spune cd "cEI DoI sE II]BESC pENTRu
cA Nu-;t suNT UNIFORMI".Iubirea esre deci, un schimb de fiin[5, o intregire
reciproc[. Iubirea imbogdleE te pe fiecare pentru c[ primeste si ddruieste la
nesfdrsit, pe cdnd ura slrlceste, pentru cI nu dI si nu primeste nimic. Blrbatul
glseste in femeie o taind indefinitd. Clsdtoria este ?n acelasi timp dragoste
si ajutor,
bucurie de celdlalt si rdbdare a lui. ln iubire am6ndoi devin tari. Bdrbatul
este, prin
fire un extatic, adic[ isi exteriorizeazd, ideile si trdirile, pe c6nd femeia este
o fire
enstatic[, adicd trdieste mai mult in interior. Specificul bdrbatului este a actiona
spune Paul Evdochimov, iar specificul femeii este a
ft,si aceasta este starea religioasd
prin excelenfd.
B[rbatul se poate implini prin munc6, pe care o pune in slujba lumii, a
umanitdfii, pe c6nd femeia se simte ?mplinitd cu adevlrat doarin familie, prin
maternitate
si dragoste, in folosul sofului si a copiilor. Dacd vocatia b[rbatului este
mai mult de a
imbog[fi lumea cu idei, vorbe si date, femeia ddruieste fapte si suflet, isi d6ruieste
familiei si lumii chiar sufletul ei.

IUBIREA. PODOABA A FRUMUSETII SUFLETE9T!

* Iubirea impodobe,ste totul. Cand se indrdgosteste, omul il vede pe celdlalt ?n
chip frumos, il vede cu ochii iubirii, il vede asa cum este celdlalt in inimd.
Si, intr-adevdr,
nu putem cunoaste profund pe cineva decdt prin iubire, iubirea fiind
adevlrata putere de
pdtrundere in lumea interioard a celuilalt, in tainele universului
sdu sufletesc, in eul lui.
* Iubirea, parcl ne-ar da aripi, pentru c[ iubind pe cineva, incepem
s5-i iubim
pe toli si totul in lume se umple de luminl
* in iubire se g[seste ascuns germenele si puterea aceea enormd de
transformare. cei mai reci si mai aspri oameni, c6nd simtlmantul iubirii
incepe s5
prindd viafd in sufletele lor, se schimbd.
* Iubireane face slprivim lumeacu alli ochi. Cand se aprinde in noi
iubirea,
toate celelalte trec, pentru noi, pe al doilea plan.
{' Legea iubirii face din sufletul celuilalt o oglindl in care se vid, de fapt,
amdndoi. Se descop erd afi amdndoi frumosi, atOt trupeste cdt si dup[
suflet. Cei doi se
recunosc in dubld ipostazd: iubi,ti, iubind.
* Iubirea tmanizeazi. Omul devine om iubind si este om atdt timp c6t iubeste.
 Mulfi bat la po4i inchise lor pentru totdeauna "cersind" iubirea unor persoane
care nu vor sau nu pot sd le-o ofere si fac aceasta cu o intensitate proporfionald cu
vehementa refuzului.

CONTRAR CUNUNIEI RELIGIOASE ESTE DIVORTUL.

GE PUTEM SPUNE DESPRE EL ?
Divorful este un atentat foarte grav la adresa familiei. Tragedia mare este ci el
este conceput ca o solutie, ori divort,ul este un esec, este poate, cel mai tragic esec.
Divorlul nu este un inceput, este un sfdrsit, un sfArsit in fala cIruia, trebuie sd ne
recunoastem invinsi, oricine ar fi legal de vina. Cei doi sunt invinsi, sunt tnvinsi la
capitolul cel mai important al vielii 1or. AtAt in Biserica Ortodoxd,, cdt mai ales in
BisericaRomano-Catolici, divortul este interzis, Cu toate acestea, suntfamilii ortodoxe
care divorteaz6. intr-un timp mai mult sau mai pufin apropiat de momentul cununiei
si in familia crestind ortodoxf, pot apf,rea plcate, care fac si dispard legdtura dragostei
dintre cei doi: adulterul, avortul s.a.m.d. Si biserica, se confruntd cu toate acestea,
biserica fiind noi toli. ff LUCRURILE NU MERG BINE, PENTRU CA WOt
iwSiiNE, NU MERGEM BINE. Exisr6 si ast[zi fortp diniuntru si din afarardrii care
vor s6 ataceunitatea familiei, adic6 ceea ce este unire, si atunci este mai usor s[ divortezi,
ba chiar au venit facilitSfi destule: e permis s[-1i impa4i averea impreunl adunatd,
eventual, se usureazd totul ducAndu-se copiii, "fructul iubirii", la un orfelinat sau la un
c5min. De aceea, trebuie sd meditdm cum ar trebui sd incepem o prietenie, sau cum sd
o transform6m pe cea existenta in acest chip ideal.

iN coxcLrJZrg: ACEASTA ESTE vrATA piruAr,wnnscA,

BINECUvAxTATA DE DUMNEZEU: PTACA,ATSI.ST t
CAUTE o
MIREASA, SI FECIOARA UN MIRE,, TSj, IUBIREA DINTRE UN
aAttr y o FArA NU TREBUTE sA AIBA LA BAZA rActru4 ct
ruBrREA CREITTNEASCA, rAnA iUtpnnUNnRE TRU?EASCT\
PANA LA CUNUNIA RELIGIOASA. DECI, TEMELIA FAMILIEI
TREBUIE SA rrc O IUBIRN SpATIITA, N,TANNI.7A, BAZATA PE
RESPECTAREA PORUNCILOR SFINTE, DUMNEZEIE$Z fT NU A
POFTELOR PACATOASE.

Nidejdea mea este Tatil, sceparea mea este Fiul,

acoperimintu! meu Duhul Sfdnt, Treime Sfdnti,
slavi Tiel
' Amin!