Cariotipul uman patologic

Orice boală care are la origine o modificare a informației genetice este considerată maladie genetică.
Termenul de maladie genetică nu poate fi înlocuit cu cel de maladie ereditară pentru că nu toate modificările informației genetic se
transmit în descendență. Cele mai multe anomalii cromozomale nu sunt moștenite.
După cauzele care le induc bolile genetice pot fi:
I. Boli parțial genetice, determinate de factori ereditari și de factori de mediu.
Ex. Persoanele care prezintă grupa de sânge O manifestă o susceptibilitate pentru ulcerul gastro-duodenal.
II. Boli genetice – în funcție de mărimea materialului genetic afectat deosebim:
A. Boli genomice
B. Boli cromozomiale
C. Boli genice :
- Monogenice (determinate de acțiunea unei singure gene mutante)
- Poligenice / Multifactoriale ( manifestată în urma cumulării acțiunii mai multor gene sau factori de mediu)
A. Bolile genomice nu sunt compatibile cu viața. Variațiile numerice de tipul poliploidiilor sunt de obicei letale. Ele au fost identificate numai
la embrionii eliminați prin avort spontan.
B. Bolile cromozomiale pot fi provocate de aberații numerice sau de structură ale autozomilor sau heterozomilor.
1. Aberații numerice autozomale
- cele mai frecvente sunt monosomiile și trisomiile;
- trisomiile sunt mai frecvente decât monosomiile;
- monosomie = absența unui cromozom dintr-o pereche și este incompatibilă cu viața;
- trisomie = prezența unui cromozom suplimentar într-o pereche de cromozomi;
= cea mai mare parte a trisomiilor nu sunt compatibile cu supraviețuirea embrionului;
= dintre cele viabile cele mai frecvente sunt trisomiile 13, 18, 21 cea mai frecventă fiind ultima.
- cauza este nesepararea /nondisjuncția cromozomilor în meioză care determină prezența unui cromozom suplimentar într-o
anumită pereche.

Afecțiune Cauze Mod de manifestare

TRISOMIA 21 / SINDROMUL Prezența în celule a unui cromozom Originea sindromului a fost descoperită în anul 1959 de
DOWN/ MONGOLISM suplimentar la perechea 21. cercetătorul Lejeune.
2n=47, 21-21-21

1
 2n+1=47 Cromozomul 21 poate fi liber sau Frecvența de 1/600-1/700 de nașteri, incidența crescând
OBS. Mamele copiilor trisomici translocat pe un alt cromozom. odată cu vârsta mamei. Indivizii afectați prezintă:
dezvoltă de cinci ori mai  mobilitate excesivă a articulațiilor;
frecvent maladia Alzheimer  talie mică;
față de alte mame.  cap mic;
 ochi oblici;
 nas turtit la bază;
 epicantus (pleoapa a treia în unghiul intern);
 urechi mici și implantate mai jos;
 gât scurt;
 buze groase;
 degete scurte;
 obraz rotund și plat;
 piele uscată și aspră;
 degetele de la mâini îndoite în formă de pumn;
 anomalii cardiace și digestive;
 înapoiere mintală/ o scădere ușoară a coeficientului
de inteligență;
 sterilitate/ o reducere ușoară a fertilității;
 numeroase modificări cantitative ale activității
enzimatice (este crescută activitatea enzimei
superoxid-dismutaza);
 rareori depâșesc vârsta de 50 de ani.
TRISOMIA 18/ SINDROMUL Prezența în celule a unui cromozom Frecvența este cuprinsă între 0,01- 0,08 în funcție de zona
EDWARDS suplimentar la perechea 18. geografică. Indivizii afectați prezintă:
2n=47  malformații ale capului, feței, toracelui și gâtului;
 înapoiere mintală;
 deficiențe neurosenzoriale;
 malformații cardiace.
TRISOMIA 13/ SINDROMUL Prezența în celule a unui cromozom Frecvența este de 0,01%. Indivizii afectați prezintă:
PATAU suplimentar la perechea 13.  majoritatea indivizilor afectați sunt eliminați în
2n=47 primele 3 luni de dezvoltare intrauterină;
 malformații ale scheletului și ale sistemului nervos
central;

2
  majoritatea mor în primele 6 luni de viață.

2. Aberații numerice heterozomale

- sunt mai frecvente decât cele autozomale;
- cauza este nondisjuncția cromozomilor sexului în cursul meiozei;
- apar gameți anormali care prin fecundație vor da naștere la indivizi cu diverse sindroame.
- crz. X conține 5% din genomul uman;

Gameți feminini O
Gameți masculini XX
X XXX XO
Sindromul triplo-X Sindromul Turner
Y XXY YO
Sindromul Klinefelter Letal

Afecțiune Cauze Mod de manifestare

SINDROMUL TURNER lipsa unui cromozom X la femeiFrecvența este de 1/15000 din nou-născuți.
2n=45, XO Manifestări:
 talie redusă (145m );
 înapoiere mintală;
 sterilitate;
 gât scurt;
 anomalii scheletice;
 față bătrânicioasă.
SINDROMUL KLINEFELTER unul sau mai mulți cromozomi Frecvența este de 1,8 % din nou-născuți.
2n=47, XXY suplimentari (XXY, XXXY) la Manifestări:
bărbați  dezvoltarea slabă a caracterelor sexuale secundare
masculine;
 ginecomastie (hiperdezvoltarea glandelor mamare);
 obezitate;
 atrofia testiculelor;
 azoospermie (spermatozoizi imobili);
 sterilitate;

3
  prezența unor trăsături feminine;
 coeficient de inteligență normal/ înapoiere mintală.
SINDROMUL TRIPLO-X/TRISOMIA un cromozom X suplimentar la Manifestări:
X/ SUPERFEMELE femei  nu determină afecțiuni grave;
2n=47, XXX  femelele sunt aparent normale;
 talie redusă;
 atrofia organelor genitale;
 sterilitate;
 reducerea glandelor mamare;
 reducerea coeficientului de inteligență.
SINDROMUL „DUBLU MASCUL” un cromozom Y suplimentar la Frecvența este de 4/100000 din nou-născuți.
2n=47, XYY bărbați Manifestări:
 înălțime peste medie;
 comportament agresiv;
 înapoiere mintală;
 atrofie testiculară;
 ginecomastie;
 azoospermie.
3. Anomalii structurale ale cromozomilor
- sunt de tipul delețiilor, inversiilor, translocațiilor și determină apariția unor malformații congenitale și maladii ereditare;
- la om majoritatea modificărilor structural ale cromozomilor sunt letale.
Afecțiune Cauze Mod de manifestare
SINDROMUL „CRI-DU-CHAT”/ Deleția parțială a brațului scurt Frecvența este de 1/50000-1/100000 nou-născuți.
ȚIPĂTUL PISICII al unui cromozom din perechea Manifestări:
a 5-a (notată 5p)  microcefalie;
 defecte faciale;
 întârziere în creștere;
 dezvoltarea anormală a glotei;
 anomalii ale laringelui și coardelor vocale, ceea ce
determină țipătul caracteristic;
 o deschidere a palatului bucal, cavitatea bucală
comunicând cu fosele nazale;
 afecțiuni gastrointestinale;
 anomaliile laringelui pot fi corectate chirurgical.

4
 LEUCEMIA MIELOIDĂ CRONICĂ Deleția brațului lung al unuia Se manifestă prin modificări ale nivelului leucocitelor din sânge.
dintre cei 2 cromozomi ai
perechii 22 care devine
cromozom modificat.
Segmentul desprins se poate lipi
la brațul scurt al unuia din cei 2
cromozomi ai perechii 9
(translocație).
ALTE AFECȚIUNI Deleția unui segment din crz.I Manifestări:
 dismorfism facial (malformații ale feței);
 deformări ale degetelor picioarelor;
 poate fi identificată prin tehnici de bandare;
Deleția parțială a brațului scurt Frecvența este dublă la fete față de băieți.
de la crz.4 Persoanele afectate nu supraviețuiesc decât un număr redus de
ani.
OBS. Anomalii crz. numerice și structurale:
- femeile mai în vârstă de 40 de ani, nu sunt capabile să elimine embrionii;
- prin tehnica bandării s-a stabilit că în 24 % din cazurile de trisomie 21 crz. suplimentar provine de la tată.
C. Boli genice
Mutațiile genice pot afecta genele în totalitate sau numai anumite perechi de nucleotide.
Genele pot suferi modificări ale succesiunii nucleotidelor determinând efecte diferite precum:
- apariția unor anomalii morfologice;
- afectează sinteza unor proteine tulburând funcțiile unde acestea sunt implicate;
- provoacă boli metabolice ereditare.
Mutațiile genice pot fi autozomale sau heterozomale:
1. Boli genice autozomale
- se manifestă cu frecvență egală la cele două sexe și sunt determinate de mutații dominante sau recesive ale unor gene situate
în cromozomii autozomi.

Afecțiune Cauze Mod de manifestare

SINDACTILIA Mutații genice dominante  unirea degetelor de la mâini și/sau de la picioare
POLIDACTILIA Mutații genice dominante  degete suplimentare la mâini și/sau la picioare

5
 PROGNATISMUL Mutații genice dominante
BRAHIDACTILIA Mutații genice dominante
BOALA HUNTINGTON Mutații genice dominante
(choreea)
BOALA MARFAN Mutații genice dominante-determină
sinteza unei proteine anormale.
ACHONDROPLAZIA Mutații genice dominante
HIPERCOLESTEROLEMIA Mutații genice dominante -maladie
FAMILIALĂ metabolică ereditară care afectează
metabolismul lipidelor (lipsa unei
enzime implicate în degradarea
colesterolului).
ENZIMOPATIE Eroare înnăscută de metabolism cauzată
ALBINISMUL de mutația unei gene recesive care
constă în deficiența enzimei tirozinaza,
care va bloca formarea pigmentului
melanină.
HEMOGLOBINOPATIE Mutație genică autozomală care se
ANEMIA FALCIFORMĂ transmite codominant- afectează sinteza
de hemoglobină (înlocuirea acidului
glutamic din poziția a VI-a a catenei beta
de hemoglobină cu aminoacidul valina).
Hemoglobina este o heteroproteină
compusă dintr-o componentă proteică
(globulina) și una neproteică (hemul).
6
 mărirea anormală a buzei inferioare însoțită de
aplatizarea transversală a craniului;
 ieșirea în afară a mandibului;
 s-a transmis timp de nouă generații (trei secole) în casa
regală spaniolă.
 degete scurte;
 se caracterizează prin deteriorarea progresivă a
inteligenței și a funcțiilor motorii începând de obicei
după maturitate
 letală în stare homozigotă;
 în stare heterozigotă se manifestă prin: talie înaltă,
arahnodactilie (degete lungi), dislocare de cristalin și
anevrism aortic.
 un tip de piticism;
 formarea de depozite de colesterol și fosfolipide;
 păr, ochi, tegument depigmentate;
 hipersensibilitate la lumină și la expunere solară;
 ochi roșii , deoarece vasele de sânge se văd prin
transparență.
 în stare homozigotă determină moartea(HbSHbS);
 HbAHbA- sănătos;
 heterozigoții (HbAHbS) au în sânge 60 % hemoglobina
normală (HbA) și 40 % hemoglobimă anormală (HbS);
 eritrocitele celor afectați capătă forma de seceră la
înălțime mare de unde și denumirea bolii ( falcus, în
latină=seceră);
 în condiții obișnuite , structura heterozigotă a anemiei
falciforme determină o anemie ușoară, adesea
neobservată;
 Componenta proteică este alcătuită din  în condiții de rarefiere a oxigenului, eritocitele capătă
două catene alfa și două catene beta, formă de secere determinând sufocarea;
fiecare fiind codificată de către o genă.  heterozigoții sunt rezistenți la malarie, deoarece în
Rezultatul mutațiilor îl constituie sângele lor nu se poate dezvolta agentul acestei boli,
schimbările în compoziția de aminoacizi a Plasmodium falciparum.
celor două catene. Se cunosc peste 300
de hemoglobine anormale.
HEMOGLOBINOPATIE Mutație genică recesivă care afectează  transport insuficient de oxigen;
TALASEMIA MAJORĂ sinteza de hemoglobină (blocarea
sintezei catenei beta, dar apare o
hemoglobină fetală).
ENZIMOPATIE Mutație genică recesivă care determină  blocarea transformării galactozei în glucoză;
GALACTOZEMIA insuficienta producere de galactoză.  inhibarea metabolismului hidrocarburilor;
ENZIMOPATIE Mutație genică recesivă care determină  acumularea în organism a acidului fenilpiruvic care
FENILCETONURIA blocarea transformării fenilalaninei în apare și în urina bolnavilor;
(metabolismul tirozină, datorită deficienței enzimei  apar tulburări ale sistemului nervos-idioție
fenilalaninei-AA) hepatice fenilalanin-hidroxilaza. fenilpiruvică;
 este vindecabilă, cu condiția să fie depistată încă de la
naștere și bolnavului sa i se instituie o dietă lipsită sau
săracă în fenilalanină;
 sub acțiunea oxigenului, urina bolnavului capătă o
culoare brună și un miros respingător.
ENZIMOPATIE Eroare înnăscută de metabolism cauzată  depunerea acidului homogentisic în țesuturile fibroase
ALCAPTONURIA (BOALA de mutația unei gene recesive care generează un tip special de artrită.
OASELOR NEGRE) controlează sinteza enzimei
(metabolismul homogentizat-oxidaza. Enzima
fenilalaninei-AA) transformă acidul homogentisic( produs
intermediar al tirozinei) în acid maleil-
acetoacetic. În lipsa enzimei se
acumulează acidul homogentisic care se
elimină prin urina și aceasta capătă o
culoare închisă prin contactul cu
oxigenul.

7
 ENZIMOPATIE Absența enzimei care controlează  blocarea sintezei de hormoni tiroidieni;
CRETINISMUL SPORADIC transformarea tirozinei în tiroxină.
CU GUȘĂ
(metabolismul
fenilalaninei-AA)
ENZIMOPATIE Mutație genică ce determină o deficiență  depozitarea lipidelor și a glicolipidelor în creier, ficat și
MALADIA TAY-SACHS enzimatică. splină;
(idioție maurotică)  se manifestă în primul an de viață prin: stare de
letargie, surzenie, deficiențe de văz, dar mai ales retard
mintal;
 moarte înainte de 3 ani;
GUTA Mutație genică care afectează  creșterea cantității de acid uric în sânge;
metabolismul bazelor azotate purinice și  formarea și acumularea în articulații a cristalelor de
pirimidinice. urat de sodiu;
Deficiență enzimatică care controlează  se manifestă prin dureri articulare rebele;
sinteza și acumularea acidului uric.
HEMOCROMATOZA Mutație genică care afectează  acumularea de cantități crescute de fier în epiteliul
metabolismul mineral. intestinal.
ATRANSFERINEMIA Mutație genică care afectează  acumularea de fier în plasma sângelui, ficat, rinichi,
CONGENITALĂ metabolismul mineral. miocard etc.
HIPERLIPEMIA Mutație genică recesivă care afectează  bolnavii acumulează în mediul intern cantități mari de
IDIOPATICĂ metabolismul lipidelor și determină trigliceride;
absența enzimei lipoproteinlipaza.
PENTOSURIA Eroare înnăscută de metabolism cauzată  zahărul xilitol, prezintă în urină concentrații neobișnuit
de o mutație genică recesivă care de mari;
afectează metabolismul glucidelor.
CISTINURIA Eroare înnăscută de metabolism cauzată  excreție crescută de aminoacizi dibazici: cisteină,
de o mutație genică recesivă. arginină, lizină și ornitina;
 este responsabilă de 10 % din cazurile de litiază urinară
la copil;
HISTIDINEMIA Mutație genică autozomală recesiva ce  creșterea nivelului de histidină în sânge, urină și lichidul
determină un deficit al enzimei histidaza. cefalorahidian;
DIABETUL ZAHARAT Mutație genică recesivă care afectează  tulburări ale metabolismului glucidelor, coma
sinteza insulinei în celulele pancreatice. diabetică;

8
 SCORBUTUL Mutația genei recesive ce codifică  carențele de vitamina C sunt suplinite prin alimentație
enzima care transforma glucoza în corectă;
vitamina C.

2. Boli genice heterozomale

- se transmit cu frecvență diferită la cele două sexe și sunt determinate de mutații ale unor gene de pe heterozomi;
a) Boli genice heterozomale dominante
- sunt relativ rare
- este cunoscut rahitismul rezistent la vitamina D, codificat de gena R situata pe crx. X;
Formula genetică Caracterul ereditar
R
XX Femeie cu rahitism rezistent
X R XR Femeie cu rahitism rezistent
R
XY Barbat cu rahitism rezistent

b) Boli genice heterozomale recesive

Afecțiune Cauze Mod de manifetare
HEMOFILIA Mutația unei gene recesive de pe crz. X.  mutația genică afectează sinteza unui factor de
 gena normală, localizată pe crz. X coagulare, ceea ce face ca bolnavul să prezinte
, este desmnată h+; hemoragii puternice la traumatisme ușoare;
 gena mutantă, recesivă, este  la femei, gena hemofiliei se exprimă doar în condiții
desmnată h; homozigote, adică în dublu exemplar( XhXh), cel mai
adesea incompatibilă cu viața;
 la bărbați ea se poate exprima într-un singur exemplar
(XhY), condiție numită hemizigoție.
DALTONISMUL Este determinată de gena recesivă d,  cei afectați nu pot distinge culorile în special roșu de
/CECITATE apărută prin mutația genei normale verde;
CROMATICĂ/ORBIREA dominante, d+;  la femei, gena se exprimă doar în condiții homozigote,
CULORILOR adică în dublu exemplar( XdXd), cel mai adesea
incompatibilă cu viața;
 la bărbați ea se poate exprima într-un singur exemplar
(XdY), condiție numită hemizigoție;
 una dintre cele mai celebre familii purtătoare a acestei
boli este familia regală britanică.

9
 MIOPATIA DUCHENNE/ Mutația unei gene recesive de pe crz. X, Frecvența este de 1/3500 de băieți.
DISTROFIA MUSCULARĂ fiind una dintre cele mai mari gene care a Manifestări:
suferit mutații.  anomalii ale mersului la vârste mici pentru ca, la 20 de
ani, tinerii să nu mai poată merge ca urmare a atrofierii
ireversibile a musculaturii;
 pâna la 20 de ani maladia poate fi letală deoarece poate
afecta și mușchiul cardiac.

OBS.
 Boala Alzheimer este o boală ereditară degenerativă a sistemului nervos care se manifestă, de regulă, spre sfârșitul vieții, și se
caracterizează prin modificarea dramatică a comportamentului și pierderea cunoașterii de sine.
 Un oarecare determinism ereditar au și unele afecțiuni psihice precum: schizofrenia, epilepsia, depresia maniacală, apoi dependența de
droguri, alcoolismul etc., manifestarea acestora fiind determinată de anumite condiții specifice de mediu.

10
11