SCOALA

SISTEMICA
PROFESOR:PALADE GABRIEL
ELEV:PALAMARCIUC EVELINA
PAA2210G
 CUPRINS
1.Ce reprezintă scoala sistemică
2.Caracteristicile principale
3.Principalele idei ale scolii sistemice
4.Contributia lui Peter Drucker la scoala
sistemica
5.Aplicarea gândirii sistemice în contextul
economic și managerial
6.Concluzie
SCOALA
SISTEMICA
reprezintă de fapt o sinteză a
precedentelor şcoli, fiind cea mai tânără
dar şi cea mai complexă şi aplicativă în
acelaşi timp. Dintre reprezentanţii săi
reputaţi menţionăm nord-americanii Jay
Forrester, Peter Drucker, R. Johnson,
francezii J. Melese şi J. Lobstein, ruşii C.
Popov şi Gutstein, I. V. Blauberg, V. N.
Sadovski, E. G. Iudin.
 CARACTERISTICILE
PRINCIPALE
concepţia de tratare a sistemelor şi proceselor într-o viziune integratoare;
evidenţierea caracteristicilor integrative pe care le posedă sistemul şi care nu sunt
proprii nici unuia dintre subsisteme (luate separat);
operarea cu un ansamblu metodologic simplu şi unitar, valabil pentru toate
sistemele în general;
capacitatea de a evidenţia legăturile între sisteme foarte diferite ca amploare şi
complexitate, pe baza efectuării analizei de sistem;
realizarea conexiunii logice a informaţiilor între ştiinţele generale şi particulare, din
domeniul filozofiei până în domeniul profesional;
reprezintă o cale importantă de apropiere a punctelor de vedere ale managerilor.
 PRINCIPALELE IDEI ALE SCOLII SISTEMICE:
Scoala sistemicã O organizatie este La randul său si
utilizeazã o gamã Acordarea aceleasi alcatuita din subsisteme,
intreprinderea
importante tuturor numeroase subdiviziuni,
largã de este studiatã si
functiilor care indeplines sarcini si
concepte si metode functiuni tratata ca un
managementului
ce provin din alte interdependente, sistem si fiecare
(previziunea,
stiinte ca analiza necesare supravietuirii din cele cinci
organizarea ,
economica, sale. Pentru a întelege functiuni ca
conducerea, modul în care activeaza
sociologie, subsisteme ale
antrenarea si un sistem, trebuie
psihologie, finante, sale, mod de
evaluarea in tratarea cunoscuta fiecare
statistica, abordare ce
problematicii de subdiviziune si
matematic, drept, marketing; contributia pe care o are asigura realism si
informaticã, logică. la functionarea eficienta acesteia
ansamblului.
CONTRIBUTIA LUI PETER
DRUCKER LA SCOALA
SISTEMICA
The Economist il considera pe Peter F. Drucker ca flind „cel mai mare gânditor pe
care stinta managementului l-a produs vreodată". Pe lângã cele 22 de cărti
consacrate problemelor managementului contemporan, a publicat două romane
si numeroase carti de analiza sociala si politica. Cel mai mare succes editorial l-a
înregistrat cu cărtile de management, acestea find traduse in peste 25 de tări
(după 1989, multe dintre ele find traduse in limba română si publicate in tara
noastr), find vândute, fiecare, in aproximativ cinci-sase milioane de exemplare.
În ceea ce priveşte contribuţia lui Peter Drucker la Şcoala sistemică, autorul
precizează că inovaţia este cauza principală a evoluţiei societăţii. Soluţia de
perspectivă a progresului accelerat al oricărei naţiuni este sistemul antreprenorial
naţional, opus celui politic. În ceea ce priveşte practica inovaţiei, Drucker arată că
inovaţia este instrumentul specific al antreprenorilor, putând fi în acelaşi timp şi o
disciplină care poate fi învăţată şi practicată.
 APLICAREA GÂNDIRII SISTEMICE ÎN
CONTEXTUL ECONOMIC ȘI
MANAGERIAL
Este crucială din mai multe motive. În primul rând, abordarea sistemică permite înțelegerea mai
profundă a relațiilor și interacțiunilor din cadrul unei organizații sau a unei piețe economice. Acest
lucru poate duce la identificarea conexiunilor neașteptate și a efectelor secundare nedorite, precum și
la dezvoltarea unor soluții mai eficiente și durabile.

În al doilea rând, gândirea sistemica poate ajuta la gestionarea riscurilor și la anticiparea impactului
deciziilor asupra întregului sistem. Prin înțelegerea consecințelor pe termen lung și a
interdependențelor, managerii pot lua decizii mai informate și pot evita efectele negative neașteptate.

În plus, abordarea sistemica poate contribui la dezvoltarea unor strategii mai flexibile și adaptabile,
capabile să facă față schimbărilor și incertitudinilor din mediul economic și managerial.
 CONCLUZII
În concluzie, școala sistemică reprezintă o
abordare fundamentată pe înțelegerea
interacțiunilor și relațiilor în cadrul sistemelor,
subliniind complexitatea și interdependența
elementelor. Aceasta oferă un cadru conceptual
util pentru analiza și intervenția în domenii variate,
contribuind la abordări mai complete și eficiente
în rezolvarea problemelor complexe din societate,
afaceri sau alte domenii.
Va mulțumesc pentru atenție