Finanțele firmei reprezintă veriga de bază a întregului sistem financiar și de
credit, un veritabil punct de sosire-plecare a fluxurilor financiare. În vederea realizării obiectului de activitate, firma dezvoltă o serie întreagă de relații, astfel: - cu piața factorilor de producție și a consumatorilor; - cu piața financiară; - cu statul ca autoritate publică. Finanțele firmei îndeplinesc funcțiile generale ale finanțelor publice, și anume: a) funcția de repartiție; b) funcția de control. La nivel microeconomic, relațiile de repartiție asigură: • condițiile de desfășurare a repartiției; • sensul repartiției care pune în evidență de unde vin și unde se îndreaptă resursele financiare; • condiția de calitate a prezentării finanțelor, prin principiile care stau la baza diverselor legături între subiecți și relațiile respective. În mod concret, firma intră în relații financiare cu acționarii sau asociații, cu angajații săi, cu administrația publică, cu asigurările sociale, asigurându-se mobilizarea resurselor financiare și alocarea lor pe destinații. Pe lângă acestea trebuie avută în vedere posibilitatea derulării relațiilor de credit în vederea completării resurselor proprii ale firmei. Funcția de repartiție se manifestă în cadrul realizării următoarelor procese: - constituirea capitalului social și modificarea mărimii acestuia; - constituirea fondurilor proprii și direcționarea acestora pe destinațiile pentru care s-au constituit; - participarea firmelor la constituirea fondurilor publice (bugetul de stat, bugetele locale, fonduri pentru asigurări sociale, sănătate). În ceea ce privește fondurile proprii, funcția de repartiție se înfăptuiește potrivit principiului afectației specifică a resurselor, în baza căreia resursele sunt repartizate direct și operativ pe destinații, concomitent cu crearea și mobilizarea lor. Funcția de control are două laturi: una constatativă și alta corectivă. În acest sens întreprinderile au competențe nelimitate în procesul managerial, în luarea de măsuri corective, de prevenire și înlăturare a aspectelor negative. Funcția de control nu trebuie să se rezume numai la latura constatativă, de fotografiere a fenomenelor, rolul acesteia fiind în special de a interveni cu măsuri corective pentru creșterea eficienței economice. Controlul financiar are sarcina de a preveni efectuarea de cheltuieli fără justificare economică și mobilizarea de mijloace economice, de a asigura utilizarea eficientă a mijloacelor economice, materiale și umane.