Excepţie de neconstituţionalitate ridicată în faţa instanţei de apel. Recurs. Ridicarea unei noi excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţei de recurs EMITENT: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - Secţia penală NEPUBLICATĂ
În cazul în care inculpatul a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate în faţa
instanţei de apel, acesta nu poate ridica o nouă excepţie de neconstituţionalitate, privind alte dispoziţii legale, în faţa instanţei de recurs, învestită cu soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii prin care instanţa de apel a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. În acest caz, inculpatul poate ridica o nouă excepţie de neconstituţionalitate numai în faţa instanţei de apel, învestită cu soluţionarea în fond a apelului.
Prin Încheierea din 25 septembrie 2006, Tribunalul Arad a respins cererea
inculpatului B.G. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006. Tribunalul a reţinut că dispoziţiile legale la care se referă excepţia invocată de inculpat nu au legătură cu soluţionarea în fond a apelului cu care a fost învestită instanţa. Hotărârea a fost confirmată prin Decizia penală nr. 1120/R din 25 octombrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat. Decizia instanţei de recurs a fost atacată de inculpat printr-un nou recurs, inculpatul arătând că în faţa Curţii de Apel Timişoara a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor de abrogare a art. 385^9 alin. 1 pct. 17^1 din Codul de procedură penală, iar instanţa de recurs nu s-a pronunţat cu privire la această nouă excepţie invocată. Recursul este inadmisibil. Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea prin care instanţa, sesizată cu privire la neconstituţionalitatea unei prevederi legale, procedează la respingerea acesteia poate fi atacată cu recurs la instanţa imediat superioară. Obiectul judecăţii în recurs îl constituie în exclusivitate verificarea legalităţii dispoziţiilor instanţei inferioare în legătură cu excepţia invocată de inculpat. De aceea, în faţa instanţei de recurs, chemată să se pronunţe asupra legalităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, nu se poate ridica o nouă excepţie de neconstituţionalitate, a altor dispoziţii legale, cu privire la care nu s-a pronunţat prima instanţă. O nouă excepţie de neconstituţionalitate trebuie să fie invocată numai în legătură cu soluţionarea fondului cauzei, în speţă a apelului, şi numai în faţa instanţei învestite cu judecarea pricinii. Critica privind nepronunţarea asupra unei cereri formulate de inculpat nu poate fi primită, întrucât instanţa de recurs s-a pronunţat în limitele recursului cu care a fost învestită şi nu avea abilitarea funcţională de a se pronunţa asupra unei cereri formulate în afara cadrului procesual normal. Inculpatul va putea invoca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006, de abrogare a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 17^1 din Codul de procedură penală, în faţa instanţei de apel, învestită cu soluţionarea pe fond a apelului. În consecinţă, recursul inculpatului a fost respins ca inadmisibil.