7Ş

Principalele încasări în vie provin din vânzarea vinului.

Cheltuielile cele mai mari sunt cu personalul de administraţie
şi lucrătorii. Personalul viei e compus din : 1 administrator ing.
agronom, 1 secretar contabil şi 1 şef de cultură.
V IL Activitatea ştiinţifică. Via a urmărit şi urmăreşte ur­
mătoarele chestiuni ştiinţifice :
1. Adaptarea diferiţilor port altoi conditiunilor noastre de
teren.
2. Studiul sortimentelor celor mai bune varietăţi pentru
viile din centrul Basarabiei.
3. Studiul producătorilor direcţi.
4. Selecţionarea varietăţilor după producţie, rezistentă la
ger şi boli criptogamice.
5. Metodele de luptă contra inamicilor viei.
6. Observatiuni asupra vinificatiei şi conservărei vinului.
7. Studiul diferitelor sisteme de tăieri.
V III. Activitatea didactică. Activitatea didactică a viei
constă din cursuri practice ce se ţin şi instruirea studenţilor
stagiari. Dela trecerea viei la Facultate şi-au făcut stagiul de
practică 28 de studenţi.
IX . Rolul social economic. Via Costiugeni serveşte drept
model tuturor viticultorilor din Centrul Basarabiei. Prin su­
perioritatea produselor sale atrage o mulţime de viticultori şi
amatori, cărora le dă îndrumări şi sfaturi în legătură cu ches­
tiunile de viticultură şi vinificaţie.
Pe viitor via va continua activitatea ştiinţifică şi didactică
urmărind in acelaş timp şi realiz.area de venituri cât mai mari
pentru care lucru va trebui să complecteze toate lipsurile in
vie şi să reînoiască o parte din plantaţiile mai vechi.
P ep in iera B u co v ă t
I. Situaţia şi istoricul. Pepiniera Bucovăt este situată in
jud. Lăpuşna, în corn. Vorniceni, la 4 km. depărtare de satul
Bucovăt- Are o suprafaţă de 177.26 ha. Moşia pepinierei se
întinde o parte pe valea Bacului, iar o parte pe dealul aferent-
Expoziţia moşiei e S. S. \V. După informaţiunile culese a fost
înfiinţată în 1907, de către Ad-ţiâ Domeniilor Mănăstireşti din
Basarabia pe o suprafaţă de 70 ha. După răsboiu în 1918 pe­
piniera trece sub administraţia Directoratului de Agricultură
 7_A

din Basarabia şi in 1921 suprafaţa ei e mărită cu ca. 90 ha.

In 1923 pepiniera trece la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor,
iar de aici în 1929 la R. E. A. Z. Dela R. E. A. Z., în 1933
pepiniera e trecută în patrimoniul Facultăţii de care depinde
in prezent.
II. Mediul natural. Regiunea în care e situată pepiniera
se caracterizează prin următoarele condiţiuni climaterice:
I. Cantitatea medie de precipitaţiuni anuale e 435m/m,
cu maximum de 626 m/m şi minimum 370 m/m.
II. Temperatura medie anuală e 9,8° C.. Maximum de temp.
a fost + 3 9 ° şi minimum în Ianuarie —31°.
III. Toamna e lungă şi destul de dulce, primăvara de o-
biceiu e târzie şi de scurtă durată.
IV. Perioada de vegetaţie durează dela finele lunei Martie
până la începutul lui Noembrie.
In ceiace priveşte pământul, din punct de vedere agro-
geologic e cernozion cu 3 ,5 °/o humus care in depresiuni şi
partea de jos a pepinierei e acoperit cu aluviuni proaspete,
iar pe ridicături e spălat şi subţiat. Dintre culturile care reuşesc
in regiune sunt:
I. Pomii fructiferi, anume: prunul, nucul, mărul, părul,
cireşul şi vişinul.
II. Viţa, anume reuşesc bine toate varietăţile de vin şi
de masă. afară de cele târzii.
III. Toatc#cerealele.
Producţia medie la ha-, pentru cereale e : la grâu 1200 kg.,
la porumb 1500 kg. (boabe), la orz 1000 kg. şi la secară 1000
kg.. Via dă 200-500 dai la ha.
III. Mediul economic. Piaţa de desfacere şi de aprovizio­
nare pentru pepinieră este Tg. Calaraşi la o depărtare de 8
km.. Gara cea mai apropiată e gara Bucovâţ la o depărtare de
4 km.. Drumurile sunt naturale şi practicabile numai pe timp
fav orabil. In prezent se execută însă şoseaua naţională Chişinău-
Calaraşi, care va trece prin moşia pepinierei. Populaţia
vecină o constitue locuitorii satelor: Păuleşti. Petuşcă. Vărză-
reşti, Găieşti, Bucovăţ, Vorniceni, Sadova etc. Ocupaţia princi­
pală a locuitorilor e pomicultura, viticultura şi agricultura.
Braţele de muncă se recrutează din satele vecine, se găsesc
uşor şi sunt suficiente când pepiniera execută lucrările ceva
mai devreme ca în regiune. Pentru produse uşor alterabile
pepiniera nare piaţă de desfacere in apropiere. Melioraţiile în
pepinieră se reduc numai la instalaţiile de apă cu două basine
mari, care ar permite irigarea unor culturi.
Clădirile existente în prezent nu se pot folosi toate, ne-
corespunzând scopului urmărit acum. Se resimte lipsa unei
magazii pentru cereale, unui patul pentru porumb şi a unei
remize pentru inventarul mort. Prin împrejurimi pepiniera are
un renume frumos pentru materialul săditor pomicol şi viticol
pe care-1 pregăteşte.
IV . Mijloace de exploatare. 1. Pământul. Pepiniera are o
suprafaţă de 177.26 ha, care are următoare întrebuinţare eco­
nomică :
Pământ arabil . . . . 92.94 ha.
Fâneţe şi păşune . . , 27.00 „
Livezi şi v ii......................... 47.44 „
Sub clădiri şi drumuri . 9.88 „
167.26 ha.
2, Plantaţii. Plantaţiile pepinierei în suprafaţă de 47.44 ha. sunt
următoarele: 20 ha. viţă americană. 12 78 ha. vie pe rod,
8.27 ha. livezi, 4 09 ha. perdea de salcăm şi 2.30 ha. perdea
de seminceri- 3. Clădiri. Clădirile pepinierei sunt in majoritate
vechi şi necesită reparaţiuni mari.
Cele din piatră se prezintă mai bine. Sunt întinse pe o
suprafaţă de 3.18 ha.. Nu se pot folosi toate la maximum. In
prezent pepiniera are: 8 locuinţe pentru personal. 1 seră de
forţat viţa, 1 pivniţă cu 3 galerii, 1 magazie. 1 atelier, 2 graj­
duri şi 1 uscâtor de fructe.
4. Inventarul mort. Inventarul mort al pepinierei se redu­
ce la următoarele ; 1 sămănătoare, 1 secerătoare de poloage,
1 cositoare, 9 pluguri diferite. 4 pluguri de vie, 8 cultivatoare-
prăşitoare, 1 greblă mecanică, 2 vânturători, 1 teasc, 1 sdro-
bitor, 3 zăcători a 5000 lt. şi alte maşini şi unelte necesare in
pepinieră şi vie-
5. Inventarul viu, Inventarul viu al pepinierei se com­
pun din : 4 cai, 3 mânji, 4 boi, 3 vaci, 2 junei şi 3 viţei.
Recapitulând şi evaluând capitalul activ avem :
Capitalul Pământ şi plantaţii . . 1,746.610 Lei
„ Clădiri şi Construcţii . 1.55o,300 „
 76

Capitalul Animale , . . . , 50200

„ Maşini şi unelte . . 235.G97 „
C i r c u l a n t ..................... 251.553 ..
. 3.736.760 Lei
totalul capitalului activ plasat în pepinieră e 3.S36-760 Lei
V. Organizarea exploatatei. Centrul de greutate al producţiei
în pepinieră îl constitue producerea materialului săditor po­
micol şi viticol inobilat şi brut (pomi altoiţi, puie(i, port altoi
americani şi material de ornament) pe deoparte şi producţia
de \inuri, şi fructe pe de altă parte. Dintre cereale o parte
se consumă pe loc, iar prisosul se vinde pe piaţă.
Toate culturile în afară de prăşitoare, pepiniera le ex­
ploatează în regie. Rotaţia culturilor pe pământul arabil e ur­
mătoare : I, prăşitoare, II. păioase de toamnă, III. păioase de
primăvară.
De gunoit, se gunoieşte numai pământul de sub culturi
speciale în anii de repaos. Pământul arabil nu se gunoeştedin
cauza lipsei de gunoi, numărul vitelor fiind redus.
VI. Rezultate coniabile. Pepiniera Bucovăţ ca şi sub ad­
ministraţia R.E.A.Z.-ului duce o contabilitate dublă agricolă
Dela trecerea ei în patrimoniul Facultăţii rezultatele contabile
sunt următoarele: Dela 1-XI-I933 până la 31-IIM934 pepini­
era a suferit o pierdere de 183x93 lei. In 1934-35 a avut un
profit de 80.o62 lei şi dela 1 Aprilie 1935— 1 Ianuarie 1936 un
profit de 51.506 lei. Pentru anul curent proectul de buget al
pepinierei e următorul :

Specificarea cheltuelilor Specificarea veniturilor

I. Culturi anuale şi 1 I- Culturi anuale şi

permanente . . 165.000 permanente . . 450.000
II. Speculaţiuni Zoo­ II. Speculaţiuni Zoo­
tehnice , . . . 20.000 tehnice . . . . 100.000
III. Procurări de in­ III. Diverse 12.100
ventar, reparaţi-
Totalul venit. Lei **73.100
uni şi diverse . 57.500
VI. Pers. de Ad-fie 229.600
Totalul chelt. Lei 472.100 •
 77

Majoritatea încasărilor în pepinieră provin din vânzarea

materialului săditor şi a cerealelor. Cheltuelile cele mai mari
sunt cu salariile personalului şi lucrătorilor.
Personalul de conducere a pepinierei se compune din 1
Ing. agr. şef, 1 secretar-contabil şi 1 şef de cultură.
VII. Activitatea ştiinţifică. Pepiniera a urmărit şi urmă­
reşte următoarele chestiuni:
I. Studiul comparativ al port-altoilor pentru pomi.
II. Coacerea lemnului la viţe americane pe diferite sis­
teme de susţinere.
III. Observaţiuni asupra hibrizilor producători direcţi.
IV Tăierea viţelor la plantare.
V. Selecţiunea varietăţilor de nuc.
VI. Introducerea şi experimentarea varietăţilor noi de pomi.
Vil Observaţiuni fenologice la viţa de vie şi pomi.
VIII. Activitatea didactică. Aceasta se reduce la instruirea
studenţilor stagiari care iac stagiu de practică acolo.
IX . Activitatea social-econom ică. Aceasta constă din urmă­
toarele manifestări:
I. Organizarea cursurilor de altoire pentru sătenii din
regiune.
II. Organizarea cursurilor de pomicultură, viticultură şi
vinificaţie.
III. Conferinţe speciale în cursul iernei în diferite centre. '
Din îndemnul şi sub conducerea pepinierei s ’a organizat
o cooperativă de vinificaţie în corn. Străşeni.
IV. Răspândirea de pomi şi viţe pe preţuri reduse.
V. Participarea la expoziţii in diferite centre.
Ca rezultat al activităţii putem spune că în regiune astăzi
sunt o mulţime de pepiniere mici organizate de săteni. Pe vi­
itor pepiniera va căuta să-şi complecteze in primul rând in­
ventarul viu şi mort ca să poată organiza în stil mare şi sis­
tematic toate ramurile de exploatare. In acelaş timp va con­
tinua activitatea ştinţifică şi social-economică.
P u n ctu l A g ro n o m ic T od ireşti

I. Situafia şi istoricul Punctului. Punctul Agronomic To­

direşti este situat pe hotarul dintre judeţele Tighina şi Lăpuşna
lângă satul Todireşti din jud. Tighina. Are o suprafaţă de 46 ha.