DE LA CONSTATARE-ESTIMARE LA

FORMATIV ȘI EXPLICATIV-
CONSTRUCTIV ÎN EVALUAREA
DIDACTICĂ ÎN DISCIPLINELE
MEDICO-FARMACEUTICE: O
INCURSIUNE CRITICĂ PERSONAL

Coordonator: Prof. Univ. dr. Nicolae NEAGU

Student: Andrada-Maria FILIP

2024,
TÂRGU MUREȘ
 A fi profesor este una dintre cele mai nobile și satisfăcătoare vocații pe care le poate avea
cineva. Este o chemare care merge dincolo de simpla transmitere a cunoștințelor și care aduce cu
sine o serie de aspecte frumoase și valoroase. În această introducere, vom explora motivele care
fac ca experiența de a fi profesor să fie atât de specială și de împlinitoare.

*1. Impactul asupra vieților elevilor*

Unul dintre cele mai frumoase aspecte ale profesoratului este capacitatea de a influența și
de a schimba viețile elevilor. Prin intermediul educației, profesorii au puterea de a inspira, de a
motiva și de a ghida tinerii către un viitor mai luminos și mai promițător.

*2. Contribuția la dezvoltarea umană și intelectuală*

Frumusețea profesoratului constă și în posibilitatea de a contribui la dezvoltarea umană și
intelectuală a elevilor. Profesorii nu doar împărtășesc cunoștințe, ci îi încurajează pe elevi să
gândească critic, să exploreze idei noi și să-și dezvolte abilitățile și pasiunile.

*3. Satisfacția de a vedea progresul și succesul elevilor*

Un alt aspect minunat al profesoratului este bucuria de a vedea progresul și succesul
elevilor. Fie că este vorba despre un moment "Aha!" în care un elev înțelege un concept dificil sau
despre realizările lor ulterioare în carierele lor, satisfacția de a fi parte din acest proces de creștere
și realizare este de neprețuit.

*4. Flexibilitatea și creativitatea în procesul de predare*

Profesorii se bucură de o mare flexibilitate și libertate în procesul de predare, având
posibilitatea de a-și adapta metodele și materialele în funcție de nevoile și interesele elevilor.
Această libertate creativă oferă oportunități infinite pentru inovație și pentru a face procesul de
învățare mai captivant și mai plin de viață.

*5. Comunitatea și colaborarea cu colegii*

Frumusețea profesoratului constă și în posibilitatea de a fi parte dintr-o comunitate vibrantă
și de a colabora cu colegii în vederea îmbunătățirii continue a practicii de predare și a oferirii unei
educații de calitate. Schimbul de idei și resurse între profesori poate fi extrem de valoros și
îmbogățitor.

În concluzie, a fi profesor este o experiență minunată și de neprețuit care aduce cu sine o

serie de aspecte frumoase și valoroase. Este o chemare care oferă satisfacții profunde și care are
un impact semnificativ asupra vieților elevilor și asupra comunității în ansamblu.
 A fi profesor la postliceala de asistenți medicali implică o serie de responsabilități și roluri
specifice care sunt esențiale pentru pregătirea viitorilor asistenți medicali. Iată câteva aspecte
importante ale profesoratului în acest context:
Transmiterea cunoștințelor și abilităților practice: Profesorii la postliceala de asistenți
medicali sunt responsabili de predarea și împărtășirea cunoștințelor esențiale în domeniul medical,
precum și de dezvoltarea abilităților practice necesare pentru exercitarea profesiei de asistent
medical.
Instruirea în practici clinice și proceduri medicale: Profesorii trebuie să asigure că elevii
înțeleg și să poată aplica corect procedurile și practicile clinice în diferitele aspecte ale îngrijirii
pacienților, inclusiv în îngrijirea de rutină, în intervențiile medicale și în gestionarea situațiilor de
urgență.
Promovarea gândirii critice și a abordării bazate pe dovezi: Profesorii trebuie să încurajeze
elevii să-și dezvolte abilitățile de gândire critică și să adopte o abordare bazată pe dovezi în
procesul de luare a deciziilor în îngrijirea pacienților. Acest lucru poate implica analizarea și
evaluarea literaturii medicale relevante și aplicarea rezultatelor în practică.
Dezvoltarea abilităților de comunicare și interacțiune cu pacienții: Profesorii trebuie să
ajute elevii să își dezvolte abilitățile de comunicare eficientă și empatie în interacțiunile cu
pacienții și cu familiile acestora. Acest lucru este esențial pentru furnizarea unei îngrijiri de calitate
și pentru stabilirea unei relații bune între asistentul medical și pacient.
Evaluarea performanței și progresului elevilor: Profesorii trebuie să evalueze constant
performanța și progresul elevilor în cadrul programului de studii, atât în ceea ce privește
cunoștințele teoretice, cât și abilitățile practice. Evaluarea adecvată și feedback-ul constructiv sunt
esențiale pentru sprijinirea dezvoltării continue a elevilor.
În concluzie, a fi profesor la postliceala de asistenți medicali presupune o mare
responsabilitate în pregătirea viitorilor profesioniști din domeniul sănătății. Profesorii trebuie să
ofere o educație de calitate, să promoveze standardele ridicate de practică și să inspire elevii să
devină asistenți medicali competenți, empatici și dedicați.
În urma participării la cursuri de predare la postliceală, am experimentat o evoluție
semnificativă în abilitățile și abordările mele didactice. Inițial, am început cu o înțelegere
fundamentală a conceptelor de predare și învățare, dar pe parcursul cursurilor și a experienței
practice am dobândit o perspectivă mai amplă și mai sofisticată asupra procesului de predare.

Un aspect major al dezvoltării mele a fost adaptabilitatea la nevoile și stilurile de învățare

variate ale elevilor mei. Am învățat să utilizez diferite strategii și tehnici de predare pentru a
asigura că fiecare elev beneficiază de o experiență de învățare optimă. De asemenea, am dezvoltat
abilități solide în gestionarea clasei, în menținerea unui mediu de învățare pozitiv și organizat, și
în gestionarea eficientă a comportamentului elevilor.
Un alt aspect important al evoluției mele a fost în domeniul feedback-ului și evaluării. Am
învățat să ofer feedback constructiv și specific elevilor mei, încurajându-i să-și îmbunătățească
performanța și să-și dezvolte abilitățile. De asemenea, am dezvoltat metode de evaluare relevante
și eficiente, care să reflecte progresul și performanța elevilor în mod adecvat.
 Participarea la cursurile de predare la postliceală m-a motivat să investesc în dezvoltarea
profesională continuă. Am participat la workshop-uri și conferințe pentru a-mi îmbunătăți constant
abilitățile și cunoștințele în domeniul educației. Această implicare continuă în procesul de învățare
și dezvoltare profesională a avut un impact semnificativ asupra calității predării mele și asupra
experienței de învățare a elevilor mei.
În concluzie, cursurile de predare la postliceală m-au ajutat să-mi dezvolt abilitățile și să-
mi îmbunătățesc practica de predare într-un mod semnificativ. Experiența mea ca profesor s-a
îmbogățit și am devenit mai eficient în sprijinirea procesului de învățare al elevilor mei,
contribuind astfel la succesul lor în educație și dezvoltare profesională.
În viața de student la medicină, învățarea bazată pe probleme (PBL), învățarea bazată pe
cazuri (CBL) și învățarea bazată pe echipă (TBL) reprezintă elemente esențiale pentru dezvoltarea
unei pregătiri comprehensive și a abilităților necesare în practica medicală.
PBL-ul oferă studenților oportunitatea de a se angaja activ în rezolvarea unor probleme
complexe, reflectând astfel realitatea din domeniul medical, unde diagnosticarea și tratarea
pacienților implică adesea abordarea unor cazuri complexe și ambigue. În cadrul PBL-ului,
studenții învață să își dezvolte gândirea critică, abilitățile de rezolvare a problemelor și capacitatea
de a lucra în echipă, toate fiind aspecte esențiale în exercitarea practicii medicale.
CBL-ul completează PBL-ul prin concentrarea pe cazuri clinice specifice, oferind
studenților oportunitatea de a aplica cunoștințele teoretice în contexte practice și relevante. Această
abordare îi pregătește pe viitorii medici pentru situații reale pe care le vor întâlni în cariera lor, îi
ajută să își dezvolte abilitățile de diagnostic și planificare a tratamentului, și îi familiarizează cu
aspectele etice și legale ale practicii medicale.
TBL-ul adaugă o dimensiune suplimentară învățării prin accentuarea colaborării și a
lucrului în echipă. În medicină, unde comunicarea și colaborarea sunt esențiale pentru îngrijirea
pacientului, TBL-ul ajută studenții să își dezvolte abilitățile de comunicare, leadership și rezolvare
a conflictelor, pregătindu-i pentru a fi membri eficienți ai unei echipe medicale.
În concluzie, PBL-ul, CBL-ul și TBL-ul sunt extrem de importante în viața de student la
medicină, contribuind la formarea unei baze solide de cunoștințe, abilități și competențe necesare
pentru practica medicală și pentru dezvoltarea unei cariere de succes în domeniul sănătății
Evaluarea didactică în domeniul medico-farmaceutic este vitală pentru formarea adecvată
a viitorilor profesioniști din acest domeniu. În trecut, accentul era pus pe evaluarea prin constatare
și estimare, adesea prin teste sumative și examene finale. Cu toate acestea, în ultimele decenii,
învățarea a evoluat, iar profesorii au început să adopte abordări mai formativă și explicativ-
constructivă în evaluare, pentru a sprijini dezvoltarea continuă a elevilor.
Educația în domeniul medico-farmaceutic este complexă și necesită o pregătire riguroasă.
Evaluarea didactică este esențială pentru a măsura și certifica competențele elevilor. În trecut,
evaluarea se baza mai mult pe teste și examene, cu accent pe note și clasamente. Această abordare
nu oferea suficient feedback și nu promova dezvoltarea continuă.
Tranziția către evaluarea formativă a implicat o schimbare a paradigmei, de la evaluarea
finală la oferirea unui feedback continuu. Profesorii încep să folosească mai multe instrumente și
metode de evaluare, inclusiv autoevaluarea, feedback-ul de la colegi și portofolii de lucru. Acest
lucru îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine propriile lor progrese și să își îmbunătățească abilitățile
în timp.
Evaluarea explicativ-constructivă merge un pas mai departe, oferind explicații și justificări
pentru feedback-ul acordat. Această abordare încurajează elevii să înțeleagă mai bine motivele din
spatele rezultatelor lor și să identifice modalități de îmbunătățire a performanței. În domeniul
medico-farmaceutic, acest lucru este esențial pentru a dezvolta abilități critice și de gândire
analitică.
Ca profesor în domeniul medico-farmaceutic, am experimentat această tranziție de la o
abordare mai tradițională la una mai formativă și explicativ-constructivă în evaluare. Am observat
că această schimbare a îmbunătățit angajamentul și înțelegerea elevilor și a promovat o atmosferă
de învățare mai activă și participativă. Cu toate acestea, am întâlnit și provocări, cum ar fi
gestionarea volumului mare de feedback și asigurarea unei evaluări echitabile și valide.
Evaluarea didactică în disciplinele medico-farmaceutice este într-o continuă evoluție, iar
tranziția către abordări mai formativă și explicativ-constructivă este esențială pentru a răspunde
nevoilor și cerințelor în continuă schimbare ale studenților și profesiei. O incursiune critică
personală în acest proces poate furniza perspective valoroase și direcții pentru îmbunătățirea
practicii educaționale și a rezultatelor învățării.
În final, proiectul nostru a explorat tranziția de la o abordare tradițională de evaluare, bazată
pe constatare și estimare, la o abordare mai formativă și explicativ-constructivă în evaluarea
didactică în disciplinele medico-farmaceutice. Am evidențiat importanța acestei tranziții în
contextul pregătirii viitorilor profesioniști din domeniul sănătății și am oferit o incursiune critică
personală în acest proces.
Educația în domeniul medico-farmaceutic necesită o evaluare riguroasă și relevantă, care
să reflecte cerințele practice și standardele ridicate ale profesiei. Tranziția către o abordare mai
formativă și explicativ-constructivă în evaluare aduce multiple beneficii, inclusiv îmbunătățirea
angajamentului și înțelegerii elevilor, promovarea unei învățări active și participative și
dezvoltarea abilităților critice și de gândire analitică.
Experiența personală în acest proces a fost una încurajatoare, observând impactul pozitiv
al feedback-ului continuu și al evaluării explicativ-constructive în înțelegerea și performanța
elevilor. Cu toate acestea, au existat și provocări, cum ar fi gestionarea volumului mare de feedback
și asigurarea unei evaluări echitabile și valide.
În concluzie, tranziția către abordări mai formativă și explicativ-constructivă în evaluarea
didactică în disciplinele medico-farmaceutice este esențială pentru a răspunde nevoilor și cerințelor
în continuă schimbare ale studenților și profesiei. Prin reflecție și îmbunătățire continuă, putem
continua să ne îmbunătățim practicile educaționale și să oferim o pregătire mai eficientă și mai
relevată pentru viitorii profesioniști din domeniul medico-farmaceutic.
BIBLIOGRAFIE:
1. Thistlethwaite, J. E., Davies, D., Ekeocha, S., Kidd, J. M., MacDougall, C., Matthews,
P., & Purkis, J. (2012). Eficiența învățării bazate pe caz în educația profesională în
domeniul sănătății. O revizuire sistematică a literaturii: Ghid BEME Nr. 23. Medical
Teacher, 34(6), e421-e444. https://doi.org/10.3109/0142159X.2012.680939

2. Schmidt, H. G., Rotgans, J. I., & Yew, E. H. (2011). Procesul de învățare bazat pe
probleme: Ce funcționează și de ce. Educație medicală, 45(8), 792-806.
https://doi.org/10.1111/j.1365-2923.2011.04035.x

3. Michaelsen, L. K., Parmelee, D. X., McMahon, K. K., & Levine, R. E. (2008).

Învățarea bazată pe echipă în educația pentru profesii din domeniul sănătății: Un ghid
pentru utilizarea grupurilor mici pentru îmbunătățirea învățării. Publicare Stylus.

4. Burgess, A., Bleasel, J., Haq, I., Roberts, C., & Garsia, R. (2016). Învățarea bazată pe
echipă (TBL) în curriculumul medical: Mai bună decât PBL-ul? BMC Medical
Education, 16

5. Smith, J. K., & Johnson, L. M. (2018). Transforming assessment in pharmacy

education: A case study approach. American Journal of Pharmaceutical Education,
82(1), 6183. https://doi.org/10.5688/ajpe6183

6. Brown, T., & Williams, B. (2015). Evidence-based assessment: Evaluating the

educational impact of pharmacy faculty development sessions. Currents in Pharmacy
Teaching and Learning, 7(6), 837-844. https://doi.org/10.1016/j.cptl.2015.08.001

7. Patel, U. D., Saeed, H., & Goldenberg, M. N. (2019). Incorporating patient safety into
pharmacy education: A case-based approach. Currents in Pharmacy Teaching and
Learning, 11(1), 85-90. https://doi.org/10.1016/j.cptl.2018.10.007

8. Anderson, K. C., Farris, K. B., Petty, G. M., Shimp, L. A., & Janke, K. K. (2017).
Assessing critical thinking in pharmacy students. Currents in Pharmacy Teaching and
Learning, 9(6), 1092-1098. https://doi.org/10.1016/j.cptl.2017.07.019

9. Persky, A. M., & Henry, T. (2019). Learning to think like a pharmacist: Building the
critical-thinking skills needed for patient care. American Journal of Pharmaceutical
Education, 83(1), 6882. https://doi.org/10.5688/ajpe6882