• Cutiile insectar au dimensiuni standard şi sunt de două tipuri: cutii pentru colecţii ştiinţifice (au capac opac) şi cutii

didactice (au
capac din sticlă). Odată cu trecerea în cutiile insectar, insectele primesc şi o etichetă şi se notează: datele de la colectare, denumirea
ştiinţifică a insectei şi Det. (numele celui care a făcut determinarea). Aranjarea insectelor în cutii se face pe ordine sau pe alte
considerente tematice (locul de provenienţă al insectelor). Cutiile astfel pregătite sunt depozitate în dulapuri entomologice.
Probleme care apar în colecție!!!!!
 Există şi insecte care în laborator, nu pot fi studiate decât la microscop. Pentru acestea se execută preparate fixe microscopice,
cu insecte întregi (thysanoptere, unele heteroptere mici, unele homoptere) sau numai o parte din insectă (aparat bucal, antene, aparat
copulator etc.). Preparatele se fixează în acid lactic, gelatină glicerinată, balsam de Canada, lichid Faure-Berlese, sau alte lichide fixatoare.

Omizile transportate în laborator împreună cu substratul pe care se hrănesc sunt omorâte în cutii de vată cu substanţe narcotice
(cloroform). Acestea nu trebuie să atingă tegumentul larvei deoarece produc decolorări. Apoi, cu ajutorul unui bisturiu se lărgeşte anusul
şi ţinând-o de cap se ediscerează (goleşte) prin presarea progresivă cu ajutorul unei baghete de sticlă începând de la capătul posterior. La
acest capăt se fixează apoi un pai de orez prin care deasupra unei surse de căldură se suflă aer în corpul larvei, pentru a-l menţine umflat.
După uscare, paiul se scurtează şi acesta primeşte acul entomologic. Omizile astfel preparate sunt aranjate în cutii insectar.

Larvele, pupele şi ouăle pot fi conservate în soluţie de alcool 30 % şi se păstrează în borcane închise etanş. Periodic, se verifică cu atenţie
fiecare cutie, pentru a depista eventualele atacuri ce pot distruge colecţia.
Insecte de talie mică lipite pe cartonașe
Larve preparate