Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o
metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor,
a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De
asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din
bonete, măști, halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în
stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în
plaga operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important
în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator
prin intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle
pentru cei care patrund în blocul operator.
1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată
2. Cuţite de amputaţie:
3. Fierăstraie:
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală
1. Pense autostatice:
2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):
3. Pense anatomice
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în
pansarea plăgilor.
Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt.
a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.
2. Depărtătoare autostatice:
Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..
V. Instrumente de sutură:
1. Portace:
2. Ace chirurgicale:
3. Agrafe şi aplicator de agrafe:
VI. Varia:
VII. SONDE CHIRURGICALE
Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton,
etc.), pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru
aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern
(Kehr), pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă),
etc..
Pregătirea preoperatorie a bolnavilor
Pregătirea preoperatorie
Primirea bolnavilor in sectie.
De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot
depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el
sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai
estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti
care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale,
multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol
important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta
atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.
- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa
caz chiar inainte si in timpul interventiei;
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta
medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate
mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de
lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in
care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la
vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil
singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza
pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de
limitele inciziei.
Interventia chirurgicală
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.
Sala de operație
Îngrijirile postoperatorii
Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la
apariția reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care
urmează. De altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.
Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atenta şi continua a plagii;
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-
hematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca
bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom,
consecinta a unei hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi
resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei
de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un
pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu
sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de
rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans →
aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii
constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic,
insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta
chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate,
drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se
altereaza, prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei:
abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere,
dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut
o complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala
permite aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7
zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor
laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se
afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
Aplicarea pansamentelor
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul
în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu
apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a
efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă
spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți
apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați
desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare
Tipuri de pansamente
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții
sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul
înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul
gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.
Îngrijirea stomiilor
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între
două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea
eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul
pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului
ascendent,transvers sau descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o
sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau
definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin
intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat
alimentaţie pe cale artificială (stricturi esofagiene)
roşeaţă;
1. . ulceraţii. Riscul alterării Familia să fi
| dina micii implicată în
Alterarea Tegumentele familiale îngrijirea
integrităţii ' să fie curate, Cauza: pacientului.
tegumentelor din integre, fără modificarea
jurul fistulei leziuni în schemei
Cauza: jurul fistulei. corporale.
iritaţie produsă Manifestări:
de sucul gastric. izolare;
Manifestări: singurătate.
Patologia esofagului
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden
și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi( hematemeză), fie pe cale
inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele. Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de
sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare
negră.
Este o urgență medico-chirurgicală
Plan de îngrijire
1 2 3
4
- informează pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaţiei;
Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent
localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul în întregime.
Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea intraspitalicească se asigură în
timpul puseelor acute.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani
- etiologie neprecizată
- frecvent boală familială
Pacientul este
Deshidratare Pacientul să -asigură alimentaţia: echi librat
prezinte eliminări regim hidric în hidroelectrolitic
Cauze: intestinale primele zile ale şi nutriţional.
- scaune diareice normale în... fazelor scurte, apoi Prezintă scaun
frec vente (de la săptă mâni supe de zarzavat nor mal
3-20/24 h) cu îmbogăţite cu griş şi
mucus, sânge şi Pacientul să fie orez, brânză de vaci,
puroi. echi librat ouă moi, carne fiartă,
hidroelectrolitic. piure de morcov.
Manifestări:
Regimul este sodat.
- astenie
Regim hipercaloric, în
- paloare
caz de denutriţie, în
- anemie
perioadele de linişte;
- scădere
- supraveghează
ponderală scaunul pacientului și
caracteristicile lui
Anxietate
Să diminueze -furnizează Pacientul este
Cauze: anxie tatea pacientului echilibrat psihic
- incertitudinea pacientului, să i se cunoştinţele necesare
faţă de atragă atenţia asu despre boală, despre
prognosticul bolii. pra normelor de tratamentul de
Manifestări: viaţă pe care
- îngrijorare; trebuie să le întreţinere şi despre
respecte. alimentaţia pe care
- insomnie;
- iritabilitate trebuie să o respecte.
-psihotropie este
foarte utilă pt. a
diminua anxietatea
pacientului
Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată prin
dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de scleroză.
Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză
hepatică.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente
- persoane consumatoare de alcool
- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)
- persoane tratate cu medicație hepatotoxică
- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea
țesutului conjunctiv
- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.
Plan de îngrijire Ciroza hepatică
Deficit de volum de Pacientul să nu pre - recoltează sângele, urina, pentru Pacientul nu prezintă
lichid zinte hemoragii. examenele de laborator; manifestări
- supraveghează scaunul, urina hemoragice.
Cauze: (cantitativ şi culoare), icterul
- epistaxis; tegumentar, greutatea corporală şi le
- gingivoragii; notează în foaia de temperatură;
- metroragii; - supraveghează comportamentul
- melenă; pa cientului; sesizând semnele de
- hematemeză. agravare a stării sale;
Manifestări: - hidratează oral pacientul când
- alterarea nu varsă și pe cale parenterală în
circulaţiei şi celelalte situații, cu soluțiii
respiraţiei glucozate, tampoane cu insulină
- alimentează cu produse lactate,
zarzavaturi,fructe
fierte,coapte,supe,piureuri
(desodate)
- educă pacientul și antrenează
familia pentru a respecta alimentația
și normele de viață impuse în
funcție de stadiul bolii.
Lipsa autonomiei în
îngrijirile personale
-reduce la maxim efortul fizic al Familia este
Cauze: pacientului prin desrvirea la pat, pt. implicată în
ai conserva energia îngrijirea pacientului
-slăbiciune -menține igiena tegumentară, a ,și cunoaște
lenjeriei, a cavității bucale (când măsurile de îngrijire.
-epuizare Pacientul să atingă pacientul prezintă gingivoragii, gust
un grad maximun amar)
Manifestări: grad maxim de
autonomie ăn
-incapacitatea de a funcție de stadiul
se spăla și bolii, familia să fie
îmbrăca,de a merge implicată în
la tualetă. îngrijire
Risc de alterare a
integrității
tegumentelor - respectă normele de prevenire a Pacientul prezintă
infecțiilor nosocomiale tegumente integre
Cauza: - supraveghează edemele, măsoară
greutatea corporală
-pruritul -supraveghează icterul
-să se mențină -administrează medicație calmantă a
-edemele integritatea pruritului
tegumentelor
Manifestări:
-leziuni de grataj
Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar pe
fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt secundare
unor septicemii sau bacteriemii.
Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii biliari
sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când substantele din
bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.
Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau
pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește cu 1
-3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La
copii prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare sau afectiuni.
Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate consta în faptul că
hormonii estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar progesteronul favorizează staza
biliară.
Dg de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
vărsături.
Alterare a eliminării
Pacientul să - supraveghează scaunul şi Pacientul are
intestinale prezinte scaun tranzit
notează în foaia de
normal - can temperatură. intestinal
titativ şi prezent.
Manifestări: calitativ.
- retenţie de fecale şi
gaze.
EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale peretelui
abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni asociate
care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita
slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se asteapta
vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se poate,
face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.
EVISCERATIILE