Sunteți pe pagina 1din 6

Aplicabilitatea principiilor

descentralizarii si
subsidiaritatii in statele UE
PREZENTET DE: CĂTUR RADU GABRIEL
PROFESOR COORDONATOR: JURAVLE DANIEL
 Principiul descentralizarii presupune insa existenta unor persoane publice locale,
desemnate de comunitatea teritoriului, care au atributii proprii, intervenind direct in
gestionarea si administrarea "afacerilor" colectivitatii.

 Descentralizarea administrativa este acel regim in care administratia intereselor locale


este data in grija organelor alese pe plan local de catre colectivitatile locale. Ea
presupune, pe de o parte, delegarea responsabilitatiilor si resurselor unor autoritati
infranationale relativ independente si autonome care raspund in fata cetatenilor
regiunii sau comunitatii si nu in fata puterii centrale si pe de alta parte, diminuarea
competentelor care apartin autoritatilor centrale.

 Ca fenomen social descentralizarea semnifica un proces fundamental de deplasare a


puterii de la centru spre periferie. El genereaza o multitudine de efecte care, in
sinteza, presupun:
 1. regruparea relatiilor de putere in mediul local, care devine centrul de greutate al
procesului administrativ;

 2. localizarea si intersectarea acestor relatii determina aparitia unui sistem administrativ


specific pe care se sprijina puterea locala;

 3. agentii locali nu mai sunt simpli executanti ai directivelor primite de la administratia


centrala, ci ei dobandesc capacitatea strategica de actiune;

 4. politica de descentralizare genereaza transferul de competenta, determina intarirea


activitatii si dezvoltarea solidaritatii locale, creand un nou cadru, in jurul caruia diversii
actori locali vor fi incitati sa se mobilizeze.
 Subsidiaritatea este un principiu conform căruia deciziile politice nu trebuie luate la
un nivel mai înalt decât este nevoie. În acest sens, se vizează o organizare
descentralizată a responsabilităților, încât să nu se încredințeze unei unități sociale
mai largi ceea ce poate fi realizat în alta mai restrânsă. Am putea spune că este o
practică a democrației participative. Acțiunile și responsabilitatea eșaloanelor
superioare trebuie văzute ca subsidiare ale unităților inferioare. Ea este structurată
nu numai pe preferința individului față de comunitate, ci și pe favorizarea politici
locale față de cea națională.

 Dacă avem în vedere faptul că la noi în țară peste 90% din populație s-a declarat
creștină este utill să menționăm că principiul a fost dezbătut în principal în
doctrinele partidelor creștine. Principiul s-a dezvoltat datorită influenței Biserici
Catolice, care consideră că ar fi greșit de a se retrage individului și să încredințeze
comunității mai largi ceea ce întreprinderea privată și efortul personal poate face.



 Principiul subsidiarități devine o necesitate atunci când are loc un exod al creerelor și a
forței de muncă pentru a face față exigențelor pe care legea normală a distribuției
populației le impune inexorabil. Lucrul cel mai important, în înțelegerea acestei legi, e
de a deveni conștient de faptul că omul aparție nu numai unui plan social dar și a
unuia spiritual, și aici se află sursa libertății sale. Trebuie înțeles faptul că într-o lume
în care indivizi au pierdut încredrea în sine ( și în alți) jocul libertății este tratat fie ca o
îndeletnicire fără perspective, precrară, fie ca o situație riscantă, în care orcine poate
face orice.
APLICABILITATEA DESCENTALIZARII SI SUBSIDIARITATII

Misiunile sistemelor administrative pulblice se abordeaza in functie de arie sau raspandirea


teritorial-geografica a functionarii lor. Anumite obiective sunt nationale si se indeplinesc in
acelasi mod pe toata aria teritoriului national, cuprinsa intre granitele unei tari. Evolutia
sistemelor administrative, in cele mai multe state, a demonstrat faptul ca, sub presiunea
solidaritatii nationale si a imperativelor de ordin tehnic, tendinta de nationalizare a unui numar
insemnat de minsiune este din ce in ce mai mare. In anumite tari, cum este cazul Frantei
sistemele administrative au fost din totdeuna marcate de o tendinta profunda de centralizare.

S-ar putea să vă placă și