TEMA-“BALTAGUL”

Mihail Sadoveanu a fost povestitor, nuvelist, romancier, unul dintre cei mai prolifici
scriitori ai literaturii romane. Este counterat de G. Calinescu “Ceahlaul prozei romanesti”,
datorită densității operei sale. Se remarcă prin scrieri precum “Fratii Jderi”, “Zodia cancerului
sau vremea Ducai-Voda” si ”Baltagul”.
Romanul “Baltagul” apare in anul 1930 si este o capodoperă a creatiei sadoviene find
considerat de crítica literară “o Morita in dimenadine mari”. Romanul este structurat in doua
planuri, cel mitic si cel realist, ambele prezentate din punct de vedere obiectiv. Romanul este
unul mitic deoarece, in scrierea sa, autorul se inspiră din mituri precum mitul mortii,
Balada“Miorita” si mitul lui Isis si Osiris.
Din balada Miorita preia miezul diegetic si motive literare precum cel al transhumantei, iar in
mitul lui Isis si Osiris este prezentat sacrificial realizat de instantele feminine pentru profunda
cautare, cat si actul vindicativ. Romanul este realist deoarece, infatiseaza o monografie a
satului Magura Tarcaului, cat si relatii interumane si repere spatio-temporale.
De asemenea, “Baltagul” constgituie si un roman traditionalist, de intriga politista, un roman
al experientei care dezvolta tema iubirii.
Titlul “Baltagul” este alcatuit dintr-un substantive comun in forma articulata ce
desemneaza securea cu 2 taisuri. In plan simbolic, baltagul contituie un totem, dar si unealta
justitiara menita sa indeplineasca dreptatea, principala sa caracteristica fiind aceea de a nu se
pata cu sange in momentul indeplinirii dreptatii. Etimologia cuvantului provine din grecescul
“labrys” ,care inseamna atat arma cu 2 taisuri, cat si labirint, iar acest motiv poate fi
valorificat in cadrul romanului prin intermediul drumului anevoios pe care Vitoria il parcurge
alaturi de Gheorghita pentru a-l gasi pe Nechifor.
Romanul debuteaza in incipit cu o cosmogonie populara, poveste pe care Nechifor Lipan o
relata la diferite petreceri, care are functii anticipative, cum ar fi destinul oierilor si al sotiilor
ciobanilor, dar si anuntarea lui personajului absent, Nechifor Lipan de catre Vitoria, aflata in
ipostaza meditativa. Expozitiunea genereaza o prezentare a satului moldovean Magura
Tarcaului, cat si anuntarea Vitoriei Lipan.
Din punct de vedere compozitional rromanul se remarca prin 16 capitole ce pot fi
delimitate pe 3 secvente narative, astfel, desfasurarea actiunii, un ritual de formare,
contureaza aceste momente ale calatoriei, cat si aflarea adevarului despre Nechifor Lipan
Prima secventa vizeaza primele sase capitole, care surprind atat satul, cat si asteptarea femeii
dominate de neliniste din cauza absentei sotului, astfel, secventa poate fi desemnata
pregatirilor pentru plecare Vitoriei in cautarea lui Nechifor Lipan. In cadrul acestei secvente
se regasesc atat framantarile Vitoriei, cat si pregatirile ei pentru plecare. Initial, are loc un
ritual de purificare, o pregatire spirituala , intrucat eroina posteste 12 vineri, se spovedeste,
merge la manastirea Bistrita si se roaga la icoana sfintei Ana. Desi este o femeie credincioasa,
Vitoria este si superstitioasa si simte nevoia sa mearga la baba Maranda, vrajitoarea satului,
de la care afla ca Nechifor ar fi lasat-o pentru o femeie cu ochii verzi.
Astfel, Vitoria se pregateste pentru plecare lasand casa in grija argatului Mitrea, vinde o parte
din produse si o duce pe Minodora, fiica ei, la manastirea Varatic.