Morfologia dinților și

arcadelor dentare

Morfologia și funcția
1
Aparatului dento-maxilar
Prof dr. Diana Dudea
ddudea@umfcluj.ro
2 Test –saptamana 6

´ Tematica
´ Generalitati
´ Aparatul dento-maxilar- elemente componente, functii
´ - Arcadele dentare- terminologie,
´ Sistemele de notare ale dintilor

´ Unitatea dentara- generalitati- suoprafete, diviziune, elemente de relief

´ Incisivii permanenti
´ Caninii permanent
´ Odontiul

Prof dr. Diana Dudea 12.

 Curs 5- Odontonul- Odonțiul

Smaltul dentar
Dentina
Pulpa dentara
ODONTIUL PARODONTIUL
ODONTIUL
1. SMALT
2. DENTINA
3. PULPA DENTARA
 Rolul odontiului

• Receptioneaza direct forțele

PARODONTIUL
1. Cementul
2. Spatiul
parodontal
3. Osul alveolar
4. Fibromucoasa
gingivala
Rolul parodontiului

• Izoleaza si protejeaza radacina

• Mentine dintele in alveola
• Amortizeaza fortele care
actioneaza asupra dintelui
• Transmit fortele care actioneaza
asupra dintelui
 Curs 5- Odontonul- Odonțiul

Smaltul dentar
Dentina
Pulpa dentara
 Smalțul

• Stuctură dură, mineralizată, ce acoperă și protejează coroana anatomică

• Cea mai dură structură din organism

• Origine epiteliala
• Ameloblastele- implicate in formarea matricii organice si mineralizarea
smaltului
• Isi inceteaza activitatea odata cu finalul formarii coroanei dentare
Stress, life history and dental development: a histological study of mandrills (Mandrillus sphinx) - Scientific Figure on ResearchGate. Available
from: https://www.researchgate.net/figure/Odontogenesis-and-amelogenesis-Thin-layers-of-dentine-and-enamel-are-secreted-by-
the_fig3_325929748 [accessed 17 Mar, 2024]
 Afectarea smaltului- doar inlocuire
cu materiale biomimetice

Ceramica Compozite
dentara dentare
´Smaltul este avascular
:
´Nu are terminatii nervoase

´Cauze ale deteriorarii smaltului:

´Mecanice- (Fracturi, Abrazii, Atritii)
´Chimice- Eroziune
´Microbiologice – Procese carioase
´ Amelogeneza este sistata odata cu eruptia dintelui-
´ -nu exista formare de smalt secundar sau regenerativ

´ Tratamentele
´ Remineralizare
´ Infiltrare cu rasini
Proprietati mecanice
-cea mai dura structura din organism, duritate mare la
abrazie,
-este rigid- modul de elasticitate mare (elasticitate mica)
-este sustinut de o structura rezilienta- dentina
-smaltul nesustinut de dentina- tendinta de fractura
 Proprietati
optice

´ Culoare
– Alb-gri, albastrui -gri-

´ Transluciditatea
Caracteristica unui corp de a permite trecerea partiala a luminii
La smalt- creste cu varsta
Transluciditatea

La

Opacitate Transluciditate
 Grosimea smaltului

´ Nu este uniform de-a lungul coroanei:

´ mai mare (2- 3 mm)
´ Margini incizale dinți frontali -2 mm
Pre
´ Cuspizi dinți laterali-3 mm
´ mai subțire (0,2-0,3 mm)
´ Cervical-
´ Corespunzător șanțurilor și fosetelor
Culoarea dentara variaza cu grosimea stratului de smalt:

´Grosime mai mare a smaltului- culoare

alba

´Grosime mai mica a smaltului- culoare

galbuie

•Proprietățile optice ale dintelui- complexe-

generate de suprapunerea unor structure cu
proprietăți optice diferite
•Culoarea dintelui- gradient de culoare, în
funcție de zonă
•albastrui-alb- gri translucid-marginea
incizală
•alb-gălbui-mai opac- zona mijlocie
•gălbui- cervical
 Variatia culorii smaltului cu varsta
´ Culoarea variază în funcție de:
´Dentație- dinții temporari- mai albi smalț mai opac
´Vârsta- cu vârsta –mai închis, transluciditatea incizală dispare
-
´Modificări de culoare- cauze locale sau generale
Fluorescenta
Caracteristica unui material de a
emite radiatii vizibile cand este expus
la radiatii uv.

Fluorescence, although minimally perceptible under normal

viewing condition, is clinically significant.
Lee YK. J Prosthet Dent, 2005; 93:260-6
 Proprietățile de suprafață

- neted, lucios- calități de autocurațire

- texturat- zone care reflectă lumina în mod diferit

´ Nu este o structură statică-

´ În funcție de condițiile din cavitatea orală

´ pH < 5,5 – demineralizare - eroziuni

´ pH >- remineralizare superficială
´ -înglobare de F în cristalele de hidroxiapatită

´ Smalțul nu are capacitatea de regenerare – celulele formatoare de smalț-ameloblaste-

dispar după formarea smalțului
 Compozitie
´96-97% materie anorganică
´Fosfat de calciu- cristale de hidroxiapatita -
Ca10(PO4)6(OH)2-,
´ carbonat, potasiu, sodiu, fluor
´2-3% apă
´1% sbstanță organică- colagen
 23

´ STRUCTURA DINAMICĂ deoarece, în funcție de factorii de mediu (pH-ul salivei) poate:

´ Suferi demineralizare - pierderi de calciu și fosfat - pH < 5,5.

(eroziuni, procese carioase
Gravajul ACID Al SMALTULUI terapeutic în stomatologia adezivă)

´ Fenomene de remineralizare – pH > 5,5 - depunere de minerale salivare Calciu, fosfat, fluor

Prof dr. Diana Dudea 12.

 Unitățile
structurale

´Prisme de smalț- cristale de hydroxiapatită

ce formează coloane
Forma pe secțiune- prismatică, “keyhole”
´Zona interprismatică-cristale dispuse oblic
´Direcția prismelor- perpendicular pe JAD
(joncțiune amelo-dentinară
´Margine incizală (S. Ocluzală) – aproape vertical
´Cervical- aproape orizontal

importanța clinică- prepararea

cavităților- obiectiv- să nu rămână
prisme nesusținute
Importanța clinică-
prepararea cavităților – să nu rămână prisme nesusținute

Acid Etched enamel - SEM
Enamel etching
Normal enamel - SEM
Comparison of Enamel Morphologic
Characteristics after Conditioning with Various
Combinations of Acid Etchant and Er:YAG Laser
in Bonding and Rebonding Procedures: A SEM
 Curs 5- Odontonul- Odonțiul

Smaltul dentar
Dentina
Pulpa dentara
 2. Dentina
´ Formează cea mai mare
parte a dintelui
´ Limite
- smalț
- cement
-cavitate pulpară
 2. Dentina
´ Compoziția

´70% material anorganic ,

´hidroxiapatită -Ca10(PO4)6(OH)2-
´18 % material organic
´colagen
´Substanță fundamentală, mucopolizaharide
´12 % apă
2. Dentina - tipuri de dentină
1. Dentina primară
´ formată în odontogeneză
´Alb-gălbuie
´Mai puțin mineralizată decât
smalțul
´Cu vârsta- mai pigmentată
 2. Dentina - tipuri de dentină
2. Dentina secundară
´Formată după erupția dentară
´ Localizată subiacent de dentina
primară
´Reduce volumul cavității
pulpare
´ Culoare galben-brună
´Mai puțin mineralizată decât
dentina primară

- Dentina are capacitate de

regenerare!!
2. Dentina - tipuri de dentină

3. Dentina reparatorie
´Consecință a leziunilor
´Mecanice
´Chimice
´Carii dentare
´Localizare- adiacent leziunilor, pe peretii
camerei pulpare
Dentină de reacție
 38

Rezistență la compresiune- mai redusa decat a smaltului:

Rezistenta la flexiune- Mai mare decat a smaltului –
capacitatea de a absorbi socurile mecanice
Conductivitate termica –permite transmiterea stimulilor
termici
.
Porozitate: -permeabilitate dentinaradatorita tubilor
dentinari- permite trecerea fluidelor și substanțelor
chimice între smalț și pulpa dentară..
Reacție la stimuli: Dentina este sensibilă la stimuli mecanici,
termici și chimici- din cauza receptorilor nervoși din
interiorul dinților care răspund la aceste stimuli.
Capacitatea de demineralizare -poate fi afectată de
procese carioase
Prof dr. Diana Dudea 12.
Aspect optic

39
-opacitate mai mare decat smaltul
-culoare mai saturata
-capacitate de pigmentare

Prof dr. Diana Dudea 12.

 2. Dentina – structura dentinei
Unitatea structurală
´Tubii dentinari – extinși de la
joncțiunea
´amelo-dentinară- cavitatea pulpară
´Cemento-dentinara- cavitatea pulpară
´Diametrul se reduce spre exterior
 Dentina –conținutul tubilor
dentinari
´Fibrele Tomes-
´ prelungiri odontoblastice
(celule localizate în pulpa
dentară, specializate în sinteza
dentinei)
´Limfa dentinară
´Implicat în nutriția dentinară
´Fibre nervoase- Responsabile de
transmiterea durerii
 Secțiune transversal prin Secțiune longitudinală prin tubii
canaliculele dentinare dentinari

Canaliculele dentinare- tapetate de dentină pericanaliculară – cu o

concentrație crescută în substanțe minerale) și
dentină intertubulară- între canaliculele dentinare, conținut crescut în
colagen.
 3.Pulpa dentară

´Țesut conjunctiv,
´Aderent la pereții cavității
pulpare
´Implicat în :
´ Nutriție
´Sensibilitate
´Protecție
´Regenerare
 Odonțiu

3. Pulpa dentară
Pulpa Coronară–localizată in camera pulpară
Pulpa radiculară – localizată în canalele radiculare
Camera pulpară+ canalele radiculare= Cavitatea
pulpară
 Odonțiu
3. Pulpa dentară- Pulpa coronară-
camera pulpară
´ Cavitatea pulpară (camera pulpară,
canalul/canalele radiculare)
´camera pulpară- pulpa coronară
´d.frontali- coroana anatomică
´d.laterali-coroană şi 1/3
cervicală a rădăcinii
´Configuraţie
´dinţii tineri
pereţi axiali
planşeu
plafon-coarne pulpare
´dinţii adulţi
 3. Pulpa dentară- Pulpa radiculară-
Canale radiculare

´ clasificarea rădăcinilor in functie de

numarul si topografia canalelor
radiculare principale
´ canalicule colaterale
´ Orificiul apical localizare,dimensiuni 0,3-
0,4 mm, delta apicală
Configurația canalelor radiculare
´Tipul I: rădăcina conține un sigur canal, cu traseu continuu de la camera
pulpara la apex;
´Tipul II: din camera pulpară pornesc 2 canale radiculare, care se unesc pe
traseul spre apex;
´Tipul III: de la nivelul camerei pulpare se formează două canale radiculare
distincte, fiecare prezintă orificiu apical propriu;
´Tipul IV: inițial- canal radicular unic, ce se divide în treimea apicală, fiind
prevazut cu două orificii apicale.
 Canalicule colaterale

Orificiu apical excentric

Deltă apicală
 Odonțiu

3. Pulpa dentară- structura

Celule
odontoblaste-zona odontogenă
fibroblaste
cel.cu rol în apărare
cel stem nediferenţiate
Fibre de colagen
Subst.fundamentală-
glicoproteine,mucopolizaharide
Vase
Arteriola alveolară
-plex vascular subodontoblastic
Fibre nervoase
Senzitive/plex nervos parietal –
(subodontoblastic)
Vegetative
Aspectul bidimensional/tridimensional
53

Prof dr. Diana Dudea 12.