MINISTERUL EDUCAŢIEI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI

GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 11, BÂRLAD

„POVEȘTILE COPILĂRIEI”
OPŢIONAL CU SUPORT DE CURS

NIVELUL I
GRUPA MIJLOCIE

PROF. POPA CRISTINA

ANUL 2021- 2022

Bârlad, 2013
 Motto:

“ Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieții omenești….cu

povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme. Ne trezim și murim cu
ele!”
Mihai Eminescu

ARGUMENT

Cartea, este o comoară fără de preț, este ceea ce face un copil să

se bucure, să râdă sau să plângă, este baza puternică și de durată a
culturii unui copil.
Necesitatea desfăşurării unor activităţi în care copiii să fie
transpuşi în lumea minunată a poveștilor, vine din faptul că, aceştia sunt
caracterizaţi la vârstele mici de o puternică fascinaţie şi interes pentru
universul populat de zâne, prinți, prințese şi personaje hazlii.
Tocmai de aceea, activităţile prezentului opţional, au menirea de a
satisface nevoia de cunoaştere a copiilor, de a- i ajuta să înveţe cât mai
multe poveşti şi de a le dezvolta capacităţile de relaţionare şi de
exprimare liberă a ideilor.
Prin intermediul acestora, copiii își însușesc cuvinte și expresii
noi și înțeleg că o carte de lectură este „o căsuță cu povești”,
identificându- o cu un tărâm cu mistere de care ei se simt atrași și doresc
să le descopere.
Jocurile de rol, dramatizările, diversele forme de teatru ( de masă,
mimă, de păpuşi, etc) dialogurile, îi ajuta în descoperirea abilităţilor
artistice şi înclinaţiile pentru lumea teatrului și a poveștilor.
Confecţionarea măştilor, a unor decoruri, vor produce bucurie , vor
facilita acumularea de cunoştinţe şi vor crea atmosferă de destindere.
De asemenea, copiii sunt motivaţi să se implice în lucrul în echipă
şi sunt ajutaţi să dezvolte comportamente morale pozitive.
Copilul capată astfel încredere în sine, îşi pune în valoare stima de
sine, mimica şi plăcerea de a recita în faţa publicului.

2
DENUMIREA OPȚIONALULUI: „Poveștile copilăriei”
TIPUL: Opțional la nivelul mai multor discipline
DISCIPLINE IMPLICATE: Educarea limbajului, Educație pentru societate, Educație
plastică, Activitate practică, Educație fizică
GRUPA: Mijlocie „B”
DURATA: Anul școlar 2020- 2021
DOMENII ALE DEZVOLTĂRII: Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale,
Dezvoltarea socio- emoțională, Capacități și atitudini de învățare, Dezvoltarea limbajului,
a comunicării, a premiselor citirii și scrierii;
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
- Conduita senzorio- motorie, pentru orientarea mișcării;
- Conceptul de sine;
- Activare și manifestare a potențialului creativ;
- Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
- Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute;
COMPORTAMENTE:
- Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauze sonore, melodii;
- Exersează cu sprijin autoaprecierea pozitivă, în diferite situați educaționale;
- Manifestă creativitate în activități diferite;
- Demonstrează creativitate prin activități artistico- plastice, muzicale și practice, în
conversații și povestiri creative;
- Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor;
- Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții;
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: observarea, povestirea, explicația, discuții libere, jocul
didactic, jocul exercițiu, demonstrația;
MATERIAL DIDACTIC: cărți cu povești, planșe, imagini, jetoane, laptop, costume,
hârtie albă și colorată, foarfece, lipici, creioane,
BIBLIOGRAFIE:
- Curriculum pentru educația timpurie, 2019;
- Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente
cu care operează curriculum pentru educație timpurie;
- „Activităţi opţionale în grădiniţă”, Editura AS'S, Bucureşti, 2000 ;

3
 PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
SEMESTRUL I
Nr. Data Tema propusă Obiective prioritare
crt Mijloc de realizare
1. 04.X.- 08.X. „Cartea cu povești” - să privească cu atenție
-observare; cartea și părțile componente
ale acesteia;
-să înțeleagă importanța
cărților;
2. 11.X- 15. X. „Căsuța din oală” - să asculte cu atenție textul
-lectura educatoarei; poveștii;
-să rețină ideile principale
din poveste;
3. 18.X.-22. X. „Căsuța din oală” - să redea prin intermediul
-desen; desenului aspecte din
povestea învățată;
4. 01.XI.- 05. XI. „Scufița Roșie” - să manifeste interes pentru
-audiție; conținutul poveștii audiate;
- să rețină ideile principale
ale acesteia;
5. 08.XI.- 12. XI. „Scufița Roșie” - să învețe linia melodică și
-cântec; versurile cântecului;
- să cânte cântecul;
6. 15.XI.- 19. XI. „Scufița Roșie” - să interpreteze cu ajutorul
-teatru de păpuși ; păpușilor scene din poveste;
- să învețe cum să
mânuiască păpușile;
7. 22.XI.- 26. XI. „Turtița fermecată” - să asculte cu atenție textul
-povestirea educatoarei; poveștii;
- să rețină care sunt
personajele acesteia;
8. 29. XI.- 03.XII. „Modelăm turtițe” - să modeleze turtițe;
-modelaj ;
9. 06.XII.-10. XII. „Cei trei purceluși” - să povestească după
-povestire după imagini; imagini;
10. 13.XII.-17. XII. „Personaje pe degete” - să interpreteze personaje
-interpretare; din poveștile învățate;

4

11. 20.XII.- 22. XII. „Așază personajul la povestea
potrivită”
-joc didactic (evaluare)
- să mânuiască cu grijă
personajele;
-să descrie personajele;
-să le așeze la locul potrivit;

SEMESTRUL II

Nr. Data Tema propusă Obiective prioritare

crt Mijloc de realizare
1. 10.I.-14. I. „Iedul cu trei capre” - să rețină ideile principale
-povestirea educatoarei; din poveste;
- să înțeleagă mesajul moral
al acesteia;
2. 17.I.-21. I. „Iedul cu trei capre” - să redea prin intermediul
-dramatizare; dramatizării secvențele
principale din poveste;
3. 24. I.- 28.I. „Ursul păcălit de vulpe” - să manifeste interes pentru
-lectura educatoarei; conținutul poveștii;
4. 31.I.-04. II. „Ursul păcălit de vulpe” - să audieze cântecul;
-audiție (cântec);
5. 07.II.-11. II. „Ursul păcălit de vulpe” - să memoreze conținutul
-memorizare; poeziei;
6. 14.II.-18. II. „Ne jucăm cu personajele” - să înțeleagă modul de
-teatru de masă; utilizare a siluetelor ;
7. 21. II.-25.III. „Personajul care- mi place” - să redea prin intermediul
-pictură ; picturii personajul preferat;
8. 28.II.-04. III. „Capra cu trei iezi” - să povestească cu propriile
-povestirea copiilor; cuvinte secvențele poveștii;
9. 07.III.-11. III. „Cântceul caprei” - să interpreteze cu
- interpretare; dezinvoltură cântecul;
10. 14.III.-18.III. „Personaje bune/personaje rele” - să realizeze o ierarhie a
-discuții; peronajelor în funcție de
caracteristicile acestora;
11. 21.III.-25.III. „Colorăm personaje din povești” - să coloreze personaje din
-colorare; poveștile îndrăgite;
12. 28. III.-01.IV. „Măscuțe ale personajelor din - să confecționeze măști ale
povești” personajelor din povești;

5
 -confecționare;
13. 04.IV.-07.IV. „Ghicește personajul” -să ghicească personajul
-joc didactic; urmărind indiciile date;

14. 02. V.-06.V. „Hai, să facem o poveste!” - să creeze o poveste,

-poveste creată; pornind de la ideea dată de
educatoare;
15. 09.V.-13. V. „Ce personaj aș vrea să fiu?” - să motiveze preferința
-convorbire; pentru un anumit personaj;
16. 16. V.-20.V. „Dansul personajelor din povești” - să realizeze mișcări
-dans tematic; specifice personajelor;
17. 23.V.-27. V. „Invitație la spectacol !” - să realizeze un afiș ;
-activitate practică (afiș)
18. 30.V.-03. VI. „Carnavalul personajelor din - să înțeleagă în ce constă un
povești” spectacol;
-spectacol ; - să creeze o atmosferă de
sărbătoare;
19. 06. VI.-10.VI. „Poveștile copilăriei!- scenetă - să interpreteze rolurile
(evaluare) personajelor din povești;

6
 CĂSUȚA DIN OALĂ

În mijlocul câmpului ședea o oală răsturnată și era oala aceea mare-mare, cât un
butoi.
Iaca trece pe acolo un șoarece și vede oala aceea goală.
" Bună casa e asta", își zise el. "A cui o fi?".
- Casa- căsuță, cine stă aici?
Dar nimeni nu răspunde. Se uita șoarecele în toate părțile, însă nu vede pe
nimeni. Numai doua muște, care veniseră și ele după mâncare acolo, se ridicară în doua
piciorușe; dar șoarecele nici nu le-a luat în seama.
" Ia să mă mut eu aici și să stau singur!". Și s-a așezat șoarecele în oală.
Trece pe acolo o broscuță.
- Casa-căsuță, cine locuiește aici?
- Eu,șoarecele! Dar tu cine ești?, răspunde șoarecele din fundul oalei.
- Eu sunt broasca! Dacă vrei vino înăuntru și-om trăi împreună.
- Bun de tot! Iaca ca vin și eu.
Și a sărit broasca în oala și a stat cu șoarecele la un loc.
Trece pe câmp un iepure. Și văzând namila aceea de oală răsturnată, s-a oprit și a
întrebat:
-Căsuță căsuță, cine locuiește aici?
- Suntem noi: broasca-broscuța, și șoarecele-șoricelul. Dar tu cine ești?
- Eu sunt fugarul de peste câmpuri și vai, iepurele. Nu mă lăsați și pe mine sa stau
cu voi înăuntru?
- Iaca aici nu plouă și nici soarele, nici vântul nu intră. Bucuros, frate! Vino
înăuntru și-om trăi împreună că e loc.
Și s-a mutat și iepurele cu culcușul în oală.
Trece într-o zi pe lângă oala-căsuță jupâneasa vulpe și întreabă și ea:
- Casă căsuță, cine stă aici?
-Noi trăim: iepurele-iepurașul cu broasca-broscuța, și șoarecele-șoricelul. Dar tu
cine ești?
- Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? A vai de
capul meu, am rămas fără casă!
- Da, este: intră și-i vedea, că pentru oameni buni e loc.

7
 -Mulțumesc! Asta am așteptat și eu. Și s-a așezat vulpea în oală și au trăit împreună
multe zile.
Vine lupul nu știu de unde. Vede oala mare: și-a închipuit c-o fi cineva înăuntru.
-Căsuță căsuță, cine locuiește aici?
-Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepurașul cu broasca-broscuța și șoarecele-șoricelul.
Dar tu cine ești?
-Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip să stau și eu cu voi? Că bună casă
mai aveți!
-Se poate, cum să nu! Ne-om mai înghesui cu toții și ți-om face loc și dumitale. Și-
a intrat lupul în căsuța, și-au trăit împreună.
Nu știu de unde a venit și ursul. Și era mânios Moș Martin și ostenit, că umblase
toată ziua după mâncare. Și cum a văzut oala aceea, nu și-a închipuit că e o căsuță cu
oaspeți înăuntru; și s-a așezat pe ea, ca să se odihnească puțin.
Dar cum s-a așezat, oala: Pârr! Trosc! S-a sfărmat în bucăți și ursul... ce-a făcut
ursul? S-a ales cu o sperietura buna, iar ceilalți au fugit care încotro au văzut cu ochii.

-SFÂRȘIT-

SCUFIŢA ROŞIE
- CÂNTEC-

I. La bunica, prin pădure,

Repede- am plecat!
Coşuleţul cu merinde,
Mama m- i l- a dat.

REFREN:
Şi mi- a spus să fiu cuminte,
De la drum să nu m- abat,
Prin pădure- i lupu- nfometat !

II. Bunicuţa e bolnavă,

Şi la ea mă duc,
Lapte cozonac şi bunătăţi,
Eu am să- i duc.

REFREN:
Drumul n- am să- l părăsesc,
Şi cu nimeni nu vorbesc,
Fiindcă mama- aşa m- a învăţat!

III. Ce pădure minunată!

Să mă joc un pic.
Că drumul pân′ la bunica,
E destul de mic.

8
 REFREN:
Drumul n- am să- l părăsesc,
Şi cu nimeni nu vorbesc,
Fiindcă mama- aşa m- a învăţat!

TURTIȚA FERMECATĂ
-POVESTE-

Ca toate poveștile și aceasta începe cu… au fost odată un moş care trăia alături de
băbuța lui într-o căsuță sărăcăcioasă.
Într-o zi, moşul o rugă pe babă:
– Fă-mi și mie o turtiţă! Mi-e foame și mi-e așa poftă! Miamiii Miami….
– Din ce să o fac, măi, moșule? Nu prea avem cu ce…
Și băbuța intră în cămară, unde știa că mai are vreo doi pumni de făină… Zis și
făcut.
Frământă aluatul cu apă și îl băgă în cuptorul încins. După puţin timp, scoase o
turtiţă rumenă şi apetisantă pe care o puse pe fereastră să se răcească.
Moșul stătea nerăbdător la masă adulmecând mirosul plăcut și așteptând ca turtița
să fie numai bună de mâncat. Taaare bine arăta! Dar când să o ia HAȚ de la fereastră,
turtița începu să danseze și să cânte, să se rostogolească pe masa, pe dulap, să sară într-un
picior și să râdă. Apoi HOP sări peste prag direct în curte, spre poartă și o zbughi departe
de casă, înspre pădure.
Cum de se poate așa ceva? Ei bine, în povești se întâmplă o mulțime de lucruri
neașteptate!
Sunt turtița răsfățată
Dintr-o ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită
Pe moșneag l-am păcălit
Și de băbuță am fugit.

9
 Și cum sărea ea de colo- colo și făcea gălăgie, un tufiș începu să se miște, iar din
el sări un iepuraș:
– Turtiţă, turtiţă, vreau să te mănânc! spuse el pofticios.
– Nu mă mânca Urechi-Lungi, hai mai bine să-ţi cânt un cântecel frumos. O să-ţi
placă foarte mult!
Sunt turtița răsfățată
Dintr-o ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită
Pe moșneag l-am păcălit
Și de băbuță am fugit.
Iepuraș rămâi cu bine,
N-ai să pui lăbuța pe mine!
Şi se rostogoli mai departe, chiar sub nasul iepurelui, dispărând în iarbă și râzând
cu poftă. Merse ce merse și după o vreme dădu nas în nas cu un lup fioros:
– Turtuţă, turtiţă, am să te mănânc.
– Nu mă mânca, lupule, stai să-ţi cânt un cântecel. Și turtița începu din nou să
cânte:
Sunt turtița răsfățată
Dintr-o ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită
Pe moșneag l-am păcălit
Și de băbuță am fugit.
Pe iepure l-am amăgit.
Nu mă prinzi nici tu pe mine,
Că nu mi-e frică de tine!
Şi până să o înhațe lupul, turtița HOP dispăru.
Dar pădurea era din ce în ce mai deasă și mai întunecoasă, iar turtița se rostogolea
fără niciun pic de teamă la vale.
– Turtiţă, turtiţă, ia stai să te mănânc, spuse un urs maaare și înfometat.
– Urs grăsan, nu poți tu să mănânci o turtiță ca mine!
Și turtița începu iar să țopăie.
Moșul a rămas flămând
Iepurele căutând
Lupul tare supărat
Și tu cam înfometat.
Ei bine, turtița noastră reușise să păcălească toate animalele care îi ieșiseră în cale.
Cu cât se rostogolea mai mult, cu atât devenea și mai curajoasă până când….. în fața ei
apăru o vulpe vicleană, cum sunt vulpile în general.
– Oh, bună ziua, turtiţă! Ce frumoasă şi ce rumenită eşti. Dar încotro mergi tu așa
voioasă?
Turtiţa se bucură ca s-a găsit cineva care s-o laude, se opri şi spuse:

10
 – Mulțumesc, nu doar sunt frumoasă și rumenită, am și o voce minunată! Vrei să
auzi cum cânt?
– Aș vrea să te ascult, dar știi… eu sunt cam bătrână și nu aud foarte bine. N-ai
vrea să mi te urci pe bot ca să te aud mai bine? Uite, aici lângă mustăți. Hai, vino mai
aproape!
– Ba cum să nu vreau? spuse turtița si începu să cânte cât o țineau puterile:
Sunt turtița răsfățată
Dintr-o ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită
Pe moșneag l-am păcălit
Și de băbuță am fugit
Pe iepure l-am amăgit.
Şi în urmă am lăsat
Iepuraşul urechiat
Hap, când lupul a cascat gura
L-am lăsat, m-am dus de-a dura
Am fugit de Moş Martin
Şi de nimeni nu îmi pasă
Fug eu şi de vulpe, lasă.
– Îţi mulţumesc, turtiţă, spuse vulpea în timp ce dădea din coadă. Frumos mai
cânți! Parcă te-aş mai asculta! Îmi mai cânți o data? Dar mă cam dor urechile, că tare am
îmbătrânit! Știi ce? Hai mai bine sus pe limba mea și mai cântă-mi o dată, ca ești foarte
talentată.
Naivă, turtiţa sări pe limba vulpii, iar vulpea nici nu așteptă să termine primul vers
că, HAP, o înghiţi pe loc.

11
CEI TREI PURCELUȘI

12
13
 IEDUL CU TREI CAPRE
-DRAMATIZARE-

PERSONAJE:
1. IEDUL
2. CAPRA MAMA
3. MĂTUȘA CAPRĂ
4. BUNICA CAPRĂ
5. VECINA CAPRA
6. VULPEA
7. URSUL
8. LUPUL
9. POVESTITORUL 1
10. POVESTITORUL2
11. POVESTITORUL3
12. POVESTITORUL4

Prezentatorul 1
Dragi parinti,dragi spectatori,
Incercam sa fim actori,
O sceneta sa jucam,
Roluri sa interpretam.
Prezentatorul 2
-Acum pe scena vom vedea
Un ied ce trei capre avea.
Toate trei il ingrijeau
Si abia daca razbeau!
Prezentatorul 3
Caci iedul nostru-i rasfatat,
Cam lenes si cam alintat.
El singur nu poate manca
Si nu se poate imbraca.
Prezentatorul 4
-Acum va rog sa-i ascultati
Si singuri voi sa judecati.
Cand dimineata se trezea
Striga cat gura il tinea.
Iedul:
Mama-capra,mama capra!
Hai imbraca-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Capra mama ia de pe jos camasa iedului pentru a-l imbraca.
Povestitorul 1
-Si capra mama ,vai de ea,

14
 Pana ce hainele-i strangea
Si repejor il imbraca,
Pe iezisor il dezmierda.
Capra mama:
Puiul mamei, puisor,
Hai imbraca-te usor…
Povestitorul 2
Cum se vede imbracat,
Iar se-apuca de strigat.
Iedul: (batand din picioare)
-Matusa capra,matusa capra,
Hai ,hraneste-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Povestitorul 3
Matusa capra ,vai de ea,
Cu rabdare il hranea
Si ,mangaindu-l pe capsor,
Il dezmierda pe iezisor.
Matusa capra ii da sa manance.
Al matusii puisor,
Papa,sa cresti marisor!
Dar incet odrasla mea,
Ca sa nu te-neci cumva!
Iedul alearga pe scene jucandu-se cu mingea.
Povestitorul 4
De cu zori si pana-n seara
Iedul zburda pe afara,
Iar cand seara se lasa
Somnoros se smiorcaia.
Iedul se freaca la ochi somnoros.
Iedul;
Bunica mea,bunica mea,
Culca-ma in poala ta,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Capra bunica il dezbraca si il adoarme, cantandu-i:
-Nani, nani, puisor,
Dormi cu buna mic odor.
Ca tare te-ai obosit
Cand pe-afara ai fugit!
Dormi cu buna, mintenas,
Sa cresti mare, dragalas.
Povestritorul 1
-Si-n timp ce iedul sforaia
Si linistit se odihnea,

15
 Vecina capra a venit
Si fericita le-a vestit…
Vecina capra:
-Dragele mele surate,
Maine va invite pe toate,
Caci iedul mare se-nsoara
Si am treaba pana-n seara.
Am nevoie de-ajutor,
Ca sa am mai mare spor!
Caprele:
-Vom veni,surata draga,
Si te-om ajuta la treaba!
Caprele o conduc pe vecina capra si ies din scena.
Povestitorul 2:
-A doua zi, cand se trezi,
Din nou iedutul behai.
Iedul se freaca somnoros la ochi si se ridica din patut.
-Mama capra,mama capra,
Hai imbraca-ma degraba,
Caci sunt mic ,nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Povestitorul 3
-Nu stiu cum se facu oare,
Vulpea trecea pe carare,
Cu un sac mare-n spinare!
Vulpea(intra in scena ,se apropie de ied si il mangaie)
-Hai nu mai plange iedut,
Ai rabdare un picut!
Hainele daca mi da
Indata te-oi imbraca!
Vai ce iedut rasfatat,
Nu se pricepe la-mbracat!
Vulpea ii baga hainele in sac si fuge.
Povestitorul 4
-Dar hotomana cea roscata
Le baga in sac pe data
Timp prea mult nu-i trebui
Si-n padure ea fugi!
Povestitorul 1
Vazand aceasta intamplare,
Iedutul striga-n gura mare.
Iedul plange si striga;
-Matusa capra, matusa capra,
Hai hraneste-ma degraba,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!

16
Intra in scena Ursul mormaind:
-Nu mai plange, pui de capra,
C-am sa te hranesc indata,
Caci sunt tare priceput
La ospete neintrecut!
Arata-mi unde-i mancarea
Ca iti potolesc eu foamea!
Iedul arata spre masa,ursul mananca,bea din ulcica,se freaca pe burta si pleaca in padure.
Povestitorul 4
Vazand ca se ingroasa gluma
Iedul striga mai tare-acuma.
Iedul:
Bunica mea,bunica mea,
Hai leagana-ma-n poala ta,
Caci sunt mic, nepriceput,
Doar la joaca neintrecut!
Povestitorul 1
-Si ca sa fie si mai si
Lupul cel rau il auzi.
Lupul intra in scena se aseaza cu iedul in pat si il leagana cu bruschete.
Lupul
-Hai vino aicia mai iedut,
Sa te leagan un picut,
O sa te adorm cantand
Si apoi sa te mananc!
Iedul fuge speriat,lupul se repede sa-l prinda,amandoi ies din scena.caprele intra speriate
si il cauta pe ied.
Povestitorul 2
Iedutul tare mai fugea,
De frica-n urma se uita
Sa vada lupul urmarea?
Iedul reintra in scena oboist,caprele il imbratiseaza,il mangaie si-l saruta bucuroase.
Povestitorul 3
Seara acasa a venit,
Era tare oboist!
Dar caprele vazura-n el
Un alt iedut,mai cumintel!
Povestitorul 4.
Morala nu se lasa asteptata
O auziti de capre cuvantata:
Capra mama
Voi singuri sa va imbracati,
Nu pe mamici sa le strigati!
Matusa capra:
Ca sa cresteti voinicei
Sa mancati voi singurei!

17
Capra bunica
Cand mama zice la culcare,
Sa mergeti fara suparare,
Somnul mintea va limpezeste
Si trupul vi-l odihneste!
Toate personajele intra in scena cantand:
O poveste minunata
Noi aici v-am prezentat,
O poveste minunata,
Ce multe ne-a invatat.
O poveste minunata ,
Pentru mari si pentru mici.
O poveste minunata ,
Noi v-am prezentat aici!

-SFÂRȘIT-

URSUL PĂCĂLIT DE VULPE

-CÂNTEC-

Mergeam odată liniştit mergeam spre casa mea,

Dar dintr-o dată am simţit, a pește mirosea.
Ce mult mi-ar plăcea să mănânc un pește afumat,
Dar nu ştiam de und’ să-l iau şi iată ce-am aflat:
R:
Mor, mor, mor, acum veţi afla,
Mor, mor, mor, veţi şti povestea mea;
Mor, mor, mor cum coada mi-am pierdut,
Mor, mor, mor, am tras până s-a rupt.

Vecina vulpe tot mânca şi nu se sătura

Cu pește ea se îndopa, într-una mesteca,
La pește am poftit şi eu, căci pește vezi că nu-i,
Dar ea şireata mi-a răspuns:,,mai pune-ţi pofta-n cui”
R:
De vrei mult pește tu să ştii să stai cu coada-n lac
O noapte-ntreagă să le vii toţi peştilor de hac,
Pe dată eu am alergat spre apa de la lac,
Şi coada toată am băgat apoi am aşteptat!
R:
O noapte’ntreagă-am tremurat
Crezând c-am pescuit
Trăgând de coadă am simţit
Cum ea s-a’nţepenit
Din răsputeri m-am opintit

18
 Si-am tras cât am putut
Dar lacul tot era’ngheţat
Şi coada mi s-a rupt
Mor, mor, mor
Ce rău mă doare-acum
Mor, mor, mor
Pe vulpe mă răzbun
Mor, mor, mor
Nimic n-am pescuit
Mor, mor, mor
De vulpe-s păcălit.

URSUL PĂCĂLIT DE VULPE

-POEZIE-

Ursul plânge neîncetat:

- Of! eu stau tot nemişcat,
După vulpe m-am luat
Coada mi-am băgat-o-n lac
Însă lacul a -ngheţat

Zorii iată se zăresc

Saramură eu poftesc
Gerul nu-l mai pot răbda
Rău mă doare coada mea!

Aoleu! Aoleu!
Rău mă păcălişi, cumătră!...
Cine vrea ca să mă vadă?
Am rămas cu-n ciot de coadă.

CÂNTECUL CAPREI
-CÂNTEC-
Trei iezi cucuieti,
Mamei usa descuieti!
Ca mama v-aduce voua:
Frunze-n buze,
Lapte-n tate,
Drob de sare
in spinare,
Malaies
in calcaies,
Smoc de flori
Pe subsuori!

19
PERSONAJE DIN POVEȘTI
-COLORARE-

20
21
 POVEȘTILE COPILĂRIEI
- SCENETĂ-

PERSONAJE: POVESTITORI
CAPRA
IEZII
VULPEA
BOIERUL
SCUFIŢA ROŞIE
IEDUL
MAMA CAPRĂ
MĂTUȘA CAPRĂ
BUNICA CAPRĂ

POVESTITORUL :
Bine- aţi venit la noi, dragi invitaţi!
La carnaval să vă distraţi!
Ne- am pregătit, am învăţat,
costume noi am îmbrăcat.
Şi vor veni să se prezinte,
Eroi din basmele- ndrăgite.

POVESTITORUL :
Atenţie, pornim! Să dăm semnalul!
Semnalul nu- i din basm, nu- i fantezie,
Ci- i din Amintiri din copilărie!

CAPRA:
Dragii mamei copilaşi!
Mama merge în pădure să vă aducă ceva de- ale gurii. Voi să nu daţi drumul nimănui, până nu
veţi auzi glasul meu spunând:
“ Trei iezi cucuieţi, uşa mamei descuieţi!”
Auzit- aţi ce- am spus eu?

IEZII :
Da, mămucă !

CAPRA :
Pot să am nădejde- n voi ?

IEZII:
Să nu ai nici o grijă, mămucă!

VULPEA:
Parcă simt miros de peşte!

22
Ştiu că nasul nu mă- nşeală.
Cred că a sosit momentul,
Să mai trag o păcăleală!
Vine carul încărcat,
Iute, moartă mă prefac!

BOIERUL:
Tii! Dar cum o fi murit vulpoiul ista în mijlocul drumului? Ce frumoasă caţaveică am să fac din
blana lui!
Harnica, băbuţa mea, tare s- o mai bucura!

VULPEA:
Ha, ha, ha! Ce- am păcălit moşneagul!
Mergi cu carul gol, măi, frate, şi- am să fac o saramură şi- oi mânca pe săturate!

POVESTITORUL:
Fetiţa asta, oare cine e?
Bine- ai venit, Scufiţă Roşie!

SCUFIŢA ROŞIE:
Da! Venii, sunt o fetiţă!
Toţi mă ştiţi după scufiţă!
Şi mai ştie fiecare,
Că n- am fost ascultătoare

POVESTITORUL
Acum la spectacol veti vedea
Un ied ce trei capre avea.
Si iedul nostru-i rasfatat,
Cam lenes si cam alintat.
Acum va rog sa ascultati
Si singuri voi sa judecati!

IEDUL
Haide iute si ma – mbraca
Ca sunt mic, nepriceput,
Dar la joaca ne-ntrecut! (se aseaza pe scaunel)
Matusa-capra, hraneste-ma!
Ca sunt mic, nepriceput,
Dar la joaca ne-ntrecut!
Mee! Mee!
Bunica-capra, adoarme-ma!
Ca sunt mic, nepriceput,
Dar la joaca ne-ntrecut!
Mee! Mee!

23
 POVESTITORUL
De rele cine credeti ca l-a dezvatat?
Tocmai vulpea care trecea prin sat
Si hainele i le-a furat!
Afara gol-golut mi la lasat,
Si nedormit, si nemancat
Pana cand iedul a venit
La dragele lui capre
Si le-a cerut iertare. (merge la fiecare si le ce iertare)

IEDUL:
- Mama-capra, iarta-ma!.(ii da un pupic)
- Matusa-capra, iarta-ma! ..(ii da un pupic )
- Bunica-capra, iarta-ma!.(ii da un pupic )

POVESTITORUL
- Dragi copii, dragi spectatori,
Încercam sa fim actori,
O sceneta sa jucam,
Roluri sa interpretam.
Din povestea cu turtiţa,
Moşul, baba si vulpiţa.
Stiţi ca moşul obosit
Din grădina a venit
Şi-a rugat-o pe babuţă
Ca să-i coacă o turtiţă.

MOȘUL:
Băbuţă, draguţa mea,
Eu o turtă parc-aş vrea,
Rumenită, parfumată,
Cum făceai tu altădată !

BABA:
Bine, dragul meu moşneag,
Turtiţa o fac cu drag.
Am să caut s-o frămînt,
Rugamintea sa-ţi ascult

TURTIȚA :
Sunt turtiţa fermecată
De prin ladă adunată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastra sunt răcită
Pe bunic l-am păcălit
De bunică am fugit

24
 Şi în urmă am lăsat
Iepuraşul urechiat
Lupul gura a căscat
Dar eu de-adura m-am dat
Şi de Moş Martin nu-mi pasa
Fug eu şi de vulpe, lasa !

VULPEA:
-Vino, de vrei, langă mine,
Să-ţi aud cantecul bine !
(vulpea se preface ca doarme si , la sfarşitul cantecului o prinde pe Turtiţă)

VULPEA:
-Ha, ha, ha prostuţa mea !
Ai venit pe limba mea
Şi te-am înghiţit pe dată
Cat erai de fermecată
Că de mandră ce erai,
În piele nu-ţi încăpeai
Dar cu tine s-a sfarşit
Acum eu te-am păcălit !

POVESTITORUL:
Povestea s-a terminat.
De aici voi aţi aflat
Că pedeapsa şi-a gasit
Turtiţa ce-a păcălit
Pe Moş, Babă ,Iepuraş,
Pe Lup şi pe Ursul gras
Dar Vulpiţa cea şireată
A-nghiţit-o de indată

TOȚI:
Povestile noi le-am aflat
Si rolurile le-am invatat
Mai bine ca niste artisti,
Caci suntem veseli si frumosi
Si poate cam galagiosi!

-SFÂRŞIT-

25